Universul, mai 1892 (Anul 10, nr. 100-126)
1892-05-01 / nr. 100
Universul No. 106. APORTANT La administrația ziarului „Universul,“ strada Brezoianu No. 11, București, se află spre vânzare următoarele articole, tote de prima calitate și cu un preț de 10, 15, 20 și chiar 30 la sută mai eftin decât oriunde: Unt-de-semn franțuzesc Unt-de-semn franțuzesc, calitate superioară (Vierge), litru . . Lei 2.75. Aceeași calitate, în tinichea de 1 kilo și 150 grame....................... 2.85. Unt de-hmn calitatea II-a, curat de măsline................................2.20. Aceași călțiă în tinichele de 900 gr. „ 1.80. Cafea, Zahăr și Ceain Cafea Ceylan, calitatea I, lei 4.20 kilo. —Martinică, călit. I, lei 3.70 kilo. — S. Salvador, călit. I, lei 3.50.—Rio, călit. I, lei 3.20.—Rio, călit. II, lei 2.80. Zahăr cubic lei 1.15 kilo. Ceaîn, calitate superioară, cutia mare le! 2 și cutia mică lei 1.10. Cafea Regală (Cioria) Pachetul de 200 grame 35 bani, pachete de 175 grame bani 30 și pachetul de 85 grame bani 20. Conserve franceze și Sardele calitate extra. Mazăre, lei 1.40 cutia. — Ciuperci, lei 1.50 cutia.—Fasole, lei 1.50 cutia.— Sardele foarte fine, cutia cu cheie cu 8 sardele mari, bani 80. Luminări de stearină Calitate superioară, 5 și 6 luminări la un pachet, lei 1.50. — Calitate extra, lei 1.25.—Calitate prima lei 1.15 și lei 1.05 pachetu. — Calitate prima pentru birjari (8 la un pachet) lei 1.05. N. B.—Pe lângă articolele de mai sus, la adm. ziarului „Universul“, se află un mare depozit de parfumerie și săpunărie din cele mai mari case franceze, engleze și italiane, ca : extracte pentru batiste, pu Le parfumate, glicerina parfumată, ape și oțeluri de toaletă, pomadă, cosmetice, săpunuri parfumate, etc., care se vând cu un preț maieftin ca oriunde. Întâmplări din ara Un lup în sat, un om împușcat din greșală Intr’una din nopțile trecute, a intrat un lup în curtea preotului loan Iorgulescu din Lapoș (Buzĕu) ; la urletul câinilor, au sărit de prin case, popa și niște vecini, și s'au luat la luptă cu fiara , fuge întunerec o învălmășală grozavă; un locuitor anume Ipu Andrei, fu mușcat de lup la gât; de o dată sosi și fratele mușcatului, Grigore Andrei, și descarcă un foc asupra lupului; un geamăt de om făcură pe toți să se cutremure ; nenorocitul împușcase pe fratele său în coastă. Lupul a fost ucis în urmă cu parii; rănitul e pe moarte. O crimă Marinache Gheorghe din Slobozia (Ialomița) ducendu-se cu căruța cu doi cai să aducă pește de vânzare de la comuna Ograda, a doua zi niște oameni l-afi găsit lungit în căruță, d’asupra peștelui, d’abia mișcânduse, neputând să vorbească; în mai multe părți ale corpului era înțepat grav cu cuțitul. Criminalii cari l’au adus n această stare nu sunt cunoscuți încă. Un morar înnecat Franz Svaboda, morar la antreprenorul Ivan Bratievici din comuna Mărunțișu jud. Dâmbovița, și-a găsit sfârșitul din cauza neprevederei, vrând să dreagă zăgazul mó 23 reî s’a dezbrăcat și s’a aruncat în iaz fără sâ’î fi încercat adâncimea Neștiind să înnoate nenorocitul s’a înecat. D ALE ADMINISTRAȚIEI Sunt confirmați: D-niî Gheorghe Hermeziu, loan State, Dimitrie I. Ionescu și George D. Pavlov sub-comisare polițienești în orașul Bârlad ; d. Nicolae Timoftescu registrator-arhivar la sub-prefectura plășei Pruta- Mijlocu, din jud. Fălciu ; d. Gheorghe Bârzu registrator-archivar la sub-prefectura plășei Fundu, din județul Roman; d. loan Rânceanu, arhivar în cancelaria prefecturei județului Tutova; d. Theodor Gh. Ghica copist în cancelaria prefecturei județului Botoșani ; d. Gheorghe Șoiculescu copist în cancelaria prefecturei județului Mușcel; d-nu Gheorghe Gh. Dimitriu copist în cancelaria prefecturei județului Tutova; d. Ion Mastacan copist în cancelaria prefecturei județului Tutova; d-nu Thoma Apostolescu copist în cancelaria sub-prefecturei plaiului Teleajenul, din jud. Prahova ; d. Dimitrie Ionescu copist în cancelaria sub-prefecturei plășei Jiu-de-Jos, din jud. Dolj. Ispășire de păcate la Indieni Ziarele din India raportează un fapt care s’a petrecut în împrejurimile Tyrabadului și care e foarte caracteristic din punct de vedere al puterea exercitată asupra populațiunilor de preoții religiunei lui Brahma. Un om din casta Ahir se ducea la tîrg, purtând în spate o vițea. La un moment dat, animalul îl alunecă de pe umeri și, căzând jos, muri pe loc. Brahmanii, aflând despre acest accident, declarară că omul s’a făcut vinovat de un păcat înspăimântător, pentru că el a contribuit la omorul unei vaci, animal sfint la brahmani. Omul fu, prin urmare, excomunicat, și o pocăință, riguroasă fu declarată necesară. Vinovatul a trebuit, în timp de șase luni, să ducă viața unui cerșător și să facă pelerinaje la un mare număr de locuri sfinte indiene ; în acest timp era obligat să porte necontenit o funie legată de gât și pe umerii sei o parte din coada vitelei. Nici unul din membrii familiei nu póte sa ’i primească la dînsul, nici să ’i dea ajutor, sub pedeapsa de a fi el însuși excomunicat. De curînd Akirul a putut în fine să se întoarcă în satul seu. Dar acolo un mare immer de ceremonii, din cari unele de un caracter destul de penibil, trebuia încă să îndeplinească, până ce, în fine,într’o zi, să’i fie permis nenorocitului păcătos de a intra, peste tot mânjit cu baligă de vacă, se se spele în rîul Sarju. După ce se va fi afundat în apa acestui rin, el va putea să se considere ca curățit de păcat și va fi admis în casta sa, după ce însă, va da o masă pentru 50 brahman și 100 de ahiri. Âote oficial. Sunt numiți și confirmați în serviciul ministerului de interne: D. Matheil I. Petrescu este confirmat director al serviciului administrațiunei generale a personalului și poliției de siguranță din administrațiunea centrală; d. N. D. Nedelcu este confirmat director al serviciului administrațiunei județene și comunale; d. I. Ciucă este numit cap de biurol clasa I în direcțiunea administrațiunei generale a personalului și poliției de siguranță ; d. Al. Cimbru este numit cap de biuroi clasa I în direcțiunea administrațiunei județene și comunale; d. N. Negruți este numit cap de biuroli clasa I in direcțiunea administrațiunei județene și comunale; d. I. Curtius este confirmat cap de biuroli clasa II în serviciul comptabilităței centrale ; d. Gavril Mihăilescu este numit țiitor de registre în serviciul comptabilităței centrale; d. Al. Luchidi este numit verificator în serviciul comptabilităței centrale ; d. V. I. Moțățeanu este numit archivar al direcțiunei administrațiuneî generale; d. Șt. Grigorescu este numit archival al direcțiunei administrațiunei județene și comunale; d. Mihail Strâmbeanu este numit archival al serviciului comptabilităței centrale. * Sunt numiți în serviciul ministerului de finanțe : D-niu P. Dacian și D. Alexandrescu controlori fiscali clasa II: d-nii Păun Tetoianu, G. Suslănescu, D. T. Ștefănescu, C. P. Izvoranu, G. V. Popescu și Nicolae Albinescu, controlori fiscali clasa III.’ * D. C. Economii este numit comisar cl. II pe lângă prefectura poliției Capitalei. * D. Vasile Rudeanu este numit ajutor la subprefectura plășei Podgoria, din jud. Muscel. * D. Rădulescu T. Anghel este numit sub-șef de servicii la serviciul comptabilității generale, din administrația căilor ferate. * D. Mihail Amza Jianu se numește copist în serviciul casieriilor generale de județe. Din Hârlău (Corespondența part. a ziarului „Universul“) Hârlău 1892, Aprilie 26. O crimă oribilă O crimă oribilă s’a petrecut la marginea târgului Hârlău, județul Botoșani. împrejurările în cari s’a petrecut această crimă, ai fost atât de misterioase încât părea aproape imposibil a se afla, nu numai autorii faptului dar chiar cine este victima, deoarece nu se putea stabili identitatea cadavrului mutilat și intrat în stare de putreziciune. Cu toate acestea abilul și inteligentul politant al urbei Hârlău, Gheorghe Teodorescu, care n’a lăsat nici o dată ca atari fapte să rămână la umbră, în timp de trei zile necontenit a pus tot zelul și energia de care e capabil, până în fine a putut pune mâna pe criminalii cari au comis acest omor înspăimântător. Iată, pe scurt, natura faptului: Ion Sârghi, așa se numia mortul, fost agricultor in comuna Șipotile jud. Iași, a avut de femeie pe Antița cu care a trăit mai mult timp. Acest Ion Sârghi fu întemnițat la penitenciarul județului Botoșani pentru mai multe furturi și spargeri, în vremea ce dânsul își făcea pedeapsa Antița se amoreză de Gheorghe Budeanu zis și Pipa și cu care trăește până în ziua de astăzi. Amanții veniră împreună la Hârlău și Gheorghe Budeanu să instalează ca câmumar la cârciuma lui Gherasim Cârlanu din Hârlău, cu Antța. După vre-o două zile vine și Ion Sârghiești din temniță și recunoscându-și femeia a cerut să vie cu el să trăiască din nou împreună, lucru la care Antița nu s’a învoit. Ion Sârghi, alungat din cârciumă de Budeanu se întoarce a doua zi vineri 27 Martie, și luându-se la ceartă cu Budeanu acesta se repezi asupra lui și apucându-1 cu amândoue mâinile îl strânge de gât și -l trântește la pământ lăsându-l mort. După ast.1 Budeanu spre a’și acoperi crima comisă, cu știința concubinei sale Antița, a pus cadavrul într’un sac și l-a dus pe malul Bahluiului, unde săpând o groapă atlencă, l’a îngropat acolo. Insă mai pe urmă, din cauza săpăturei, malul s’a surpat, cadavrul a eșit la iveală, câinii dând de cadavru, i-au ros capul și i-au mâncat carnea ne mai remânând decât scheletul și picioarele. Prin faptul că Ioan Sârghi, nefiind din Hârlău, neavând nici un loc stabil, așa că dispariția să fie simțită, omorul acesta comis în condițiuni atât de sălbatice, a putut să rămână nedescoperit, mai ales că nu se cunoștea identitatea cadavrului. D-nn polițaia Gheorghe Teodorescu a desfășurat o activitate fără seamă timp de trei zile necontenit, zi și noapte, a forțat coarda polițienească, până în fine a putut pune mâna pe asasini și grație energiei acestui destins politant, societatea va fi răzbunată. Afacerea instruinduse, criminalii au mărturisit faptul și au fost trimeși parchetului. Un proverb pe zi Pacea e mai bună decât războiul, pentru că victoria e nesigură. (Latinesc). INTRIMPLĂIil din CAPITALĂ O împărțeală O dovadă de nemărginită iubire a dat nei că Florea Tudor bunei sale prietene Mitana Radu (str. Locotentului No. 15) ușurându-i buzunarul de o pungă cu 24 de lei. Mitana a protestat (ce vrea să zică necunoștința !) Pe când se certau de la împărțeala pe care Florea nu o admitea, s’a amestecat comisarul secției 38 care a făcut împărțeala astfel: Mitanei i-a înapoiat punga, iar vrednicului Florea î-a dat găzduire pentru câtva timp. Unul cu crucea ’n sin Tudor Constantin, de origină rus, e un pravoslavnic de cei îndrăciți , deosebit de rugăciunile de dimineață, de seară, de masă, n’o bea un pahar de apă, de rachiu, de vin, fără să ’și facă cruce, și totdeauna are pe buze numele lui D-zeu; preoții de la biserica sf. Elefterie îl aveai în mare dragoste pentru evlavia lui. Deunăzi smeritul fu prins făcând o treabă frumoasă: spărgea cutiile de tinichea din biserică și le curăța de ce era înăuntru gologani, bani de argint.’ Mai șterpelise și o salbă de la icoana Maicei Domnului. S’a dat preasfințitului gazdă la secția 38. Un sfat pe zi Cel mai bun mijloc de a se conserva lemnele, și orice fel de pânzeturi, contra putregaiului, să se înmâne bine în țiței și. Această substanță, din care se estrage gazul, este bună și pentru înlăturarea mirosului. Vineri, 1 (13) Maiu 1393 Știri prin poștă Franța.— După suprimarea lefurilor mai multor episcopi de către statul francez, Papa ar fi decis ca să ceară el însuși despărțirea Bisericei de Stat. E curioasă foarte această potrivire între cererile Bisericei și ale extremilor radicali. — Se depeșează din Madrid gazetelor din Paris că Franța era aproape să râmáe făr’die de pretendent la tron. Un tren în care se afla Filip d’Orléans, conte de Paris, a deraiat, zdrobind pe mai mulți pasageri, dar lăsând în bună stare pe prinț. —■ O depeșă din Kotorni, sosită la Paris, anunță că regele Behanzin a amenințat pe Franța cu războiul, dacă nu va fi lăsat se pute mâna pe teritoriul Yemehi.—Dacă va fi atacat, zice că va mobiliza 40,000 de soldați, înarmați bine încuți Italia.—Ambasadorii din Berlin și Viena și-au dat demisiile, în urma demisionărei cabinetului. — O doamnă care a murit la Roma a dăruit redactorului ziarului său favorit, suma de 50000 lei. Această sumă a fost primită și împărțită imediat la instituții de binefacere. — S’au decoperit mari mâncătorii în administrația averei regale ; doi funcționari au fost arestați. — Profesorul Spania, unul din cei mai vestiți juriști, de la universitatea din Turin, s’a sinucis, împușcându-se ; nu se cunosc motivele acestei hotărîri. — O tempestă spăimântătoare care a bătut peste totă Mediterana, a distrus cu deseverșire clădirile expoziției Columbians de la Genova. S’au luat măsuri pentru ridicarea unor edificii mai solide în onorea marelui descoperitor. * * Germania. — Prințul Bismarck a trimis fiului său Herbert și contesei Margareta Hoyos, o telegramă, felicitându-i călduros pentru logodna lor. Ex-cancelarul zice că această unire e o întărire a prieteniei dintre Germania și Austro-Ungaria. — S’a hotărît ca în 1893 să se țină la Stuttgart o expoziție a industriei de ceasornice. Din Elveția și Anglia s’a anunțat expunerea a mari minuni; expoziția se va deschide la Main, și va ține 10 septămânî. — Deputații centrului publică în ziarul clerical „Germania“ o proclamație în care se invită lumea să facă un pelerinagiu la mormîntul sf. Bonifaciu la Fulda în onoarea Papei. Proclamația conține cele mai grave ofense la adresa guvernului italian care zice că ține pe Papa prizonier la Vatican. * * * Austro-Ungaria. — Se așteaptă la Fiume sosirea prințului de Bismarck ca să asiste la căsătoria fiului său Herbert cu contesa Hoyos. — Arhiducesa Stefana a sosit din călătorie; ea își va da la lumină memoriile în două frumoase volume. — Din Lemberg se vestește că sentinelele de la graniță au tras focuri asupra unui balon rus ce trecuse granița, și că, din balon s’au tras focuri asupra sentinelelor, fără să fie cineva rănit. * Anglia. — Marele restaurant Scott, din Londra a ars în vreme de noapte; casierul] și trei chelneri au pierit. — Primul ministru Salisbury a ținut un discurs de tot violent în contra irlandezilor și a „homerulerului“ ; a răscoliturile seculare ; a chemat la arme pe protestanți în contre partizanilor „homerulerului“ ; a zis că autonomia Irlandei va fi începutul unui räsboiu civil și religios. * * * Rusia.— Un fapt curios raportează curierii ce vin din Siberia. Marele fluviu Lena scade vezând cu ochii, mergând tot așa o să dispară de tot în curînd ; se crede că apa a găsit un loc pe sub pământ. — După ce va ședea în toată luna viitoare la Petersburg, emirul Bukarei va vizita Moscova, Varșovia, Kievul și Odesa. — Ziarul oficial din Varșovia publică o notă prin care se vestește că un număr mare de proclamații revoluționare s’au împărțit în ajunul zilei de 1 Maiü. 30.000 de lucrători au încetat lucrul. — Colonelul Wendrich a fost numit unnspector suprem al tuturor liniilor ferate, ruse. Lucruri din tota lumea Fagăduel primejdioase. — Un proces interesant pentru meținerea făgaduelei de căsătorie, se va desfășura în curând la New York. De astă dată e însă vorba de un bărbat trădat și nu de o femee. Un anume Bernard Goldemberg, negustor, a chiemat în judecată pe dșoara Tillia Rosemberg, acuzând o că nu s’a ținut de făgăduiala ce’î făcuse d'a'l lua de bărbat și cerându’i o despăgubire de 25 mii dolari, adică 125 mii franci. Densul zice că cruda Tillia i-a arătat într’o zi ușa, după ce a primit cadouri peste cadouri și un inel de logodnă, împodobit cu briliante. Frumoasa domnișoară are, drept singură scuză, faptul că Bernard a înșelat-o în privința vîrstei lui, a spus că e de 25 de ani și densa a aflat mai pe urmă că e de 32 de ani. O O minune falsă. — Mare emoțiune a fost deunăzi în satul Tuorofunaro, lângă Marzano Appio (Italia). Paraclisierul, intrând seara în biserică, vezu cu uimire că două statui, un Christ și un sfânt liberator,i seîntorseseră pe piedestalele lor. Faptul a produs senzație enormă. Mulțimea s’a repezit spre biserică, urlând de turbare în contra păcătoșilor cari atrăseseră asupra comunei o așa urgie dumnezeească. A trebuit să intervie gendamii pentru a împedica mari dezordine. Preotul a trebuit să țină un discurs în puterea nopței, ținând o făclie în mână, pentru ca să liniștească gloata. Dânsul a constatat a doua zi că minunea era falsă și că fusese făcută de fiul paraclisierului care voia să se strîngă mai mulți bani in discurile râmase goale. In adevăr, zilele următoare toate femeile au adus daruri și bani la biserică ca să roage pe D-zeu să nu se potrivească păcătoșilor. CURIER JUDICIAR (TRIBUNALELE STREINE) 160 de români înaintea tribunalului „Gazeta Transilvaniei“ din Brașov aduce știrea următoare : Astăzi rezurăm prin piața orașului nostru un spectacol neobieinuit, mulțime de țerani români îmbrăcați cu sarici, umblând în pași înceți și plini de griji. Ce caută acești țerani aici la noi, tocmai azi când nu e zi de târg ? Ei vin din țara Oltului, din comuna Arpașului de sus, și sunt toți ■ --------- t Jefuitorul de cadavre ROMAN de ADOLF ZD’SirasrEIR X* (Urmare) PARTEA I vin — Ducele mi-a rămas prieten, cu toate să sunt cum mie vezi. Spune’ că am avut moarea să te primesc, îi va face plăcere... Acum ți-am spus numele meu, spune’mi și d-ta pe al d tale. — Eu sunt negustor din Nantes și-mi zice : Le Bihan , dar sunt cu totul cu dvoastra, regalist. — încântat. — Și eu asemeni, dar îmi pare reu că te-am lăsat să-mi duci bagajele... nu știam. — Ai fi făcut reu de nu m’ar fi lăsat. Contele trăește din câștigul hamalului... Asta ’mi-e capitalul până va izbuti regele Să restoarne starea de lucruri de acum. Și’și arată brațele puternice. — Ne vom mai vedea, nu e așa ? — Unde ? — Aici, diseară. — Bine. Falsul hamal se depărta, cugetând: — Un trimis la duce... e ceva nou... După sfatul cârciumăresc, Bilian se duse de luă o birjă de la colțul stradei. — E francez și el, spune’ că eu, te-am trimis la el, sfîrși cârciumăreasa, îl chiamă Wiliam. Wiliam fu încântat că ara mușteriu un francez. — Unde mergem ? întrebă el. — La ducele de Montbazon. — Bine. Ajunseră. — Să aștepți aici, îî zise Bilian, deoarece, cu toate că poate să stau mult dar nu cunosc orașul. — Am înțeles. Când vru să intre, un alt om eșea. Acest om văzând pe birjar îi zise : — Ce faci, viconte ? — Bine, baroane. — Merge treaba ? — Așa și așa. Biban pricepu in ce stare erau nobili! se compatrioți la Londra. Primirea ce’! făcu ducele fu întâi rece. Dar el îî spuse : — Am o însărcinare către d-ta, d-te duce. — însărcinare? — Da. — Ce însărcinare? — Sunt Le Biban, numele meu nu-l cunoști, ci-le duce, dar e numele unei familii vechi, bretone, devotate regelui. Tata era unul dintre cei mai mari negustori de grâne din Nantes. A murit la 1793, de mâhnire, în urma cruzimilor îngrozitoare ale ticălosului de Carrier, a cărui victimă era să fie. Am pus ei mâna pe afaceri după moartea lui și mulțumită faptului că vindeam grâne armatei Republicei, am putut înlătura orice denunțări și am putut astfel sluji pe sub mână pe regaliști. Tot mulțumită acestui fapt, am fost însărcinat să vin să vorbesc cu d-ta, ci le duce. Trebuia un om care să poată eși din Franța fără să deștepte bănuele. Eu puteam. Am sosit azi și am venit îndată la d-ta ca să -ți spun ce am de spus. Ducele îi întinse mâna. — Spune, te rog — Viu din partea d-lui de Charette. — Charette ! cel ce era să ne facă atât roa, dezbinându-se de no!! — Nu e adevârat. — Cum ? — Nu s’a dezbinat. — Ba da. — Așa se pare, dar în adevăr, nu e așa. — Atunci tractatul de la Jaunoye?... — NI rupe și reia armele, dacă... — Dacă ? — Dacă va fi ajutat de un corp și de o escadră engleză. M’a însărcinat să vin să negociez cu capii emigrării, cu d-ta mai cu seamă, care ești prieten cu contele d’Artois... — Asta e o ideie bună. Sunt fericit că Charette nu s’a lăsat de luptă. Mă voia sili să fac ce cere. Te întorci curând în Franța ? — Cât mai curând vom putea. Cum vom avea un răspuns. — Azi mă duc la contele d’Artois. Sper să facem ceva. — Ar fi și vremea. Văd că nobilii francezi nu prea stai bine. Am avut până acum un hamal și un birjar dintre ei. — Sunt alții și în mai rea stare. — Bieții oameni! — Unde ai tras ? — La mistress Davis. — O cunosc. — Da? — Venea pe la noi când era barouă dej St.-Preux. Ai nemerit bine. Tocmai atunci bătură douăsprezece. — Stai de mănâncă cu noi, d-nule Leia Bihan. Vei face cunoștiință cu fiul meu. — Mulțumesc d-le duce... sunt cu birja, — Ii voi trimite vicontelui un bacșișr nu se supără el. Gaston era în sala de mâncare când intră ducele și Biban. Ducele spuse marchizului cu ce însărcinare venise noul sosit. Biban văzu întristarea marchizului, figura lui galbenă. Fu izbit, de asemenea, de nepăsarea’ pentru convorbirea ce se urmă despre Franța și politică. El, bietul marchiz, abia gusta din bucate și din vin. Ce’i păsa lui de Charette, și de gândurile contelui d’Artois și de unirea puterilor regaliste? (Va urma), ■ j*