Universul, aprilie 1896 (Anul 14, nr. 76-100)

1896-04-02 / nr. 76

Universul No. 76. kringele, d­ar n’a putut să se omoare din cauza cuțitului care era netăios. — Intr’una din nopțile trecute, a fost un început de incendiu la casa d­-lui Gh. Cu­­teanu, ciobotar în Roman. La achela făcută s’au găsit în pod mai multe petice cu gaz de unde se crede că fo­cul a fost pus înadins și se bănuește pe pro­prietar care nu de mult asigurase casa pen­tru suma de 8500 lei.­­ In turla de boi a d-lui Carol Weintraub, din comuna Todireni jud. Botoșani, s’a gă­sit cadavrul boarului C. Buzatu având mai multe sesiuni pe corp. Din cercetările făcute se bănuește că ucigașul e un alt boar nu­mit Gheorghe Băduleț. In contra Influenței­ il a ori­ce fel de tuse Dacă sunteți bolnavi de influență, între­buințați renumitele hapuri de catramină ale dr. Bertelli din Milan și ve veți vindica sigur și repede. Cei mai mari doctori din Italia întrebuințează aceste hapuri în contra influenței. Cum se știe aceste hapuri sunt premiate la 6 congrese medicale și apro­bate de Consiliul superior sanitar din Ro­mânia și Italia, vindecă sigur și repede ori­ce fel de tuse. O cutie costă numai 2.95, iar patru cutii, cari sunt destule pentru o cură complectă, lei 10.05. Toate cutiile ce nu vor avea în interior o instrucție în limba română cu pecetia Ad­ministrației ziarului «Universul», se vor re­fuza ca falsificate. De vinzare în provincie la toate farma­ciile și în București la Drogheria centrală M. Stoenescu, strada Academiei No. 2, la drogheria Ilie Zamfirescu, Str. Academiei 4, la­ farmacia« Ochiul lui Dumnezeu­», Victor Tü­ringer, Calea Victoriei No. 154 și la Drogheria Fabini, calea Văcărești. De la această veste dată de însuși Moruz, a luat naștere descoperirea crimei. Primul procuror continuă investigaț­iunile sale. Până în momentul de față se consi­deră faptul ca o crimă din superstiție, căci nu se zărește nici o dovadă că ar fi fost vre un alt mobil, în afară de acea groaznică mustrarea a preotului.____________ ~ "un sfat pe zi " Mierea ca nutriment al corpului omenesc. — întocmai cum se varsă apa numai­de­­cât în vasele sângelui omului fără a mai lăsa alte substanțe îndărăt, așa și mierea se strecoară toată în aceste vase, intră în sânge, nutrește corpul și produce prin aceasta căl­dura corpului, fiind ast­fel foarte nutritoare. Ce intră prin miere în corpul nostru rămâ­­ne în el, folosindu-ne mult. _____ O crimă din su­persliții descoperită la Iași In numărul nostru de Sâmbătă dimineața am dat știrea că primul­ procuror, Savel Manu, din Iași, a deschis o anchetă în pri­vința unei crime, pe cât de senzațională și bogată în peripeții, pe atât de originală. O fată cu numele Adela I., în etate de 18 ani, întreținuse relații amoroase cu tînă­­rul Marcu Teslaru. Fructul dragostei a fost un copil. Acesta a fost încredințat spre creștere texneei Catinca Moruz, de loc din Mogoșești. Femeea venind la Iași s’a spo­vedit fr­imul preot căruia i-a spus că alăp­tează un copil de evreiü. Preotul i-a spus că faptul acesta e un mare păcat. Superstițioasa femee a lăsat copilul să moară de foame și apoi, împreună cu băr­batul ei, l’au înmormântat în apropierea unei gârle. In privința acestei afaceri senzaționale, iată câte­va amănunte interesante : Toată lumea se întreabă dacă copilul a murit de foame sau de alt­ceva. La autopsia cadavrului, s-a constatat că o parte din corpul copilului era cu desăvâr­­șire ars. La întrebările puse, Catinca Mo­ruz a răspuns că copilul dormea pe cuptor și probabil s’a pârjolit pe când ea făcea co­zonaci pentru sfintele sărbători. Se poate ca să fi spus adevărul, se poate insă să fi fost acesta un mijloc de a se debarasa de co­pii. Ancheta negreșit va elucida acest punct.. In seara care preceda «învierea», Ca­tinca Moruz și bărbatul ei tran­spor­tează cadavrul copilului până­­ în apropiere de gârlă și aci­mm s apară un mormânt. Ca­tinca Moruz tremura cuprinsă de groază, ca nu cum­va copilul blestemat să se întoarcă iarăși și să nu fie silită ca din nou să-l hrănească cu laptele ei, în săptămîna patimilor. Peste cadavru aruncară paie, apoi țarină și operația era sfârșită. Când primul-procuror, d. Savel Manu, împreună cu medicul, au pornit spre des­­groparea cadavrului, au găsit niște pietre mari așezate d’asupra mormîntului. Primul-procuror bănuia și întreba pe Ca­tinca de causă. Fără a se gândi, Catinca Moruz dădu ex­­plicațiunea cerută. A așezat pietrele, pentru a împedica ca cadavrul să fie scos și tăiît de animale cine știe unde, iar ea să fie bă­nuită că a făcut ca copilul să dispară fără nici o urmă. Vroiau oare să ascundă moartea copilului? La aceasta se poate răspunde de pe acum că nu acesta a fost gândul lor, de­oare­ce a doua zi chiar Moruz spunea la o vecină: — Știi, copilul ce-l alăpta nevasta mea... a murit. (Amănunte interesante). LUCRURI DIN TOATA LUMEA Descoperirea unui nou manuscript evanghelic.— Vine știrea că în Asia­ Mică s’a descoperit un nou manuscript de evan­ghelie. Acest document, care datează din secolul al VI-a, a fost conservat într’o biserică din­­trun mic sat din vecinătatea Gesareea. Un reprezintant al universităței engleze, pe de-o­ parte, și un savant american pe pe de alta, intraseră în tratative cu autori­tățile locale pentru cumpărarea acestui ma­nuscript , însă un rus prin relații ami­cale, a reușit să cumpere manuscriptul pe prețul de 25.000 franci, în numele Ța­rului. Manuscriptul acesta, care nu este unic în vechime,­se știe că manuscrisul «Si­­naiticus» descoperit de Tischendorf, cel mai vechiu manuscript, de evanghelie, da­tează din secolul al V-a,—este foarte fru­mos și bine conservat. El e scris pe un pergament roșu și nu­mele proprii din el sunt scrise superb în litere argintii, așa zise litere «oficiate». Pa­ginile sunt de format 82/26 cm. și ele poartă 2 coloane în text. Se crede că acest manuscript nu este al­tul de­cât celebrul «Codice N.» din care existau deja 6 foi la Vatican, 4 la «British Museum», 2 la Viena și 33 în insula Pathmos, așa că acest manuscript risipit, va trebui să fie întrunit într’un tot, a cărui valoare, în cazul acesta, ar fi foarte mare.­­■­>­Influența femeilor.— In desbaterile se­natului Statelore­ Unite, relativ la insula Cuba, au fost o mulțime de senatori cari au­ apă­rat cu căldură Spania, așa că toată lumea era mirată de îndârjirea cu care dînșii se sileau să dea pe față simpatiile lor pentru Spania. Cei cari au vorbit cu mai mult foc au­ fost senatorii Haar și Hale. Ziarul din New­ York «The World» a des­coperit­ motivul atât de puternic care a pu­tut să înduplece pe venerabilii oameni să se declare cu atâta căldură pentru Spania. Iată această cauză: In tot timpul dezbaterilor asupra acestei chestiuni, în tribuna damelor se afla o vă­duvă spaniolă, foarte frumoasă. Ochii acestei dame străluceau în mod deosebit atunci când vre-un senator lua cuvântul pentru Spania, și apărătorilor le mulțumea cu ca­pul, zîmbindu-le. Această văduvă se crede că era trimisă de spanioli într’adins, ca să influențeze asu­pra senatorilor «slabi»; și într’adever, ori­ce senator care lua cuvântul în favorul Spaniei, mai întâi se ducea la dinsa și conversa câte­va minute, apoi, după ce termina dis­cursul, se ducea din nou la ea de primea mulțumiri. După părerea numitului ziar, ea trebue să fi fost o «mare patriotă». UN PROVERB PE ZI Fierul refl cât îl bați, e de­geaba și din coadă de câine nu se face niciodată sită de mătase. ________________________(ro­mân­esc). — 2 — 2 Marti 1885, Trei s-a prezintat la comisa­riatul de poliție și a declarat că a găsit în casa sa cadavrul unui locatar anume André Nadal, i spaniol, de ani 45, născut la Galas, provincia Lerida. Constatările medico-legiste și cercetările justiției au stabilit că Nadal a sucombat în urma unor răni mortale produse prin nu­meroase lovituri de cuțit, și după ce vic­tima a opus o desperată rezistență. Dezor­dinea în care s-au găsit lucrurile din ca­meră, au pus în evidență teribila luptă în urma căreia nenorocitul Nadal a rămas mort. Mobilul crimei a fost furtul, căci un cen­d­ron al victimei în care se aflau 1800 lei, în urma crimei dispăruse. Nadal era un spaniol care lucra la con­strucția liniei de drum de fier de la Moux la Cannes. El muncea mult și făcea mari economii. Cel d’întâi fl bănuit în această crimă a fost tot Trei, care a și fost arestat, dar după 2 luni de închisoare și 10 de supra­veghere, negăsindu-se nici o probă de vinovăția lui a fost lăsat în pace. El a făcut destăinuiri complecte de modul cum a procedat la săvârșirea crimei și de modul cum a întrebuințat banii proveniți din ea. El a fost dat din nou imediat în judecată pentru această crimă atât de bine ascunsă timp de un­spre­zece ani. REPARATOR DE CEASOARNICE OfisiATES Mulți ceasornicari sunt în țară, dar o mare parte din el, e lucru constatat că, în loc de a re­para ceasoarnicele, nu fac de­cât să le strice mai rea. Administrația ziarului Universul, spre a mulțumi pe cititorii săi, a adus chiar din El­­veția, 3 lucrători ceasornicari, elevi ai școalei de ceasornicărie din Geneva, și cari au fost premi­ați cu mai multe medalii pentru lucrările execu­tate de dînșii. Prin urmare, cine are vre-un cea­sornic de reparat, să vie la Universul, strada Brezoianu No­­li, unde se fac reparații cu 30 la sută mai eftiu de­cât ori­unde. Se garantează mersul regulat al ori­cărui ceasornic reparat în atelierul nostru timp de un an, și în caz când nu nu­merie i ii­ne, se repară gratis. _____ Autorul unei crime descoperit peste 11 ani O misterioasă afacere preocupă în acest moment opiniunea publică din Carcassonne (Belgia). E vorba de o crimă comisă acum 11 ani la Rieux-Minervois (Belgia) și autorul că­reia s-a descoperit în persoana lui Jacques Sages, zis și Trei, în vârstă de 57 ani, care a fost acum în urmă arestat și con­damnat la 5 ani închisoare pentru că a pus foc unei ferme. La auzul acestei sentințe, Trei a făcut destăinuiri complecte și în privința sus po­menitei crime. Í­o­t ti aii m­n­iv»A an­ I­o­a « n ! « Am m­îl • T­­­o C crima îngrozitoare Locuitorii din partea răsăriteană a Lon­drei au fost foarte emoționați de o crimă îngrozi­toare. Faptul s’a petrecut în cuartierul White­chapel, nu departe de împrejurimea unde vestitul Jack spintecătorul își sevîrșia ispră­vile lui sângeroase. Un bătrân cu numele Levy, în etate de 74 ani, om foarte popular din pricina filan­tropiei sale, a fost găsit mort în odaea sa de dormit. Alături de cadavrul lui zăcea întins intr’un mare sac de sânge cadavrul îngrijitoarei casei, o femee foarte bătrână. Gâturile celor dloue victime erau retezate cu briciul iar capul ti­ Urânel sdrobit cu un topor. Asasinul, văzându-se surprins de niște vecini, s’a aruncat de la etajul al treilea jos pe pavaj. Identitatea lui s’a stabilit numai­decât. El e rus din Polonia și fugise din țara lui din cauză că era urmărit pentru multe cri­me și furturi cu efracție. In buzunarele asasinului s’au găsit mulți bani și foarte multe juv­ericale, luate de la bătrânul Levy. ȘTIRI PRIN POSTA Anglia.—Se scrie din Londra : Intr’un sat situat nu departe de Ludlow a scăpat dintr’o menagerie un leu mare african. Leul a fugit pe uliți și a sfâșiat vre-o 5 oameni cari au fost trimiși într’o stare desperată la spi­tal. Leul a fost împușcat. El fusese cumpărat cu 1250 de fr. Austro-Ungaria.— Ministrul comun de răs­­boiu a pregătit un proiect de lege pentru spo­rirea soldelor soldaților de rând. Se asigură că acest proiect va fi primit negreșit la Cameră. Bulgaria.— Ministrul de resbóiű, de acord cu cel de lucrări publice, a pregătit un proiect de lege pentru cererea unui credit de 25 de mili­oane de fr. Banii aceștia vor fi destinați pentru lărgirea portului Varna și pentru crearea lângă el a unui port militar. Belgia.— O bandă internațională de falsifica­­tori de bani a fost descoperită la Anvers. Au fost arestați 17 indivizi. S-au confiscat 2 prese. Intre arestați se află și 5 femei. Danemarca.­ Consiliul universitar din Vi­­borg a eliminat pe 5 studenți cari făceai­ pro­pagandă anarh­ista și stăteau în relații cu anar­­h­iștii din Franța, Belgia și Anglia. La ei s-au găsit numeroase scrisori cifrate care au fost confi­scate de poliție. Franța.­ Muzica gardei republicane care trebuia să asiste la serbările încoronărei țarului nu se va duce în Rusia. Cheltuelile considerabile ce ar necesita aceasta a făcut ca să se renunțe la acest proiect costisitor. Germania.­ 800 de femei însărcinate cu îm­pachetarea cafelei în marele stabiliment comer­cial «Studi și Andresen» din Hamburg s’au pus în grevă: înaintea fabricei s’au întâmplat și bă­tăi între greviști și polițiști. 20 de femei au fost arestate. Ele cer sporirea salariilor. Grecia.­­ A doua zi a jocurilor olimpice la Athena, a prezintat un interes foarte viu. Familia regală a Greciei a asistat și a fost a­­clamată de populație. In oraș a domnit o mare animație. Acropole a fost iluminat și prezintă un aspect feeric. Italia. — Instituția unui comisar regal civil pentru Sicilia este comentată în mod cu totul defavorabil în toată insula. Cei mai mulți din locuitori au intenția de a protesta în contra fap­tului că în­tot­dea­una Sicilia a fost guvernată prin legi excepționale. Muntenegru.— 3 revoluționari albanezi cari voiau să treacă pe teritorul Muntenegrean, fiind­că erau urmăriți de autoritățile turcești, au fost împușcați de grănițerii muntenegreni. S-a dat ordin să nu fie lăsat pe teritoriul Muntenegru­lui nici un refugiat albanez. Olanda.— Se asigură că guvernul prin schim­barea guvernatorului civil și militar din Atjek (Indiile neerlandeze) a avut­ în vedere adoptarea unei politice viguroase în contra insurgenților. Portugalia.—Regele Carlos va merge după cum se spune zile acestea la Paris, va avea o întrevedere cu președintele republicei. Se va duce apoi la Londra. Scopul călătoriei sale în capitala Angliei e contractarea unui împrumut pentru echiparea armatei portugeze. Regele va fi însoțit de ministrul de finanțe. Rusia.­ Prin cercurile oficioase se crede că cesiunea formală a Portului Arthur, Rusiei, va fi ratificată în timpul vizitei lui Li-Hung-Th­ang la Moscova. Spania.­ Republicanii din Madrid fac pregă­tiri pentru un meeting de protestare contra ho­­tărîrii luate de congresul american, care a votat o resoluție în favorul actualului guvern spaniol. Se zvonește că guvernul va interzice ori­ce fel de adunări pe stradele publice. Serbia.­ Guvernul sârbesc a hotărât crearea unui consulat, general al Serbiei la Petersburg. Consul general va fi numit arhimisionarul rus Constantin Sibirakovî. Țarul a aprobat cu plă­cere crearea acestui consulat. Scandinavia. — O furtună violentă s’a des­­lănțuit zilele trecute pe strîmtorile Scage­rock și Kate­gat. Numeroase bărci de pescari s’au cu­fundat. Sunt numeroase victime omenești. Pe uscat furtuna a pricinuit pagube mari materiale. Turcia. — Se scrie din Constantinopol : Guvernul turcesc a recunoscut acum și for­mal titlul de «alteță regală» al principelui bul­gar Ferdinand, cu care ’i investește constituțiu­­nea bulgară, ceea­ ce principelui i s’a adus la cu­noștință pe calea ambasadei rusești de aici. ea ’esai ILUSTRAȚIA NOASTRĂ Regina Wilhelmina, suverana Țerilor-de-jos s’a născut la 3 August 1880. S’a suit pe tron la 23 Noembrie, 1890. Regentă e regina-mamă Emma și un con­siliu d­e regenți. Regina Emma e văduva lui Wilhelm al 111-lea și s’a născut la 2 Au­gust 1858.____________________________ Un bărbat cu șeaptă neveste Americanii nu se las nici­odată de ex­­centritățile lor. Ei nu scapă nici ocazie spre a-și arăta felul lor curios de a vedea și ju­deca lucrurile. Iată un nou­ caz care scoate perfect în e­­vidență acest caracter propriu al lor: E vorba de un locuitor din New­ York a­­nume Wolff Hoffman care se află tradus în fața tribunalului, subt acuzațiunea că are «șeapte» femei legitime, cu cari s’a căsăto­rit în bune forme. Dăm un extras din tabloul format de jus­tiție, conținând numele fie­cărei neveste, cum și data exactă a celebrarei căsătoriilor. Cea d’întâî se numește Cheva. Hoffman a luat-o în căsătorie la 1870 și aceasta i-a adus ca zestre o fermă; ei au avut împreună patru copii : trei băeți și o fată. A doua se numește Gittel și el a luat-o de nevastă la 1881, ea a avut o farmacie ca zestre. Cu ea Hoffman a avut 4 băeți. Pe a treia, Sarah, a luat-o la 1891 cu o zestre de 3.000 fr. Cu ea a avut 3 fete. Jeunna cu care s’a însurat la 1893, e a patra la număr și a adus bărbatului ei 12.000 fr. Cu aceasta a avut 2 copii, un băiat și o fată. A cincea e Tauba ; căsătoria s’a făcut la 1895. Ea a dat lui Hoffman, două copii, un baiat și o fată, precum și 8.000 fr. zestre. A șeasea și în fine, a șeaptea sunt Rifke și Molke. S’a căsătorit cu ele tot în anul 1895 nu au făcut nici un copil, ci numai Rifke e însărcinată. Aceste i-au adus, prima 5.000 fr. și cea de a doua 10.000. După cum se vede Hoffman, are șeapte soții legitime, a luat in total zestre de la Marți, 2 Marte (14 Aprilie) 1896 t­ i 100—130.000 mii franci. A avut la un loc, 15 și cu cel care e «pe drum» 16 copii, dintre cari 8 băeți și 6 fete. El a fost arestat tocmai în timpul când contracta o a opta căsătorie cu o fată boga­tă de la care era să ea o zestre de 25.000 franci. Ceea­ ce e mai curios în această afacere,, e că o parte din soțiile lui, știau­ că el are mai multe neveste, și ele erau chiar prie­tene între ele. Iată cum Hoffman a fost prins: A treia nevastă, care făcea parte din nu­mărul acelora cari nu știau de poligamia lui Hoffman, și căreia Hoffman d’abea acum ’î declarase aceasta, s’a indignat grozav de a­­ceastă nouă contractare pe care o plănuia el, și s’a decis a-l denunța. Lucru pe care l’a și făcut. Hoffman a fost arestat la una din neves­tele sale la care se aflau aproape toate so­­țile cari cunoșteau «felul bărbatului lor de a se căsători.» Puteți să ne închipuiți mirarea judecă­torului care a efectuat arestarea, când a văzut pe Hoffman care stătea ca într’un harem în mijlocul nevestelor sale care nu erau câtuși de puțin geloase de «mult-îm­­părțitul» lor soț. Un om se duce la un dentist ca să-î scoată un dinte care îl durea grozav. Ajutorul den­tistului pune mâna pe un clește englezesc și scoate pacientului nu numai dintele stri­cat dar și unul bun de alăturea. — Boule ! Mizerabile ! începu să strige pacientul. Mi-am scos două dinți. — Taci, d­­e, — zise încet ajutorul de dentist—căci dacă aude stăpânul meu, te­ face să’i plătești pe amândoi! Omul, foarte sgârcit, făcu din gură, plăti un dinte și o luă repede la fugă, convins fiind că a făcut economie, înaintări in armata Infanterie La gradul de căpitan , Mardare Dimitrie, în al 7-lea reg. Racova No. 25 ; Ghelmegeanu Ni­­colae, în reg. Gorj No. 18 ; Ghimpa Dimitrie, în reg. Constanța No. 34 ; Ghibăldan Romulesc din reg. Prahova No. 7, în reg. Tulcea­ No. 33; Ștefănescu Ion, în reg. Mircea No. 32; Dancov Petre, din reg. Calafat No. 31, în reg. Siret No. 11 ; R­oșianu George, în reg. Gorj No. 18; Bie­­m­an Teodor, din reg. Mihaiü-Viteazu No. 6, în reg. Constanța No. 34 ; Protopopescu Nicolae, din al 4-lea reg. Ilfov No. 21, în reg. Tulcea No. 33 ; Drăghici Mihail, din reg. Mihai-Viteazu No. 6, în reg. Tulcea No. 33 ; Ianculescu Nicolae II, din al 3-lea reg. Dâmbovița No. 22, în reg. Constanța No. 34; Topoloveanu Grigore, de la­ consiliul de rezbel al corpului II de armată, în al 6-lea reg. Tecuciu No. 24. La gradul de locotenent: Paraschivesculon din reg. Argeș No. 4, în al 3-lea reg. Dâmbovița No. 22; Săveanu Nicolae, în reg. Putna No.­ 10; Zăgănescu Gheorghe, din reg. Teleorman No. 20, în reg. Mircea No. 32 ; Dimitrescu Constantin, din reg. Rovine No. 26, în reg. Gorj No. 18 ; Balaș Im­brea, din reg. Muscel No. 30, in reg. Bacău No. 27 ; Ionescu P. Ion, in al 4-lea reg. Ilfov No. 21 ; Pleșoianu Iulian, în întâiul reg. Mehedinți No. 17 ; Folescu Mircea, în al 3-lea reg. Dâmbovița No. 22 ; Paschievici Corneliu, în reg. Olt No. 3 ; Dimitrescu Iosef, în reg. Gorj No. 18 ; Julea Constantin, în reg. Calafat No. 31 ; Farcașanu Nicolae, în reg. Prahova No. 7 ; Anas­­tasiu I. Mihail, în reg. Buzea No. 8 ; Paplica Florian, în reg. Constanța No. 34 ; Filipescu Ro­mulus, în reg. Teleorman No. 20 ; Ionescu N. Gheorghe, în reg. Gorj No. 18; Macri George, în reg. Cantemir No. 12 ; Vasiliu­ S. Ion, în reg. Bacău No. 27 ; Voiculescu Nicolae, în reg. Pra­hova No. 7 ; Balc Alexandru în reg. Mircea No. 32; Rădulescu Anton, în reg. Teleorman No. 20; Cantacuzino Gheorghe, în reg. Mircea No. 32 ; Gheorghiu Theodor, în reg. Roman No. 14 ; Linde Eugeniu, în reg. Cantemir No. 14 ; Brândușeanu Ilie, în reg. Vlașca No. 5 ; Iliescu Atanasie, în reg. Radu­ Negru No. 28 ; Patriciu Nicolae, în reg. Roman No. 14; Popeanu Grigore, în reg. Mihai­ Viteazu No. 6; Stirbulescu Alexandru, în al 3-lea reg. Dâmbovița No. 22 ; Popovici Ion, în al 7-lea reg. Racova No. 25 ; Pârvulescu Eugeniu, în reg. Râmnicu-Sărat No. 9; Grigorescu Grigore, în reg. Bacău No. 27 ; Sachelarie Constantin, în reg. Gorj No. 18 ; Mărculescu Mihail, în reg. Vâlcea No. 2; Leoveanu Niculae, în reg. Suceava No. 16; Rombeanu Ion, în al 8-lea reg. Dragoș No. 29; Ghindulescu Pandele, în reg. Calafat No. 31; Enescu Teodor, în reg. Muscel No. 30 ; Teodorescu Ion, în reg. Teleorman No. 20; Mutu Mihail, din f­iul regiment Mehedinți No. 17; Lahovari Dimitrie, în regimentul Vlașca No. 5 ; Rucavețianu Ilie în regimentul Bacău, No. 27 ; Leca Aristide, în al 5-lea regiment Ialomița No. 23 ; Busuiocescu Ion, în regimentul Cons­tanța No. 34; Nicolescu Ion în regimentul Mi­­haiv-Viteazu No. 6. Geniul La gradul de locotenent: Grămăticescu Ion, din regimentul 2 geniu, în regimentul 1 geniu; Bacaloglu Victor în regimentul 1 geniu ; Botez 87 Dușmănia dinbe done maia PARTEA A DOUA Jucătoarea de răpuși XV După cinci minute, premiatul tragedian fu silit să se oprească. Gâfâia grozav. — Scuză-me, zise dânsul, nu am obiceiu să merg așa repede , însă acum poți să gă­sești pe Pascalina, mergând tot înainte pe lângă poalele stâncilor. Dânsa te pândește și nu o să te lase să treci fără să te strige. Yvona începu să alerge acum și mai tare. Atunci Lestiboud putu să răsufle în voe. Curând o văzu oprindu-se. In același timp, o femee, Pascalina, eșia dintre stânci. Și amândouă căzură una în brațele alteia și se strângeau să se prăpădească. — Merge bine treaba, își zise Lesli­­boud ; și fiind­că­­ ea le-ași fi de supărare în cele ce au a’și spune, mai bine e să stau aer jos nițel. Pascalina și Yvona, cu ochii scăldați în lacrămi, galbene la față din cauza emoți­­unei și a fericirei, se strângeau mereu în brațe și se sărutau. Insă nici o vorbă nu eșra din gura lor. Nu putea să vorbească nici una nici alta. Dintre buzele lor nu sbucneau de­cât scâncete nervoase cari arătau tot atâta du­rere cât și bucurie. In sfârșit, Pascalina zise : — Yvona ! o­­ buna mea Yvona, iubită... — Pascalina, surioara mea, sărmana mea Pascalina ! — Me iubești încă? — Dar tu nu mă uitase și ? — Să te uit eu­­ val ! — Ce te-am făcut tu ? Te ’ntorcî acum la noi pentru tot­dauna?­­— Nu, n’o să stau aci, căci sunt sigură că el nu m’a iertat, nu’î așa? — Nu știu. — Cel puțin crezi ? — Nu îndrăznesc să cred. — Pronuțat­a el vr’o singură dată nu­mele meu în acești zece ani? — Nici o dată! — Ei, vezi ! Dar la început tu ai voit a­­dese­ori să ’î vorbești de mine ? — Da. — Și ce zicea dinsul ? ■—• îndată ce pricepea că o să ’î vorbesc de tine, sărmana mea surioară, înainte chiar de a ’ți pronunța numele, se scula și pleca. — Vezi, vezi­­ n’o să me ierte nici o dată. Are un caracter tare de tot, capabil de o mare dragoste ca și de o mare ură, și eu, nenorocita, a trebuit să ’mi atrag ura lui. — Cu toate astea, eu n’am perdu­t toată speranța. — Ce nădejd­e poți să ai încă ? — Intr’o zi, când l-am vezut mai poso­morit ca ori­când, fără să’l pregătesc la în­trebarea mea, și când credeam că o să pri­ceapă îndată că e vorba de tine, i-am zis : «Francisc, tu te gândești mereu la dlinsa ; ia spune, n’o s’o ierți tu nici o dată ? — Și ce a răspuns dinsul ? — Surprins cum era, n’a avut vreme să se gândeasă și mi-a răspuns : «Da, o s’o­ert poate într’o zi». — Atunci, ce mai așteaptă el pentru asta? — Nu știu, n’am înțeles. Pascalina luă capul Yvonei între mâini și îl atrase pe pietul său. Și începu să­ î acopere părul de sărutări pătimașe. — Yvona mea, mult ai suferit pentru mine. — Da, însă acum sunt fericită fiind­că te regăsesc.. — Da, ai suferit foarte mult, părul teüa albit. — Din vina ta, răutăcioasa ! De ce m’ai lăsat atâta timp fără nici o veste despre tine? — Iartă-me. — Dar fiul tău Yani­, d-na de Valmussy ? — Vai! vai ! — Spune-mi tot, vrea să aflu cum ai trăit. Merseră la poalele stincilor lângă mare, pe care o vedeau liniștită și murmurătoare, strălucitoare subt arșița soarelui de vară. Și statură mult act, vorbind despre trecut. Pascalina își povesti viața cu toate amă­nuntele ei din acești zece ani; istorisi toate aventurile și mizeriile ei de odinioară și cum apoi găsise o mare îndestulare și își făcuse un nume în Paris și în Francia. Yvona o asculta , însă nu înțelegea tot ce auzea, căci faptele acelea pariziane n’ajun­­geau până la mintea ei. Insă din momentul ce spunea Pascalina toate astea, Yvona era fericită. Yvona ’și spuse și ea viața; din ea avu puțin de povestit; nimic nu se schimbase în existența sa; ea i se scursese în aceeași mo­notonie, în aceeași tristeță neschimbată, mai cu samă de la plecarea Pascalinei. Și când sfârși, Pascalina se rădică. — Am voit să te văd și să te îmbrățișez zise din ea, pentru ca să -ți dovedesc că nu te-am uitat, și că le iubesc tot așa ca mai înainte. Acum trebue să ne despărțim ! — Așa curând ? — Da, iubita mea, ca să stăm mai mult act­e de prisos, se face seară. Francisc poate să se întoarcă și nu vreau să me vadă. Vreau ca iertarea să vie de la dînsul d’a dreptul, fără să i-o mai cer, cred că am suferit în­destul pentru ca să merit d’a fi iertată fără să me rog. — O să te ierte odată, sunt sigură. — Ce mai așteaptă atunci? repetăsermana Pascalina cu disperare. Se strînseră o ultimă oară în brațe și se sărutau cu o violență așa de mare, ca și cum nu le mai venia să se despartă. Cu toate astea d’aci înainte, de vreme ce se revezuseră, despărțirea lor n’avea să mai fie așa- amară căci se învoiseră să ’și trimi­tă scrisori dând cea m­ai mare băgare de samă ca Francisc să nu afle nimic. Ast­fel n’aveau să se mai piardă din ve­dere. In sfârșit trebuiră să plece d’acolo. Se mai îmbrățișară odată. Yvona porni atunci spre căsuța perdută în câmpie, în vreme ce Pascalina merse îna­­­inte pe lângă poalele stâncilor pentru ca să ajungă la căruță. Pe cât timp putură să se vadă își trimi­­seră din mâni sărutări în cari ’și puneau tot sufletul. Pe urmă o rădicătură de pământie ascun­se una de alta. Se sfârșise, n’aveau să se mai vadă.­ ­Va urmai ;

Next