Universul, iunie 1894 (Anul 12, nr. 126-151)
1894-06-01 / nr. 126
Universul No. 126, fări reușiră a lua din mâna banditului o pușcă leroșe de care însă nu putură uza, căci pușca se deschisese și ei în învălmășeala în care se aflau, nu știau cum să o închidă. Ceil’alți bandiți se uitat! și așteptat! momentul favorabil ca să comită un nou omor, căci le era imposibil a trage de frică să nu-și omoare tovarășul. Pe când Olteanu și Ciorascu reușise a îngenunchia pe bandit și a’î lua pușca din mână, un alt bandit se repede și trage cu patul puștii o lovitură la cap lui Olteanu, care amețit de durere dă drumul banditului. Bandiții văzându-se liberi au început a da din nou focuri de revolver și fiecare din ei începu a lua la fugă și a se ascunde în tufișurile viilor din apropiere. Marin Olteanu și Ciorascu s’au dus de au făcut cunoscut poliției dând în același timp și pușca lefoșe pe care reușise a o lua de la bandiți. Atât de prefect cât și d. șef al poliției și întregul parchet au pornit la fața locului. Inmormentarea victimei După terminarea anchetei făcută de către d. prim-procuror Ștefan S. Rusănescu, corpul defunctului ajutor de primar Petru Olteanu, care a fost omorît de către banda lui Mărunțelu, a fost transportat cu dricul la comuna Pielești unde s’a efectuat înmormântarea. D. prefect M. Gârleșteanu a dat văduvei defunctului Petru Olteanu suma de 300 fr. cu care să’și întîmpine cheltuielile necesare și a făgăduit că va lua cele mai grabnice măsuri pentru a i se face o pensie. Toate boalele secrete LA BĂRBAȚI ȘI FEMEI — vindecare isa câteva — Un medicament declarat de toți marii medici din lume ca cel mai bun în vindecarea a orice fel de boale secrete la bărbați și femei, și care nu produce greață, nu strică pofta de mâncare și nu are nici un guist áréit, este Extractul tip Copai vină și Parigiina al d-ralul Thorn, din Londra, aprobat de consiliile sanitare superioare din România și Italia, și preparat în marele stabiliment chimic al d-ralul Bertelli din Milan. Acest extract vindecă în 38 ore «odaments nom și în câteva zile cele mai vechi și mal ‘rele boale la bărbați și femei, precum : Blenoragie,fluorile albe, boalele uretrale și uretrine, restrângerile uretrei, durerile de sparte și a de rinichi, iritațiile uretrei, ale leșieei, ale icterului, catarul beșieei, boală de peatră, erupțiunile scorbutice, oprirea și nestăpânirea urinei, etc. întrebuințarea este lesnicioasă și se poate ține ln cel mai mare secret. Expedierea se face cu cea mai mare discrețiune. — Un vas cu instrucțiune în românește »«stă 6 lei srb bani. Depozit pentru toată România la Drogheria Centrală a domnului Mihail Stoenessu, farmacist, Strada Academiei No. 2, București. Mal .se vinde la farmacia «Beliil lui Dumnezeu» Victor Thüringer, Calea Victoriei No. 1M, Bucureștii și la toate farmaciile din țară. Toate borcanele ce nu vor avea pe dinafară pecetea administrației ziarului «Universul» și pe d’inăuntru o instrucțiune în românește-tot cu pecetea ziarului «Universul», se vor refuza ca falsificate. Impotența Bărbatului și SterilitSKA9 feritPP I (^Piața de a fa?)® £ UlMtCd fi&SiliCiGi copil), precum și slăbiciunea de memorie, slăbiciunea d’a vedea și d’a auzi, poluțiuni sau perderi nocturne, flori albe la feratei, boalele toate cari provin din prea mult abuz al plăcerilor, se vindecă ds sipă întrebuințări du-se GLOBULELE SECOKULîiîUANîE ale dr. Tajior, aprobate de consiliile sanitare superioare din România și Italia, preparate în marele stabiliment chimic al D-rului Berteili, din Milan, considerate cu drept cuvânt de di Duplais de la Academia franceză ,ca cel mai reconstituant cunoscut până acum. Un flacon cu instrucție costă lei 8.50-Depozitul pentru toasta România e la Drogheria Centrală a d-lui Mihail Stoenescu, farmacist, Strada Academiei No. 2,București. Mai se vinde la farmacia «Ochiul lui Dumnezeu», Victor Thüringer, Calea Victoriei No. 154, București și la toate farmaciile din țară. Adevăratele flacoane cu globule Taylor, vor fi înfășurate sub cămașă cu o instrucție în românește, ștampilată cu peceta administrațiunei ziarului «Universul».. Dense feti arse de vii la Tia-Mare și Romănești Locuitorul Tudor Stan Ceobanu, din comuna Tia-Mare, jud. Romanați, avea o fată frumoasă și cuminte cu numele Floarea, în vîrstă de 7 ani. Deunăzî părinții s’au dus d’acasă și de obiceiu, în astfel de cazuri, lăsa pe Floarea singură. Fata a rămas acasă și după plecarea părinților s’a pus pe vatră aproape de foc și a început să se joace. In nebăgarea ei de seamă s’a apropiat prea tare de flăcări. Cămașa i s’a aprins imediat. Sărmana fată văzându-se cuprinsă de flăcări a început să plângă și să țipe. Vecinii au alergat în casă și au stins focul de pe ea. Intr’un târziu au venit și părinții. Fetei i s’au dat toate ajutoarele de lipsă, dar degeaba. Nenorocita a murit după 2 ceasuri de suferințe grele. O astfel de nenorocire tragică s’a petrecut în comuna Romănești, jud. Olt. Acolo, o fată în virată de 2 ani, a locuitorului Marin Mihalache, s’a apucat într’una din zilelele trecute să se joace cu o cutie de chibrituri. Părinții ei nu erau acasă. Tot jucându-se cu cutia, chibriturile s’au aprins. Fetița a aruncat cutia jos. Hainele însă i s’au aprins și sărmana în urma arsurilor ,a murit în cele mai oribile dureri. I UN SFAT PE ZI Lipirea cU Mihanlui.—Luăm de la un farmacist o soluție de potasă caustică de 36 grade la aerometrul Răsune. Se udă cu această soluție suprafețele chihlibarului de lipit, se presează bine și se încălzește puțin. Cele două bucăți se lipesc ermetic și nu remâne nici o urmă. — 2 — DIN GALAȚI Pe când ardeau prăvăliele care s’au consumat Miercuri de flăcări, la al cincilea imobil, pe acelaș plan, adică la proprietatea d-lui Hagi Enachi Dragoș, s’a aprins privata de scânduri din apartamentul închiriat d-luî Hart, lipscan, începutul incendiului a fost descoperit de bucătăreasa, care a dat alarma și a isbutit să-l stingă cu ajutorul câtorva persoane. Privata ar fi fost unsă cu gaz. Poliția a făcut până acum două cercetări la fața locului și face încă investigațiuni în privința acestui început de incediu. Condamnare Deună zi înaintea cursei de apel secția II a venit la ordinea zilei procesai lui Marin Tecucianu și Al. Ionescu, pentru abuz de încredere și instracțiune de bani publici în prejudiciul primăriei Galați. Curtea a fost sesizată de apelul inculpaților, care de către tribunal a fost condamnați, primul la șapte luni închisoare și la perderea dreptului de a ocupa funcțiuni publice. Curtea, în ce privește apelul lui Ionescu l-a admis în parte, calificând faptul de escrocherie și condamnând pe inculpatul la trei luni închisoare, fără perderea dreptului de a ocupa funcțiuni publice. ____________________ țional agrar, care-i comunică că vrea să constitue o mare asociație agrară italiană. Regele Italiei a declarat că o asemenea asociație va avea tot sprijinul coroanei. * Toți condamnații și arestații politici din provincia Massa-Carara au fost liberați și amestiați. Crispi a declarat că dacă va reuși să compună tot dânsul cabinetul, fiind președinte de consilii, va stărui să se reducă budgetul ministerului de războiu și va suprima mai multe contribuțiuni indirecte. Germania.Locuitorii din Meklenburg., în mare număr, reclamă în contra lipsei de judecători și a prea multor advocați. Absolvenții facultăților juridice preferă cei mai mulți să rămâe avocați decât să primească posturi de judecători. Un batalion de artilerie de asediu la Ulm, venind din Colonia în marș forțat, a adus căruțele de ambulanță pline cu bolnavi de tifos. Căldurile sunt tropicale în acea parte a Germaniei, in Austro-Ungaria. Ziarul vienez «Fremdenblatt», organul ministerului afacerilor străine, declară drept falsă știrea dată că prințul Henric V de Bourbon (contele de Chambord) ar fi murit otrăvit. Autopsia a dovedit că contele a murit de cancer de stomac. Se știe că cel din urmă descendent al Bourbonilor a murit în Austria. Guvernul unguresc a ordonat suprimarea biurourilor poștale de la Pered și Egghorgel, comitatul Presburg. De mai multe luni aceste biurouri nu primiseră nici nu expediaseră vreo scrisoare. §3 Anglia.—Regina a invitat pe Kediv ca să fie oaspetele săi la Londra. Ceremonia primirii Kedivului Egiptului se va face cu ceremonie de jumătate gală, iar nu cu ceremonie mare, deoarece e sub suzeranitatea altui stat. * Se scrie din Londra, că în acel oraș (North Street) s’a descoperit un club anarhist. Numărul membrilor se ridică la 26 de inși. Intre ei se aflau nu numai englezi dar și francezi, italieni și germani. Poliția a arestat 6 inși. Toate broșurile din club au fost confiscate. Ceilalțî dinamitarzi au dispărut din oraș. Ei sunt urmăriți pretutindenea. S Rusia. Un tânăr rus, Mihail de Bernof, a plecat la Ierusalim, hotărît să facă pe jos o călătorie prin țările sfinte până la marginele Chinei. Călătoria e foarte periculoasă. * Se scrie din Petersburg că la fruntariile Siberiei în Cina s-a ivit ciuma. Șase europeni și 1500 de chinezi au murit în trei zile. S’au luat măsuri de apărare. și Turcia.— Din Constantinopol se desminte știrea cum că acolo ar fi isbucnit holera. Vine vestea însă că la Salonic s’au manifestat din nou câteva cazuri , asemenea și în unele localități de pe țărmuri Asiei mici. S’au instituit în părțile acelea comisii și revizii sanitare. — Nu te teme tată — strigă copila, cam speriată. In acel moment o soită a carului se răsturnă. Fata căzu jos și peste dânsa se rostogoli butoiul, strivind o îngrozitor. Sărmanul om a lăsat butoiul acolo, și a pus fata în car și a plecat cu ea acasă. Copila a murit a doua zi. Oasele îi fuseseră rupte aproape de tot de butoiul greu, ce căzuse peste dânsa. Incendia u știri prin poșta a Franța. — Guvernul a decis să instituie o comisiune permanentă pentru cercetarea invențiunilor militare. Din această comisie vor face parte și civili, ca electricianul "Maseur, de Vielle, inventatorul prafului fără de fum, etc. Membrii comisiunii vor jura să păstreze secretul tuturor invențiunilor militare. * In fine, guvernul francez s’a înduplecat ca să adereze la ideia unei serbări patriotice în onoarea Jeannei d’Arc. S italia.—Regele Umberto a primit comitetul organizator al congresului la Nenorocirea p din comuna Urzica Locuitorul Dincă Dobre Jordan, din comuna Urzica, jud. Romanațî, plecase într’una din zilele trecute cu cazul, în care avea un butoiu ca să aducă apă de la o fîntână, ce se afla în valea satului. El luase cu dânsul și pe o fată a lui numită Ioana, în vârstă de 4 ani. După ce și-a umplut butoiul cu apă, sa așezat bine în car și a plecat spre casă. El locuia intr’un deal. —Sue-mă și pe mine tată, îl ragă fata. — Păi, tu nu poți să vii pe jos ca mine ? — Tată, mă dor picioarele.... Omul își sui fata în car și porni înainte. Pe când suiau un deal, începuse un vânt foarte puternic. — Ține te bine Ioana—strigă Dincă către fată-sa. LUCRURI DIN TOATA LUMEA Alcoolismul și vitalitatea.—‘British medical association (asociațiunea englezească a doctorilor) a terminat de curând o anchetă ale cărei rezultate vor schimba cu totul părerile asupra alcoolismului. Dormind de a avea o socoteală exactă a influenței exersată de alcool asupra duratei vieței omenești, asociațiunea însărcinase o comisiune de a proceda la o anchetă asupra vârstei medie la următoarele trei categorii de oameni: 1) Aceia care se abțin cu totul de la băuturile alcoolice; 2) Aceia care beau în chip moderat; 3) Aceia care fac abuzuri. Această comisiune și-a depus raportul mai zilele trecute. Observațiunile s-au făcut la 4234 de cazuri de decese și comisiunea a împărțit nu în trei categorii pe oameni ci în 5, și facă vârsta atinsă de aceste categorii : 1) Aceia care nu beau de loc alcool: 51 de ani și 22 de zile. 2) Aceia care sunt moderați în consumarea alcoolului: 63 ani și 12 zile. 3) Aceia care beau fără intenția de a se îmbăta, însă din imprudență: 59 ani, 67 zile. 4) Băutorii obicinuiți: 57 ani, 59 zile. 5) In fine bețivii: 53 ani, 13 zile. Rezultă deci din această statistică, că vârsta cea mai înaintată a fost atinsă de acei care beau moderat, ceia ce pare foarte natural , dar rămâi înmărmurit când vezi că minimul vieții este atinsă de cei ce nu beau în loc de a fi pentru cei cari sunt bețivi. Ce vor zice în fața acestor rezultate, societățile americane și engleze în contra băuturilor alcoolice ? — Cât se plătesc advocații în Anglia. —In acest moment se desfășură înaintea tribunalelor engleze un interesant proces de moștenire a averei defunctului duce de Sutherland. Văduva sa de o parte și fiul ei de alta își dispută averea rămasă. Iacă ceia ce actualul duce plătește avocaților săi: d-nii H. James și E. Clarke iau fiecare câte 25,000 de fr.; d. Inderwich, 20,000 fr. și d. Deave, 12,000. Ducesa văduvă va plăti, la rândul ei lui sir R. Webster, 25,000 fr.; Lokwood, 20,000 fr.; Bafford, 12,000 fr.; Garson, 8,750 și Pearse, 6,150 fr. Afară de aceasta fiecare din acești domni vor mai primi de fiecare audiență onorarii variând între 2500 franci și 250 fr. Nu-i așa că e bine să fii avocat în Anglia ? ILUSTRAȚIA NOASTRĂ O întâmplare foarte tragică s’a petrecut într’una din zilele trecute într’o comună elvețiană, situată la poalele munților Alpi. Soția unui mic proprietar ieșise pe câmp cu niște vaci, pe cari voia să le sue la munte, unde se afla bărbatul ei cu alte vite. Ea luase cu dânsa, în brațe, pe un băiețaș al ei în vârstă de 1 an și luna. La un loc, drept sub poalele muntelui a lăsat copilul jos pe iarbă și ea s’a dus la un izvor ca să ia apă într’un urcior. Abia se depărta însă câțiva pași și auzi un țipet desperat. Se întoarse repede ca să vază ce e. In clipa aceia văzu un vultur uriaș ridicându-se de la pământ și ținând cu ciocul și cu ghia Miercuri, 1 (13) Iunie 1894 iese pe băiatul ei, care striga îngrozitor. Femeia rămase ca trăsnită o clipă. Revenindu-și în fire, ea dădu de veste locuitorilor din împrejurimi, cari apucând puștile se luară prin pădure, ca să găsească vulturul. In adevăr că acesta se așezase cu prada lui pe un arbor mare și începuse să o sfâșie. La vederea oamenilor vulturul uriaș a sburat îndată. Copilul, care murise deja a căzut jos de la o înălțime mare. Corpul i s’a sfărîmat aproape de tot. Nenorocirea aceasta a emoționat adânc întreaga populație din ținutul acela. SiMimitea de la cimitirul Sf. Vineri Ieri, între orele 10 și 10 și ju m. a. m., d-șoara Marița Ionescu, în etate de 19 ani, domiciliată în strada Blănari No. 11 a sosit cu o birjă, împreună cu o cățelușă numită «Normița», la poarta cimitirului Sf. Vineri Nou. Acolo s’a scoborît și a trimis acasă cățelușa cu birjarul. Numita d-șoară a intrat până în fundul cimitirului. Acolo s’a așezat sub niște pomi și a început să scrie o scrisoare, în care își cere scuze de la neamurile ei și de la iubitul ei. In scrisoarea aceia, zice între altele, că singurul ei tovarăș până la moarte a fost «Normița» (cățelușa). După terminarea scrisorii, pe la orele 10 și jum. d-ra Marița Ionescu a scos din buzunarul rochiei un revolver și și-a tras un glonț de-asupra țîței stângi. Ea a căzut jos scăldată în sânge. La zgomotul detunaturei au alergat acolo paznicii cimitirului și o mulțime de oameni. Fiind înșciințată și secția, a sosit imediat la cimitir comisarul și un doctor. Nenorocita fată a fost transportată într’o stare desperată la spitalul Filantropia. Nu se cunosc cauzele acestei sinucideri tragice. Intîmplarea tragică din Armășești Neagu Ghiță, din comuna Armășești, jud. Ialomița, se apucase deunăzî să ducă gunoia la câmp, cu căruța. Băiatul lui, cu numele Ion, în etate de 6 ani, nu se lăsa de loc de tatăl său.— Stăm că’țî ajut și eu tată—zicea el rîzând și aruncând în car câte un bulgăr mic de gunoiu. — Astâmpărate me Nichipercea !— îi striga Ghiță în glumă.—-Nu vezi că nu faci nici o ispravă. — Ba bine, că nu—răspundea băiatul fudul și cu fața roșie ca trandafirul de sprinten ce alerga de colo până colo. Ghiță se uita la el și-l sorbia din ochi. In sufletul lui își zicea : — Ține-mi-i doamne, că mult sprijin o să am cu el la vreme de bătrânețe... După ce a isprăvit de încărcat carul, Neagu Ghiță a dat biciu boilor să plece. Când carul a fost pus în mișcare, Ionică voi iute să se urce și el. Alunecând însă, mititelul a căzut jos sub roate, cari au trecut peste el sdrobindu’i corpul. Sărmanul băiat a murit peste câteva ore, își poate oricine închipui desperarea nenorocitului părinte. CRIMĂ LA JOCUL DE CARȚI La Ingelmunster, în Belgia, s’a întâmplat o dramă mișcătoare. Mai mulți tineri ședeau la o masă la cârciuma «Grande Pinte», ținută de un anume Mestdâgh și jucau cărți cu acesta. O discuție pentru nimicuri se iscă între jucători și cârciumar, care se vede că era beat. Deodată Mestologh scoase din buzunar un revolver și-și descărcă arma asupra unui anume Versaille. Un vecin, Vermaete, primi glonțul în piept. Cârciumarul trase atunci a doua oară asupra lui Versaille, care căzu mort. Geandarmeria puse îndată mâna pe Roman de Emile Richebourg PARTEA II Negustoreasa de toalete XVIII Tristețea Georgetei 140 — Da, însă au așa ca să te omorî. AflÂ, scumpa mea Emiliano, că sunt însărcinată să te cert, dar tare. — Cum am putut, d-nă, să merit acste imputări? — Uite, nouă ni se pare că, prea ne !»*»î în părăsire, lucru de care d-na Vili&tceau e foarte nemulțumită. — D-nă, borborosi fata. — Știi că e un veac de când n’ai fost pe la noi ? — Sunt așa de ocupată, răspunse E la îliana cu încurcătură. — Asta e o sculă proastă. Mă rog Smiliană, va spune aiceva pe noi? O, doamnă, ce să am altceva decât recunoștința că m’ați primit totdeauna cu o nespusă bunătate. Crede-mă că n’am să uit nici odată ceia ce ați făcut pentru mine. Ochii i se umpluseră de lacrămi. — Lasă, lasă, zise cu blândețe d-na Deltei], nu trebuie să plângi de ceia ce ’ți spusei; nu trebuie să consideri vorbele mele decât ca o nouă dovadă de dragostea noastră a tuturor pentru d-ta. Scumpa mea Emiliano, vino mai des pe la noi.— D-nă am să fac tot ce’mî stă în putință. — Așa cred... uite mâine e duminecă făgăduește’mî că o să vii mâine la noi să stai toată ziua. — Nu îndrăznesc să făgăduesc d-nă. — De ce ? — Se poate sa dau de vre-o piedică. Emiliana era foarte încurcată, nu mai știa ce să răspundă. Ar fi voit ca d-na Delteil să fie mai pătrunzătoare, să ghicească motivul ce o făcea să stea departe de casa Villarceau. Nu putea ea însăși să spună mamei lui Lucian : — D-nă, iubesc pe fiul d-tale și dacă nu vii pe la d-ta așa de des precum doriți, causa este că nu vreau să vă tulbur liniștea casei. — Ai mult de lucru ? zise iar d-na Delteil, — Cât pot să fac d-nă. — Și câștigi destul cât îți trebuie pentru trăit! căci văzui azi că n’am luat d’atâta vreme venitul capitalului ce ai la noi. — Da, d-nă am destul pentru trebuințele zilnice, dobânzile le las să se adaoge la capital căci nu se știe ce se poate întâmpla, se poate sa fiu bolnavă sau să mi lipsească lucrul. — Și pe urmă ai drept să te gândești că o să te măriți într’o zi și că economiile ce faci acum îți vor servi să te stabilești în căsnicie. Fata tresări ușor și rămase tăcută. — O știu că d-ta nu te gândești încă să te măriți, urmă d na Delteil, însă dorința o să-ți vie; măritișul e în sórta tuturor fetelor. Emiliana înăbuși un oftat. — Dumineca nu lucrezi, zise iar d-na Delteil. — Ba da, d-nă, lucrez uneori dimineața când trebuie să termin ceva. —« După ce-ai lucrat în tot cursul săptămânei, nu cred să stai Dumineca închisă toată ziua; ai trebuință de distracție, de schimbare de aer; în sfârșit trebuie să ieși la preumblare... — Ies, d-nă. — Și noi nu te vedem ; pricepi atunci că avem dreptul să ne mirăm. — Nu e așa mult de când am făcut o vizită d-nei Villarceau. — Da, într’o Mercur!, abia ai stat vr’o zece minute: ești tot d’auna foarte grăbită când vii la noi ; însă noi nu vrem de la d-ta o vizită așa de-a’n fuga ci dorim să te avem din când în când o Duminică întreagă. «Ia spune, Emeliano, ce faci d-ta dumineca ? — Mai intâiu, d-nă, lucrez uneori până la amiazî, alte ori mă duc la biserică cu d-na Martinez și numai după amiazî eșim la preumblare. — Și unde vă duceți ? — In toate părțile d-nă, sunt atâtea lucruri de văzut și de admirat în acest mare și frumos Paris!.. D na Martinez cu toți anii ei, poate umbla mult. Precum vezi, d-nă, fac destul exercițiu și distracțiile nu’mî lipsesc. «Când vremea ,e urîtă și nu putem eși, atunci citesc în casă; am destule cărți care’mî sunt cele mai bune prietine, cu care nu mă plictisesc nici o dată. Citesc foarte mult pentru ca să’nvăț ceea ce’mî lipsește. — Vrei să devii învățată? întrebă d-na Delteil zîmbind. — O, nu, n’am ambiția asta însă nu vreau sa fiu de tot ignorantă. — In sfârșit citești când vremea e urîtă, dar când e frumoasă? — Atunci mă preumblu, d-nă, vizitez museele, grădinile botanice, grădinile zoologice, observând și admirând făpturile lui d-zeu. — Ei bine, scumpa mea Emiliana, te știam deșteaptă dar nu’mî închipuiam că ții să te instruieștî atât de mult. Dă-mî voie să’țî spun că pe cât ești de drăguță pe atât ești de cuminte. — O, doamnă!... — Cunoști dragostea ce avem pentru c ta; ei bine, îți afirm că o meriți. (Va urma).