Universul, noiembrie 1891 (Anul 8, nr. 291-316)
1891-11-26 / nr. 312
Universul No. 312. cripțiile și învățăturile ce vi se dă: „Mi-ați jurat credință, copiii mei, asta înseninează că de aci înainte sunteți soldații mei, a mei cu corpul și cu sufletul, pentru voi nu există decât un singur dușman și anume dușmanul meu. „Față cu agitațiunile socialiste de acuma se poate întâmpla ca să ve poruncesc să împușcați pe propriile voastre rude, pe frați sau chiar pe părinții voștri—lucru de care să ne ferească mai bine D-zefi, dar chiar în cazul acesta trebue să’mî împliniți ordinile fără a murmura.“ O cugetare !>©izi Nimic nu poate întrece indulgența pe care o avem pentru greșelele noastre. întâmplări din țară Un omor pentru o strachină de fasole O crimă îngrozitoare s’a comis deunăzi la Radovan (Dolj). Marin Băluță stringător de producte, ajungând în acel sat trase la cârciumarul Petre dete fân calului și intrând in cârciumă ceru ceva de mâncare. I se dete o strachină de fasole și mămăligă. Când la plată Petre ceru un leu pentru mâncare. — Ce, un leu pentru atâta fasole ! esclamă Marin. Nu dau odată cu capul. — Ba ai să dai. — Ba nu. — Ba da. Cearta fu gata. Cârciumarul Petre, amețit de băutură, se înfuria într’atâta că punând mâna pe un par, strigă la un individ ce era în cârciumă : — Pă el mei ! Tăbărîră asupra lui Băluță și’î deteră orbește până’l lăsară mort. Îndată s’a strâns lumea, s’au anunțat autoritățile. Ucigașii au fost legați cot la cot și trimiși la închisoare. Iată isprava beției: 2 nenorociți mai mult pe lume. Lupul păstor la oi Tocmai zicala asta ne vine în minte când vedem că chiar acei puși să împedice un fapt real îl comit ei înșiși. Vina e mult mai mare în acest caz, se comit de o dată două delicte și făptașii ar trebui pedepsiți cu o deosebită asprime. La Galați, deună zi noapte, s’a prins o barcă în care erau 120 khilograme de tabac de contrabandă. Tabacul a fost confiscat și a doua zi făcându-se cercetări s’a descoperit că între contrabandiști se aflau și câțiva agenți ai regiei. Cei buni pier Asta e adevărat de când lumea alde târîe brîu nu pătimesc niciodată nimic; rămân mai mult în lume iar oamenii buni se duc. O dovadă este următoarea: Era un turc în portul Brăila, om mai bun, mai blajin ca mulți creștini, cinstit, harnic și milos. își împărțea adesea pânea cu cei mai nevoiași ca el. Acest turc, anume Mahmud Mehmed, de meserie hamal, se afla deunăzi pe vaporul „Rhodos.“ Ursita lui rea l’a împins să calce rău pe o scândură și a căzut în fundul vaporului de unde a fost scos mort cu capul sfărîmat. Un sfat pe zi Un bun ciment spre a lipi fierul se obține amestecând părți egale de sulf și cerulă cu de șase ori atâta borax. Apoi amestecul se preface în pulbere foarte fină și se îmoaie în acid sulfuric concentrat. Se dă un strat subțire pe bucățile de fier rupte și se lipește strângându-se tare. După câteva zile e foarte bine lipit. 4 CALENDARE Ca premiu și alte obiecte Noul abonament extraordinar cu premii al ziarului „Universul“ — 1 Decembrie 1891 — IPejr-o. 31 u.n.î . în capitală:.....................lei 5.50 „ județe..................................7.50 BS9" PREMII ‘las 1 Calendar al sis&s*islu@i ,»„fiat-versat“ pe 1892 de 110 pagine, cu 14 ilustrații, materia cea mai variata. 1 CrIcimsim* Akmefi’kafir (cu foi zilnice) în 4 culori frumos ilustrat. 1 Calesaddv tie Imam*»!* cu coperta colorată și cu foaie pentru notițe zilnice. 1 Calendar de perete colorat reprezentând toată armata română. 0 adeverată noutate pentru România. Snoavele ls*î BMfroUsie Stăsseesett (o noutate literară apărută de curând). 1 roman de 1 volum. La abonații din capitală pentru 3 luni, V* an și 1 an se mai acordă ca premiu gratis o mică farfurie pentru cenușă de țigare sau o oglindă de buzunar, sau o cuvertură de trestie pentru masă. La abonații din provincie nu putem da acest obiect, deoarece ar costa prea mult transportul, cu Începere de la Pentru. 3 luini , în capitală.......................lei 11.— „ județe...........................„ 14,50 ■9* PREMII Toate calendarele și cărțile de mai sus. 1 portret al marelui poet „Alexandri“, în 18 culori. 2 volume din romanele noastre ilustrate după alegere. Pentru ulm. s.n . în capitală . .... lei 21.50 „ județe.............................. 28 50 W* PREMII Toate calendarele de mai sus. 1 portret al lui „Alexandri“ în 18 colori și 1 portret al lui „Ion C. Brătianu“ tot în 18 colori. 1 notes elegant broșat, aurit, cu oglindă, 5 volume din romanele noastre ilustrate dupe alegere. In locul celor două portrete putem da un frumos și mare album de pus fotografii. Toți nouii abonați cami il £ ” vor plăti peste costul abonamentului, lei 6 în capitală, și lei 7.50 în provincie, vor primi franco, afară de premiile de mai sus și un frumos „ceasornic“ pentru masă cu deșteptător, minutar și opritor. Banii se vor trimite direct prin mandat poștat la administr. ziarului UNIVERSUL, str. Brezoianu No. 11 (casa proprie), București. 2 - Catastrofă pe calea ferata Asupra catastrofei de pe linia Orei Grigazi, ziarul „Novoe Vremea“ dă următoarele amănunte : Trenul în cestiune se compunea din 18 vagoane de marfă și cinci vagoane pline de pasageri. In apropiere de stația Domnino, un vagon deraliă prin ruperea unei roți. Trenul umbla foarte repede și nimeni nu observă deraliarea, afră de un cantonier care zări vagonul deraliat și căută prin semne și strigăte să oprească trenul. Nimeni însă nu -l băgă în seamă și trenul continuă fuga sa periculoasă. In momentul când trenul trecu peste un pod, vagonul detaliat căzu în apă împreună cu alte trei vagoane de pasageri. Mai toți călătorii din aceste vagoane și-au perdut viața. 19 cadavre au fost scoase din apă dar se crede că numărul victimelor e cu mult mai mare. Pe timpul nopței cadavrul comerciantului Buiatkin a fost jefuit de niște indivizi necunoscuți, cari, pe lângă că î luară ceasornicul și obiectele de valoare îl lăsară pe gheața aproape cu totul desbrăcat. Ruineisciii romani în spa razetele maghiare spun că în urma scăderei, neobicinuite până acum, a „Dunărei lângă Pakis (Ungaria) s’au făcut niște descoperiri interesante. In depărtare de 2 km. de la Pakis, în albia Dunărei se văd ruinele unui edificiu gigantic, care probabil sunt rămășițele vechiului Lussinium. Mulți, a căror direcțiune în apa curată și străvezie a Dunărei se poate observa forte bine, sunt construcții mari cuadrate de calciu și din cărămizi cuadrate de culoare roșie și tari ca fierul. Unei societăți care a examinat ruinele i-a succes să scoată o piatră din nisip, în dimensie de un metru pătrat și groasă de 20 cm. Pe piatră sunt gravuri interesante precum: un cap de Meduza, figuri de cai cu coadele de pește și alte diferite ornamente, cari toate se pot observa foarte bine. ----------■ ■ ■ ÎNTÂMPLĂRI din CAPITALA Pregătiri de Crăciun Ioniță Gută din șoseaua Golentina (fără număr) știe că e nefericit acela care nu comite un asasinat la sf. Ignat. Beci ca să fie în rîndul oamenilor a ademenit patru porci al lui Stanică Georgescu de la Băneasa ca să’l urmeze. Insă iată că n’avea destul loc să’î țină, atunci comisarul de la secția 17, cu care e prieten, l’a consiliat foarte bine, să’i trimită îndărăt până s’or îngrășa, ceea ce Gută a și făcut, apoi ștergendu-se pe bot s’a dus în vizită de recunoștință la bunul seii prieten. Topor de oase Tudor Petrache trăia foarte reu la stăpânii sei, era topor de oase, cum îî zicea toți. Atunci ca se răsufle o dată liber a hipnotisat toporul d-lui Ion Georgescu din str. Rotari No. 12 și l-a dus el stăpânilor sei, iar densul s’a refugiat la secția. 2. Unul care rătăsește drumul In curtea casei cu No. 11 din str. Romulus se afla o căruță cu un cal iar în căință erau mai multe cercuri, doage și alte lucruri. Resare d’odată lângă căruță Nicolae Dragnea care tocmai avea trebuință de doage. Să le ducă in spate nu era chip, erau prea grele. Atunci a luat căruța cu totul. Insă fiind întuneric, a rătăcit drumul și s’a trezit la secția 49. O dumerire Când Ștefan Petre se opria din întîmplare pe la vr’o secție să cașce gura, gardistul de pază îi dădea cu sictir. — Măi, c’aî dracului oameni, își zicea Petre, și nu se dumeria asupra unei așa purtări. Alaltăieri avu fericirea să șterpelească 40 de lei de la stăpânul șeii Niță Vlășceanu din strada Puișor și lucrurile se schimbară ca prin minune. La secția 28 unde ajunse fu primit cu o deosebită considerație și fu introdus până înăuntru de tot. Acum Petre a înțeles cum poate cineva să fie băgat în somn. Lucruri din totá, lumea O școală model.— Din Paris ni se scrie Acum cățiva ani înțelepții noștri consilieri comunali făcură planul de a înființa o școlă de tipografie. Ei o întitulară „Ecole Étienne“ după numele unui tipograf francez vestit. Mulți se întrebară dacă pentru a învăța arta lui Gutemberg nu e mai bine să intre ucenic la vre o tipografie și acuzară pe consilierii comunali că prin proiectul lor n’au avut alt scop decât să pricopsească pe câteva rude scăpătate. Cu toată opunerea tipografilor, școala fu înființată. Un legător de cărți fu numit „profesor“ de legătorie, nevasta sa primi funcția de portăreasă și’și deschise în localul școalei un birt. De dimineață demnul „profesor“ își ținea prelegerea, apoi ducea pe elevi în birtul nevestei sale unde mânca pe socoteala lor. Un lucrător tipograf care suferia de delirul bețivilor și care nu mai era primit la nici un atelier fu numit „profesor“ de arta tipografică. Un contabil fără ocupație primi postul și leafa unui „profesor de papetărie!“ Ca director al acestei școli ciudate fu numit un individ anume Magintski, fost profesor de aritmetică intr’o școală primară. Despre știința sa aritmetică, el dădu dovezi foarte frumoase. Registre de contabilitate uu ține. Dacă -i trebuiau bani, el cerea un mandat către casieria comunală și apoi îl falsifica. Așa ceru într’o zi 720 de franci și dupe ce primi mandatul puse un „3“ înaintea acestui număr și ridică la casierie suma de 3720 de franci. La urma urmelor școala Etienne fu desființată, dar profesorii ei n’au fost lăsați pe drumuri. Ei primesc astăzi pensii însemnate pentru serviciile lor către patrie. Curat ca în Turcia !... O O f‘emee în haine bărbătești.—Luni seară, un tenor elegant apăru în „tearul popular“ din Viena, și luă loc într’un stal de rangul întâiii. Pe timpul reprezentației, vecinii tânărului în cestiune observară că mustața îi alunecă de sub nas și după diferite semne cunoscură că frumosul visitator al teatrului e o femee deghizată în haine bărbătești. Intre actul anteia și al doilea tânărul fu arestat. La comisariat, se constată că doamna deghizată e femeea unui comerciant cunoscut din Viena. Ea declară că prin travestirea ei nu urmărise alt scop decât să spioneze pe bărbatul ei, de care auzise că are relațiuni cu o actriță. După dresarea procesului verbal, doamna fu liberată, dar afacerea va avea încă un epilog la judecătorul corecțional. Un proverb pe sai otufă apare înaintea ochilor invidiosului ca o pădure de copaci otrăvitori. (Abisin). Știri prin poștă Franța.In cameră comisiunea de verificarea alegerilor a validat alegerea deputatului socialist Lafargue. O importantă descoperire s’a făcut în comuna Pierrefitte, cu ocazia săpărei unei pimnițe. S’a găsit îngropate 189 de medalii de aur cu efigia lui Carol VI, al VII și a lui Ludovic XI. Acesta medalii sunt foarte frumoase. — Școala normală din Evreux s’a dbis fiind bântuită de influență. * * * m Marți, 26 Italia.—In Villanova Mondovi se va deschide în curând o școală de iarnă pentru micile industrii agrarii, instituțiunea e? foarte folositoare și ca probă e că, chiar anul trecut a dat foarte bune rezultate. ’ — Mai zilele trecute, în comuna Barza (Neapole), dimineața se găsise afișate pe toate stradele manifesturi cari ziceau: „Trăiască Francisc II! Trăiască Papa ! Afară streinul!“ Se dă ca sigur că e o manifestație a popilor. —’ La Catania, în urma incidentelor întâmplate la universitate pentru un profesor, se bătură în duel cu sabia un student din universitatea Liciardele cu unuli din Monaco. Cel d’âneist fu greu rănit la pept și frunte. Se prevăd și alte duele. * % &n Germania. — Regele Danemarcei carul se afla acum în urmă în Berlin, a invitat pe împăratul Wilhelm la nunta sa de aur care va avea loc la 26 Mai 1892 la Copenhaga, împăratul a primit invitarea și se va întâlni la acea dată cu împăratul și împărăteasa Rusiei în capitala Danemarcei. h — Sinodul general evangelic s’a ocupat de rescriptul împăratului contra imoralităției și a recomandat o cenzură severă asupra teatrelor, literaturii și presei cari servă să demoralizeze poporul. Reichstagul a decis să fie examinat de o comisiune proiectul de lege relativ la societățile autorizate. In timpul desbaterilor deputatul socialist Heine a zis :" „Nu mai voim drapelul vostru negru, alb și roșu ; vom lupta la umbra drapelului roșiu“. Presidentul a chemat la ordine pe H* Heine și camera a aplaudat. — Mai multe ziare mari zic că bancherii germani nu pot să uite alungarea nemților din Rusia și prin urmare degeaba s’ar încerca ministrul de finance rus să facă un împrumut la Berlin. * * * Austro-Ungaria. — Gendarmeria a arestat la Geszt în Ungaria pe Gulyás János, care se presupune a fi unul din complicii autorilor crimei îngrozitoare de acolo, unde au fost omorîți și mutilați nevasta de 26 ani, foarte frumoasă, a lui Toader Mate, un copil de 11 ani, altul de 9 și altul de 7, apoi Ana, sora nevestei lui, Toader, în vîrstă de 24 ani, și Oláh György, cerșetor. Arestatul a chemat în acea zi pas Toader Mate la Atya, unde l-a ținut la chef, până ce acasă familia lui a fost mărcelărită. Delegația austriacă procedează la discuția bugetului general al armatei. Ministrul de războiu a declarat că nu se poate pronunța nici contra nici pentru serviciul de doi ani, căci lucrul trebue studiat. — Oficioasa „Pressa“ crede că o acțiune comună a puterilor în China nu e posibilă pe timp ce guvernul chinez rămâne stăpân pe situația contra rebelilor. In cazul în care anarhia ar triumfa, i rivalitățile între diversele cabinete europene vor face o cooperație imposibilă. Anglia. O nouă explozie de gaz s’a produs pe noua linie ferată subterană la Glascow-Anderston-Cross. Partea de șosea care se găsea de asupra liniei a sărit în aer. Șase oameni au fost grav răniți. Pompierii lucrează să stingă incendiul aprins de explozie. — Vine veste din China că rebelii au ucis un prinț mongol, au ars o mulțime de alte sate, au măcelărit pe creștinii indigeni în fața mandarinilor. — „Daily Cronicle“ primește o veste privată din Petersburg că o deputăție de artistocrați a cerut audiență de la țar spre a’i cere o constituție pentru imperiu și că țarul n’a voit să primească deputăția zicând că e bolnav.* * * Rusia.—Cercurile înalte ale curiei și ale statului, nu par dispuse a primi tabloul în care d. Caprivi a descris situația între Germania și Rusia. — Consiliul de stat a hotărît reîntărirea flotelor din marea Baltică și marea Neagră prin vase noi. — Țarul nu va mai călători în alte ținuturi bântuite de foamete, fiind-că i s’au! * Locașul Spaimei Mare roman de sensație DE JULES MARY Fiind-că nu era altă supraveghiare, afară de aceea a șefului de atelier, controlul exista. Mabillot pedepsea pe drept sau pe nedrept, cum vrea el, și primea și respingea după gusturi reclamațiunile copiilor. Vizitele foarte rari ale inspectorilor remâneau întotdeauna fără nici un rezultat căci nu inspectau niciodată decât de formă registrele. Bieții copiii n’aveau unde să se plângă. De aceea, speriați fugeau câte patru cinci odată și bâteau câmpurile până ce se întorceau iar la fabrică ne mai avenu ce să facă. Cu toate astea nu se întorceau toți. Cei mai îndrăzneți pleca în lume la noroc, se băga și la stăpân sau rătăceau în mocirla vieței pariziane ca să apară peste puțin în poliție corecțională și de acolo în închisoare, și apoi pe eșafod. Când Bertina se întoarse acasă, Iulian o aștepta ghemuit pe prag. Fericită încă de prietenia lui Chariot, și de dulcele lui vorbe nu-i mai iera frică acum de Iulian, ca și cum un protector, necunoscut era lângă ea. Ii dete să mănânce, măncă cu poftă bună și se culcă. Peste nópte o deșteptă un zgomot. Fiindcă luna străbătea pe fereastră cu razele ei, se vedea în casă forte bine. Cunoscu pe Iulian care intră. Scosese peste zi zăvorul. Se speriă așa de tare că rămase încremenită, ca lovită de damblu. El se apropie de fată. Brațul ei gol atârna afară din pat. O muscă de braț aproape de cot, dar așa de tare că ea țipă. El zise și fugi. Rămase deșteaptă toată noaptea. Nu erau mobile multe în casă, și n’avea cu ce să proptească ușa. Dar el nu mai veni. N auzi că sforăia cu zgomot. Dimineața, când veni la fabrică, brațul îî era umflat. Se vedea bine în carne urma vînătcă a dinților lui Iulian. Nu putea să lucreze. Cu toate astea începu lucru. Era ucenică și lucra cu o lucrătoare mai în vârstă. Două lucrau pentru o bucată de țăsături. Chariot lucra la pături. Bertina rupea în fie-care clipă firele, și urzeala sta pe loc. Și fiindcă se temea de ocări, ochii i se umpleau de lacrămi și făcea greșeli peste greșeli. Zări pe Mabillot care se îndrepta spre ea. Dintr’o aruncătură de ochi băgă de seamă stricăciunele ce făcuse. Se încruntă și se întoarse spre lucrătoare : — Ești bună să’mi spui ceea ce se petrece aci ? Lucrătoarea nu putea decât să arunce vina pe Bertina. — Fata asta se de vină, d-le Mabillot. De obicei se vrednică. Astăzi face numai prostii. Bertina plângea. Mabillot o apuca de umăr și-o zmidui. ■— Dacă nu lucrezi mai bine, te bag la arest. — D-le, zise copila, m’am lovit la braț... Isi suflecă mâneca, arătă mușcătura, dar nu îndrăzni să spue de unde vine răul. Ii fu frică că n’o să’l crează. Indată, Mabillot cunoscu mușcătura și îi zise cu asprime. In loc să lucrezi cum văz eu îți place mai bine să te pupi cu băieții, bai ? Plecă capul. Tremura din tot corpul. — De őrece nu ești bună de nimic, dute în laborator, voi pune pe altcineva în locul zeii. — Bine, d-le, zise ea supusă. Ea eși, străbătu curtea și intră în laborator. Aci se vopseau țesăturile. Lucră până seara în mijlocul aburului și a lichidelor care o făceau să tușiască și să iasă afară în fiecare clipă. Când se înoptă se grăbi să se ducă acasă. Nu văzu pe Chariot. Vrea să se culce ca să se odihnească puțin. D’abia se culcase când Iulian intră: — Dă’mî să mănânc, zise el, dă’mi să mănânc. Și trebui sa se scule și să se ocupe de băiat. Puse apă la foc. Și pe când se pleca să ia legume ca săpue în apa care fierbea, el răsturnă apa clocotindă pe picioarele Bertinei. Copila scoase un țipăt oribil și căzu. Din fericire avea pantofi, dar era cu picioarele gole. Apa căzuse pe pantofi și de acolo se strecură înăuntru. Altfel ar fi fost arsă răii. Totuși ea fu arsă grozav împrejurul gresinei. Se uuse singură cu undelemn, se înfășură cu cârpe și se culcă. Iulian o privi în tăcere. Nu făcea nici un gest. Ochii lui roșii, stau țintă și căscase gura mare de tot. Petrecu noaptea fără să doarmă. A doua zi, nu putea să umble. Abia putu să se ridice, se încercă sâ umble, dar picioarele n’o ajutară și rămase acasă. (Va urma) 35 4