Universul, septembrie 1890 (Anul 7, nr. 201-226)
1890-09-15 / nr. 213
Universul No. 213 Apoi privi mai bine la mine : — Dar de ce tremuri așa ? O să răcești. Copil mai ești, să-ți lași paltonul acasă ! — N’am avut ce lăsa, căci n’am palton. Și apoi, meștere, e drept că n’a venit vremea. Dumnezeu și-a pierdut contabilitatea. — Păcat că nu ești tu acolo, că ai încurca-o și mai refl. Brrrrr ! Tr'emuram al dracului, — Hai la o bere, Intrăm Acolo, Eminescu mé face mai íntaiu să-i admir paltonul. O culoare cafenie spălăcită, îi venea, până la picioire, și larg de-ar mai fi încăput unul comod într’ensul. — N’ai parale ca să-ți cumperi palton, vedeți, Fixule, sau le cheltuește pe drumul negustorului de haine. «Ia ascultă, fă ca mine. Vezi ce palton bun ? — Nu prea prea ! — Ba e bun, că-mi ține cald. L-am luat pe 13 franci de la hala vechiturilor. Te duc și pe tine să ți iei. «Să vii mâne cu paralele, mă găsești la Inion, mergem amândoi la jidan. Cei doi franci ai lui Eminescu și vre-o 70 de bani ai mei plătiseră cheful de bere și de crenvniști cu hrean Când să eșim, Eminescu, văzându-me tremurând ca varga . — Unde stai, Nicolene ? — Departe, în Tirchilești, cu Marion. — O să îngheți până acolo. — Nu ! Merg repede. — Nu se poate. Nu vezi cum plouă de subțire și de rece ? te duc eu până acasă. Te învelesc cu prisosul paltonului meu ! — Lasâ-me, coane Mihalache, Cum o să mergi până la dracu cu mine? Eminescu suferia de picioire în vremea aceea, așa că mergea foarte greu. Vrând-nevrând, m’a învelit în paltonul de 13 lei și m’a dus, încet încet, până acasă, cu toate protestările mele. Despărțindu-ne, îmi zise : — Am dat 13 lei pe palton. Ne a învelit pe amândoi. «Prin urmare, mă costă numai 6 lei și jumătate ! Leon Gheorghe Niculeanu. Revoluția în Portugalia Telegrame Cifrate și corespondențe private sosite din Portugalia vorbesc despre gravitatea situației din această țară și spun că e apropiată izbucnirea unei revoluții. S’a format un comitet puternic revoluționar. Progresiștii, republicanii și socialiștii s’au învoit ca să răsturne monarhia și să se împotrivească Englitezeî în chestia africană. S’au făcut deja o mulțime de arestări, dar armata nu pote năbuși imensa agitații. In tote orașele Portugaliei escitarea este foarte mare, mulțimea a cercat să bată poliția. E vorba să se salveze dinastia prin abdicarea regelui don Carlos I, cu pretextul bulei de care a fost lovit zilele astea, și prin înlocuirea lui cu frate său Alfons, duce d’Oporto, care s’a rostit neted contra Engliterei. O cugetare pe zi Dacă vrei să ții la prieteni, nu trebue să te uiți decât la părțile lor frumoase. ÎNTÂMPLĂRI din CAPITALA Un nenorocit Secția 2 a a arestat un băiat surdo-mut, care a furat mai multe franzele de la d. Pericle Yoga din str. Șelari 13. Nu încape îndoială că acest nenorocit zace în cea mai profundă mizerie. Credem că un asemene delicvent merită indulgență. Societate industrială Nicolae Negoiescu și Petrache Burgheanu au fondat o societate industrială... pentru esploatarea buzunarelor altora. Ei au și început esploatarea acestor mine de un nou soi, în care se găsesc metalele monetizate gata. La prima estracție a eșit argint, dar în mică cantitate... abia 8 lei. Ca să-i încurajeze, secția 11 le-a oferit ospitalitate. Prea prea! Se știe că spălătoresele sunt cam obijduite de soartă; mulți din clienții lor consideră plata spălatului rufelor ca un lucru foarte neplăcut, de care poți să te dispensezi. Spălătoresele s’au învățat însă cu aceasta și se mângâie cu proverbul : „reu cu reu, dar mai reu fără reu !“ Dacă plătesc măcar 30 la sută din clienți, încă tot merge. Lucrul se schimbă însă, dacă le mai iei parale în loc să le dai. Și sunt mulți omeni cu asemenea obicei, de-o pildă Nae Dorobanțu și Marița, care în tovărășie au sustras 12 lei spălătorese! Maria din strada Berzii No. 127. Comisarul secției 24 s’a însărcinat să le explice că asta ie prea prea! Fratricidul din Barcelona Din Madrid ni se scrie : Strada Cendre din Barcelona a fost alarmată sâmbăta trecută printr’o crimă care a aruncat doliul în familia mult cunoscutului comerciant de vinuri Don Pedro Henriquez. Fiul acestuia, Antonio Henriquez, un tînăr de 19 ani, care pentru relele sale purtări fusese alungat de familie, pând momentul când părinții săi nu erau acasă și bătu la ușa locuinței. La zgomotul acesta, sora sa Emilia, în vârstă de 13 ani, apăru la ferestră și declară fratelui său că îi e frică să-l lase în casă fără permisiunea părinților. Nebun de mânie, Antonio scose un revolver din buzunar și întinzându’l spre sora sa dădu foc. Glonțul intră în ochiul stâng al nenorocitei și o omori pe loc. După săvârșirea omorului, criminalul fugi, și până în momentul acesta nu i s’a dat de urmă. Un proverb Cine face legea trebue s’o respecte. (Italienesc) O cununie pe patul de morte O scenă mișcătorre s’a produs luni seara în spitalul central din Viena. Un muribund exprimă dorința de a se cununa înainte de morte cu iubita lui. Preotul spitalului celebră cununia. Ca martori funcționau două rude ale mirelui. Toți doctorii și asistenții spitalului asistau adânc mișcați la această scenă tragică. După ceremonie tânăra soție rănase lângă patul nenorocitului. A doua zi dimineața ea era deja văduvă. Bărbatul ei expirase în brațele ei. Sângerosa crimă din Odesa Din Odesa ni se scrie. Poliția orașului nostru caută de câteva zile cu multă energie pe făptuitorii unei crime sângeroase petrecute în noaptea de 2 spre 3 Septembre. Din casa funcționarului Valinkevici, se auziră în sera menționată strigăte sfâșietoare. Câțiva vecini cari alergară la aceste țipete găsiră ușa închisă. Spărgând ușa, ei pătrunseră înăuntru și se găsiră în fața unei priveliști infloratore. Un copil mic de 7 ani zăcea jos pe scânduri cu gâtul spintecat și nu mai dedea nici un semn de viață. Mama copilului, femeia Maria Valinkevici, avea și ea o tăetură adâncă în gât și se afla în ultima agonie. Un detectiv rosti înaintea muribundei numele acelora pe care putea să cază bănuiala omorului și o rugă să facă vreun semn când iar spune numele ucigașului, dar femeea fă — 2 — cu un semn negativ la tote numele ce fură pronunțate. După câteva minute nenorocita își dădu sufletul. A fost arestat un orecare Zubkoff, care se bănuește că era amantul omorîtei. Parastas pentru V. Alecsandri La 13 Septembre s’a serbat în Suceava (Bucovina) un frumos parastas în memoria marelui poet, înaintea unui public forte numeros. A celebrat parastasul arhimandritul Ciuntuliac, în vechia biserică metropolitană. Clerul gr. or. a asistat în număr mare și în cursul slujbei a cântat corul junimii gimnaziale din Suceava. In biserică erau somitățile tuturor autorităților, corpul profesoral al tuturor școllelor și școlarii gimnaziului superior gr. or., și foarte multe dame și domni. Preotul Berariu a accentuat într’o vorbire scurtă și puternică înalta și seriosa însemnătate a momentului. El zise că nu numai poetul românilor, ci cântărețul celor mai nobile sentimente ale întregei omeniri a încetat din viață, la coșciugul lui jelesc nu numai fii națiunii sale, ci tote poporele. Mai mult de o jumătate de veac lira nesecată a lui Alecsandri a cântat doinele adânc simțite ale poporului; nici un poet n’a cunoscut mai bine poporul séu ,și nu l’a iubit mai mult. Acum când e mort, spiritul séu va trăi în veci în poporul Românilor. După săvârșirea ceremoniei parastasului, arhimandritul Ciantuliae a rostit o cuvântare în care a vorbit în termeni escelenți despre caracterul poetului răposat, ale cărui versuri erau tot așa de bine cunoscute în palaturi, ca și în colibele țăranilor. După rugăciune, corul gimnazial a cântat un imn, compus de profesorul din Suceava, Bumbac. Știri prin poștă #• La 31 August căile ferate ale Statului Austro-Ungar au încasat mai mult decât în anul trecut cu 2 652.040 lei. S’a constatat în luna August din anul acesta un spor de 54 la sută pe liniile supuse tarifului de zone. * * * Francezii antibulangiști din Londra vor da un prânz lui Mermeix care se duce acolo. El va ține două conferințe asupra bulangismului în folosul spitalului francez. Autorul „Culiselor Bulangismului“ a fost chemat să facă conferințe despre acesta și în Statele Unite. * * * O ciocnire de trenuri a avut loc la Rinconada în Mexico. Sunt zece morți și foarte mulți răniți. * * * Citim în Gaulouis . Aflăm cu foarte mare părere de rău de moartea dlui Halfon, care s’a săvîrșit din viață Sâmbătă, în casa No. 60 din strada Monceau. El era în etate de 61 de ani. D. Halfon era originar din România. El avea în acea țară legături de familie și de interese. Defunctul a stat în pat 16 luni; se poate zice că a murit de slăbiciune. Nu mai putea mistui nici un aliment. O congestie pulmonară îi puse capăt zilelor. D. Halfon lasă un fiu și trei fiice. * * * La 20 c. s’a serbat în toată Italia a douăzecea aniversare a intrării trupelor italienești în Roma. O cunună frumoasă a fost depusă pe mormântul lui Victor Emanuel. * * * Deoarece Rochefort nu s’a făcut vinovat decât numai de delicte de presă, unele ziare pariziane fac propagandă pentru amnistiarea lui. Guvernul nu pare însă dispus să acorde amnistia, pentru că ar profita de ea și generalul. Boulanger cu tovarășul său Dillon.* * * Poliția americană a pus mâna pe mai mulți indivizi bănuiți că au provocat deraiări de trenuri pe calea centrală new yorkeză. Arestații au mărturisit, spunând că au fost plătiți de societatea „Cavalerii muncei“. O vie emoție domnește în public. * * * Milionarul Rockefeller a dăruit universității din Chicago cinci milioane de franci. * 4e si O mie de balene au fost prinse la Lofoten în Norvegia de nord. * * * Paris port de mare. Planurile și actele privitoare la canalul ce trebue să lege Parisul cu Rouen au fost înaintate primăriei din Paris. Canalul va avea o lungime de 180 de kilometri și o adâncime de 6 metri și 20 centimetri. Taxa pentru corăbii va fi 6 fr. și jumătate de fiecare tonă. * * * Am anunțat că la Goa au fost tulburări cu ocazia unor alegeri comunale. Depeși din Lisabona spun că populația a aruncat în soldați cu bombe de dinamită, ceea ce a făcut pe trupe să tragă focuri. Unsprezece cetățeni au murit; un mare număr au fost răniți.* * * După ultima statistică, Prusia numără 1263 de orașe.* * * 15 cazuri de influență au fost constatate la Naniest în Austria. Deasemenea se avisează reapariția influenței în Viena și Budapesta. In cursul anului 1889, Berlinul a consumat 200.692.471 de litri de bere. De fiecare locuitor al Berlinului vine dlar câte 150 de litri. Fiindcă printre locuitori se numără și copii de leagăn, își poate închipui cineva ce cantitate enormă de bere consumă banii Berlinezi. * * * HAZ La birt : — Chelner, ștergi farfuria cu batista ?.. — Nu face nimic, ci le, deja era murdară !. Regina României în Irlanda Corespondentul nostru din Londra ne scrie cu data de 20 .. . După o visită făcută ducelui de Meath la Kibruderg, regina Romănei plecă cu un tren special la Dublin și visită imediat maseul și biblioteca acestui oraș. M. S. e încântată de peisagiile admirabile ce prezintă împrejurimele Dublinului. Sosind în apropiere de Dublin, regina avu prilejul să vază un tablou imposant. Intrega flotă din canalul Irlandei trecea tocmai atunci în fața fortului Dublin. Regina se scoală la 5 dimineața și imediat se așează la masa de lucru. E ocupată mult cu scrierea unei nuvele ale cărei scene se petrec în Walles. Nuvela e scrisă în englezește și poartă titlul de Edleen Vaughan : or Paths of Peril“ (Edleen Vaughan , sau cărările primejdiei). Nuvela aceasta va fi publicată în ziarul „Carnarvom Herald.“ Mâncătorul de copil In închisoarea din Santander stă închis un negru adus cu ultima poștă din Porto Rico. Negrul e acuzat de o crimă monstruasa. In anul din urmă, locuitorii orașului Porto Rico emit în fierbere continuă din cauză că mai mulți copii dispăriau în mod misterios. Toate cercetările poliției pentru a da de urma copiilor rămaseră infructuase. Luna trecută un băiat al unui măcelar bogat din Porto Rico plecă de acasă însoțit de un câine. Seara câinele se întoarse singur. Poliția fu avisată și un detectiv avu atunci ideea de a se servi de câinele care însoțise copilul. Le dădu câinelui să miroase hainele băiatului dispărut și inteligentul animal pricepu numai decât ce se aștepta de la densul. Sâmbătă, 15 (27) Septembre 18. El plecă înainte și se opri în fața unei case singuratice situată în marginea orașului în strada Quatre Palomas. Detectivii pătrunseră în casă și rămaseră încremeniți în fața hidosului spectacol ce li se presează. Pe jăratic se präjiau mâinele și picioarele unui copil. Negrul arestat mărturisi că a ucis și a mâncat peste 15 copii în ultimul an. El va fi judecat în curând de jurații din Melilla. Primirea studenților la Ias da Depeșă a reprezentantului nostru Iași, 13 Septembre. Trenul care aducea pe studenți de la Botoșani a sosit era la 9/2 dimineața. Studenții au fost primiți în gară de primarul Iașului cu consiliul comunal și de un numeros public. Muzica școalei de meserii a cântat marșul „Deșteaptă-te române“. Conduși de primar, studenții au intrat în oraș în procesiune străbătând : strada Gărei, Rmu, Lăpușneanu, Unirei, strada de Sus, Universității până la universitate, unde li s’au dat studenților adresele gazdelor. Studenții au plecat, la 3 ore, să viziteze Mitropolia, biserica Trei Ierarhi, statua lui Miron Costin, a lui Ștefan cel mare, palatul administrativ și noua școală centrală. Banchetul oferit de comună a avut loc la 8 ore seara, în sala circului Sidoli. Mare entuziasm. Lucruri din toata lumea Ciorbă cu moșie.— O asemenea ciorbă a fost servită țarului Alexandru III, când familia împărătească a vizitat mănăstirea Pogaeff. Ca să’și cinstescă mai bine pe ilustrul său musafir, starețul mănăstirii nu găsi nimic mai bun decât să vadă în ciorbă o parte dintr’un os care aparținuse sfintului Hiod în anul 300. Sfintul, deși forte iubit în Rusia, nu plăcu de loc țarului, care făcu o strâmbătură de la întâia lingură și care, când află politeța starețului, se păzi de a se mai atinge de celelalte bucate, temându-se să nu mai dea și peste alte moște de sfinți. O scrisoare a reginei Victoria. — Un ziar englezesc istorisește anecdota următoare cu privire la o scrisoare autografă a reginei Victoria către nepotul său, prințul Albert Victor, duce de Clarence și de Avondale, fiul cel mai mare al prințului de Walles, scrisoare care a fost vîndută de curînd pe 400 de lei. Alteța Sa Regală, tînăr pe atunci, se aflase în încurcături bănești. El scrisese bunică-șii ca să’i ceară un subsidiu suplimentar Foarte economă, ca totdeauna, M. S. Britanică trimisese risipitorului nepot, în loc de bani, o scrisoare solemnă de mustrări. Tînărul, practic ca orice prinț din vremea noastră, văzu că scrisoarea asta, deși nu conținea nici un mandat poștal, avea valoare bănească, și o vînduse pe suma modestă de 30 șelingi (37 lei 50 bani). Cumpărătorul făcuse o afacere bună, deoarece a vîndut acest document pe 400 de lei. Retragerea Mitropolitului primat Circulă zvonul că I. P. S. S. mitropolitul primat ar avea de gând să se retragă din greaua și înalta sarcină de conducător al bisericei autocefale române. Părintele Iosif Georgian a și luat — zice-se — dispoziții pentru instalarea sa la mănăstirea Căldărușani, unde are de gând să-șî sfâșească viața ca simplu călugăr. Dacă aceste zvonuri sunt adevărate, deplângem hotărîrea I. P. S. sale. OCHII DRACULUI B«MI IDE MA.EE SEITZiLȚIB — Da, n’avea grije, urmă tînăra fată, nici d tale, nici altora n’o să cer nimic, chiar dacă ar trebui să sap pământul cu uoghiile mele pentru o bucățică de pâine. Dai din cap, zîmbești, pentru că nu sunt robustă ca d-ta și pentru că corpul meu nu se făcut pentru muncă, dar energia cea mai mare se mai întotdauna a slabilor. Ah ! nu știi că d-zeu dă putere unei mame și îi pune curaj în inimă. D-na Lavouroux era încremenită auzind vorbele nepotă și. Ce fel, aceasta era acea fată blândă, sfiosă, căreia îi zicea „bună de nimic“ și pe care o zdrobise atâta de lesne cu autoritatea ei. Nu mai recunoștea pe Marcelina. Și într’adevăr Marcelina nu mai era aceeași. Nenorocirea, simțământul de maternitate și datoriile ce ’l impunea, o transformase. Moșiereasa simți că n’o să obție de la nepota sa ceea ce doria Francisc Lambert, și îi părea bine. Era însă așa de stăpânită de influența regizorului că nu vrea să se recunoască bătută. Făcu o nouă încercare. — Marcelino, zise ea, luându-te de nevastă, Francisc Lambert îți legitimează copilul ; fără căsătorie copilul toü n’o să aibă tată. — O să aibă mamă, replică e acu mândrie. — Dar o să fie tot bastard, încă o dată te rog, consimte să iei pe Francisc Lambert. — Destul, destul! strigă Marcelina, nu’mi mai vorbi de aventurierul, de blestematul, de banditul acesta! Mai bine moartea decât să iau de bărbat un asemenea mizerabil. Mă respect pe mine, și ceva mai mult, respect pe copilașul ce port în pântece. Nu, nu, nu voi condamna copilul ca să aibă de tată un asemenea monstru! — Așa ți-e hotărîrea ? — Da, de o mie de ori da. — Dacă cel puțin ai vrea să te mai gândești. — Nu, nu ! Niciodată. D na Lavouroux se îndreptă spre ușe. — Ceea ce ți-am spus, mătuși că, poți s-o repeți d-lui regizor. Moșiereasa se retrase cu capul plecat. Frumosul Francisc, aflând ceea ce se petrecuse între mătușe și nepoată, rămase încremenit. Cum, planul său așa de bine combinat o să fie distrus ? Cum, tot ceea ce făcuse, făcuse în zadar ? Cum, o barieră de netrecut se ridica în fața ambițiunei sale, care o să’l facă să renunțe pentru totdeauna la tot ce dorea ? Nu, era cu neputință. Ii veni accese de turbare. Apoi, după ce ’și veni în fire, își zise : — Ob!am s’o domesticesc! și un zîmbet idos îî încreți buzele. Așteptă câteva zile și trimise pe Roussetta să ceară Marcelinei să’i acorde câteva clipe de convorbire. Tînăra fată nu se miră de loc și zise cu răceală paznicei sale : — Du te de spune d-lui Lambert că nu vreau să’l văz. N’am ce să vorbesc cu el, n’are ce să’mi spuie și n’am ce să’i răspunz. Aceste vorbe fură raportate textual frumosului Francisc care scrîșni din dinți. — Ah !ah ! nu vrea să mă vază, murmură el, o să mă vază însă. Dupe amează, depărtă pe Roussetta,—nu vrea să aibă martori,—și pătrunse în odaia Marcelinei. Tânăra fată, văzândul, se ridică și scose un țipăt teribil. El se opri ezitând. — Ieși, d le, ieși! strigă ea c’o voce răsunătoare. Și fiindcă el înainta, fără să’l lase să zică ceva se repezi la o fereastră pe care o deschise. Apoi întorcându-se spre mizerabil, cu capul în sus’, cu ochii încărcați de fulgere. — Dacă mai faci un pas, zise ea, m’arunc pe fereastră și’mi sparg capul de pietrele din curte. O hotărîre teribilă se vedea în toată atitudinea și în ochii săi. Frumosul Francisc rămase nemișcat, zguduit de un fel de tremur nervos, înțelegea că nu ie o amenințare zadarnică, și îi era frică. Dar pentru ce avea ea această energie această putere ? Cum, o ținea sub privire și nu tremura, și nu pleca ochii, nici capul !. In loc să se supuiese revolta. Așadar își pierduse puterea! Vrea s-o domesticescă și pe el îl făcea să tremure fugerile posomorite pe cari le aruncau ochii ei mari. Se dete înapoi. Cu un gest împerior, cu brațul întins spre el, îî ordona să iasă. Răgea în fundul inimei. Insă se supuse, încovoiat ca un bătrân, trecu pragul ușei, scoase un țipăt de mânioși, pierdut, nebun coborî repede scările. — Eși, mizerabile, zise tînăra fată, ieși și fii blestemat! (Va urma). 60 De vînzare ««și mare loc (fațada 83 m.) situat în una «din cele mai frumóse p «»situ în centrul Bucureștilor. —’ JOoritorii se vor »«tresa la Administrația ziarului „ Universul„ strada Brezoianu No. 19, București.