Universul, noiembrie 1892 (Anul 10, nr. 257-281)

1892-11-26 / nr. 278

Universal No. 67B) BS Bsssssss să sms BBs esse sB sem cred­ că înființându-se monopolul și sttând asupra lor comercial „en gros“ cu opiu vor realiza beneficii bănești colosale. In realitate lucrul așa va fi, dacă socotim calitatea superioară a opiului turce­­e, care se vinde în toată Europa. Chestia e, că toate ambasadele din Constantinopol sunt înțesate de capitaliști și de cultivatori. Unii roagă pe ambasadori să intervin pe lângă guvernul turcesc să introducă mono­polul, alții să nu’l introducă. Ce va fi, nu se știe încă, dar destul, că la ordinea zilei în­ Constantinopol azi e chestia opiului. O luptă cu bandiții—2 morți Nu de mult a avut loc pe granița din­spre Tesalia o luptă sângeroasă între sol­­dații turci și o ceată de bandiți. Aceștia trecuseră granița fugind din Tesalia, unde o parte din ei au­ fost împușcați de o trupă de soldați, puși sub comanda gene­ralului Makris, însărcinat cu stărpirea brigandajului. Autoritățile turcești fiind înștiințate au trimis imediat o trupă de soldați în calea bănuiților. Soldații s-au pândit o zi și o noapte în graniță. In mo­mentul acela s-a încins o luptă sângerosă intre ei și bandiți. Unul din aceștia și un soldat au fost omorîți. Cei­l­alțî bandiți­n număr de 7 au fost arestați. Câțî­va din ei au primit răni grave. Levant. Sanetate asigurată HAPURILE de CATRAMINĂ ala docto­rului A. Bertelli, se întrebuințează cu mare succes ln contra a ori­ce fel de tuse, astmă, laringită, stingerea vocii, durere de gât, răceală, bronh­i­tă, catar, inflamații intestinale. Aceste caruri sunt bre­vetate de guvernul italian, premiate la 6 congrese medicale și aprobate de Consiliul Sanitar Superior din România. Sutimi de scrisori de mulțumire din partea bolnavilor vindecați în România sunt la dis­poziția publicului. ESS?" O c­u­tie costă lei 3.75. Depozitul principal pentru toată România Drogheria Centrală MIHAIL STOENNESCU, farmacist No. 2, — Strada Academiei, — No. 2 (Casa Stainei) București. Se trimet în ori­ce parte a țerei după primirea postului lor. A SE PĂZI DE CONTRA­FACERI înștiințez publicul din România că adevăratele mele capuri de Catramină trebue să poartă în interiorul ambalagiului o instrucție în limba română cu pecetea administrațiunei ziarului „Uni­versul“; aceeași ștampilă o va purta fie­care cutie asupra ei pe din afară.­Toate acele cutii cari nu vor conține această instrucție, precum și ștampila administrației ziarului „Universul“ pe­ din afară, se vor considera ca falsificate. Un bolnav mi s’a plâns că, întrebuințând 4 cu­tii de capuri de catramină cumpărate de la o far­macie din București (și cari nu conțineau această instrucție) nu s-au făcut nici un efect. Am cerut să mi se trimită acele cutii și am constatat că nu erau fabricate de mine. Cum se vede, se vând în România Hapuri de Catramină falsificate; prin urmare, rog publicul pentru a fi sigur de a cumpăra adevăratele mele hapuri, să se adreseze la depozitul general pen­tru toată România, progmeria M. Stoenescu, Farmacist, Strada Academiei No. 2, București. _ Rog publicul de a mă înștiința când va găsi că vre­un farmacist vinde aceste hapuri fără instruc­ția de mai sus, pentru a putea da în judecată pe acel farmacist care vinde hapuri falsificate sub urnele meu­. Br. 3SERT 23LK. Act­ oficial: D. Dimitrie A. Catargi, este numit prefect al județului Ialomița. * D. I. Galiotti, profesor la gimnaziul clasic din Brăila, se numește director al acelui gim­naziu. întâmplări din țara Sălbateca crimă din Galați Citim în „Galații“ . Vinerea trecută, pe la orele 11 noaptea, locotenentul Agapi care se credea că se afla pe timpul cavalerizmului feudal, în­tâlnind două cioamb­e pe strada Sf. Vineri 39 din orașul nostru, s’a legat ele ele; neu­ral că doamnele l’O VOltate, de obrăznicia lm, s au rugat sa și caute de drum ele oar­e­ ce nu sunt de acele ce cre­dea el. Cavalerul nostru însă, nevoind să înțe­leagă nimic și continuând cu impertinența, doamnele au fost nevoite să strige ajutor. Sergentul Dumitru Constantinescu, pos­tat pe acea stradă, alergă imediat și a­­flând cauza, fugă foarte politicos pe d. cavaler ca să se retragă. Acesta însă a început a zbiera la sergent nevoind să-i cunoască autoritatea. In acest timp doam­nele plecară, cu totul nemulțumite de a­­cest rezultat. Eroul nostru înjurând me­­reu, voi să-și pue mănușile, dar una o perduse în aventura sa galantă. Atunci se adresează sergentului cu ur­mătorul cuvânt: — „Măi sergent, caută-mi mănușa“, sergentul­­ î-a res­­uns că nu aceasta e datoria sa. La aceste cuvinte viteazul ca­valer scoate sabia și lovești pe nefericitul sergent în cap și îi tăie căciula, sergentul se retrase, dar agresorul urmărindu­-i îi aplică altă lovitură de sabie jupuindu-i pelea din partea dreaptă a craniului, în ur­mă îî dă o altă lovitură în creștet; sergentul în timpul acesta abia putu da semnalul de alarmă, dar până să-î sosească ajutoare, ofițerul lovea mereu cu sabia. Sosind alți sergenți dinpreună cu co­mandantul abia reușiră să dezarmeze pe locotenent și să-l ducă la poliție. Sergentul fu dus de către comandant la spital unde i se deferă primele îngrijiri și apoi transportat acasă pentru a fi rea­dus a doua zi de­oare­ce atunci nu era loc. Sâmbătă internat în spital mai trăi până Duminică, și apoi muri din causa teribililor lovituri ce primise de la ofițer. Sei­manul Dumitru Constantinescu era un vechi și funcționar, care numai pe str. sf. Vineri, a făcut s­oviciul 16 ani și se bucura de stima tuturor. Lupii Lupii se înmulțesc în chip îngrozitor și devin de o mare îndrăzneală în jud. Co­­vurluiu. Ziua ’n amiaza mare se aud urletele te­ribile ale acestor fiare, chiar din mijlocul satelor. Satele sunt asediate. Animalele flămânde viu de peste Nistru înot și fac stricăciuni enorme și victime multe. Numai în satul Piscu 300 de vite au fost sfâșiate și mâncate de lupi. PENSIUNI MILITARE Militarilor arătați mai jos cari au­ făcut cam­pania din 1877.—78 și se găsesc regulați la pen­sie li se rectifică cuantumul de pensiune lunar, cu începere de la 1 Noembre 1892, după cum ur­mează : Căpitanilor Cernat Nicolae lei 232, bani 50 ; Bosnian Ion lei 300 și Dănescu A. Nicolaei 255, pe lună.­­ S’a acordat pensiune persoanelor următoare: Locotenentului-colonel Casorab­ Emil, din arma cavaleriei, lei 540; Maiorului în demisie Sterian Grigore din arma infanteriei lei 38«, bani «7 . Că­pitanului in demisie Dimitrescu Născuse din arma cavaleriei lei 332, bani 50 ; Administratorului clasa I Anastasiad Alexandru, lei 190, bani 75 p» lună. ___ SUl­m­PANAMA (Prin fir telegrafic) Paris, 23 Noembre. Camera a respins cu o mare majoritate propunerea Leteil, prin care se cerea ca să se dea presei în toate zilele o dare de seamă oficială a comisiunei de anchetă. D. Brisson a combătut propunerea. Camera a adoptat cu 333 voturi contra 182 urgența asupra prepunerii Pour,«nerv, prin care autoriză comisiunea de anchetă să-și ia ca ajutor un jude de instrucție. Com­isiunea însărcinată cu examinarea pro­punerii va fi numită mâine. Comisiunea a ascultat pe d. Albert Grévy, care a de­clarat că primise pe față un cec de 20,000 fr., de la Banca Franței ca participant la sindicatul de garanție și ca consilier judiciar al d-lui de Reinach. D­ .Hebrard declară că nu poate face cunoscut sorgintea informațiilor ce le pu­blică „Le Temps“. In privința afacerii Panama, el adaugă că era de 26 ani în afacerea lucrărilor publice și cu mult înainte de a fi intrat în Parlament, el re­vendică dreptul de a avea o industrie, ca mulți alți din colegii lui. D. Naquet a declarat că generalul Bou­langer nu era omul care să ia banii de la Panama. Bancherul Kolin a dat în urmă infor­­mațiuni despre semnăturile cecurilor. El a promis de a examina din nou­ registrele pentru a da informațiuni complementare. Comisiunea s’a amânat pe mâine. UNT-DE-LEMN FRANȚUZESC — calitate superioară — garantat curat de măsline, 20 la sută mai eftin decât ori­unde. Litru.........................................................Lei 2.75 Tinichea de 1 litru...................... . „ 2.80 Tinichea de 1 kilo și 280 grame. . . „ 3.15 Unt-de-lemn, calitatea II-a, garantat cu­rat de măsline, Litru............................... 2.20 Idem, în tinichele de 900 grame ... „ 1.80 De vânzare la administrația ziarului „Univer­sul“, Strada Brezoianu No. 11, București. Un pe­isi Pastă pentru mâinele crăpate.—Se ames­tecă bine 100 gr. osânză de porc nesă­rată și bine spălată în apă ordinară, apoi într’o apă de fiori, cu 2 gălbenușuri de oue și o lingură de miere. In această amestecătură se mai pune făină de secară, sau de migdale până se face o pastă groasă cu care sa ung mâi­nele seara, la culcare. NOUL MINISTER FRANCEZ Prin fir telegrafic Paris, 23 Noembre, D. Develle a avut cri seară o con­vorbire cu d. Loubet, care i-a promis că se va duce la d. Carnot, după aceia d. Develle s-a întreținut mult timp cu pre­­ședintele. — Ora 1.—D. Loubet a avut o lungă convorbire cu d. Carnot, el a consimțit să ia un portofoliu într’o combinație pe Develle. Ora 2.—Circulă zgomotul că d­nar De­velle și Loubet nu vor mai forma cabi­netul ; se cre­de că d. Carnot va rechema pe «J. Brisson, sau că va însărcina pe d. Ribot cu formarea ministerului. Ora 7:­1). Ribot a fost chemat la E­­lysée și după o lungă întreținere cu pre­ședintele el a fost însărcinat cu formarea ministerului. El va aduce diseară un răs­puns. Se crede că combinațiunea va reuși. Paris, 24 Noembre. — Ora 1 noapte. D. Richot a primit în timpul serii toate adesiunile trebuincioase; noua combinațiune cuprinde toți membrii vechiului cabinet, afară de d-nii Ricard și Roche. Composițiunea cabinetului este următoarea : Președinta și afacerile stră­ine, d. Ribot; interne, d. Loubet; finanțe d. Rouvier; resboi­i, d. de Freyciu­t; justi­ție, d. Bourgeois ; agricultura, d. Develle ; lucrări publice, d. Viette ; comerțul, d. Sar­­rien și instrucție publică, d. Charles­­ Dupuy. D. Ribot a dat socoteală în timpul serii de succesul misiunei sale d-lui Carnot care l’a felicitat in mod călduros. Paris 24 Noembre. „Oficialul“ va publica mâine noul ca­binet așa după cum l’am dat azi dimi­neață, cu singură deosebire că în loc de d. garden d. Siegfried va fi acela care va fi numit ministru de comerț. O regulă a s­unt­ minuii pe zi Nu se cuvine să șezi când o doamnă intră în casă. ÎNTÂMPLĂRI din CAPITALĂ Arsă de vie E periculos lucru să aprinză cine­va focul cu petrol. Mai bine Maria Dragomir ar fi suflat un sfert de ceas în sobă, de­cât să arunce gaz ca să is­prăvească mai repede. Gazul s’a aprins, ce e drept, dar femeia s’a a­­prins și ea, căci sticla i-a făcut explozie în mână. Ea a fost greu rănită, pârlindu-se la mâna cu care ținea sticla și pe corp. Intr’o stare desperată, a fost dusă la spitalul Colțea. Vizită scumpă Să te duci în vizită, să găsești pe stăpânii casei acasă și să nu fii nevoit să cheltuești o cartă de vizită e prea plăcut lucru­—dar, mergând și gă­­sindu-î, să-ți scoți paltonul, să bei o cafea și în­­torcându-te acasă să vezi că-ți lipsesc 40 de lei e prea­ prea... D. colonel Lipoianu se dusese la un prieten în vizită și servitorul gazdei găsi de cuviință să-i scuture paltonul de două hârtii de câte 20 lei. Prea zelosul Nicolae Mitarcă a fost dat de gol și acuma se află la locul cuvenit. O cugetare pe zi în lume trebue să fii prea puțin bun, ca să îți găsești loc. Conferința monetară .— Plin fir telegrafic — Bruxel, 23 Noembre. O telegramă privată primită din Berlin de la o persoană, ce se zice bine infor­mată cu partizanii monetarii argintului fac mari sforțări în favoarea sa. Ches­tiunea se va ridica la Reichstag înaintea închiderii conferinței monetare. Guvernul va fi autorizat să primească propuneri care să întreacă limitele propunerilor pre­­sintate de delegații germani în conferința din Paris în 1881. Bruxel, 23 Noembre. „Indépendance Berge“ anunță, că după ce membrii conferinței vor fi primiți de regele, ea va examina propunerile D. Tier­­gen (danez) prin care cere între altele , formarea unei uniuni internaționale, ai căreia delegați să fixeze prima oară pro­­porțiunile de făcut între aur și argint pe baza prețului mijlociu al argintului la Londra, pe timp de 6 sau 12 luni îna­­inte de constituirea „Uniunii“. Statele ce aparțin Uniunii vor putea să bată fără limita monede de argint cu o valoare aproximativă a vechilor monezi de aramă (ecus), fie 5 franci, 1 dolar, 4 mărci, 4 coroane, bucăți ce au­ un curs legal și o putere liberatorie întărite unde ele se vor bate. Titlul va fi determinat după proporțiile actuale, adăugându-se 10 la sută de ,,seniorat“. Băncile de emisiune vor putea să aibă o parte din incașul lor metalic, în mo­nede de argint al Uniunii, din care ele vor putea cere rambursarea în aur de la țărmi , care le-a bătut, prevenindu-se cu 10 sau­ 12 luni înainte. Bruxel, 24 Noembre. Comisiunea specială a examinat după amiază proectul d-lui Tietgen, pe urmă s’a amânat fără a lua vr’o decisiune. Un proverb pe zi Ochii sunt ușierii inimei­ veghiați deci asupră-le. (Francez). Știri prin poștă — S’a început repararea unuia dintre cele mai curioase monumente din Parisul vechil­, — acela al foștilor călu­gări din Saint-Germain-de-Prés. Palatul a fost clădit la 1586 de către cardinalul de Bourbon, la 1790 a fost declarat proprietate națională, apoi fu vîn­­dut. Acolo, la 1792 în el avură loc cele mai multe măceluri ale revoluției. Danton a stropit cu sângele său acest locaș. — Consiliul comunal din Paris a emis Joni. 26 Noembre (8 Decembre) 1892 — . .——.... ...— . .. dorința ca pedepse din cele mai severe să se dea persoanelor învestite cu funcții e­lective, care ar face trafic cu mandatul lor. * Italia. După propunerea făcută de a. Finali în senat, guvernul italian a de­cis să dea numele de „vice-amiralul Saint- Bon“ unui mare vapor în construcție. . — Papa a desemnat pe succesorul car­dinalului Lavigerie. Va fi numit mouse­niorele Dessere, episcopul Damascului, vi­carul fostului primat al Africei. Viitorul primat e conte roman și are titlul de a­­sistent la scaunul pontifical.­­ O familie întreagă compusă dintr’o femeie și 6 copii ai ei, s’a otrăvit de­­ună­ zi la Collepiane, aproape de Lecce, mâncând ciuperci veninoase. Cu toate în­grijirile medicale date la timp, cei șase nenorociți au murit.* Germania.­Se scrie că prințul Carol, în vîrstă de 18 ani, fiul prințului Ludovic al Bavariei și frate al moștenitorului pre­zumtiv, a dispărut pe neașteptate din Mün­chen lunea trecută. Zgomotele cele mai stranii circulă în această privință ; se zice că prințul ar fi fost răpit luni la o escursiune în munți. Amănunte lipsesc. — Autoritățile medicale din Berlin au­ constatat că influența a reapărut cu furia în capitala Germaniei. Sunt de semnalat mai multe decese. * * ^ Austro-Ungaria.—Lebeck, șeful stați­­unei drumului de fier din Brugge, despe­rat că a fost destituit din slujbă, s’a ad­ru­ncat a doua zi după destituire înaintea trenului expres car­e l’a sdrobit cu desă­vârșire. Mâna în care ținea ordinul de destituire a fost aruncată la o distanță de 10 metrii.­­ La Castel­vecchio, în Dalmația, pri­marul orașului, Celio Vega, s’a sinucis bând otravă și împușcându-se apoi. Cauza sinuciderii a fost lipsa de bani. * * * Anglia.—Un raport medical oficial, a­­dresat comitetului sanitar al portului Lon­dra, zice că e aproape sigur că h­olera va isbucni cu mare furie in primă­vara viitoare. — In Londra s’a instituit o comisiune presidată de ducele de Cambridge, care se ocupă cu aflarea mijlocelor, prin care pute îm­pedica propagarea socialismului în ar­mată. Comisiunea a primit în principiu destituirea sau condamnarea până la 10 ani de închisare a ofițerilor socialiști. * * * Rusia. — Se anunță din Saratov, că tribunalul militar și-a dat verdictul în procesul revoltelor cu ocazia b­uîerii; 23 de oameni au fost condamnați la moarte prin ștreang, 38 la muncă silnică pe viață și 18 la închisoare corecțională; 75 de acuzați au fost achitați. — Se scrie din Petersburg că guvernul ruse c va cere o despăgubire mare Româ­­nie­ p­entru incidentul­ vaporului „Olga“ a societăței Prințului Gagarin“, la Sulina, pe Dunăre, când a fost bombardat de tur­nirile românești. Descoperirea zilei Origina viirosurilor florilor.—Fisiologia­ plantelor, succesiunea transformațiunilor chimice care se copiind în viața vegetală a fost până azi foarte puțin studiată. Florile exală un miros plăcut. Pentru ce aceste exalațiuni ? D. Menard, s’a ocupat de aceste par­­fumuri și de aceste legi nu răspunde însă nici el la­ această întrebare. El afirmă foarte probabil—că parfumurile florilor provin din o transf­ormațiune a clorofilei. Clorofila — știți — este substanța verde a plantei. Această substanță, unde nu cade sărutarea soarelui, ar da mirosul florilor. Sunt descoperiri? Sunt ipoteze ? El zice că mirosurile florilor se găsesc de obicei și în interior; ei bine’l întrebăm cum a putut verifica aceasta. După Menard florile albe sânt cele mai mirositoare. Se vede că descoperitorul CENUȘĂREASA PARTEA ÎNTÂIA ZÎNA ATELIERULUI XIV O noapte de veghere „Fratele teu, Gabriela, e bun cum ești și tu. Iți aduci aminte de ultimele vorbe ce ți-a zis înainte de plecare ? — „Oh, da mamă, răspunse Gabriela plângând, mi-a zis:—Surioară dragă, fii tot­deauna bună cu mama și iubește-o, precum și pe tata, trebuie să-o iubești „cât doi“ căci eu mă duc. „Și apoi, adăogă el, fii sîrguitoare și cu­minte. — Da, sărmana mea copilă, astea au­­ fost vorbele lui; ah, dânsul de asemenea nu trebue să afle nimic... „Vei găsi odaia lui Petru așa cum ai lăsat’o când ai plecat... D-na Anglade își trecu mâna pe frunte și Obrazul i se contractă ușor Aceasta însemna o întoarcere a durerii. De­odată însă bolnava făcu o mișcare ca și cum i s’ar fi vindecat fără de veste paralizia. Gabriela, mirată, se uită la mama ei. . Intr’adever, rezemandu-se cu mâinile de brațele fotoliului, d-na Anglade părea a fi gata de a se scula în picioare. Dar vai! numai sufletul regăsise ener­gia de altă dată, corpul refuza de a se supune sforțării ce i se cerea. — Gabriela, copila mea, zise bolnava, a sosit momentul c'nu trebue să ne ară­tăm amândouă nu numai resemnate ci și curagioase. „Apropie-te de mine. Și de oare­ce sărmana copilă voia din nou­ să îngenuncheze : — Nu, nu, copila m­a!... Stai în pi­cioare, aci în fața mea. „N’ai de ce să te pui în genunchi, căci nu trebue să ceri ertare. „Nenorocirea ta e mare dar onestitatea ți-a rămas neatinsă. Mama ta e și acuma mândră de fiica ei! Ea luă mâna Gabrielei și strîngă aceo cât putu. — Da, continuă ea cu vioiciune, pentru mine, ești mereu curată, mereu cinstită. „Rușinea cade toată pe capul m­isera­­bilului! Ah, dacă ași putea explica asta tatălui teu­! „Cred că voi­i putea ?... Dar ce va fi pa urmă ?.... Numai de­cât, el o să plece la Paris pentru a trage pe mișelul la răs­pundere... Nu, nu, n’o să’i spun nimic lui Jerome. — Da, mamă dragă, nu spune nimic tatei , ah, ajunge nenorocirea ce ne-a lo­vit ! Voi a suferi-o cu reziguațiune și cu­­ragiu­. „Vorbele tale, mună, rai-au dat cura­­giul de a suferi prezintele și a aștepta viitorul D-na Angla de pricepu că rolul ei de mamă era de a da curagiui fiicei sale, dar o dorea până în fundul sufletului că era din nou­ silită să se despartă de fiica sa. Orologiul de pe perete bătu ceasul despărțirii, căci Gabriela trebuia să plece a doua zi dimineață, în zorii zilei, fără a fi revăzut pe mama ei. — Mamă dragă, zise ea cu un glas su­grumat, trebuie să ne des­părțim. Bolnava scoase un lung oftat, deschise brațele, și G#buIbî» veni sa’șî rezeste o­brazul de peptul mamei sale,, care­­ aco­peri fruntea de sărutări. — Acum, copila mea, zise mama, pu­­ne-te în genunchi, vreau să te bine­ cu­­ventez. Gabriela îngenunchiă. D-na Angla de ’i puse mâinile pe cap. Urmă vin moment de tăcere. Mama cu ochii rădicați în sus chema în gând­ bine­cuvântarea cerească asupra nenorocitei. — Acum, Gabriela, reluă bolnava, ia repede din bufet ce vei găsi pentru cină, mai ia și sticla asta pe jumătate plină. „După ce vei fi mâncat, te vei odihni pe patul fratelui teu, dar nu lăsa să treacă ceasul când trebuie să pleci. — Nu voi­ dormi, mamă. Gabriela luă din bufet o bucată de pane, o bucată de carne, apoi sticla. — Dar ban­­ii? întrebă bolnava. — Da, mamă, mai mult de­cât îmi trebuie. Afară, se auzi un zgomot de papuci de lemn. — E­lanșeta, zise d-na Anglade. Mama și fiica se îmbrățișară pentru ultima oră și Gabriela Se depărta stri­gând : — Adio, mamă, adio! D-na Anglade mi mai plângea. Cine ar fi văzut o atât da resemnată, ar fi zis că e o martiră adâncită într’o contemplațiune pioasă. In odaia fratelui ei, în mijlocul atâtor suveniruri fericite, Gabriela dădu curs li­ber lacrimelor. De o dată ea auzi glasul Fanșetei. — Ce bine arăți astă­zi, d-nă Jerome^ zise vecina , ai culori sănătoase pe obraji și ochii îți strălucesc cum n’am mai văzut de mult. — E că mă simt într’adever mai bine, răspunse paralitica ; de aceia Fanșeta, n’o să mai ai nevoie să te deranjezi după ce mă vei fi pus în pat. — Atunci, să cinăm. Gabriela auzi pe Fanșeta apropiind masa de bolnavă și punând apoi tacâmul. Gabriela se apropie pe vîrful degetelor, de fereastră și se pusa și ea să mănânce. Noptea era venită ; cerul înstelat era luminat de lună. (Va urma)

Next