Universul, septembrie 1895 (Anul 13, nr. 206-231)
1895-09-01 / nr. 206
Universul No. 206, căuta probe nouă pentru a stabili relațiunile dintre soți, caracterul soției, mobilul crimei, etc. In caz dacă nu se vor pura stabili fante noul din cari s’ar putea prezuma crima, probabil că se va da o ordonanță de neurmărire cu tot rezultatul expertizei. ■*«swosh*«*»**■*** Succes admirabil . Se vindecă sigur și în puțin timp orice tuse, astm, durerea de gît, bronhiza, catar, inflamații intestinale întrebuințând renumitele capuri de catramină ale d-rului Bertelli, premiate la 6 congrese medicale și aprobate de consiliile sanitare superioare al României și al Italiei. O cutie costă numai 2.95, iar patru cutii, cari sunt destule pentru o cură complectă, lei 10.95. Toate cutiile ce nu vor avea în interior o instrucție în limba română cu pecetia Administrației ziarului «Universul», se vor refuza ca falsificate. De vînzare în provincie la toate farmaciile și în București la Drogheria centrală Mr. Stoenescu, strada Academiei No. 2, și la farmacia «Ochiul lui Dumnezeu», Motor Türinger, Calea Victoriei No. 154. Ha*... •. • • • I Oamenii zilei Sir Joseph Renals Dăm mai sus portretul lui Joseph Renais, lordmajorul Londrei (primar). Lord-majorul a venit zilele trecute în Franța și a făcut o vizită d-lui Felix Faure, președintele Republicei franceze. Lord-majorul Londrei a fost primit cu mare entusiasm la Paris. In onoarea lui s’a dat un prânz de galit la ministerul afacerilor streine. Aunsistat toți membrii conferinței internaționale a metrului. Lord-primarul a ridicat un toast în sănătatea d-lui Faure, căruia i-a făcut un elogiu viu, reamintind în același timp primirea bînc-voitoare ce i-a făcut. D. Hanotaux a ridicat un toast in sănătatea reginei Englilezei și a tuturor Suveranilor cari au fost reprezentanți la conferința metrului. A terminat zicând că călătoria lord-primarului nu va putea decât să întărească relațiunile amicale dintre Franța și Englileza. Pedepsirea unor antropofagi Vaporul «Gabenda» sosit de curând din Liverpool, a adus amănunte asupra antropofagilor din Sfera Leone. «Gabenda» a plecat din Sfera Leone la 5 August, într-o zi când se executau trei antropofagi din Imper, capitala districtului cu acelaș nume, care era centrul operațiunelor. Acești sălbateci, îmbrăcați în piei de leoparzi, obicinuiau a se ascunde prin bălțile de lângă sate. Apoi de aci se aruncau asupra tuturor acelora cari se aventurau prin părțile lor îi ucideau și apoi se dedeau la orgii de nedescris și sfâșiați cu dinții pe victimele lor. Lucrul a devenit așa de serios încât P’Yumnatorul a trimes o mică expediție ca sa veneze pe acei antropofagi. Nouă au fost arestați, dar șase au fost puși în libertate din cauză de lipse de probe. Ceil alți trei, conduși la Freetown, declară că nu comiseseră omoruri decât ca să ia inima și celelalte viscere (mărunte) ale victimelor ca să fabrice cu ele o doctorie indigenă. O așa explicație farmaceutică de sigur că n’a satisfăcut pe judecători, cari trimeseră cu forța pe antropofagi în districtul în care ei comiseseră isprăvile lor. Acolo fură spânzurați. Corpurile lor oscilară în timp de 48 de ore la extremitatea unor prăjini spre a face pe indigeni să mediteze asupra inconvenientelor dacă le-ar veni gust să se reîntoarcă la obiceiurile strămoșilor. Unul din cei trei spânzurați era un ex-profesor de școală domenicală,devenit neguțător, anume Jarve. El pretindea că a intrat printre acei oameni numai de curiozitate, dar cum o astfel de scuză n’are aprobarea legei și el șia dat obștescul sfârșit cu ștreangul de gât, împotriva strănutatului. — împotriva strânutatului (când el devine o boală acută) se recomandă următoarea doctorie : Se ia o linguriță de praf de camfor și se pune praful acesta într-un pahar cu gură mare. In pahar se toarnă peste cantorul pisat apă clocotită. Pe urmă se face un cornet de hârtie. Vîrful cornetului se bagă în combinația asta de apă și cantor și omul care suferă de strănutat își vîră nasul în deschizătura largă a cornetului și respiră timp de 10—15 minute aburii. Experiența se face din 5 în 5 ceasuri și cel mai îndrăcit strănutat se vindecă. Consiliul acesta practic e recomandat de oameni cari au făcut experiență cu el și de bolnavi ce erau de guturat și strănutat și au scăpat teferi. Luptă la alegeri în Vlașca Alabă era, pe la orele 3, în satul Frățești, județul Vlașca, s’a făcut alegerea balotagiului pentru comună. Țăranii, iritați că li s’a disolvat consiliul de câteva ori până acum, au voit să aleagă tot pe oamenii de mai nainte. Fostul primar Marin Teodorescu, a dat de știre prefectului d. Dimitriu ; acesta a trimes îndată pe subprefectul Butman cu opt jandarmi și 10 milițieni. Soldații au tras focuri în vânt, iar în oameni au dat cu paturile puștilor. Se zice că sunt opt răniți, dintre care două foarte greu și că acești doi sunt candidații sprijiniți de țărani. O CUGETARE PE ZI înțelepții practici iartă pe prieteni și nu iartă pe dușmăni. Oamenii cuminți și serioși fac cu totul din contră. tassiBM WMw» «»Minr«i»B=gcrc cana Bs dieiSTamW DISCURSUL D-LUI BANFFY Prin fir telegrafic Budapesta, 29 August. Președintele consiliului, d. Banffy, a ținut un discurs alegătorilor săi la Szillagy-Sombor; cuvintele sale au fost acoperite de aplause vii. El a declarat că este partizan al compromisului. Cât despre știrea care a circulat sub guvernul precedent, că echilibrul bugetului este amenințat, se consideră fără temelui, fără însă să trebuiască a se aștepta un escedent. In ceea ce privește agitația socialistă și mișcarea naționalităților, guvernul n’are de gând să ia măsuri speciale, dar la trebuință nu se va da înapoi. Dacă mișcarea ar înceta în mod satisfăcător, guvernul ar propune în curând o amnistie pentru condamnații procesului memorandului. Szillagy-Somko, 29 August. La banchetul de azi, d. Banffy a ridicat un toast în sănătatea împăratului, care a fost primit cu «eliăni» frenetice. Multe toasturi s’au ridicat apoi în sănătatea d-lui Banffy. ȘTIRI PRIN POSTA Anglia.—In cercurile politice se asigură că guvernul englez pregătește un «ultimatum» pe care-l va adresa Turciei în chestia armenească. Guvernul a dat ordin vapoarelor de pe lângă țărmuri africani să plece imediat spre țărmurii Siriei. Austria.— In Triest domnește o mare secetă. Au fost lupte sângeroase pe la puțuri unde lumea venise să ia puțină apă ce rămăsese pentru populație. La spitaluri s’au suspendat operațiunile chirurgicale din cauza lipsei de apă. ’ In toată Istria seceta produce pagube enorme. Belgia.—La Bruxel s’a deschis cu mare pompă congresul internațional agricol. Desbaterile congresului se fac în palatul academiei. Numărul membrilor prezenți e de 700. Au sosit delegați și din Japonia. Tuturor delegaților li s’a făcut o primire strălucită. Pe birou s’au depus peste 200 de rapoarte asupra agriculturei. Bulgaria. Patru ofițeri superiori ruși au sosit în Sofia. Ei sunt îmbrăcați civil și zic că au venit în vilegiatură. Se zice că vor fi primiți în audiență de cătră prințul Ferdinand. Mulți spun că acei ofițeri au o misiune specială din partea țarului, pe lângă prințul Bulgariei. Danemarca. Plecarea prințului moștenitor al Rusiei din Copenhaga s-a amânat. Cauza e că prințul e așa de greu bolnav încât nu se poate scula din pat. E temere de un desnodământ fatal. Țarul a fost înștiințat telegrafic despre aceasta. ’ 2 — Elveția. — Tribunalul penal condamnase pe Boghetti și pe Magginetti, italieni, sub acuzarea că au ucis un lucrător. Dar deunăzi a fost arestat un anume Teraneo care în timpul desbaterilor figurase ca martor și ale cărui false depoziții provocaseră arestarea și acuzarea celor d’intâi de a fi omorît pe lucrător. S’a constatat cu probe sigure că adevăratul vinovat este Teraneo. Franța. Din ordinul ministrului de interne au fost expulzați din împrejurimile orașului Watrelos mai mulți lucrători belgieni, semnalați ca socialiști. Printre aceștia domnește o profundă emoțiune din cauză că s’a întreprins un adevărat război și în contra lor. Germania. Orașul Seberg a fost pustiit de un incendiu violent. Au ars 270 de case mari. Focul a fost pus de niște răufăcători. Pagubele sunt enorme. 2 pompieri au perit în flăcări. Sunt peste 25 de răniți. 350 de familii au rămas fără adăpost. Grecia. Un cutremur destul de puternic de pământ s’a simțit la Sparta. Mai multe case au suferit stricăciuni. Din fericire nu s’a întâmplat nici un accident de persoane. Pagubele materiale sunt destul de însemnate. Italia.— In cercurile financiare a produs impresie mare știrea despre sechestrarea piroscafului «Ortigia», executată din ordinul autoritatei judiciare din Genova, în urma cererei naufragiaților de pe vaporul Maria P. De altmintrelea această navă nu mai era bună de nimic, căci aproape nimeni nu mai voia să călătorească cu ea în urma ci ocnirei întâmplate după cum se știe de curând și care a avut ca rezultat cufundarea vaporului Maria P. Muntenegru. — Se anunță din Götinge că la Scutari au fost împușcați 15 insurgenți macedoneni prinși de către trupele turcești. Ei au fost condamnați la moarte de cătră tribunalul militar din Scutari. Intre ei se aflau și 2 muntenegreni, stabiliți de vre-o 5 ani în Macedonia. Olanda.Se scrie din Rotterdam, că bancherul Rupperthon a fugit, înșelând pe creditorii săi cu suma de 1 milion și jumor. El a trecut în Anglia și de aci în America. Portugalia. Tribunalul din Oporto a condamnat la moarte pe 2 ofițeri în rezervă. Ei au asasinat pe o femee bătrână, văduva unui bancher și au jefuit-o de 9000 de fr. Unul dintre acești asasini făcea curte văduvei (o femee în etate de 40 de ani). Amândouă erau neînsurați și prieteni foarte buni. Ei au făcut recurs de grațiere. Rusia. La Moscova domnește o mare emoțiune, fiind-că s’a descoperit că salonul zis al «Leilor», din palatul Kremlin, în care se va celebra încoronarea țarului, fusese minat. Și în apartamentul Ecaterinei unde la foarte puțin i le este permisă intrarea, s’au găsit explosive. Spania. Poliția din Barcelona a oprit ținerea unui mare congres catolic în acel oraș. Cauza e că prin afișele de invitare era insultată familia regală italiană și liberatorii Romei. Serbia. Ziarul «Dnevni-List» anunță că s-a descoperit un nou complot înpotriva dinastiei Obrenovicî. Mai mulți membri ai partidului radical, implicați în acel complot, au fost arestați. Comisarul Skenderovici a plecat la Schabatz unde au fost arestați 12 radicali, bănuiți că fac parte din complot. Scandinavia.— Regele Oscar a hotărît numirea unui minister provizoriu, în Norvegia. Ministerul va fi compus mai mult din militari. Regele va sta până la 1 Noembrie în Cristiania. *• Turcia.—Vaporul turcesc «Ismail» s-a ciocnit, în timpul unei mari cețe, pe marea Neagră, cu un vapor cu drapel englez și s’a cufundat. întregul echipagiu și pasagerii, aproape șeasezeci, au perit.___________________________ xrist xdo . Am spus că luni dimineața s’a pus prima peatră la clădirea antrepozitelor comunei București. Iată textul pergamentului pus în temelia acestor antrepozite : «Pentru înlesnirea negoțului bucureștean, pentru sporirea bunului train al orășenilor, cu ajutorul lui D-zeu și cu voința d’a face bine, Azi Luni 28 August, anul 1892, în al 29-lea an al Domniei Majestățeî Sale Regelui Goro-iu, Președintele consiliului de miniștri și de interne,’ d. Lascar Catargiu, Puiu s’au temeliile acestor antreposite comerciale de către noi Nicolae Filipescu, primarul capitalei, împreună cu consiliul comunal al Bucureștilor. A lucrat pentru a lor desăvîrșire : ingin. capitalei N. Cucu Starostescu , inginer B. Ciulini și arhitect I. Magni, lucrările fiind încredințate societăței române de construcții și lucrări publice. Moartea arhhiducelui Ladislau —Prin fir telegrafic—■ Budapesta, 29 August Printre persoanele princiare sosite pentru înmormîntarea arhiducelui Ladislau se afla și principesa Clementina de Coburg. Coroanele sosite sunt așa de numeroase, încât servitorii abia sunt în stare să le așeze în mod convenabil. Coroana împărătesei va fi depusă după amiazi. Prințul Filip de Coburg și soția sa vor depune o coroană măreață cu inscripția : Luisa-Filip. Corpul va fi transportat astă-noapte la capela Sigismund. Toți membrii familiei arhiducelui vor asista la benedicțiune, precum și numeroase persoane sosite în acest scop. Munich, 29 August Curtea va lua doliu pentru 10 zile cu ocazia morții archiducelui Ladislau. Petersburg, 29 August Un doliu de 10 zile s’a ordonat în urma morții archiducelui Ladislau. UN PROVERB PE ZI La mărul lăudat să nu mergi niciodată cu sacul mare. (românesc) rrxesx pivxoxexxxex Locuitorul Păun Radu, din catunul Vlad Țepeș, comuna Comana, jud. Vlașca, luându-se la ceartă cu fratele său Niță l-a împușcat. Nenorocitul Niță a murit imediat. In comuna Turtucaia, din județul Tulcea, un copil de 11 ani a împușcat, din greșală pe un alt copil în etate de 12 ani. Locuitorul Tudor Pâslaru, din comuna Șoimaru, surprins tăind lemne din proprietatea lui loan Ene, acesta i-a dat o lovitură cu ciomagul în coasta dreaptă pricinuindu-i moartea. Vineri, 1 (13) Septembre 1895. p Atentatul anarhist în contra lui Rotschild.— Procesul drumurilor de fier.—Călătoria d-lui Faure.—Ciocnire de trenuri.—Manevrele franceze Paris, 28 August. Autorul atentatului în contra hotelului Rothschild este un oarecare Victorien Bauden, elev al școalei profesionale din Châlons. Se dă drept mecanic, concediat, al drumului de fier de Nord și care a voit să-șî resbune pe Rothschild. Cutia găsită era înaintea palatului Justiției nu conținea nici o materie explozibilă. Procesul drumurilor de fier din Sud a început înaintea cursei cu jurați. Trei acuzați : Felix Martin, directorul companiei, Robin și Andre, sunt acuzați de furturi. Un mare număr de persoane asistă la audiență. Interogatoriul acuzaților se face fără incident. Martin proclamă inocența sa și susține că baronul Reinach este singur răspunzător de furturile comise. Paris, 28 August. Lord-primarul Londrei a plecat la Bordeaux, Paris, 29 August. D. Felix Faure a sosit la Bourbonne-les-Bains. înaintea plecării, un nebun s’a apropiat de vaporul presidențial strigând: «Trăiască Portsmuth, trăiască Carnot și Faure!» Gendarmii l’au dat la o parte. O ciocnire de două trenuri s’a produs astă noapte între insula Batignolles și gara Saint- Lazar. Sunt 20 de răniți, dintre care 6 în mod grav. Paris, 29 August. In afacerea drumurilor de fier din Sud, interogatoriul preveniților continuă fără incident. Acuzații protestează în contra acuzărilor zicând că sunt de bună credință. Langres 29 August. D. Felix Faure a străbătut în landou, în timpul dimineții, diferitele pozițiuni, unde s’a dat o mare bătălie. Manevrele mari s’au făcut pe un timp minunat. Manevrele trupelor și șarjele finale s’au executat cu multă inimă. D. Faure a felicitat pe generali și le-a mulțumit pentru grija ce a avut de trupe, a căror stare este escelentă. Generalul Saussier a mulțumit președintelui pentru solicitudinea sa adăugând că toți soldații strigă: «Trăiască Franța ! Trăiască președintele» ! D. Faure va pleca la Paris în timpul serii. mii raportul oficial al unui administrator englez, d. Llewelyn. Acest administrator zice că nu se pot găsi altă parte oameni mai conservatori decât indigenii din Gambia. D. Llewelyn se silește cu o stăruință lăudabilă de a introduce în moravurile negrilor unele ameliorări europene. Dar sforțările sale eu obțin nici un rezultat. Răspunsul lor este de ordinar: — Nu vom face aceasta. Tații și bunicii noștri nu o faceau. Aceasta poate fi Bun pentru oamenii albi și răi la suflet. Și chiar pe copii când voește să îi învețe limba engleză ei refuză zicând : — Tații și mamele noastre nu știu englezește, de ce am învăța noi ? D. Llewelyn pare descurajat cu totul. 6 mii cinci sute de kilometri parcurși călare.— La 16 August a sosit la Ufa (Rusia) un ofițer de cavaverie anume Renicke, care, plecat la 16 Iunie din Duderof, lângă câmpul Krasnoe Selo a întreprins de a parcurge în 150 zile,cele 6.500 kilometri care despart acest loc de orașul Fchita și de Siberia orientală. El a parcurs deci trei părți din distanță, adică peste 2000 kilometri, trecând succesiv prin Novgorod, Nyschny-Nolotchek, Bejetsk, Jaroslav Nijni-Novgorod și Kazan. Calul său, un excelent armăsar eșit din grajdurile imperiale din Novo-Alexandrovsky și de rasă anglo-arabă, care a servit întotdeauna în cavalerie, nu pare deloc obosit. El poartă o șea cazacă, o greutate, împreună cu a călărețului, de 95 kilograme. — Kenicke ’și cumpără rufăria de care are nevoe pentru primenit și aruncă pe cea murdară. Cavalerul are întotdeauna cu sine toate instrumentele de potcovit. Din cele 150 de zile în care va trebui să dureze cursa vor fi de 30 zile de repaos, marșul va fii 6—8 mile pe zi, și el va face de la 8—10 kilometri pe oră. Până acum marșul a fost bine săvârșit și calul care se numește Irkut e foarte vesel și pare foarte dispus ca să continue drumul. LUCRURI DIN TOATA LUMEA Poporul cel mai conservator din lume.— Vreți să știți care este poporul cel mai conservator din lume ? Dacă voiți acest lucru n'aveți decât să urmățin Mâine, TINERI, 1 Septembre curent Va apare Fascicula I-a din noul și celebrul roman ilustrat DOUE ORFELINE Va apare o fasciculă de 8 pagini mari în fiecare zi și se va vinde 5 Bani fascicula în toată țara. NOTA SATRICA Pacientul. — Ce, 5 fr. pentru că mi-ai scos un dinte ? Repede mai câștigi și d-ta paralele! Dentistul. — Nu... daică vrei pot să’țî scot dinții și mai incet... Vrei?... Un surd se duce să-și cumpere o pereche de ochelari. — Cât costă ? întrebă el ? — 7 fr. zice negustorul. Surdul neauzînd bine : — 17 ? Iți daui 10 ! — Nu 17, domnule, 7 fr.! — Ei bine,zise surdul, îți dau 5 pe ochelari ! Furtul de la casa Marmorosch- Blanc. Cine era hoțul? Dirigintele poștal Ancheta ordonată pentru a descoperi pe autorul furtului unei scrisori de valoare expediată de casa Marmorosch-Blanc la Călărași, a constatat spre marea surprindere a direcției poștelor, că escrocul este însuși dirigintele oficiului telegrafo-poștal din Călărași. Acest funcționar abuziv era considerat ca unul din cei mai corecți oficianți superiori ai poștelor și de 20 de ani de când e în funcție n’a dat nici cel mai mic motiv de bănuială." Pocul d in Costești Din Costești-Argeș se vestește că Martin isbucnit un incendiu violent care amenințase un moment întregul sat. Incendiul s’a declarat în grajdurile d-lui proprietar G. Măleanu. Un mare număr de țărani, aproape 500, au ajutat la stingerea focului. A ars un grajd mare, în care se aflau mai multe vite și cai, dintre care un cal a și murit, apoi o bucătărie, mai multe șatre, etc. După câteva ore incendiul a fost localizat. 78 MINUNILE AMORULUI roman dramatic și de moravuri de PIERRE SALES PARTEA A DOUA IX. îngerul păzitor Ioan Raucourt se reînviora vezend cu ochii ; de ar fi fost dânsul un bolnav de rând, surorile s’ar fi retras de mult; însă ele datorau un devotament special acelui tînăr pe care desigur n’aveau să’l mai revadă curând nici una nici alta. N’aveau să’l părăsească decât atunci când dînsul era să fie îndestul de tare pentru luptele nouî ce avea să întreprindă. Intr’o zi caldă, după amiazi, Ioan se sculase și se așezase în unicul fotoliu ce era în camera sa și care servise de pat sorei Janin». Aceasta era cu dînsul și ’i zise : — Nu ’ți vorbesc nici o dată despre religie, d-le Ioan, dar nu simți trebuința d’a mulțumi lui Dumnezeu care te-a scăpat, nu simți nevoia d’a te ruga ? Nu ’ți face plăcere să ’ți amintești de frumoasa vreme a primei d-tale împărtășanii când nu puneai câtuși de puțin la îndoială existența lui Dumnezeu ? Dînsul zîmbi cu mare atențiune. — Soră Janism, eu nu pun la îndoială existența lui Dumnezeu ca o causă, ca o explicare a ministerului lumei. Insă Dumnezeul la care m’aș închina eu n’ar fi acelaș la care te rogi d-ta... Ce’mî pasă, de altfel, dacă Dumnezeul d-tale îți inspiră o așa abnegațiune ? Vezi d-ta, în fond nu sunt decât două religiuni: una e a celor cinstiți, alta e a celor răi. Astfel, cum ai explica d-ta că, cu toate distanțele, cu toate deosebirile de păreri ce există între d-ta și mine, eu simt pentru d-ta o simpatie atât de mare... aproape admirație, și cu d-ta... — Nu uita, d-le Ioan, că personal eu nu exist... — Bine-voiește a admite un moment că exiști, bine-voiește a vorbi cu mine câteva minute fără să uiți cu totul că d-ta ești d-șoara Jacquelina d’Ans’eraie și în acelaș timp și sora Janina. Nu te întreb dacă ai prietenie pentru mine de vreme ce regulele d-voastre vă opresc d’a avea prietenie pentru cineva. Dar în sfârșit, oricum, suntem prieteni buni. Ei bine, noi facem parte din două tabere cele mai opuse. — Eu nu mai fac parte din nici una. — Ba da, orî ce ai face, ești fiica d-lui marchiz d’Anseraie, deputat regalist și apărător înfocat al trecutului. Eu sunt al viitorului, nu me ocup nici măcar de aceste clasificații de republicani și regaliști. D-ta te ții de lumea veche, de o ordine de lucruri care se prăbușește , eu sunt al unei lumi care o să se nască de aci înainte. Cuvintele astea fură ca o lovitură de biciu pentru sora Janina sau mai bine zis pentru d-ra Jacquelina d’Anseraie. Densa se difiară din cap în tâlpî și, cu glasul schimbat fără de veste, zise: — 0, d-le Ioan, află că pentru mine e o a doua religiune, un adevărat cult dragostea trecutului. Nu vorbirea de trecut în fața mea. Nu vorbirea de acea regalitate care a făcut mărirea scumpei noastre țâri!... Dânsul o liniști cu un gest blând. — Te înțeleg, soră Janino, te înțeleg foarte bine,căci și eu am simțit ca și d-ta în tinerețea mea. In vacanțe citeam cu pasiune pe autorii mari cari au scris despre istoria Franței, atunci nu ne prea gândiam la viitor pe care-l vedeam, desfășurându-se foarte simplu în pace și în liniște, îmi plăcea și mie trecutul, acest frumos vis de glorie în care Franța a trăit veacuri îndelungate. Me entusiasmam de strălucitele fapte de arme ale nobleței, de eroismul simplilor soldați. Cu toate criticile ce merită vechea stare de lucruri miei mi plăcea pentru că făcuse Franța mare, pentru că ea era însăși Franța. Se opri o secundă apoi zise cu o ușoară amărăciune: — Gând me gândesc că numai pentru că primiam reviste germane și engleze asupra socialismului, contele Valadin a bănuit că sunt un internaționalist, un om fără patrie !... Acesta e unul din pretextele pentru cari am fost scos din funcția mea de la Montain... Și inima’mî svâcnește de emoțiune și sângele ’ îmi clocotește în vine când trec prin vr’unul din câmpurile de bătălie, foarte dese în partea de Nord a țarei, prin imensele câmpii udate de sânge francez. Uite, într’o zi, vizitând Denain, am plîns amintindu-mi de acea scrisoare admirabilă a lui Ludovic XIV îmbătrânit, nenorocit, încredințând ultima sa armată mareșalului de Villars: «Dacă nu vei fi biruitor, d-le mareșal, mă voi duce la Peronne sau la Saint-Quentin, îți voi aduce trupele ce mî vor mai rămânea și vom face o ultimă sforțare : vom scăpa Statul sau ne vom îngropa împreună sub ruinele monarhiei». Sora Janina asculta înfiorându-se, cuprinsă ca în copilărie de farmecul acestor cuvinte. Ioan urmă rîdicându-se pe jumătate pe brațul fotoliului: — Acolo, pe câmpul acela, soldații, simpli copii ai poporului din care sunt și eu, au aruncat pânea ce li se dăduse, deși nu mâncaseră de două zile, pentru ca să alerge mai curând la victorie. Apoi căzu îndărăt pe perine murmurând . — Dar toate astea sunt departe în trecut. Ce puțin seamănă Franța de azi cu cea veche ! Regele acum, cu toată eticheta guvernamentală, regele e banul ; și contra acestui fapt me resvrătesc eu și o să mă resvrătesc întotdeauna. Se ridică din nou într’un avânt de entusiasm și urmă. — O nouă Franță trebue să nască pe ruinile Franței vechi și a Franței contimporane, căci Franța din 89 e tot aceea de odinioară. S’a format o aristocrație ciudată care se află în capul tuturor lucrurilor, o aristocrație de comercianți, de industriași, de fianciari îmbogățiți cari se împăunează cu titluri și cari, pentru a face să li se ia titlurile în serios, se agață de reprezentanții familiilor celor mai ilustre. Și aceste familii ilustre, ruinate în mare parte, se învoiesc să acopere aceste pretențiuni ridicule; toate se iartă îmbogățiților, numai să aibă păduri frumoase pentru vînătoare, castele mărețe și să dea mese mari și baluri. Urmașii acelor nobili ce au fost împușcați la Quiberon^ sau decapitați pe piața Concordiei, sunt intimii descendenților acelor mari burghezi ai Revoluțiunei cari au întors în folosul lor tulburarea și prefacerea uriașă a unui întreg popor. Tocmai de asta, întreagă societatea asta se prăbușește, această lume de lașități și de compromisiune se cufundă în noroiu și scandal. Și Franța cea tînără o să resară viguroasă, sănătoasă, cinstită. Se află rezerve imense în acest popor care a dat eroi ca Desaix, Roche, Baza, La Tour d’Auvergne, acel gentilom-soldat al revoluțiunei, și toți acei savanți cari au reînoit fața lumei, acei artiști, acei scriitori care formează poate gloria cea mai luminoasă a Franciei. Numai din Franța asta vreau eu sa fiu ; numai din Franța asta ar trebui să facă parte niște ființe ca d-ta. Căci tînera Franță va avea să aibă pe toți fiii celei vechi, oricare ar fi origina lor. «Pentru a se regenera, va face apel la toate neamurile ei, la cele ilustre ca și la cele umile... Se opri de oboseală și tocmai acum văzu că lacrimile curgeau șiroaie pe obrajii sorei Janina. — C ! am mers prea departe, te-am ofensat !... Am uitat!... Dânsa , întrerupte și dete cu tristeță din cap. — Da, e foarte bine ca orgoliul meu să fie lovit din când în când căci am încă orgoliu. De altfel, adăogă dânsa cu un zimbet amar, ai foarte mare dreptate în tot ce spui. — Ei, ce ai observat și d-ta ? murmură dânsul adânc impresionat de emoțiunea tinerei că-