Universul, octombrie 1895 (Anul 13, nr. 232-257)
1895-10-26 / nr. 253
Mul XIII NO.253 Boalele s§se © i»etc Neputința Bărbâteasca Se vindecă după cele mai nouă metode, radical și fară durere și împedicare, dupe experiență de 3 ani de specialitate în boli lumești ® 1. THOR — No. 1. STRADA EMIGRATII, No. 1. - Intrarea numai prin strada sfinții Voevoz Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Loc separat de așteptare pentru fiecare. D-rul Sterie N. Cimca IX. Pelikangasse No. 10.—Viena J Consultațiuni cu celebritățile medicale și cu specialiștii de la facultatea de medicină din Viena.—Consultațiuni și prin corespondențe. 787_____________ (100) Doctor VELESCU — DENTIST — Post șef-asistent de clinică la Facultatea Dentistică din Philadelphia (America) Bulevardul Academiei No. 1, colț cu Calea Victoriei No. 42 Consultațiuni de la 9 la 12 a. m. și de la 2 la 5 p. m.—Pentru săraci gratis Marți și Sâmbătă de la 8 la 9 dimineața. CASA DE SĂNĂTATE 57, Str. Teilor 57 — Consultațiuni speciale pentru — BOALE INTERNE ȘI SYPHILITICE Boalele secrete la bărbați și femei In toate zilele de la 10—11 dimineața Vindecarea asigurată. — Tratament special Consultațiunea numai un leu Policlinica de copii CASA DE SANATATE — Strada TCsilor Io. 51 — Direcția casei de sănătate a înființat o Policlinică de copii unde doctorul RAPAPORT special în boalele de copii, dă consultațiuni în toate zilele de la orele 3—4 p. m. Consultațiunea pentru seracî 7 len. (980) Bani se dafi cu imprimat și 5000—10.000—15.000—20.000-25.000 30.000—36.000—40.000—45.000—50.000, 70.000,80.000,100.000,150.000,200.000, 250.000 și 300.000 se dau imediat cu împrumut pe hipotecă asupra case și moșii. A se adresa direct la Agenția Universala No. 150 Calea Victoriei București.jjipțîîrtrigo se plasează bani particularilor să Ctiăsâ pe hypoteci sigure atât în primul rang cât și după Credite Funciare. A se adresa la AGENȚIA UNIVERSALA calea Victoriei No. 150, București. S-e încuiriat De acum o casă în perfectă stare, în strada Numa Pompiliei No. 19, între Ministerul de finanțe și cel de culte, 4 camere mai mari, 2 camere mai mici,, o bucătărie, 2 antreuri, 2 pimnițe, curte pavată, canalizată și apă condusă. Se pot închiria în total sau în parte, câte 3 odăi. Informatiuni acolo. 1348 ’ Hifia pimnița de sub casele din Jaws MWMKJ,t Lt strada Academiei No. 12, unde este instalat Creditul Agricol. de vânzare căni din Ilfov. Distanța ’o oră și jum. de la București, întinderea pădure! ca la 700 pogoane. Doritorii se vor adresa la d-na Maria Blaremberg în București, strada Batiștea No. 15.1335 EFTIN DE TOT Zahăr cubic, 1 leu kilo. — Cafea Rio calitate, lei 3.10 kilo și Martinică calitatea 1, lei 3.4 kilo.—Cafea regală (Cicoria), pachet de 200 gr., ) bani.—Muștar francez, flacon mare, 60 bani. Luminări de stearină, calitate prima, ban 95 ichetul. Calitate extra: lei 1.15 pachetul. De vânzare la administrația ziarului «Univers» strada Brezoianu No. 11. Veilea S.8 © cât de eftin, cărămidă de mașină și de apă, uși, ferestre, grinzi, table, scânduri, etc. etc. A se adresa în strada Primăverei No. 50, colț cu strada Romană. 1399 Eftin! Eftin! Sardele cele mai fine cu bani 70—80—90 și ei 1.15 cutia. Ton (lacherdă), preparat cu unt-de-lemn franțuzesc, cutia lei 1.15. Icre de ton, preparate cu unt-de-lemn franțuzesc, cutia lei 1.30. Unt-de-lemn franțuzesc (vierge) călit. 1, lei 2.75 litru. In tinichele de 1 klg. ier 2.85. ,1 De vânzare ,la administrația ziarului «Universul», str. B.ceroianu No, Îl’. București, 5 Bani în Capitală.—10 Bani în județ. Omorîrea lui Hippolyt Menaldo.— (Vezi explicația). CALENDAR PE ANUL 1895 Ortodox Miercuri, 25 Octombrie. — Marcian și Martirie. Catolic Miercuri, 6 Noembrie.—Leonhard. Ref. soarelui 6.46 Ap. soarelui 4.41 București 25 Octombrie. Naționalitatea și aria Una din chestiunile cele mai importante la noi este desvoltarea sentimentului național în popor ; mai avem oare trebuință a dovedi primejdiilo, ce ar aduce într’un moment, lipsa acestui sentiment în masa mare a țărănimei noastr e ?" 7 De, sigur, fie ear’e se înțelege și înainte 4.6. o mulțime de alte treburi e nevoe să se lucreze repede pe terenul acesta. ^ In primul rând e datoria presei să nu scape nici o ocazie, nici o aniversare fără să vorbească de trecutul de glorie și de suferință al românilor, cu însuflețirea necesară scopului; în privința asta «Universul» și-a făcut întotdeauna datoria ca și alți confrați. In al doilea rând guvernul e dator să înlesnească cât mai mult răspândirea ziarelor la sate. Asta ar fi ceva pentru vremurile critice prin care se pare că o să trecem. Dar nu e destul pentru viitor. * * Dacă ne uităm la alte popoare, vedem îndată că prin artă s’a putut deștepta în indivizi cultul de naționalitate și limbă. Prin opere populare, prin piese istorice de Jighting prin tablouri ce reprezintă momentele mari din trecut. Și arta asta nu s’a desvoltat așa de la sine, a trebuit să fie cineva s’o încurajeze, s’o susțină până să stea de la sine pe picioare, până s’o ia însuși poporul sub ocrotirea sa. In privința asta de asemenea noi ăștia de aci ne-am luat însărcinarea de a da tablouri de subiect istoric aproape în fiecare Duminecă. Facem mari sacrificii însă toate sforțările noastre vor remânea zadarnice, așa izolate cum sunt. Trebue o reunire de acțiuni purcezând din mai multe părți de o dată. Și partea cea mai importantă de la care avem dreptul să așteptăm concursul cel mai puternic este Academia română. Academia are și competință și mijloace și datoria de a lucra pe tărimul literaturei naționaliste. \’U -yyyy’' ’V\t Jouî, 26 Octombre (7 Noambr) 1895. Vorbiam deună zi cu o persoană ce ține de Academie și’î înșiram tot ce are de făcut această instituție, o mulțime de lucruri. — Ei, d-le, zise membrul, prea cereți multe Academiei, îi cereți toate , suntem și așa împovărați de lucrări, de nu mai știm când o să le dăm de capăt.— Nu vă cerem decât un lucru, î-am respins, pe lângă dragostea d-voastră de știință adâncă să aveți o dragoste ferbinte de neam și cu asta se rezolvă toate chestiile, și nici o dată n’o să vi se pară că aveți prea mult de lucru; focul de naționalitate trebue să vă scoată din tândăleală, să vă însuțească forțele. Ceea ce faceți d-voastră azi poate fi foarte folositor dar absolut-necesarul e în altă parte; vă place să stați în rând cu Academiile din apusul Europei, foarte bine, dar nu ve gândiți că acele Academii au scos de multe sute de ani plugul în câmp și ogorul lor e arat înderăt pe când al d-voastră e înțelenit și plin de bălării ; d-voastră vă trebue cu atât mai mult o mare activitate cu cât trebue să lucrați pentru gustul și curiositatea d-voastră de știință, să tipăriți cărți care în starea de cultură în care se află azi poporul, nu pot avea altă soartă decât să mucerească prin dulapuri și pentru popor care are nevoe de o literatură a lui, de o hrană intelectuală, de niște opere cari să întrunească toate condițiunile de artă și patriotism, cari să învețe, să distragă, să înflăcăreze. Câte opere de astea au încuragiat, au premiat alte Academii până ce au ajuns să formeze temelia pe care se reazămă lucrările lor de azi !... * * * Onor, membru n’a putut face altfel decât să se convingă de justețea raționamentului și a făgăduit să îndrepte mai mult gândul colegilor săi spre acest câmp de activitate ce privește desvoltarea simțului național în popor. Ii vom vedea. Din Germania Corespondența pârtie, a ziarului «Universul», Berlin, 21 Octombrie. O carieră plină de peripeții La Munich a murit deunăzi Adela Bio, cunoscută și sub numele de Adela Spitzader. Ea a murit în etate de 63 de ani. Femeea aceasta, fostă artistă dramatică, a fondat la 1870 faimoasa bancă din Dachau care împărțiau acționarilor săi dividente enorme. Banca a dat în urmă faliment. Directoarea a fost condamnată la 2 ani de pușcărie. De atunci încoace ea s’a ocupat cu diferite întreprinderi de hazard, fără să aibă, însă noroc. In timpul din urmă dirigea un concert de dame. Prin mâinile acestei femei au trecut milioane de fi. Ea a murit, sărmană, săracă, lipită pământului și a fost înmormântată. Explozia de la Popelvitz au primit știrea telegrafică cum că în urma unei teribile explozii, ierbăria de lângă Popelvitz a fost aruncată în aer. Faptul s’a petrecut astfel : Niște băieți se jucau în apropierea depozitului de praf de pușcă. Gardianul le cunoștea bine și n’a voit să-i alunge. Băieții au început să aprindă chibrituri și să le arunce încoace și încolo. Unul dintre ei a aruncat un chibrit prin niște grații ale depozitului. Iarba de pușcă a luat foc. Imediat s’a produs o explozie îngrozitoare. Depozitul s’a prăbușit. Un băiat și gardianul au fost omorîți pe loc. Ceilalți băieți și vre-o 4 soldați au fost răniți. Pagubele materiale sunt foarte mari. Nenorocirea aceasta a pricinuit o vie emoțiune în tot ținutul. S-a deschis o anchetă și ofițerul de serviciu a fost arestat imediat. Starea sănătății lui Bismarck. — Bismarck la Berlin . Starea sănătății prințului Bismarck e satisfăcătoare. Fostul cancelar și-a schimbat doctorul și a ales în locul, doctorului Schweninger pe secretarul său de până acuma Chrysander. Acest secretar, un tînăr foarte deștept, va depune zilele acestea doctoratul în medicina. Mulți inși și toți oamenii culți și adoratori ai lui Bismarck caută să ocupe locul de secretari ai acestuia. Bismarck nu vrea să aleagă pe nici unul. Dânsul după cum se zice posedă un număr mare de documente de stat foarte importante, iar memoriile sale au ajuns deja la al 5-lea volum scris. Un secretar pișicher care ar fugi cu ele ar putea să le vînză ziarelor americane sau engleze în schimbul unei sume de cel puțin 1 milion de fr. De aceea alegerea e grea și deocamdată tot Chrysander va remânea și secretar și medic curent al prințului. Se asigură că prințul Bismarck va veni zilele acestea la Berlin. El va avea lungi întrevederi cu împăratul Wilhelm. Cauza acestor întrevederi sunt încurcăturile din Turcia și din extremul orient. Mulți zic că nu va trece mult și Bismarck va fi numit din nou cancelar al imperiului. Regele Portugaliei in Germania După cum se știe, Don Carlos, regele Portugaliei, a sosit la Potsdam. El a depus o splendidă coroană pe sicriul împăratului Friderich III. La orele 9 seara s’a dat în sala de marmoră a noului palat un mare banchet în onoarea regelui. _ ___