Universul, ianuarie 1894 (Anul 12, nr. 1-24)
1894-01-15 / nr. 11
ANUL XII — No. IUSfimlnita 15 (27) Ianuare 1894 IMPORTANT ■v* ROD! PREMII ~Wii Abonaților ziarului UNI'VESIUL as de la 15 iANUARE 1894 ISIT* PeshttHi 3 luni “Wi In Capitală, lei 7.60.—In județe, lei 9.60 . PREMII 1 Calendar American, 1 Calendar al ziarului Universul, 1 Calendar de buzunar, 1 frumos calendar de perete în șapte culori, o călimării de lemn și sticlă, și 2 volume din romanele noastre. Pentru 6 luni ”"^3 In Capitală, lei 14.60.—In județe lei 18.60 PREMII" Toate calendarele de mai sus, 3 volume din romanele noastre precum și un frumos servicii pentru tutun și chibrituri cu o frumoasă statuetă de bronz, și 1 frumos ac de cravată de mărgean «au imitația briliantului. î Pentru 1 &n Noi In Capitală lei 28.60.—In județe lei 86.60 PREMII Toate calendarele de mai sus, 5 volume din romanele noastre, o elegantă Cutie conținând 3 cuțite de desert aurite și 3 furculițe tot aurite cu mânerul de porțelan, sau 6 cuțite, după alegere, o frumoasă chibritelniță cu o statuetă de bronz, și 1 frumos acele cravată de mărgean sau imitația briliantului N.B.—Toți abonații ziarului «Universul» politic, primesc gratis »Universul literar» colorat, săptămânal. Premiile se clăti îndată ce se primește costul abonamentului. Cine nu va lua premiul până într’o lună de la data de când începe abonamentul, perele dreptul la acel premiu. •Biinii se vor* tihnite direct plin îtRindat sad în mărci poștale intr’o scrisoare i‘cco»undătă, la administrăția «farului Ifjul Vuțffâlsl, strădă Sii ci5oihtti ]Vo- 11, BuCurești. Costul Abonamentuluî fără Premii in capitala: Pentru un an. ..... Lei 20.10 Pentru 6 luni........................ » 10.60 Pentru 3 luni. ..... » 5.60 in provincie: Pentru un an........................Lei 28.10 Pentru 6 luni.......................... * 14.60 Pentru 3 luni. ..... » 7.60 Am onoare de a face cunoscut clientelei răposatului Em. Protopopescu Pake că biuroul din str. Colței No. 45, a continua singur, d. Porfiriade ne mai avem nici un amestec cu mine. Constantin Hagi Theodorescu. Avocat. 1378 (7) Fabrica de cărămidă ce este afară din bariera Vergului, proprietatea d-lui Enache Damubiei, se arendează chiar de acum. Doritorii se pot adresa pentru orice deslușiri în calea Moșilor No. 252. ________ 1365 Consultațuni speciale Boia nervose și Boale de ochi Examen ataniil și îngrijire conștiincioasă Doctorul ALEXANDRU ATHANASIU de la Facultatea din Paris Consult, de la 3—6 p. m. Calea Văcărești 102. CEL MAI BUN ȘI CEL MAI IEFTIN Ceai și Udium se află spre vânzare la adm. «UNIVERSUL» strada Brezoianu No. 11 București. Ceai calitatea superioară cutia mare Lei 2.— « « « « mică « 1.10 jRnium, adev. fam, călțt, prima sticla « 5.75 « « « » cc « 5.75 * 1 —ȘARADELE— GRATIS La Administrația ziarului «Universul» No. 11 se află de vânzare SARDELE cu 80 BANI CUTIA, conținând 12 Sardele. Cine cumpără p-0 cutii, i se dă una gratis. « 5.75 « 8.75 ] CALENDAR PE ANUL 1894 Ortodox Vineri 14 Ianuare.—14 Păr. uciși în Sinai și Rait. Catolic Vineri 26 Ianuare.—Policarp. Res. soarelui 7.27 . Ap. soarelui 4.59. București, 14 Ianuare. Casierii militari în numărul de ere, în acest loc, am dat seamă despre o convorbire, foarte importantă, pe care am avut o cu un ofițer de administrație, cu privire la prea frecventele neregularități ce se găsesc la casieriile militare și la condamnările aspre ce se dau de tribunalele ostășești celor în sarcina cărora se găsesc lipse de bani. Am zis că nu sunt, cea mai mare parte poate, ofițerii casieri decât victime ale sistemului de organizare a comptabilității și al plăților pe la regimente. Am făgăduit, să dăm o părere pentru vindecarea acestui ran care nenorocește atâția ofițeri și pe familiile lor. Sunt 2 lucruri pe care trebue să le obținem. Mai întâii să punem în imposibilitate pe superiori de a porunci ofițerului casier să le dea aconturi . Apoi să punem în neputință pe ofițerul casier de a lua bani din casă, fie pentru alții, fie pentru dânsul, decât cu o regulă strictă. După a noastră părere, mijlocul ar fi foarte simplu. Deoarece plățile se fac la termene fixate fiecare regiment să aibă câte o casă de fer sistematică cu trei chei,— cum se obicnuește în unele case de bancă—dintre care pe una să o fie comandantul de regiment, pe a doua, alt ofițer delegat cu verificarea socotelilor și pe a treia casierul de regiment. Banii să nu se depue în casă decât în prezența acestei comisiuni și de asemenea să nu se scoată decât în prezența lor. La fiecare intrare sa tteșire de bani să se facă un proces verbal care să se păstreze chiar în casa de fier. Liberarea banilor să nu se facă de casier decât în urma unui mandat în regulă. Se va obiecta :" — Dar ofițerii au câte o dată nevoe de avansuri... Desigur... Cine n’are nevoi neprevăzute în viața aceasta ? Avansurile însă, să se facă cu cistanță în regulă, oficială, care să se puie de asemenea în casa de fer și să fie vizată de comisiune. Astfel nu vor putea întrebuința banii publici pentru foloase personale, nici ofițerii plătitori, nici nu se vor nenoroci mulți nevinovați ; în sfârșit va dispare astfel putința de a se bănui măcar, că poate exista un ofițer, care să’și mînjească epoleta perzând banii regimentului la cărți, sau cheltuindu’i în alt chip. 7 milioane de franci în argint. Din cauza lipsei argintului însă guvernul va fi silit să plătească suma aceasta enormă în aur. Poporul de rînd suferă foarte mult din cauza lipsei de bani de argint. Guvernul a luat măsuri pentru evitarea acestei crize. O invitare Ministrul președinte, Stambulov, a invitat pe exarhul bulgar din Constantinopol să vie la Sofia, ca să fie de față când va avea loc ușurarea prințesei. Sultanul însă nu a încuviințat plecarea exarhului și prin urmare acesta trebue să stea în capitala Turciei. Grațieri Principele a grațiat 29 de condamnați la muncă silnică sau închisoare corecțională. Aproape toți sunt criminali de rând. Intre ei nu se află nici unul dintre cei condamnați pentru atentate și crime politice. In urma unui ordin înalt s’a constituit zilele acestea un mare tribunal militar. Acest tribunal va avea sa jinesce pe locotenentul Ivanoff și pe fratele acestuia, acuzați că au plănuit un atentat în contra vieții prințului. O afacere interesantă se știe, că bancherul bucureștean Evioghie Ghiorgheff a tras în judecata tribunalului din Sofia pe antreprenorul Ivan Hadjienoff pentru o datorie de 570.000 de fi. Hadjienoff a plătit întreagă sumă aceasta. Partea interesantă a chestiei, e că acuzatul nu voește să plătească cei 22 mii de fi. ceruți ca chieltuieli de judecată și plata avocaților. Sosirea geandarmului Peste câteva ceasuri vine în vizită un geandarm, prieten bun cu familia. El vede tinda plină de sânge și curios cum era întreabă de ce e sânge. Femeia, cam zăpăcită îi spune, că a tăiat un purcel. Geandarmul vesel o roagă să-i frigă și lui o fițeică. Femeia, cu un sânge rece nespus de mare, se duce în pivniță, tae din pulpa fetei o bucată de carne, o frige bine și o dă geandarmului. Acesta o mănâncă și pe urmă foarte încântat zice : — In viața mea n’am mâncat o friptură mai dulce și mai bună ! Pe urmă geandarmul spune și sergentului-major despre «tăerea purcelului». — Du-te mtt, îi spuse sergentul și cere și pentru mine o fleică sau un cotlet. Geandarmul se duce și cere. Femeia se scoboară repede în pivniță. Stând însă prea mult acolo, geandarmul crezând, că are trebuință de ajutor se duce după ea. In realitate, femeia pe când tăia din carnea fetii sale, s’a tăiat la un deget și se încerca să-și oprească sângele. Descoperirea asasinatului Geandarmul cum intră se uită la găleată și vede capul nenorocitei fete, apoi peptul și pulpele ei. El n’a putut să rostească o vorbă măcar. Repede a fugit afară și nu s’a oprit până la poliție unde a istorisit cele întâmplate. Femeia asasină și ginerele săue, cari venise de la munca câmpului, au fost arestați. De sigur că tribunalul îi va condamna la moarte. ■ -.-^.,.-^-.,.,Mium.<»uaaanaqa£aaSMagSgȘ3&5ijagiafcfc^ SRal&nOV. DIM BULGARIA (Coresp.parik, a ziarului UNIVERSUL Sofia, 10 Ianuare. Lipsa de argint în Bulgaria In zilele acestea s’a constatat, că în casele statului nu se află decât 1 milion 300.000 de franci în argint. Guvernul pentru diferite plăți și chieltueli trebue să dea în fiecare lună cam O conjurație la Sofia In capitala Bulgariei au fost arestați 3 studenți universitari. Ei sunt acuzați de împărțirea mai multor manifeste revoluționare printre soldați. Prin aceste manifeste soldații sunt ațîțați la revoltă și invitați să asasineze pe principele Ferdinand. Poliția a făcut perchiziții amănunțite în casele studenților și a aflat la el mai multe materii explozive precum și o mulțime de scrisori (ompromițătoare și bani trimiși de la emigrații bulgari aflători în Sofia. Un asasinat îngrozitor. — (Carne de om friptă și mâncată) In apropriere de Küstendil trăia o femee, care iubia pe bărbatul fiicii sale și era iubită de acest bărbat. Fiindcă tânăra femee era pentru ei o «piedecă» a iubirei, s’au hotărît amândoi s’o omoare. Se hotărîseră ca mama să omoare pe fiică-sa, pe când bărbatul acesteia se afla la lucru, pe câmp ; dar dacă mama (soacră în acelaș timp) nu va avea ocazie bună, avea să o trimiată cu mâncare la bărbat, care va omorî-o. Intr’aceia nici mama nici bărbatul n’aveau curagiul să îndeplinească oribilul lor plan. Mama însă torturată de gelozie s’a hotărît imediat, ca să-și asasineze fata. Omorul Intr’o zi a luat pe fata sa s’o spele. Și pe când capul și fața acesteia era plină de clăbuci de săpun a apucat o secure ascuțită pe care tot ea o pusese la o parte și și-a omorît fata cu o singură lovitură puternic dată. Fiindcă ascunderea cadavrului era un Iu > u foarte greu, ea a tăiat cadavrul in bucățele pe cari le-a ascuns într o găleată din pivniță. 5 bani în capitalu—10 bani în jndetfli Redacția și Administrația: STRADA BREZOIANU 11 BUCURESCI Câinele și biletul de bancă O scenă foarte hazlie s’a întâmplat decimă zi la un restaurant de lângă Paris. O societate de vânători întorcându-se de pe câmp, unde umblaseră după vânat, au intrat în restaurantul lui Saipler, ca să detuneze. La sfîrșitul mesei, unul dintre vânători, cu numele Louis, scoate din buzunar un bilet de 100 de fr. și când să’l dea băiatului din restaurant ca să’l schimbe îl scapă în ceașca plină cu cafea a vecinului sou. Acesta apucă repede biletul, dar înainte de a-l da băiatului, îl puse pe un scaun ca să se usuce și să poată prin urmare șterge pata de cafea de pe el. In momentul acela câinele unui al treilea comesean, se sculă repede de sub masă, apucă biletul și-l înghiți cu mare poftă. Trebue să se știe că, câinele acela era învățat de stăpânul statt să bea cafea rece, își poate oricine închipui înmărnurirea vânătorilor; el începură să discute, pe urmă să se certe. — Dă-mi suta de fr., strigă Louis către stăpânul câinelui. — Iaca da! Păi, eu sunt de vină dacă a înghițit câinele, biletul? — Firește, că d-ta, de ce l’ai învățat să bea cafea. — Asta-i treaba mea. — Bine, dar câinele al cui e ? — Al meu! — Atunci ești dator să-mi dai 100 de fr. — Cere de la câine... el l’a luat. Neputându-se înțelege în nici un chip ei s’au dus la comisariatul de poliție. Louis cerea să fie omorît imediat cânele, pentru ca să se poată scoate din stomacul lui biletul de bancă. — Ce zici domnule? întrebă comisarul pe stăpânul cânelui. — Ce să zic? înțelegi bine, că dobitocul metz valorează mai mult ca 100 de franci. — Atunci dă păgubașului suma aceasta și împăcați-vai — Nu vreau ! Ett nu e de loc de vină. — Atunci ce-i de făcut? — Știttett ? — Ascultați-mtt pe mine, zise atunci un alt vânător, care venise ca martor. Eu a propus să dăm animalului un purgativ ! —• Excelentă idee strigată toți în cor. Idea a fost pusă în aplicare. Cânele a fost închis într’o cușcă împrejurul căreia s’au postat toți vânătorii. Ziarul parizian care istorisește întâmplarea aceasta nu spune dacă cânele a mai dat 100 de fr. satt a ținut-o pentru el ca să aibă de cheltuială și dacă odată restituită de cine, mai are valoare ? Mister și... . aventuri de vânătoare. ITJTKTö KT pentru MODIFICAREA UNOR DISPOSITION! din Tarifa generală a drepturilor de vamă stabilită prin legea de la 25 iunie 1891 — Urmare — Art. 502.—Mașine, părți și accesorii de mașine, de tuctit, chiar cătrănite, date cu minium sau cu alte substanțe, 100 kilom lei. Art. 503.— Mașine, părți și accesorii de mașine, de fier și de oțel, afară de cele prevazute la art. 504, chiar cătrănite, date cu minium sau cu alte substanțe, 100 kilo 12 lei. Art. 502 și 503. — Mașinele compuse din fier și din tucitt plătesc drepturile fixate pentru mașinele de fier. Mașinele de tuciit și mașinele de fier, în a cărora construcțiune intră, ca accesorii, piese de alamă, precum lagăre, bricele, cuie și alte asemenea, nu sunt supuse pentru aceste bucăți la plata vreimei taxe suplimentare. Pentru mașinele de tucut și pentru acelea de fier combinate cu lemn, când părțile de lemn nu se pot despărți spre a fi taxate separat, se percep după fel, asupra întregei greutăți a mașinei, drepturile fixate la art. 502 și 503. Mașinele de tocat carne și cele de frecat vopsele urmează regimul art. 503. Art. 504.—Mașine de tot felul, cu aburi, cu electricitate sau cu gaz, mașine agricole și industriale, precum și accesoriile lor sau bucățile din cari sunt formate, când sunt importate singure ;—toate aceste mașine, accesorii și piese, chiar cătrănite, date cu minium sau cu alte substanțe, scutite. Art. 504.—Sunt considerate ca mașine agricole, plugurile de tot felul, grapele, tăvăligele, mașinele de secerat, de semănat, de cosit, de bătut porumbul, de curățit grăuntele de treerat, vânturătorile și altele’. Aci se coprind și mașinele de cusut. Art. 505.—Mașine și aparate fabricate din alte metale de cât fonta, fierul și oțelul, sau în a cărora construcțiune predomină alte metale comune de câte fonta, fierul și oțelul; părți și accesorii de asemenea mașine ;—toate aceste mașine, accesorii și părți, chiar cătrănite, date cu minium sau. Cu alte substanțe, 100 kilo_ 50 lei. Art. 505.—Aci se coprind și clopoțeii pentru sonerii electrice, precum și lămpile electrice. Art. 507 a.— Monete de aur neavând curs legal în România, scutite. Art. 507 b.—Monete de argint neavând curs legal în România, proibite. Art. 509. — Monete de aramă sau de bronz neavând curs legal în România, proibite. Din categoria XXV Art. 558. — Jucării de lemn, de hârtie, de carton, de piele, de cauciuc, de sticlă, de faianță, de porțelan, de metale comune și ori-ce alte asemenea jucării, inclusiv cele mecanice, afară de acelea în a cărora composițiune intră fildeș, baga, sidef, metale prețioase, spumă de mare, «jais» adevérat satt chihlibar, 100 kilo 40 lei. Art. 558.—Taxa prevăzută la acest articol se aplică și la velocipedele mici pentru copii, la caii mecanici și la trăsurile mici pentru preumbla, copiii, tapițate sau nu. Urmează de asemenea regimul acestui articol păpușile și celel alte jucării mari,— sau în îmbrăcămintea lor, sau în garnitura lor, ori de o dată în ambele acestea, — conțin mătase până la 10 la sută inclusiv din greutatea îmbrăcămintei și garniturelor (fie că această materie textilă s’ar presinta ca porțiune de mătase pură—sub ori ce formă, fie că ea s’ar presinta ca fire intrând în țesături mixte). Păpușile și celel’alte jucării cuprinse în acest articol și în a cărora composițiune intră, într’o proporțiune oricât de mică, fildeș, baga, sidef, spumă de mare, chihlibar, «fals» adevărat, metale prețioase, pietre fine sau semi-fine, aparțin articolului 561. Păpușile și jucăriile întregi de aur ori de argint, sau în a cărora composițiune aurul ori argintul intră pentru cea mai mare parte, urmează—după felul lor — regimul bijuteriei de aur sau de argint. Art. 560. —■ Obiecte de piele fină, de stofe de mătase sau de catifea, ornate cu chihlibar, cu baga, cu sidef, cu fildeș, cu «jais» adevărat, cu spumă de mare, cu metale prețioase, cu pietre fine ori semi-fine, sau numai de piele fină, de stofă de mătase sau de catifea combinate între dânsele, 1 kilo 10 leî ' f