Universul, aprilie 1891 (Anul 8, nr. 84-109)

1891-04-02 / nr. 84

A CALENDAR PE 1891 Ortodox Luni 1 Aprilie. — Cuv. Maria Egipteana. Catolic Luni 13 Aprilie. — Hermengild, Serele răsare la 6.21. apune la 6.41. București, 1 Aprilie. Jubil academiei române Azi, Luni, 1 Aprilie, de mare serbă­­toare pentru toți românii, din regat și de peste hotarele lui, e serbarea jubileului de 25 de ani a acelui mai înalt institut cul­tural: Academia română. In anul 1866 a intrat în viată acest in­stitut, care, de atunci, necurmat, a diri­­giat mișcarea intelectuală a României. începutul a fost din cele mai modeste. In anul 1865, patriotul Zappa lasă prin­­ testament o sumă pentru facerea unei gra­matici și a unui dicționar al lim­bei ro­mâne. Se hotărî atunci instituirea unei „socie­tăți academice române,“ care să se com­­puse din: 4 reprezentanți ai Valahiei, 3 ai Moldovei, 3 ai Ardealului, 2 ai Basa­rabiei, 2 ai Bucovinei, 2 ai Banatului, 2 ai restului Ungariei și 1 al Macedoniei. Din cauza holerei, societatea nu se pu­t­e întruni în 1865 și se adună pentru prima oară în 1866. De atunci, ea a mers mereu progresând. Oameni de inimă, iubitori de cultură cari înțelegeau că numai prin cultură se poate întări neamul românesc, au­ venit în aju­torul societăței academice prin donațiuni și legate cari să servească la premiarea și tipărirea celor mai bune opere. In fruntea acestor generoși donatori, o­­cupă locul de onoare răposatul general •Năsturel Herăscu, d-na Alina Știrbey, O­­bedenaru, etc. Acum câți­va ani, societatea luă numele de „Academia română“ și fu recunoscută ca instituție de stat. Astăzi, ea are o avere de 2 milioane și jumătate, un local propriu și cea mai bo­gată și mai frumoasă bibliotecă din țară. Premiile acordate de ea se urcă la a­­proape 200 mii de lei și opere însemnate, mai ales pentru istoria neamului român, am văzut lumina, mulțumită fondurilor Academiei. Avîntul dat literatura ie puternic și iei va crește mereu. Dorința primului donator, a regretatu­lui Zappa, a fost în parte împlinită prin publicarea gramaticei lui Cipariu­ și prin „Magnum etymologicum“ al d-lui Hasdeu, în curs de publicare. Incheiam această scurtă schiță, urănd Academiei viață nesfârșită și înzecit spor la muncă. Afacere scandaloasă Zgomotul după care d. Parnell s’ar fi dus în chip misterios la Paris e lipsit de temelii. Regele neîncoronat al Irlandei e în proprietatea sa de la Avondale, unde avizează la mijloacele de a face cu putință casarea alegerii din North­ Iligi, unde preoți catolici au refuzat să mai bine­cuvinteze pe alegătorii care susțin pe Parnell. Detal­iarea trenului pe linia Vercio­­rova (mai mulți răniți) Ieri Duminică, trenul accelerat care ve­­nia de la Verciorova spre București a de­raiat între Stolnici și Costești aproape de k­ilometrul 139 ; câte­va vagoane a i­eșit de pe șine, altele s’au răsturnat. Pasageri cu­ bagajele lor au fost tran­sportați la stația Costești de unde s-a luat la ora 8 și 40 de minute, un tren special. Doi călători au­ fost răniți, alții au­ fost numai ușor confusionați; toți răniții au fost trimiși la Pitești. Vagonul poștal nu a putut fi descărcat. D. Popescu, inginer, sub­ inspectorul de mișcare, a plecat la fața locului cu un tren special, având însărcinare să desco­pere causa accidentului. D­in. Anglia Corespondența part. a ziarului „ Universul“ Londra, 29 Martie. Furtună parlamentară Deschiderea Camerelor a fost însemna­tă printr-un incident care a ridicat o fur­tună vajnică. Această furtună a fost provocată de ra­dicali cu prilejul ocupării de către ducele de Nemours a unui domeniu al reginei. Presa conservatoare ia act de acest in­cident ca­re acuze opoziția de obstrucțio­­nizm și merge pene la a cere legi severe pentru restrângerea libertății de cuvânt în parlament. Aceste fapte produc o adîncă emoțiune, căci guvernul Salisbury ar fi foarte dispus se ia măsuri reacționare ca aceasta. Afacerea scandaloasă Parnell­ O’Shea va fi chiar redeschisă înaintea tribunalelor. Intr’un discurs, fostul șef al partidei ir­landez­e, a căutat să ușureze vina sa în ce­lebra afacere de adulter cu d-na O’Shea, zicând că bărbatul încornorat îl merită, căci e un dobitoc. Căpitanul O’Shea și-a perdut răbdarea și va intenta d-lui Parnell un nou proces de calomnie, în cursul căruia promite că va face descoperiri noi și senzaționale a­­supra relațiilor tribunului irlandez cu soția sa. Acest proces va fi de­sigur lovitura de grație dată lui Parnell. Politica rusă Ziarele oficioase publică articole surprin­zătoare și în privința asasinărei ministru­lui bulgar Belief. Ele declară că, pe câtă vreme guvernul rusesc va urma cu sistemul său de provo­care și de încuragiare a asasinatelor po­litice în Bulgaria, agitația și dezordinea se vor prelungi în Balkanî. Times zice chiar, terminând un arti­col foarte provocator: „Politica țarului e o premiare a cri­melor.“ Această atitudine e dovadă de o răcire considerabilă a relațiilor între Anglia și Rusia. Mai e și semn de eventuale ciocniri în­tre cele două puteri în Asia. Frică de numerătoare Recensământul s’a făcut, anul acesta, cu mare greutate in­ oare­care părți ale Londrei, mai ales în cartierul lui’ Jack Spintecătorul, Whitechapel. O mulțime de israeliți săraci cari locu­iesc acolo au­ făcut rezistență, închipuin­­du’și că guvernul îi numără ca să le pune dări noue sau­ pentru a servi interesele an­tisemiților. Marele rabin, Adler, a trebuit să se în­sărcineze cu liniștirea poporului și a trimis agenți mulți ca să liniștească lumea. Fiind-că e vorba de recensământ: O fe­meie din Downpatrick s-a înscris în vârstă de 107 ani. Interesant, mai ales fiind-că femeile cum se știe că obiceiul să se facă mai tinere de cum sunt. O afacere ciudată Unul dintre cei mai celebri judecători engleji a fost pus în retragere, din cauză că,după o muncă de 30 de ani, se tâmpise. Mare gălăgie între cei cari avuseră pro­cese la Stephens și le pierduseră. A trebuit ca guvernul să publice o notă oficioasă, anunțând că, de­și d. Stephens nu mai e în stare acum să judece, până în momentul pensionării sale a fost cu mintea întreagă. Aceasta, ca să se înlăture cererile de revizuire a proceselor, făcute de sute de oameni. D. Stephens e o celebritate ca scriitor juridic, a redactat codul criminal englez, a fost consilier intim al vice-regelui In­­diilor. Munca multă a tîmpit pe acest om i­­lustru, care nu e mai în vârstă de 55 de ani. Weste întâmplări din țară Strangulată Din cercetările făcute, instrucția a sta­bilit că femeea Frusina Alexandru, găsită strangulată în Brăila s’a sinucis și că n’a fost victima unei crime, după cum s’a zis. Discursul împăratului Austriei (Prin fir telegrafic.) Viena, 30 Martie. Deschiderea solemnă a Reichsrathului s’a făcut la araiazî. Discursul tronului expri­mă speranța că deputații se vor pune pe îndeplinirea sarcinei ce le incumbă, fără a ține seamă de partide. Chestiunile econo­mice se impun și cer o hotărîre repede. Discursul anunță niște proecte de lege care tind să aplaneze pe cât este cu putință, contrastele sociale, să proteagă interesele micilor industriași.­Va trebui, să se mențină și să se asigure echilibrul bugetului, să se ocupe de reforma impozi­­telor directe, să desvolte căile de comuni­­cațiune. — Reisehsrathul va fi sesizat de chestiunile Lloydului austro-ungar,­ de na­­vigațiiunea cu vapor pe Dunăre, de răs­cumpărarea succesivă a drumurilor de fer și de complectarea rețelei. Discursul menționează convențiunea din Berna asupra serviciului internațional al mărfurilor și de apropiata reformă a ta­rifului mărfurilor pe liniile Statului. Guvernul se silește în vederea regulării relațiunilor comerciale cu statele străine, pe cât­e cu putință cu toate în același timp și pentru o lungă durată pentru ca industria și agricultura să găsească în a­­ceasta condițiunile unei existențe prospere prin relațiuni stabile.— Discursul promite reforma studiilor de drept și de științe politice , modificarea procedurei penale.—■ împăratul așteaptă din partea deputaților o examinare obiectivă a proiectelor de lege o discuțiune liniștită în care fie­care va ține socoteală și va respecta opiniunea ad­versarului seu. Discursul atrage atențiunea asupra ne­­voiei de a păzi unitatea și puterea statu­lui și de a ține socoteală de condițiunile particulare ale diferitelor țări și ale dife­ritelor interese ale popoarelor. Pasagiul relativ la situațiunea politică exterioară „arătată în telegrama de afară“ și acela care invită pe deputați să nu fie socoteală în sarcina lor de deosebire de partid au fost aplaudate într’un mod viu; împăratul a fost aclamat într’un mod căl­duros, la sosire și la plecare. Toate ziarele primesc într’un mod forte favorabil discursul împăratului; ele acordă pasagiului asupra situațiunei exterioare o însemnătate pe care o măresc încă mai mult evenimentele din urmă din Bulgaria. Băutorii de ether Din Londra ni se scrie: Patima etherismului ia proporțiuni te­ribile în Irlanda. Tineri și bătrâni, băeți și fete, fermieri, moșieri, meseriași, toți beau ether. Asu­pra causei care a lățit așa de mult e­­therismul în Irlanda sunt multe explica­­țiuni. După unii propaganda ce a făcut-o preo­tul Mathews contra rachiului a contribuit mult la înrădăcinarea băuturii de ether. Oamenii jurară să nu mai bea rachiu, dar de­oare­ce le trebuia ceva îmbătător adoptară etherul care e mai­eftin și în­hață mai iute. Ori­care ar fi causa ethe­­rismului, un lucru e vădit: el se vinde în cantități enorme de farmaciști, droghiști și colportori. Dosa trebuincioasă pentru a îmbăta pe cine­va variază­ între o lingură de ceaiu și un pahar de viu.

Next