Universul, ianuarie 1892 (Anul 10, nr. 1-24)
1892-01-24 / nr. 18
ANIJVX No. 1Ș, 4 CALENDARE Ca premiu și alte obiecte Noul abonament extraordinar cu premii, al ziarului "Universul" cu Începere de la *— 1 Februarie 1892 — 1 Pentru. 3 1u.xiî , în capitală...................... „ județe...........................lei 5.50 „ 7.50 HT premii ~&g 1 Calendarul ziarismi „Tni versul 114 pe 1892 de 110 pagine,cu 14 ilustrații, materia cea mai variată,. 1 Calendar Jliserica» (cu foi zilnice) în 4 culori frumos ilustrat. 1 Calendar «l buzunar cu coperta colorată și cu foaie pentru notițe zilnice. 4 1 Calendar «le perete colorat reprezentând toată armata română. O adeverată noutate pentru România. Snoavele lsei Uimitele Mălaeescu (o noutate literară apărută da curând). 1 roman de 1 volum. Pentru S liaxii . In capitală......................lui 11.— „ județe........................... „ 14.50 © ST* PREMII Toate calendarele și cărțile de mai sus. 1 portret al marelui poet „Alexandri“, in 18 colori. 2 volume din romanele noastre ilustrata după alegere. IFezuria. dä an: In capitală . . . . . lei 21.50 „ județe.............................. 2850 PREMII in Toate calendarele de mai sus. 1 portret al lui „Alexandri“ în 18 colori 1 portret al lui „Ion C. Brătianu“ tot în 18 colori. 1 notes elegant broșat, aurit, cu oglindă. 5 volume din romanele noastre ilustrata după alegere. In locul celor două portrete putem da un frumos și mare album de pus fotografii. Toți nouii abonați, cari vor plăti, peste costul abonamentului, lei @ în capitală, și lei 7.50 în provincie, vor primi franco, afară de premiile de mai sus și un frumos „ceasornic“ pentru masă cu deșteptător, minutar și opritor. Banii se vor trimite direct prin mandat poștat la administr. ziarului UNIVERSUL, str. Brezoianu No. 11 (casa proprie), București. gPip- Cine nu va lua premiul până intr’o lună de la dată, de când începe abonamentul, perde dreptul la acel premiu. CALEHDAH PK 1892 ORTODOX Joul, 23 Ianurie.— Păr. Ierom. Climent , si Sf. M. Agat. CATOLIC Jouî, 4 Februarie. — Andreas Cors. Sőréié răsare la 7,17 ; apune la 5,12. 5 Bani în Capitala—10 Bani în Județe București, 23 Ianuarie 1892. Românii de dincolo Am dat cuvînt, — dovadă că de desbatere nu ne e teamă, — unui autor ungur și unui ziarist francez, în ce privește relațiile maghiarilor din Ungaria cu celelalte naționalități. Se știe că ziaristul parizian propunea o alianță maghiaro-franceză, prin urmare favorabilă Rusiei. Un răspuns mai bun nu putem da acelor păreri decât următoarele rînduri, de la sfîrșitul unei broșuri, publicată de astădată de d. Ion Slavici, o broșură asupra cuprinsului căreia vom reveni cu tot dinadinsul. Cităm : Românii nu se vor părăsi unii pe alții, nu se vor lupta între dânșii, acesta e marele rezultat al lucrării culturale săvârșite în timpul celor din urmă o sută de ani. N’au Românii din monarhia habsburgică pretențiunea de a determina politica externă a imperiului, și ori șicare ar fi hotărîrile cabinetului din Viena, ei țin să fie, cum totdeauna au fost, cetățeni reali și supuși credincioși ai împăratului. Ei insă se înspăimântă de gândul, că într’un viitor războiu, li s’ar putea cere să se lupte contra fraților lor din România. O vină și sinceră bucurie i-a cuprins dar, când relațiunile de reciprocă încredere s’au stabilit între cabinetul din Viena și cel din București. Afi trecut însă ani de zile la mijloc, și tocmai în timpul acestor ani Românii din regatul ungar au fost prigoniți cu deosebită neîndurare. Din zi în zi dar tot mai stăruitor li se pune oamenilor noștri politici întrebarea dacă le este ori nu iertat să se angagieze într’o alianță, pentru care Românii astăzi nu se pot însufleți. De mizerabilă afară din seamăn ar fi situațiunea Românilor, dacă mâine ar izbucni războiul, de care atât de mult ne temem cu toții! ? România ar fi pusă în fața alternativei: ori te unești cu dușmanii Austriei și atunci pui la cale o răscoală de a lungul hotarelor orientale ale regatului ungar, ori te unești cu Austria și iar nesuferitul angajament de a menține ordinea în Ardeal. Și una, și alta, Românii numai cu inima îndoită ar putea să o facă; și una, și alta i ar destina și ar face să stea ca popor nemernic in fața unei mari situațiuni. Unindu-se Românii cu dușmanii Austriei, se naște o învederată slăbire pentru Austria, pentru întreita alianță, pentru Maghiari, dar și pentru Români. Unindu-se iasă cu Austria, dacă Românii din regatul ungar șirlt împăcați, întreaga situațiune se schimbă, puterea Austriei crește, dezbinările dispar și România devin un factor hotărîtor. Tocmai asta e însă ceea ce nu vor Maghiarii. E însă interesul nostru, e în interesul lor, e în interesul popoarelor din Orient, j e un mare interes european, ca noi, ori și ce care am apuca, să fim uniți și tari și i plini de bărbătească însuflețire, j Dacă dar Maghiarii își dau silința de a propaga, în mijlocul nostru, curente, care ne înstrăinează unii de alții și ne dezbină, noi trebue să fim bărbați și să-î alungăm de la noi pe ispititori. Dacă dânșii fac toate opintirile, ca să ne isoleze și să ne denunțe, trebue să fim neobosiți și îndrăzneți întru a-i denunța și izola pe dânșii, să căutăm pretutindenea dușmanii, pe care și i-ați făcut, să le facem dușmani, unde nu au încă, să născocim tot ceea ce mintea omenească poate urzi, ca să-e vedem ajunși în strîmtorare. Mândri, presumpțioși, insolenți și voinici sunt Maghiarii numai atunci, când se cred în largul lor, strîmtorați o dată, ei se fac domoli și cu minte. Nu o dată, la vreme de strîmtorare, ei căutat-aă prietenia română, n’au decât să mai fie strîmtorați, pentru ca să se bucure din nou, că acolo, unde stau Românii, nu sunt alți oameni. Cauza Românilor din regatul ungar nu este numai națională română: e cauza tuturor popoarelor din regatul ungar, cauza monarhiei habsburgice, cauza păcii generale și liberei dezvoltări a Orientului. N’au Românii decât să susție fără de ură și cu bărbătească cumpătare cauza aceasta, pentru ca să câștige simpatiile generale și încrederea acelora, de care Maghiarii ar voi să-i despartă. Asupra acestor idei, vom reveni, cum am zis. -------III............................................................ DIN ANGLIA (Corespondența parte a ziarului „Universul“) -------------Londra, 10 ianuarie. Împăratul Germaniei viitor rege al Angliei. Moartea tînărului duce de Clarence a stăruit în toate cercurile discuții asupra chestiei moștenire vitoare la tronul englez. Iată lista pe care mai multe ziare o publică, însoțind-o de tot felul de comentarii. In ea sunt înșirați prinții și prințesele urmași ai reginei Victoria. 1. Prințul de Wales, fifl, 50 de ani. 2. Prințul George de Wales, nepot, 26 de ani. 3. Ducesa de Fife, nepota, 25 de ani. 4. Lady Alexandra Duff, strănepoată 1 an. 5. Prințesa Victoria de Wales, nepotă, 23 ani. 6. Prințesa Maud de Wales, nepoată, 22 ani. 7. Ducele de Edimburg, fin, 48 ani. 8. Prințul Alfred de Edimburg, nepot, 17 ani. 9. Prințesa Maria de Edimburg, nepotă, 16 ani. 10. Prințesa Victoria de Edimburg nepotă, 15 ani. 11. Prințesa Alexandra de Edimburg, nep. 13 ani. 12. Prințesa Beatrice de Edimburg nep. 7 ani. 13. Ducele de Connaugt, fiu, 41 ani. 14. Prințul Artur de Connaught, nepot, 9 ani. 15. Prințesa Margareta de Connaught nep. 10 ani. 16. Prințesa Victoria de Connaught, nep. 5 ani. 17. Ducele de Albany nep. 7 ani. 18. Prințesa Alice de Albany nep. 9 ani 19. împărăteasa Frideric a Germaniei, fiică, 51 ani. 20. împăratul Wilhelm al Germaniei nep. 33 ani. Englezii sunt îngroziți că, după cum se vede din această listă, stă acum numai o viață de om, aceea a prințului George de Walles, între tron și un burghez. Moștenitorii, după legile vechi, de la care englezii nu se abat niciodată, trebue să fie din familia celui mai mare fiu sau celei mai mari fiice a reginei. Murind prințul George, coroana va fi a ducesei de Fife care a devenit burgheză prin faptul că s’a măritat cu un om care n’are în vine sânge regal, sa fia unuia din fiii ei. Insă împărăteasa Victoria este cea mai mare fiică a reginei Angliei, și ea are un fiu, pe împăratul actual al Germaniei. Posibilitatea ca acesta să reunească, prin vr’o întâmplare oarecare, două coroane pe capul lui nu este de loc exclusă. Un nebun pe stradă Locuitorii orașului Bristol au fost puși ieri într-o emoțiune grozavă. Un agent de schimb, William Trowne, înebunit fără de veste, a eșit în stradă cu o pușcă și două revolvere și a început să strige la trecători: — Stați că dau! Câțiva bărbați și femei o croiră de fugă țipând. Nebunul descarcă pușca, de amândouă focurile, în grămadă. O femee căzu scăldată în sânge. Nebunul rînea de se prăpădea. Sosind polițiștii, voiră să-l înconjure; nebunul se retrase cu spatele la un zid și strigă furios : Vreți și voi de mâncare ? stați că vă dau. Un polițist fu rănit la pept. Ceilalți se repeziră asupra lui, îl de* sarmară, îl legară și î l duseră la spital. Trowne se întorsese numai de două luni din America unde stătuse patru ani și câștigase ceva parale. Se duse în Anglia cu nevasta și cu doi copii și venise singur. Un cas ciudat de somn Aci în Londra se află un căruțaș găsit .