Universul, ianuarie 1893 (Anul 11, nr. 1-25)

1893-01-28 / nr. 22

Anul XI No. 22. CALENDAR PE 1893 Oxt ® â­o­c Miercuri 27 Ianuarie. —­­ Aducerea relic­velor lui Sf. Ion gură de aur. Catolic Miercuri 8 Februare. •— Ion Mil.­­ Ref. soarelui la 7.12. Apusul la 5.18. B 5 Bani in Capitală—10 Bani în Județe­ ucurești, 27 Ianuarie. O lege folositare . O adeverată boală, 1 pentru țara noastră, e ușurința cu care se trece granița de din­colo la noi și de la noi dincolo. Lipsei unui control serios se datorește in­vadarea în țară a străi­nilor față de căpătâi­, cari mai ales in păr­țile Moldovei mișună. Țara e ospitalieră; primește, de­sigur, cu intră voie pe străinii onești, cari nu pot să pricinuiască zizanie în țțară, să facă delicte și chiar crime. Nicăieri ca la noi, 2 poate, nu e vorba a­­­­ceasta în popor. — Lasă-1, că bun român e și neamțul a­­cesta , și< Românul e tolerant din fire, — de aceea a fost atât de amarnic cotropit. ' Casa lui e deschisă ; mămăliga și ceapa de­­ pe masă o împarte cu cel d’intern venit, fără să-l întrebe de unde e și cine­ î. 1 Caracterul acesta ro­mânesc face cinste nea­mului, însă îi e dăună­­­­tor. Când e chestie de siguranța publică, când e vorba de păstrarea naționalității, trebuie să fim mai băgători de seamă. Să căutăm a face din străini români, — dar să împiedecăm ca ce e mai real în țările străine să ne vie în țară, dușmani. Cu servitorii unguri, în, adevăr, s’a făcut o tristă esperiență.— Trecând granița fără de regulă, ei sunt autorii celor mai multe și mai crude crime. Se pare bine că guvernul s’a gândit să puie frâu acestei emigrații. In adevăr, d. A. Marghiloman, ministrul justiției, a supus aprobărea consiliului de Maiștri un proiect de lege pentru m­odi­­carea articolelor 3, 4 și 5 din codul pe­nal. Modificările sunt menite a pune ca­păt scandalului care se repetă foarte des și anume: locuitorii mărginași ai țerei puteau trece în statele vecine, unde comi­teau delicte și apoi întorcându-se în țară erau siguri de impunitate. , După noul proiect, românul sau stră­inul domiciliat în România și fără națio­nalitate va putea fi judecat în România nu numai pentru crimele comise în străi­nătate, dar chiar pentru unele delicte. D­­acă deliqventul a fost judecat în­­ Străi­nătate, el nu mai este judecat în Rom­â­­ania. In ori­ce caz el nu va putea fi pe­depsit în România cu o pedeapsă mai mare de­cât aceia prevăzută de legea țerei în care a comis delictul. Cu­ măsuri de aceste, se vor scădea mult numărul criminalilor în țară și streinii cari locuesc între români, oameni onești, nu vor mai putea fi tratați de orî­ și­ cine ca vagabonzi. Căci, să nu se uite că în ori­ce țară sunt străini folositori, cari aduc bine pa­triei lor adoptive și alții cari trec cu pa­șapoarte false și sunt o primejdie per­manentă.­­ 1 I pe 5 mateloți. Eî au­] pr­înebunit într’o diminuică pe când furtuna se cam liniștea. Ceî­l’alțî tovarăși ai lor n’au simțit nimic;­i de o dată cei 5 nebuni iau cuțitele și se re-­s­ped unul înpotriva ce­ I luî-l’aht. Doi dintre e­­i au fost răniți. In mo­­mentul când era să în­ceapă o încăerare și mai sângeroasă, neno­rociții tineri, apucați de cine știe ce furie ] oarbă s­au­ aruncat cu ] toții în ocean, unde și au și aflat moartea. 11 * * * Vaporul a fost găsit pe întinsul mării de către un vapor danez, care l-a adus la Cux- S­baven. Acolo marinarii mai rămași în viață au­ is­torisit case întâmplate. Ei au spus, că căpita­­­­nul a perit în valuri­­ și că matrozii pe lângă tovarășul lor din Olan­da au­ mâncat și pe un fochist. Negreșit, că o ast­fel de întâmplare e cât se poate de tra­gică și unică în timpul­­ modern. De aceia ea a făcut o mare senzație în Da­nemarca și Germania­­ de nord. —Igerlil din Tirna. — (Vezi pagina 3-a). I­ MM DANEMARCA (Corespondență parte a ziarului „ Universul) Danemarca, 22 Ianuarie. O dramă pe mare — Matrozi carl mănâncă pe tovarășii lor—5 matrozi nebun! De astă­ dată ve trimet știre despre cel mai teribil și mai dureros fapt, ce s’a pe­trecut vre-o dată pe mare. ] Vaporul „Timida“ venia din spre Ame­rica. El fusese cuprins de o furtună vio­lentă și toate nădejdele de scăpare au fost zadarnice. Vaporul își perduse dru­mul în mijlocul valurilor teribilului ocean. Marinarii lucrau din toate puterile, ca să scape de moarte. Frigul însă îi tăia gro­zav. Ei credeau, că vor întâlni vr’un va­por, dar din cauza furtunilor groaznice, nici un vapor n’a cutezat să circula pe Quflanul Atlantic. Vreme de i zile bieții marinari au­ fost aruncați incoace și încolo. Ei aveau la început de mâncare, dar pa urmă li s-au isprăvit toate proviziile. Au răbdat încă 3 zile. Pe urmă, rupți de foame au mâncat coardele și funiile vapo­rului. Hrana aceasta le-a ținut 2 zile. Dar iar i a apucat o foame teribilă. In timpul acesta furtuna era foarte vi­olentă și vaporul se legăna în dreapta și in stânga pe nemărginitul întins al mării. La urma urmei matrozii nemai­având j ce face au hotărât să mănânce pa unul 1 din el Cum s’a mâncat cadavrul Cei 9 matrozi ai corăbiei s’au­ adunat cu toții într’o cabină. Acolo s’au sfătuit și vezând că n’au ce să mănânce au hotărît să se jertfească unul din ei. Marinarii au făcut câte un bilet pe numele fie­căruia și le-au băgat apoi într’un chipiu. Unul din oi a fost legat la ochi și a tras un bilet. Soarta a căzut pe un matroz de origină olandeză. îndată după aceasta cei­ l’alți s’au a­­runcat asupra lui, l’ast înjunghiat și i-au mâncat carnea crudă și deja sângerândă. In intervalul acesta vaporul era să fie în­ghițit de valuri. Nu-și poate nimenea închipui ca câtă furie bestială au mâncat matrozii cada­vrul tovarășului lor. Ei devenise aproape fiare sălbatice. Așa de grozav îî chinuia foamea. 5 nebuni Spaima de cufundare, dar mai vârtos greața, că au mâncat un om, au înebunit . In parcul vast din Copenhaga s’a făcut de­­ună­zi o cursă foarte interesantă a patinori­­lor. Erau 60 de con­curenți și distanța de parcurs a fost de 22 k­ilometri. învingăto­rul a parcurs-o într’o oră și 53 minute. Aler­­gătorii mai aveau și ob­stacole. Ast­fel ei tre­­buiau să sară o ba­lustradă înaltă de 2­ metri, coborându-se pa­ un morman de ghiață­ înalt de 200 de metri. Negreșit că condiți­ei nea principală era să nu-și piardă de loc e­­­chilibrul. învingătorul a fost locotenentul Roll. Cursele, adică mai bine zis alergările, s’au făcut cu niște patine lungi, anume constru­ite și cari vor fi adop­tate de armatele Rusi­ei, Germaniei și An­gliei în vreme când se vor ține resboaie de iarnă. Halos. întâmplări din Țară Sinuciderea din Galați Citim în „Covurluiul“ . Una dintre cele mai însemnate familii din județul și orașul nostru, familia d-lui Soare Ioan, mare proprietar, de cât­va timp este lovită în modul cel mai dureros) După nenorocirile încă proaspete din tre­­­cut, alte nouî se întâmplă. In seara da 21 spre 22 c., tînerul Ghiță, fost sublo­cotenent în armată, fiul d-lu( Soare loan) s’a sinucis, trăgendu și un glonte de re­volver în gură. Cauza sinucidere! se susține a fi o boală incurabilă de care suferea acest țîn­oir.

Next