Universul, octombrie 1895 (Anul 13, nr. 232-257)

1895-10-28 / nr. 255

Tepele­­e seci*et © Aepsiâisața I Băi’fialesiscă Se vindecă după cele mai nouă metode, radi­cal și fără­ durere și împedicare, după experiență de 23 ani de specialitate în boli lumești — No. 1, STRADA EMIGRAT­II, No. 1. — Intrarea numai prin strada sfinții Voeroz Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Loc separat de așteptare pentru fie­care­ efeí de tot Zahăr cubic, 1 leu­ kilo. — Cafea Rio calitatea în. lei 3.10 kilo și Martinică calitatea I, lei 3.40 kilo.—Cafea regală (Ch­oria), pachet de 200 gr., 30 bani.—Muștar francez, flacon mare, 60 bani. Luminări de stearină, calitate p­rima, ban95 pachetul. Calitate extra, lei 1.15 pachetul. De vânzare la administrația ziarului «Univer­sul» strada Brezoianu No. 11.. FOARTE IMPORTANT D-relor MIRESE ! !! La­ Paul, coafor de dame, Str. Biserica Em­ 9, ser­vind betele foarte frumoase numai cu 30 lei una. Cocarde bogate pentru nunți, de la 1 leu până la 3 lei una. 1267 (26) Foliel­aisa de copil CASA DE SANATATE — Strada T­eilos No. 51 — Direcția casei de sănătate a înființat o Poli­clinică de copii unde doctorul RAPAPORT spe­cial în boalele de copii, dă consultațiuni în toate zilele de la orele 3—4 p. m. Consultațiunea pentru seracî­m­­len­. (980) MEDIC ȘI CHIRURG Doctor RUDOLF PETELRN, SPECIALIST pentru BOALELE de FEMEI și OCH — Calea Rahovei No. 80 — Vindecă repede și fără întrerupțiune în ocu­paț­iune toate boalele secrete și boalele de piele , asemenea bolnavi suferinzi de permite solitar (panglică) sunt cu siguranță vindecați în timpul cel mai scurt. Orele de consultațiuni zilnic de la 8—12 și 3—6. Se poate și prin corespondență. 1110 Bani se dat ca Imprimat Lei 5000—10.OCX­—15.000—20.000-25.000 S­O.OGO—36.000—40.000—45.000—50.000, 10.000,80.000,100.000,150.000,200.000, 250.000 și 300.000 se dau­ imediat cu îm­prumut pe­ hipotecă asupra case și moșii. A se adresa direct la Agenția Universala’ No. 150 Calea Victoriei București. IpF Sifiíi se Plaseaza bani particularilor si pe hypoteci sigure atât în primul rang cât și după Credite Funciare. A se adresa la AGENȚIA UNIVERSALA calea Victoriei No. 150, București, casa de sănătate 61, Str. Teilor 31 — Consultațiuni speciale pentru — BOALE INTERNE ȘI SYPHILITICE Boalele secrete la bărbați și femei In toate zilele de la 10—11­ dimineața Vindecarea asigurată. — Tratament special Consultațiunea numai un leu­ Doctor VELESCU — DEtU­IST — Fost șef-asistent de clinică la Facultatea Dentratică din Philadelphia (America) Bulevardul Academiei No. 1, colț cu Calea Victoriei No. 42 Consultațiuni de la 9 la 12 a. m. și de la 2 la 5 p. m.—Pentru săraci gratis Marți și Sâm­bătă de la 8 la 9 dimineața. Eitin ! ffîltin! Sardele cele mai fine cu bani 70—80—90 și ei 1.15 cutia. Ton (lacherdă), preparat cu unt-de-lemn fran­țuzesc, cutia lei 1.15. Icre ele ton, preparate cu unt-de-lemn fran­țuzesc, cutia lei 1.30. Unt-de-lemn franțuzesc (vierge) călit. 1, lei 2.75 litru. In tim­chele de 1 klg. lei 2.85. De vânzare la administrația ziarului «Univer­sul», str. Brezoianu No. 11. București. SIr UA U­TA a­ se cumpăra imediat mo­­VIA U AXA bile frumoase de ocasi­une pentru un avocat. A se adresa strada Lu­terana No. 39 la inițialele M. N. 1436 . (3) Sa pierdut din trăsură Duminică 22 Octombre la ora 8.45 _____________________,seara, între gara de­­ Nord și str. Manea­ Brutaru o geantă neagră de piele englezească, conținând hârtii de afaceri și alte obiecte. Cine o va găsi, este rugat să o a­­d­ucă la palatul Știrbei­ unde va primi o bună r­ ocompensă. " 1934—(3) K­. THOR CALENDAR PE ANUL 1895 Ortodox Vineri, 27 Octombrie. — Dim. Basar. Catolic Vineri, 8 Noembrie.—4 Martiri în cor. Râs. soarelui 6.48 Ap. soarelui 4.39 și Nest. București Ü7 Octombrie: Menirea Poștei De nenumărate ori am reclamat, împre­ună cu toată presa, contra neajunsurilor ce isvorăsc pentru ziare și pentru public din reaua întocmire a tarifelor și regulamente­lor poștale. Glasul presei n’a prea fost ascultat și, cu toate schimbările de persoane în direcțiu­nea Poștelor, răul s’a perpetuat. Astăzi vrem să atragem din nou atențiu­nea asupra acestei chestiuni și credem ne­­merit să facem aceasta pentru cuvîntul că în capul administrațiunei poștelor se află, deși numai interimar, un om de meserie, un vechiu funcționar al Poștei, iar în capul ministerului de interne un om care profe­sează multă considerațiune pentru presă. Mai înainte de toate, o întrebare : Nu cred aceia cari dirigesc­ instituțiunea poștei, că în vremea asta de înlesnire a co­municațiilor, de telegrafe perfecționate și de telefoane, tacșele pentru portul scrisori­lor sunt exorbitant de mari ? Cinci­spre­zece centime pentru o biată scrisoare, o fi fost o tacșă potrivită în vre­mea când serviciul poștal se făcea cu că­ruța , dar în vremea noastră, când țara e brăzdată de căi ferate, tacsa aceasta e apă­sătoare. Și doar nu avem o țară cine știe cât de întinsă. Dacă la noi se cer cinci­spre­zece bani pentru o scrisoare, atunci cât ar tre­bui să se ceară în țările foarte întinse, cum e Austro-Ungaria ori R­usia? Cu două­zeci și cinci de bani trimetî­e o scrisoare până la capătul Europei și până în America ; și să plătim cinci­spre­zece pentru o scrisoare până la Oltenița— drept e asta ? Slavă Domnului, afacerile și relațiunile dintre oameni s’au sporit și sporesc m­ereu ; poșta câștigă de la scrisori sume foarte în­semnate ; bugetul acestei instituțiuni dă tot­d’a­una escedente. De ce nu s’ar ieftini portul scrisorilor, mai ales că prin această ieftinire s’ar spori și mai mult veniturile poștei. Asta e întâia reclamațiune. * ¥ ¥ O altă plângere, din cele mai justificate, s’a ridicat și se ridică contra taxei prea ridicate pentru transportul ziarelor. O centimă și jumătate pentru o foaie, e e­­norm. Din cauza puținei răspândiri a culturei în țară, din cauza nedezvoltărei industriei, din­ cauza facselor vamale puse pe articole de cari ziarele au nevoie, presa are să lupte la noi cu foarte mari greutăți, pe cari ea știe cum izbutește să le învingă. Și peste toate aceste greutăți, mai vine exorbitanta taxă a transportului poștal. Mărimea taciei apasă în chip zdrobitor mai ales asupra ziarelor populare și de a­­ceea sunt așa de puține ziare populare în țara noastră. Pentru o foaie care trebue să se vîndă cu 5 centime, taxa poștală de o centimă și jumătate e ceva sugrumător, căci reprezintă aproape a treia parte din prețul ei, rămânând abia două treimi pentru toate cele­l­alte cheltuieli. Câtă nevoie are însă țara noastră de ziare populare cari să ducă lumina până în coliba cea mai umilă, asta o pricepe bine ori­ce om cunoscetor al stărilor de lucrări de la noi și iubitor de progres. Ziarele mai au să se plângă și de alta nedreptate ce le face poșta. Pentru transportul ori­căror pachete tac­sa se socotește după greutate. Numai pen­tru pachetele de ziare nu se face așa ; pen­tru acestea taxa nu se socotește după gre­utate, ci după numărul foilor cuprinse în ele, ceea ce dă o diferință simțitoare în paguba ziarelor. De ce urgia aceasta pe capul presei pe care de altmintre și toată lumea zice că o prețuiește așa de mult? Folosindu-ne de împrejurarea că în capul administrațiunii poștelor se găsește un om de meserie iar în fruntea ministerului de interne un om care profesează un cult pen­tru presă și a fost el însuși ziarist, noi ne facem datoria să le atragem atențiunea asu­pra acestor neajunsuri și să’i rugăm să le înlăture. D. ministru de interne își va asigura re­cunoștința publicului și a presei, reftenind facia scrisorilor și a ziarelor. Sperăm că reclamațiunea noastră va fi ascultată de cei de sus. DIN ITALIA (Corespondența pârtie, a ziarului «Universul») Milan, 22 Octombrie. Inaugurarea monumentului lui Garibaldi Orașul Milan a serbat ori cu mare pompa ina­ugurarea monumentului lui Garibaldi, marele erou­ al libertăței italiene. In ziua de 22 Octombrie 1880, Garibaldi a fost pentru ultima oară la Milan, dar atunci vremea era frumoasă și senină, pe când eri ploua, de parecă turna cu găleata. Ordinea Fără paznici, fără soldați, fără nici o concen­trare a forței publice, orașul Milan a dovedit că se poate guverna singur, că poate menține cea mai perfectă ordine în mijlocul celui mai mare entusiasm al poporului. Poporul a răspuns în mod demn la invitarea comitetului instituit pentru aranjarea festivita­tei inaugurare!. In dimineața serbarea.— Aglomerația pe străzi.—Orașul paroasat Vremea e posomorită, friguroasă, ploioasă, dar cu toate acestea animația este foarte mare, deja dis-de dimineață, în cartierele populare,1 mai cu seamă. La Porta Vittoria toate casele sunt împodobite­ cu steaguri și pe la orele 10 încep să se adune împrejurul monumentului Celor 3 zile o mulți­­­me de oameni. ’ . La Porta Garibaldi sunt atârnate drapele și se împodobesc balcoanele, ferestrile și prăvăliile cu­ steaguri tricolore sau cu covoare roșii. Pe piața Vittorio Emanuele toate ferestrele sunt împodobite cu steaguri naționale. De ase­menea sunt înălțate stindarde la palatul muni­cipal și la alte edificii publice. Drapele mari fâlfăe la prefectură și la palatul regal. Din când în când se aud pe străzi fanfare na­ționale , sunt diferite musice cari pleacă spre monument. Cu tot timpul văii la gări, sosesc tre­nuri încărcate de oaspeți și de delegați. Pe la orele 11 ploaia devine și mai strașnică. Plecarea cortegiului de la Pia Vittoria . Adunarea impozantă de la monumentul celor 3 zile aștepta în zadar o rază de soare. Pe la orele 11 pe piață și pe Corso vedeai o pădure de stindarde ; erau cam vre-o 400. Mul­țimea e imensă. Fanfarele resunătoare se alter­nează cu imnuri patriotice ; puțin după 11 în­cepe minunata defilare dealungul bastioanelor spre porta Monforte. In frunte se aflau 2 fanfare cu delegați cari duceau coroane ; urma apoi o trăsură cu­­ coroa­na de bronz a lojei masonice. După ea venia un grup splendid de vre-o sută de oameni cu steaguri și coroane, între cari se afla și a crie­­stinilor, pusă pe un car superb ; alte 2 fanfare, 26 de stindarde, iarăși 3 coroane, 3 musicî și un ultim grup, mai frumos, cu steaguri și coroane. De o parte și de alta o mulțime de lume ur­ma admirabilul cortegiu, intonând cântece pa­triotice, cari emoționau­ adânc pe poporul ce ve­nia în valuri mari din toate părțile. Cortegiul socialist Precedat de o fanfară și de stindardul alb dă­ruit de confederația muncitorilor genovezi, con­sulatului muncitorilor din Milan, la 1881, vin so­cialiștii cu vre-o 30 de steaguri și cu câte­va muzici. Toți socialiștii poartă la butonieră o cocardă albă cu medalia lui Carl Marx; aceia cari men­țineau ordinea aveau la braț o panglică roșie cu inscripția: Socialiștii. Ei­­ mergeau în ordine, patru câte patru. Intre dînșiî se aflau o mulți­me de femei. De-a lungul străzilor Când a ajuns carterul la Porta Venezia, s’a unit la el și grupul republicanilor intransigenți; ei au adus o coroană splendidă de bronz. Vin apoi grupul iridentiștilor și alte grupuri cu diferite steaguri caracteristice. Intre acestea se află și un steag rupt, vechin și usat din 1848 adus de câți­va veterani în cortegiul socialist, și alt stin­dard, amintire de la Dijon, donat de doam­nele din Chambery lui Garibaldi și actual­mente păstrat de văduva lui Tanara; se mai află un stindard al Garibaldienilor din Roma, de la 1849; stindardul era purtat de Vespasiane­ Ma­roni. Pe lângă stindardul Celor o mie se observa stindardul Legiunei Venețiene purtat de câți­va veterani rămași din luptele eroice pentru apărarea Veneției și a stemiei. . : ;

Next