Universul, aprilie 1893 (Anul 11, nr. 75-100)

1893-04-01 / nr. 75

ANUL XI. — No. 75 Jeul. 1 (13) Aprilie 1893 5 bani în capitală—10 bani in ju­dețe Redacția și Administrația: STRADA BREZOIANU 11. BUCURESCI © Intemplare tragică pe lisate ferată. — (Vezi pag. III-a). CALENDAR PE 1893 Ortodox Mercur! 31 Martie.­— Cu­v. Ipatie. 1 Catolic Mercur! 12 Aprilie.—Iuliu.­­ Rés. soarelui la 5.23; Apusul la 6.40. făra.. .­­ , I­­ .­­ — București, 31 Martie, AMÂNARE CERUTĂ ! Noi, ce! d’intâi, am protestat în con­tul legii maximului, care e dăunătoare și­­ QQ,mercianților, deci și consumatorilor. [ In urma acestei protestări,—și a al­tora, — s’au adunat o sumă de comer­cianți din București și au­ protestat și ei în contra legii acesteia.­­ Comercianții cari au semnat protes­­tarea, zic, între altele că se cred da­sa dea câte­va dovezi, cari vor a­­râta limpede că proectul de lege al "maximului ar fi o reformă stricătoare. n ., * _ *•' '<*> $ # Prin acest proiect zic semnătorii pro­testului, se strînge consumațiunea și fac fac escesive cheltuelile contribuabi­­liilor în general și a populației sărace în deosebi. Numărul categoriilor de obiecte e de 3 ori mai mare ca acela ce există azi, iar taxele sunt crescute în mare pro­porție. Iată exemplele date de adunarea ne­guțătorilor. Numărul categorilor de obiecte taxa­­ibile, e de 3 ori mai mare ca acela ce există azi, iar taxele sunt crescute într’o­­ proporție ce se poate judeca după ceea­­ ce urmează.­­ Vinurile noi, cari actualmente plă­­­tesc 4 lei 71 bani de hectolitru la in­­­­trarea în comună, vor achita după no­­■q.1 proect 10 lei; taxa e mai mult ca în­doită. I Vinurile vechi, în buți, cari acum­­ plătesc 15 lei 70 b. de hectolitru, vor­­ plăti pe viitor 30 lei, adică îndoit. Carnea proaspătă de măcelărie, plă­t­­ea până acum 3 lei de vită mare tă­­­iată la intrarea în comună; de acum j înainte pe lângă taxa redusă de 2 lei pentru tăiat, se impune o taxă nouă de 5 b. de kgr. de carne; dacă socotim­­­­ că, carnea unei vite mari cântărește vre-o 1 300 kgr., avem o nouă taxă de 15 lei , care cu 2 lei de tăiat face 17 lei. In loc de 3 lei ca până acum, 17 lei, a­­dică o taxă aproape însășită-Pescăria uscată plătește actualminte un leu­ 57 b. la suta de kgr., pe viitor va plăti 5 lei. taxă întreită.­­ Și așa mai încolo. Ne mărginim la a­­ceste exemple pentru a semnala o altă categorie de taxe contra cărora trebue­­ să proteste nu numai comercianții și­­ industriașii, dar obștea contribuabililor­­ din capitală. Acestea sunt taxele asu­­­­pra oare­căror profesiuni și asupra ins­­­­trumentelor cu care profesiunea se exer­cită, precum și taxele asupra metrilor lineari. Iată un exemplu isbitor despre inechi­­tarea strigătoare a acestor taxe. Căru­țașii plătesc actualmente 5 lei pe an pentru specula ce o fac cu căruța și calul lor; după proiect, ei vor plăti de acum înainte 60 de lei! Un impozit de 12 ori mai mare. In ceea­ ce privește proprietățile, taxa de 8, 6 și 4 lei pe metru linear va avea de rezultat deprecierea proprietăților și scumpirea chiriilor, prin urmare des­creșterea capitalului fie­cărui proprietar. Aceste sunt câte­va pilde numai,­dar în general proiectul, dacă ar fi făcut lege și aplicat, ar face foarte mare roti comerțului interior, de asemenea și in­dustriei, cari ar trebui să plătească două­ taxe, una din afară și alta în localitate pentru același obiect. Comercianții cari s’au adunat zic că proiectul de lege a avut în vedere nu­mai crearea de nouă resurse pentru co­mune, dar, în alcătuirea ei, nu s’a ți­nut seamă de faptul că «nu trebuie să se omoare producțiunea și că trebuie să se cumpănească nevoile comunelor cu mij­oacele contribuabililor.» ❖ * ❖ Cu drept cuvânt, comercianții se plîng că n’au­ fost și ei consultați, prin orga­nul Camerelor de comerț sau consiliile comunale, în ce privește acest impozit nou. Camera e sezisată de această cerere, căci președintelui ei i s-a adresat. * * * Cu atât mai mult credem că plânge­rea va fi ascultată cu cât petiționarii nu cer de­cât amânarea votării acestui proiect de lege, pentru ca opinia publică să-l studieze. _________ DIN ITALIA (Corespondența particulară a ziarului „Universul“) Roma, 25 Martie: Munta a ® argint a Suveranilor Regele vorbind în aceste zile cu mai multe persoane a declarat din nou­ că subscripțiile pe care le vede pro­iectate, de către comitete pentru a oferi cadouri lui și reginei, sunt acte con­trarie dorinței lui și chiar îi face o neplăcere personală. Pentru serbarea nunții de argint, nu vor fi plăcute de­cât opere de bine­facere și dorește ca toți să aibă aceasta în vedere. Moartea generalului Flanell La Verona a murit generalul Planell unul din sufletul armatei italiene. Corpul defunctului a fost transportat la Florența. Era însoțit de nepoții și de sora defunctului. Cadavrul a ajuns la gară pe la orele 8 seara și a fost întâmpinat de toate autoritățile în frunte cu stindarde și muzici. Coșciugul a fost pus apoi pe o trăsură cu 8 cai. Pe sicriu se aflau­ decorațiile defunctului. Coroane erau­ nenumărate, dar cea mai frumoasă a fost a regelui. Cortegiul a străbătut toate străzile ora­șului și apoi s-a îndreptat spre cimitir. Asistau toate autoritățile civile și mi­litare. Ceremonia a fost impunătoare și gran­dioasă. O cursă interesantă La Neapol s’au început cursele de gală «alla Favorita». Timpul era superb și reușita curselor a fost splendidă. Tribunele erau pline de daune elegante. Au fost echipa­te numeroase și foarte frumoase. Principele de Neapol a venit pe un «break phaeton», tras de patru cai ad­mirabili ; în urmă au sosit principesele de Saxonia, Meiningen și principii in­­diani. La întâia alergare au reușit urmă­torii cai : Intuia Cardinello, apoi Colo­­nello și al treilea Melcarie. Sfârșitul palerinagielor Știți cât s’a cheltuit la Roma cu ocazia pelerinagiului ? Nici mai mult nici mai puțin de­cât 7 milioane de fr. în aur. Papa a luat la denarul sf. Petru 5 milione de fr. Numărul total al pelerinilor se ridică la 89000. Cea mai mare parte erau francezi și spanioli, apoi germani, englezi, ameri­cani, austrieci și în urmă italieni. Se mai așteaptă încă sosirea la Roma a pelerinilor Terțiarilor franciscani pre­cum și a altui rând de pelerini din Austria. Aceștia vor fi prezentați Papei de car­dinalul Gauscha, arh­iepiscopul Vienei. Studenții italieni și jubileul regal Studenții italieni, de acord cu comi­tetul lor din capitala Italiei vor da la villa Borghese o mare festivitate, în care punctul principal îl va juca «bătaia flo­rilor» . Studenții vor da serbarea acesta în onoarea nunții de argint a Suvera­nilor. Ei vor aranja și alte serbări populare și vor ține întruniri publice în princi­palele orașe ale țării. Se crede că festivitățile date de ei vor reuși admirabil. O mică republică Mica republică San-Marin a fost de­­ună­zi în mare serbare. S-a inaugurat cu multă pompă intrarea în funcție a celor doi căpitani-regenți. Ei vor sta în funcțiunile lor vreme de 6 luni de zile. Noii șefi ai statului sunt comandan­tul Menotti Benelli și Marino Bob­­boni. Fericitul stat al cărui budget se e­­chilibrează în fie­care an și care n’are nici o datorie publică, numără 8200 de locuitori cu o armată de 9 companii, 38 ofițeri și 950 soldați. Bin Sicilia snferă una din zilele trecute, la Calta­­nisetta, pe când o mulțime de oameni erau grămădiți pe piața Garibaldi, doi indivizi cu numele Asaresi și Schiloni au­ început să tragă unul asupra altuia cu revolverele. Oamenii au luat-o cu toți la fugă. Poliția a pus mâna pe Schiloni, legându-i m­âinile. In acel mo­ment Asaresi se repede și împlântă un pumnal în spatele adversarului său care a și căzut jos mort.­­ In aceiași zi, în padurea Felicuesa,­ a avut loc o bătae sângeroasă între 3­ bandiți vestiți: Abate, Spedalieri și Sergio, pentru prinderea cărora guver­nul pusese un premiu. Ei s-au bătut cu revolverile. Specia­­lieri și Sergio au fost greu răniți ast­fel că poliția a putut ușor pune mâna pe ei. Abate a scăpat cu fuga. Antigon. UN PROVERB PE ZI Femeile nu cugetă mult, dar ghicesc totul. (Arab). ÎNTÂMPLĂRI din țară Incendiile de la Iași La Iași a isbucnit un incendiu, în despărțirea II, str. Ipsilant, care a con­sumat mai multe case ale d-lui Caster­­men, focul a luat naștere de la una din bucătăriile acelor case.­Asemenea in­cendiu a isbucnit peste câte­va ore de la cel d’intâi, în despărțirea IV, în str. Bucșenescu, care și aci a consumat câte­va case, ajutat fiind de un vânt puternic. Cleiosul din Galați Un vânt, și o furtună groaznică a bân­tuit Galații. Oamenii credeau că e sfârșitul pă­mântului. Chiar în principala stradă a orașului, cea «Domnească» s’au dărâmat zăplazuri. Gardul de la comandamentul armatei și al grădinii de lângă biserica cato­lică s’au dărâmat. Mai multe case au salutat luându-le vântul acoperământul. Inspectorii nopturni Sunt oameni cari intră prin case fără ca să-și lase cărțile de vizită. Și,­­ doar, numai e acum așa de scump acest obiect, ca altă dată. Mai mulți oameni cari văd și pe în­tuneric, s’au introdus, noaptea, la Bâr­lad, în prăvălia fraților Lupovici și aui furat mai multă marfă «digerabilă», pentru Paște. — Pentru alte trebuințe» ați furat și ceva bani... de cheltuială. , Apoi, ați dispărut, ca niște adevărați inspectori.

Next