Universul, ianuarie 1895 (Anul 13, nr. 1-25)

1895-01-24 / nr. 19

~ür imemi.w <9­—HA— Karț!,­24 Ianuarie (5 Februare) 189 S­oarele secrete Neputința Bârbâteascâ Se vindecă dupe cele mai nouă metode ra­dical film­i durere și împedicare, după expe­riența de 13 ani de specialitate în boli lumeșt.­­i- No. 1. STRADA EMIGRATII, No. 1. — Intrarea nunta­ prin strada știnții Voevozi Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Loc separat de așteptare pentru fie­care S­ rnd Sterie N. Ciurea IX. Pelikangasse No. 10.—Viena Consultațiuni cu celebritățile medicale și cu specialiștii de la facultatea de me­dicină din Viena.—Consultațiuni și prin corespondențe._______ 1582.—(99)­­Consultațiunî speciale Boale nervose și Boale de ochi Examen alentil și îngrijire conștiincioasă Doctoral ALEXANDRU ATH­ANASIU de la Facultatea din Paris Consult, de la 2—4 p. m. Calea Văcărești 102. — 3vXierc­a.rea. g­rs.ti_T­ it — 417­­ " "______________ 050) mii mimui— uimii— in—im» un mi­n­­ litr de la facultatea din Paris SPECI­AL : Boale­­ interne femei și faceri Consultațiuni de la 1—3 și de la 6— 8. Pentru săraci gratis Luni și Joui de la 12—2 138 sti*. Carol 138 De asemnea face cunoscut că tratează cu succes sigur boalele secrete fie cât de vechi după metodele cele mai noi. 1859 (15) Doctor TELES­CU — DENTIST — Fost șef-asistent de clinică la Facultatea Dentistică din Philadelph­ia (America) Bulevardul Academiei No. 1, colț cu Calea Victoriei No. 42 Consultațiuni­­le la 9 la 12 m. și de la 2 la 5 p. m.—‘Pentru săraci gratis Marți și Sâm­bătă de la 8 la 9 dimineața. 294 (36) IHEUDOR F. MAROVICI Primul doctor­ dentist rom­an în România Cu diploma de la Facultatea din Philadelphia (America) practicat și în Viena No. 30, Strada ȘTIRBEI-VODA, No. 30 Dinți artificial în Aur și Cau­­iuc, plombăm;­ scosul, curățitul, ast­fel se efectuiază c­u JUMĂTATE PREȚ și GARANTAT De arendat ÎÂ Ä­mită și Micșu’iești Moara) cu semănă­turi de toamnă, având case, magazii și han mare, pod peste gârlă, etc. (Ilfov, Mostiște). Moara după zisa moșie, pe rîul Ialomița, asemenea cu case, magazii și toate accesoriile în stare bună. Două parchete din «pădurea Urlatu», pe aceeași proprietate. Se arendează împreună sau­ separat. De vine are locul din Calea Vic­toriei No. 244, având față și pe strada Clopotaru-Nout și vedere pe noul Bule­vard Colțea, se vinde in total sau­ par­țial.—A se adresa la proprietar, calea Victoria No. 185. 486.—(6) I "pI­EN­îCATĂUIE Epitropia așezămintelor Nifon Mitropolitul Se aduce la cunoștința generală că în ziua de 11 Februarie a. c., ora 3 p. m., se va ține licitațiune publică și orală In cancelaria Epitropiei din strada 11 Iunie No. 2, pentru închirierea pe ter­men de trei ani a prăvăliilor, aparta­mentelor și mansardelor din Palatul Nifon, calea Victoriei, colț cu strada Doamnei, cu începere, parte de la 23 Aprilie iar parte de la 26 Octombrie viitor. Condițiunile de închiriere, pre­cum și notificarea prăvăliilor, aparta­mentelor și a mansardelor ce sunt a se închiria de la 23 Aprilie și acelea de ,la 26 Octombrie a. c., se pot vedea la cancelaria Epitropiei în toate zilele de lucru de la ora 3—5 p. m. 496 __________________________(5) CALENDAR PE ANUL 1895 Ortodox Luni, 23 Ianuarie. — Păr. Ierom. Climent și Sf. M. Agat. Catolic Luni, 4 Februarie. — Andreas Cors. Veronica. Res. soarelui 7.17. ap. soarelui 5.12. W.THOR rege caută însă înainte de toate ca să împace pe părinții săi și apoi să se continue tratativele de căsătorie. Prințesa Sibylle e tânără, cultă și de o rară frumusețe. Regele Alexandru va sta o lună de zile la Biarritz și unele ziare mari își exprimă temerea că în intervalul acesta lung ex-regina Natalia va exercita o influență hotărîtoare asupra fiului său­ și mulți se așteaptă, la întoarcerea regelui, să nu se întâmple o nouă în­curcătură politică a țării. . Nu se știe pozitiv dacă va veni în cu­­rînd cu regele Milan și ce atitudine va lua dânsul când va veni în țară, față­ de partidele politice. Nenorocirea de la Dunăre Un accident tragic s’a întîmplat în­­­tr'una din zilele trecute în portul Bel­­­gradului, pe țărmul Dunării. O sche­lă mare pe care se aflau­ mai mulți lu­crători s’a prăbușit de­odată. Timpul­ era frumos și lucrările unui mare ma­gazin ce se construește în port conti­­­nuat ș. 1 9 lucrători au­ fost acoperiți de dărî­­măturî. Dintre aceștia 3 au­ fost omo­­­rîți, iar cei­l­alți mai mult sau­ mai pu­țin grav răniți.­­ Schelele s’au­ prăbușit din cauză că erau­ rău­ încheiate. Toți cei 9 lucrători—, victime ale accidentului—erau­ șerbi,­­ O încăierare sângeroasă la granița serbo bulgară ! Intr"’una din serile trecute s’a întăm­­­plat o încăierare sângeroasă la granița serbo-bulgară între o trupă de soldați de frontieră șerbi și o ceată de contra­bandiști bulgari. Aceștia voiau­ să trea­că diferite mărfuri în Serbia fără să­ plătească taxele cuvenite. Soldații s-au­­ surprins la o mică trecătoare, cunoscută bine contrabandiștilor și i-au­ somat să stea. Văzându-se surprinși și fiind mai numeroși contrabandiștii au­ scos revol­­­verele și au­ tras asupra soldaților. A­­ceștia le au­ răspuns cu focuri de puști." Un soldat a fost omorît, de asemenea și un contrabandist; doi soldați și un­ contrabandist, au­ fost grav răniți. Con­trabandiștii cei­l’alți au­ luat-o la fugă lăsând marfa de contra­bandă la trecă­­­­­toare.­­­­ S’a deschis în privința acestei afaceri o anchetă, compusă din autoritățile gră­­­nițăr­ești șârbe și bulgare. . i­ i mistici. j GHIZELA BOGA.—(Vezi explicația).­ ­A.isrT­istoi­ ci Sâmbătă seara, în ziua de 7 Ianuarie, s’a perdut în apropierea Pasagiului Român, Calea Victoriei, un câine mititel cu numele Prinți, de rasă ratler, la păr maro, pătat cu galben la ochi și la piept. Cine îl va aduce la adresa Strada Italiană No. 2, va primi o bună recompensă. Acest câine are coada și jurechile tăiate. 482.—(5) fin brânvani spre tăiere( două X#G V CitaniC) parchete din pă­­durea Urlatu, după moșia Micșimeștiî- Moara (M.-de-sus), (Ilfov, Mostiște). He vânzare locul din Calea Vic­toriei No. 244 și strada Clopotaru-Nott (având vedere pe traseul noului bule­vard), în total sau­ în loturi. — A se a­­dresa la proprietar, Calea Victoriei 186.­­ 500 (10)­­­ ­■" ■■ .......—■■■■ ■..— I—ii. . ' București, 21 Ianuarie. Modificări la legea numelui Ne am ocupat cu deamănuntul de im­portanta chestie, acum în discuția ca­merei, a schimbării numelor. Proiectul așa cum a fost prezintat de guvern, a fost combătut nu numai de opoziție, ci de mulți sprijinitori ai guvernului. Făcut în grabă, un proiect de lege pentru stabilirea proprietății numelor de sigur că putea să conție­ lacune. A­­ceste lacune au­ făcut pe mai mulți mem­bri din parlament să combată din prin­cipiel legea. Am zis că măsuri legale în contra abuzului schimbării numelor trebuiau­ să se ia de mult. Dacă un proiect are lucruri de îndreptat, e de datoria par­lamentului ca sa­­ i facă cuvenitele mo­dificări. Guvernul nici n’a ținut numai­de­cât la textul proiectului pe care l’a prezin­tat, dovadă că a primit bucuros ca să se amâne discuția proiectului deja luat în considerație, pentru în mai de a­­proape cercetare a lui. Transformat de comitetul delegaților, proiectul a fost luat în dezbatere pe articole. Intre modificările făcute de comitetul delegaților sunt unele foarte nimerite. Intre altele, se declară numele patro­nimic ca un drept inprescriptibil și inali­enabil. E o dispoziție prin care e permis săteanului care n’are nume de botez să 'și adaoge una din terminațiunile cari sunt în datina țării, printr’o simplă declarație la primărie, înregistrată pe marginea actului stării civile. Apoi, com­isiunea K­ameliî a propus o sumă de măsuri represive pentru a­­ceia cari își schimbă­ numele călcând prescripțiile legii. In discuția urmată tu Cameră, s'au­ făcut câte­va modificări "proiectului. Prin­cipiul proprietății numelui a fost men­ținut. Ori și cum, chiar votat de cameră, proiectul—după cum se pate prevedea —va avea din nou­ multe greșeli de în­dreptat. Căci, discuția acestei legi a fost stânjinită de aceia cari, din motive politice o combăteau­ în principie. Fiind­că senatul va avea să amende­ze și el legea schimbării numelor, a­­tragem atenția membrilor înaltului corp asupra unei prescripții care ar fi ne­cesar să se introducă în lege. Să se prevadă facerea unei anchete generale pentru darea pe față a ace­lora cari, de cel puțin zece ani în­coca, șî-au­ schimbat numele în chip fraudu­los. Afară de aceasta, să se ia o dispozi­ție prin care toți izraeliții cari s’au­ făcut din Ițic Șloim, Vasile Ionescu spre pildă, să 'și reia vechiul nume. Căci, în acest caz, nu e vorba numai de o schimbare de nume, ci de schim­barea deghizată a religiei și ascunde­rea naționalității străine. Ca să terminăm, sperăm că ceea­ ce n’a făcut perfect camiera, va desăvârși senatul, și că proiectul propus de gu­vern fiind adoptat va aduce un folos mare țării. DIN SERBIA (Corespondență particulară.. a «Universului») .Belgrad, 18 ianuarie. Numirile în diplomație După cuma știți deja d. Cristici, șef de secțiune în ministerul de externe al Serbiei a fost numit ministru plenipo­tențiar al acestei țări la București. In locul d-lui Cristici a fost numit în ace­lași post la ministerul de externe Ion Pavlovici, însărcinatul de afaceri al Serbiei la Londra. Numirile noilor miniștri plenipoten­țiari ai Serbiei la Berlin (Pantelie!) la Londra (Mijatoricî) la București (Cri­stici), etc. au­ fost făcute de regele A­­lexandru, în timpul trecerii sale prin Viena unde a stat vre­o 2 zile înainte de a pleca spre Biarritz. Numirile acestea au­ produs o bună impresie în cercurile dinastice din Bel­grad. Toți diplomații aceștia sunt foarte devotați dinastiei Obrenovici. Statistica orașului Belgrad După o statistică făcută de curând o­­rașul Belgrad are 54.249 de locuitori, dintre aceștia abia 24.809 sunt cetățeni șerbi. Restul e compus din străini. Stră­inii se împart, după țările cărora a­­parțin, ast­fel : 8990 din Austro-Unga­­ria, 58 supuși ruși, 259 supuși germani și elvețieni, 39 francezi, 209 italieni, 1789 supuși turci (majoritatea sârbi din Macedonia). Mai sunt apoi supuși ro­mâni, englezi, etc. Acum se crede că populația orașului s-a sporit și că ea se ridică la cel pu­țin 70.000 de suflete. Colonia cea mai mare e cea austro­­ungară. Marii comercianți din oraș sunt germani și aproape 45 la sută din lo­cuitorii Belgradului vorbesc sau­ pricep limba germană. Serbii nu pot face concurență străi­nilor cari au­ cele mai mari stabilimente industriale și comerciale. Căsătoria regelui în cercurile politice de aici se vor­bește cu siguranță că regele Alexandru se va căsători în curând. Aceasta ar fi și scopul călătoriei sale la Biarritz.­­ Regele Alexandru va lua de soție pe , prințesa Sibylle de Hessa. Tratativele pentru aceasta s­ au­ și început. Tânărul * bani In capitală—10 bani tnjl Redacția ți Administrație: STRADA BREZOIANU 11 BUCURESC! O întâmplare nostimă la TATĂRAȘI Citim în «Evenimentul* din Iași: D. A. B., din orașul nostru (Iași), su­burbia plăcerilor (Tătărași), de m­ă­seara venind de la drum (din Huși), unde fusese de două zile în afaceri de familie, soții sa M., care nu se aștepta la o sosire așa de timpurie, primise în patul con­jugal pe verișorul său­, D. Th. Auzind prin antreza pașii soțului său­, o frică mortală o lovește. Imediat trezește pe verișorul Th., care dormea dus fără frică, spuindu-i că Alecu i-a prins și și se ascundă.­­ O voce obosită se aude la ușă:­­ dă drumul! Dânsa perdută, în fața pe­ricolului care o amenința se adresează verișorului și-i zice : suntem surprinși, ascunde­re. Bietul verișor, mai speriat încă, ză­păcit se vîrî sub fustele verișoarei, cari erau­ atârnate în cui într’un ungher. După câte­va momente soțul intră. El rămâne surprins de mâna soției, care zăpăcită tremura și fără să știi ce face tot așază perinele ce erau pre­gătite ca nici odată, atâta la număr cât și în curățenie. Mate-I fu surpriza când vede niște haine și tecură la ca­pul patului. Bărbatul atunci a strigat: muere m’ai trădat!... Unde-I mișelul ! Verișorul perzînd răbdarea de frică, de sub fustele verișoare, începe a se ruga să’l ierte. Ambii amorezați au­ fost deși brăcațî în costumul celui întâia om și arestați în salon la un frig de 8 grade. Supărat și amărât bietul A. s’a dus la d-na L. S., vecină, narându-I faptul, După multă insistență din partea ve­cinilor pe lângă neconsolatul soț, abia a fost eliberat verișorul Th. după ce mai întâi, în fața martorilor, i s’a fă­cut cuvenita corecție, care în urmă a degenerat în palme. In urmă soții s’au­ împăcat, bărbatul socotind aceasta ca o chestie pur de familie. HOȚIA DIN IAȘI Vineri seara pe la ora 2 de noapte, niște hoți s’au­ Introdus prin spargerea unor ferestre, în cancelaria clubului so­­cie­taței evreești Concordia, unde prin în­trebuințare de chei false, au­ furat din saltarul unul biurott suma de 50 lei. In saltarul altul biurott era suma de 4000, bani încasați din cotisațiile membrilor, și cari au­ rămas neatinși. Bănueala cade pe douî servitori. •: Poliția i a arestat.

Next