Universul, aprilie 1896 (Anul 14, nr. 76-100)
1896-04-02 / nr. 76
Universul No. 76. kringele, dar n’a putut să se omoare din cauza cuțitului care era netăios. — Intr’una din nopțile trecute, a fost un început de incendiu la casa d-lui Gh. Cuteanu, ciobotar în Roman. La achela făcută s’au găsit în pod mai multe petice cu gaz de unde se crede că focul a fost pus înadins și se bănuește pe proprietar care nu de mult asigurase casa pentru suma de 8500 lei. In turla de boi a d-lui Carol Weintraub, din comuna Todireni jud. Botoșani, s’a găsit cadavrul boarului C. Buzatu având mai multe sesiuni pe corp. Din cercetările făcute se bănuește că ucigașul e un alt boar numit Gheorghe Băduleț. In contra Influenței il a orice fel de tuse Dacă sunteți bolnavi de influență, întrebuințați renumitele hapuri de catramină ale dr. Bertelli din Milan și ve veți vindica sigur și repede. Cei mai mari doctori din Italia întrebuințează aceste hapuri în contra influenței. Cum se știe aceste hapuri sunt premiate la 6 congrese medicale și aprobate de Consiliul superior sanitar din România și Italia, vindecă sigur și repede orice fel de tuse. O cutie costă numai 2.95, iar patru cutii, cari sunt destule pentru o cură complectă, lei 10.05. Toate cutiile ce nu vor avea în interior o instrucție în limba română cu pecetia Administrației ziarului «Universul», se vor refuza ca falsificate. De vinzare în provincie la toate farmaciile și în București la Drogheria centrală M. Stoenescu, strada Academiei No. 2, la drogheria Ilie Zamfirescu, Str. Academiei 4, la farmacia« Ochiul lui Dumnezeu», Victor Türinger, Calea Victoriei No. 154 și la Drogheria Fabini, calea Văcărești. De la această veste dată de însuși Moruz, a luat naștere descoperirea crimei. Primul procuror continuă investigațiunile sale. Până în momentul de față se consideră faptul ca o crimă din superstiție, căci nu se zărește nici o dovadă că ar fi fost vre un alt mobil, în afară de acea groaznică mustrarea a preotului.____________ ~ "un sfat pe zi " Mierea ca nutriment al corpului omenesc. — întocmai cum se varsă apa numaidecât în vasele sângelui omului fără a mai lăsa alte substanțe îndărăt, așa și mierea se strecoară toată în aceste vase, intră în sânge, nutrește corpul și produce prin aceasta căldura corpului, fiind astfel foarte nutritoare. Ce intră prin miere în corpul nostru rămâne în el, folosindu-ne mult. _____ O crimă din supersliții descoperită la Iași In numărul nostru de Sâmbătă dimineața am dat știrea că primul procuror, Savel Manu, din Iași, a deschis o anchetă în privința unei crime, pe cât de senzațională și bogată în peripeții, pe atât de originală. O fată cu numele Adela I., în etate de 18 ani, întreținuse relații amoroase cu tînărul Marcu Teslaru. Fructul dragostei a fost un copil. Acesta a fost încredințat spre creștere texneei Catinca Moruz, de loc din Mogoșești. Femeea venind la Iași s’a spovedit frimul preot căruia i-a spus că alăptează un copil de evreiü. Preotul i-a spus că faptul acesta e un mare păcat. Superstițioasa femee a lăsat copilul să moară de foame și apoi, împreună cu bărbatul ei, l’au înmormântat în apropierea unei gârle. In privința acestei afaceri senzaționale, iată câteva amănunte interesante : Toată lumea se întreabă dacă copilul a murit de foame sau de altceva. La autopsia cadavrului, s-a constatat că o parte din corpul copilului era cu desăvârșire ars. La întrebările puse, Catinca Moruz a răspuns că copilul dormea pe cuptor și probabil s’a pârjolit pe când ea făcea cozonaci pentru sfintele sărbători. Se poate ca să fi spus adevărul, se poate insă să fi fost acesta un mijloc de a se debarasa de copii. Ancheta negreșit va elucida acest punct.. In seara care preceda «învierea», Catinca Moruz și bărbatul ei transportează cadavrul copilului până în apropiere de gârlă și acimm s apară un mormânt. Catinca Moruz tremura cuprinsă de groază, ca nu cumva copilul blestemat să se întoarcă iarăși și să nu fie silită ca din nou să-l hrănească cu laptele ei, în săptămîna patimilor. Peste cadavru aruncară paie, apoi țarină și operația era sfârșită. Când primul-procuror, d. Savel Manu, împreună cu medicul, au pornit spre desgroparea cadavrului, au găsit niște pietre mari așezate d’asupra mormîntului. Primul-procuror bănuia și întreba pe Catinca de causă. Fără a se gândi, Catinca Moruz dădu explicațiunea cerută. A așezat pietrele, pentru a împedica ca cadavrul să fie scos și tăiît de animale cine știe unde, iar ea să fie bănuită că a făcut ca copilul să dispară fără nici o urmă. Vroiau oare să ascundă moartea copilului? La aceasta se poate răspunde de pe acum că nu acesta a fost gândul lor, deoarece a doua zi chiar Moruz spunea la o vecină: — Știi, copilul ce-l alăpta nevasta mea... a murit. (Amănunte interesante). LUCRURI DIN TOATA LUMEA Descoperirea unui nou manuscript evanghelic.— Vine știrea că în Asia Mică s’a descoperit un nou manuscript de evanghelie. Acest document, care datează din secolul al VI-a, a fost conservat într’o biserică dintrun mic sat din vecinătatea Gesareea. Un reprezintant al universităței engleze, pe de-o parte, și un savant american pe pe de alta, intraseră în tratative cu autoritățile locale pentru cumpărarea acestui manuscript , însă un rus prin relații amicale, a reușit să cumpere manuscriptul pe prețul de 25.000 franci, în numele Țarului. Manuscriptul acesta, care nu este unic în vechime,se știe că manuscrisul «Sinaiticus» descoperit de Tischendorf, cel mai vechiu manuscript, de evanghelie, datează din secolul al V-a,—este foarte frumos și bine conservat. El e scris pe un pergament roșu și numele proprii din el sunt scrise superb în litere argintii, așa zise litere «oficiate». Paginile sunt de format 82/26 cm. și ele poartă 2 coloane în text. Se crede că acest manuscript nu este altul decât celebrul «Codice N.» din care existau deja 6 foi la Vatican, 4 la «British Museum», 2 la Viena și 33 în insula Pathmos, așa că acest manuscript risipit, va trebui să fie întrunit într’un tot, a cărui valoare, în cazul acesta, ar fi foarte mare.■>Influența femeilor.— In desbaterile senatului Statelore Unite, relativ la insula Cuba, au fost o mulțime de senatori cari au apărat cu căldură Spania, așa că toată lumea era mirată de îndârjirea cu care dînșii se sileau să dea pe față simpatiile lor pentru Spania. Cei cari au vorbit cu mai mult foc au fost senatorii Haar și Hale. Ziarul din New York «The World» a descoperit motivul atât de puternic care a putut să înduplece pe venerabilii oameni să se declare cu atâta căldură pentru Spania. Iată această cauză: In tot timpul dezbaterilor asupra acestei chestiuni, în tribuna damelor se afla o văduvă spaniolă, foarte frumoasă. Ochii acestei dame străluceau în mod deosebit atunci când vre-un senator lua cuvântul pentru Spania, și apărătorilor le mulțumea cu capul, zîmbindu-le. Această văduvă se crede că era trimisă de spanioli într’adins, ca să influențeze asupra senatorilor «slabi»; și într’adever, orice senator care lua cuvântul în favorul Spaniei, mai întâi se ducea la dinsa și conversa câteva minute, apoi, după ce termina discursul, se ducea din nou la ea de primea mulțumiri. După părerea numitului ziar, ea trebue să fi fost o «mare patriotă». UN PROVERB PE ZI Fierul refl cât îl bați, e degeaba și din coadă de câine nu se face niciodată sită de mătase. ________________________(românesc). — 2 — 2 Marti 1885, Trei s-a prezintat la comisariatul de poliție și a declarat că a găsit în casa sa cadavrul unui locatar anume André Nadal, i spaniol, de ani 45, născut la Galas, provincia Lerida. Constatările medico-legiste și cercetările justiției au stabilit că Nadal a sucombat în urma unor răni mortale produse prin numeroase lovituri de cuțit, și după ce victima a opus o desperată rezistență. Dezordinea în care s-au găsit lucrurile din cameră, au pus în evidență teribila luptă în urma căreia nenorocitul Nadal a rămas mort. Mobilul crimei a fost furtul, căci un cendron al victimei în care se aflau 1800 lei, în urma crimei dispăruse. Nadal era un spaniol care lucra la construcția liniei de drum de fier de la Moux la Cannes. El muncea mult și făcea mari economii. Cel d’întâi fl bănuit în această crimă a fost tot Trei, care a și fost arestat, dar după 2 luni de închisoare și 10 de supraveghere, negăsindu-se nici o probă de vinovăția lui a fost lăsat în pace. El a făcut destăinuiri complecte de modul cum a procedat la săvârșirea crimei și de modul cum a întrebuințat banii proveniți din ea. El a fost dat din nou imediat în judecată pentru această crimă atât de bine ascunsă timp de unsprezece ani. REPARATOR DE CEASOARNICE OfisiATES Mulți ceasornicari sunt în țară, dar o mare parte din el, e lucru constatat că, în loc de a repara ceasoarnicele, nu fac decât să le strice mai rea. Administrația ziarului Universul, spre a mulțumi pe cititorii săi, a adus chiar din Elveția, 3 lucrători ceasornicari, elevi ai școalei de ceasornicărie din Geneva, și cari au fost premiați cu mai multe medalii pentru lucrările executate de dînșii. Prin urmare, cine are vre-un ceasornic de reparat, să vie la Universul, strada Brezoianu Noli, unde se fac reparații cu 30 la sută mai eftiu decât oriunde. Se garantează mersul regulat al oricărui ceasornic reparat în atelierul nostru timp de un an, și în caz când nu numerie i iine, se repară gratis. _____ Autorul unei crime descoperit peste 11 ani O misterioasă afacere preocupă în acest moment opiniunea publică din Carcassonne (Belgia). E vorba de o crimă comisă acum 11 ani la Rieux-Minervois (Belgia) și autorul căreia s-a descoperit în persoana lui Jacques Sages, zis și Trei, în vârstă de 57 ani, care a fost acum în urmă arestat și condamnat la 5 ani închisoare pentru că a pus foc unei ferme. La auzul acestei sentințe, Trei a făcut destăinuiri complecte și în privința sus pomenitei crime. Íot ti aii mniv»A an Ioa « n ! « Am mîl • To C crima îngrozitoare Locuitorii din partea răsăriteană a Londrei au fost foarte emoționați de o crimă îngrozitoare. Faptul s’a petrecut în cuartierul Whitechapel, nu departe de împrejurimea unde vestitul Jack spintecătorul își sevîrșia isprăvile lui sângeroase. Un bătrân cu numele Levy, în etate de 74 ani, om foarte popular din pricina filantropiei sale, a fost găsit mort în odaea sa de dormit. Alături de cadavrul lui zăcea întins intr’un mare sac de sânge cadavrul îngrijitoarei casei, o femee foarte bătrână. Gâturile celor dloue victime erau retezate cu briciul iar capul ti Urânel sdrobit cu un topor. Asasinul, văzându-se surprins de niște vecini, s’a aruncat de la etajul al treilea jos pe pavaj. Identitatea lui s’a stabilit numaidecât. El e rus din Polonia și fugise din țara lui din cauză că era urmărit pentru multe crime și furturi cu efracție. In buzunarele asasinului s’au găsit mulți bani și foarte multe juvericale, luate de la bătrânul Levy. ȘTIRI PRIN POSTA Anglia.—Se scrie din Londra : Intr’un sat situat nu departe de Ludlow a scăpat dintr’o menagerie un leu mare african. Leul a fugit pe uliți și a sfâșiat vre-o 5 oameni cari au fost trimiși într’o stare desperată la spital. Leul a fost împușcat. El fusese cumpărat cu 1250 de fr. Austro-Ungaria.— Ministrul comun de răsboiu a pregătit un proiect de lege pentru sporirea soldelor soldaților de rând. Se asigură că acest proiect va fi primit negreșit la Cameră. Bulgaria.— Ministrul de resbóiű, de acord cu cel de lucrări publice, a pregătit un proiect de lege pentru cererea unui credit de 25 de milioane de fr. Banii aceștia vor fi destinați pentru lărgirea portului Varna și pentru crearea lângă el a unui port militar. Belgia.— O bandă internațională de falsificatori de bani a fost descoperită la Anvers. Au fost arestați 17 indivizi. S-au confiscat 2 prese. Intre arestați se află și 5 femei. Danemarca. Consiliul universitar din Viborg a eliminat pe 5 studenți cari făceai propagandă anarhista și stăteau în relații cu anarhiștii din Franța, Belgia și Anglia. La ei s-au găsit numeroase scrisori cifrate care au fost confiscate de poliție. Franța. Muzica gardei republicane care trebuia să asiste la serbările încoronărei țarului nu se va duce în Rusia. Cheltuelile considerabile ce ar necesita aceasta a făcut ca să se renunțe la acest proiect costisitor. Germania. 800 de femei însărcinate cu împachetarea cafelei în marele stabiliment comercial «Studi și Andresen» din Hamburg s’au pus în grevă: înaintea fabricei s’au întâmplat și bătăi între greviști și polițiști. 20 de femei au fost arestate. Ele cer sporirea salariilor. Grecia. A doua zi a jocurilor olimpice la Athena, a prezintat un interes foarte viu. Familia regală a Greciei a asistat și a fost aclamată de populație. In oraș a domnit o mare animație. Acropole a fost iluminat și prezintă un aspect feeric. Italia. — Instituția unui comisar regal civil pentru Sicilia este comentată în mod cu totul defavorabil în toată insula. Cei mai mulți din locuitori au intenția de a protesta în contra faptului că întotdeauna Sicilia a fost guvernată prin legi excepționale. Muntenegru.— 3 revoluționari albanezi cari voiau să treacă pe teritorul Muntenegrean, fiindcă erau urmăriți de autoritățile turcești, au fost împușcați de grănițerii muntenegreni. S-a dat ordin să nu fie lăsat pe teritoriul Muntenegrului nici un refugiat albanez. Olanda.— Se asigură că guvernul prin schimbarea guvernatorului civil și militar din Atjek (Indiile neerlandeze) a avut în vedere adoptarea unei politice viguroase în contra insurgenților. Portugalia.—Regele Carlos va merge după cum se spune zile acestea la Paris, va avea o întrevedere cu președintele republicei. Se va duce apoi la Londra. Scopul călătoriei sale în capitala Angliei e contractarea unui împrumut pentru echiparea armatei portugeze. Regele va fi însoțit de ministrul de finanțe. Rusia. Prin cercurile oficioase se crede că cesiunea formală a Portului Arthur, Rusiei, va fi ratificată în timpul vizitei lui Li-Hung-Thang la Moscova. Spania. Republicanii din Madrid fac pregătiri pentru un meeting de protestare contra hotărîrii luate de congresul american, care a votat o resoluție în favorul actualului guvern spaniol. Se zvonește că guvernul va interzice orice fel de adunări pe stradele publice. Serbia. Guvernul sârbesc a hotărât crearea unui consulat, general al Serbiei la Petersburg. Consul general va fi numit arhimisionarul rus Constantin Sibirakovî. Țarul a aprobat cu plăcere crearea acestui consulat. Scandinavia. — O furtună violentă s’a deslănțuit zilele trecute pe strîmtorile Scagerock și Kategat. Numeroase bărci de pescari s’au cufundat. Sunt numeroase victime omenești. Pe uscat furtuna a pricinuit pagube mari materiale. Turcia. — Se scrie din Constantinopol : Guvernul turcesc a recunoscut acum și formal titlul de «alteță regală» al principelui bulgar Ferdinand, cu care ’i investește constituțiunea bulgară, ceea ce principelui i s’a adus la cunoștință pe calea ambasadei rusești de aici. ea ’esai ILUSTRAȚIA NOASTRĂ Regina Wilhelmina, suverana Țerilor-de-jos s’a născut la 3 August 1880. S’a suit pe tron la 23 Noembrie, 1890. Regentă e regina-mamă Emma și un consiliu de regenți. Regina Emma e văduva lui Wilhelm al 111-lea și s’a născut la 2 August 1858.____________________________ Un bărbat cu șeaptă neveste Americanii nu se las niciodată de excentritățile lor. Ei nu scapă nici ocazie spre a-și arăta felul lor curios de a vedea și judeca lucrurile. Iată un nou caz care scoate perfect în evidență acest caracter propriu al lor: E vorba de un locuitor din New York anume Wolff Hoffman care se află tradus în fața tribunalului, subt acuzațiunea că are «șeapte» femei legitime, cu cari s’a căsătorit în bune forme. Dăm un extras din tabloul format de justiție, conținând numele fiecărei neveste, cum și data exactă a celebrarei căsătoriilor. Cea d’întâî se numește Cheva. Hoffman a luat-o în căsătorie la 1870 și aceasta i-a adus ca zestre o fermă; ei au avut împreună patru copii : trei băeți și o fată. A doua se numește Gittel și el a luat-o de nevastă la 1881, ea a avut o farmacie ca zestre. Cu ea Hoffman a avut 4 băeți. Pe a treia, Sarah, a luat-o la 1891 cu o zestre de 3.000 fr. Cu ea a avut 3 fete. Jeunna cu care s’a însurat la 1893, e a patra la număr și a adus bărbatului ei 12.000 fr. Cu aceasta a avut 2 copii, un băiat și o fată. A cincea e Tauba ; căsătoria s’a făcut la 1895. Ea a dat lui Hoffman, două copii, un baiat și o fată, precum și 8.000 fr. zestre. A șeasea și în fine, a șeaptea sunt Rifke și Molke. S’a căsătorit cu ele tot în anul 1895 nu au făcut nici un copil, ci numai Rifke e însărcinată. Aceste i-au adus, prima 5.000 fr. și cea de a doua 10.000. După cum se vede Hoffman, are șeapte soții legitime, a luat in total zestre de la Marți, 2 Marte (14 Aprilie) 1896 t i 100—130.000 mii franci. A avut la un loc, 15 și cu cel care e «pe drum» 16 copii, dintre cari 8 băeți și 6 fete. El a fost arestat tocmai în timpul când contracta o a opta căsătorie cu o fată bogată de la care era să ea o zestre de 25.000 franci. Ceea ce e mai curios în această afacere,, e că o parte din soțiile lui, știau că el are mai multe neveste, și ele erau chiar prietene între ele. Iată cum Hoffman a fost prins: A treia nevastă, care făcea parte din numărul acelora cari nu știau de poligamia lui Hoffman, și căreia Hoffman d’abea acum ’î declarase aceasta, s’a indignat grozav de această nouă contractare pe care o plănuia el, și s’a decis a-l denunța. Lucru pe care l’a și făcut. Hoffman a fost arestat la una din nevestele sale la care se aflau aproape toate soțile cari cunoșteau «felul bărbatului lor de a se căsători.» Puteți să ne închipuiți mirarea judecătorului care a efectuat arestarea, când a văzut pe Hoffman care stătea ca într’un harem în mijlocul nevestelor sale care nu erau câtuși de puțin geloase de «mult-împărțitul» lor soț. Un om se duce la un dentist ca să-î scoată un dinte care îl durea grozav. Ajutorul dentistului pune mâna pe un clește englezesc și scoate pacientului nu numai dintele stricat dar și unul bun de alăturea. — Boule ! Mizerabile ! începu să strige pacientul. Mi-am scos două dinți. — Taci, de, — zise încet ajutorul de dentist—căci dacă aude stăpânul meu, te face să’i plătești pe amândoi! Omul, foarte sgârcit, făcu din gură, plăti un dinte și o luă repede la fugă, convins fiind că a făcut economie, înaintări in armata Infanterie La gradul de căpitan , Mardare Dimitrie, în al 7-lea reg. Racova No. 25 ; Ghelmegeanu Nicolae, în reg. Gorj No. 18 ; Ghimpa Dimitrie, în reg. Constanța No. 34 ; Ghibăldan Romulesc din reg. Prahova No. 7, în reg. Tulcea No. 33; Ștefănescu Ion, în reg. Mircea No. 32; Dancov Petre, din reg. Calafat No. 31, în reg. Siret No. 11 ; Roșianu George, în reg. Gorj No. 18; Bieman Teodor, din reg. Mihaiü-Viteazu No. 6, în reg. Constanța No. 34 ; Protopopescu Nicolae, din al 4-lea reg. Ilfov No. 21, în reg. Tulcea No. 33 ; Drăghici Mihail, din reg. Mihai-Viteazu No. 6, în reg. Tulcea No. 33 ; Ianculescu Nicolae II, din al 3-lea reg. Dâmbovița No. 22, în reg. Constanța No. 34; Topoloveanu Grigore, de la consiliul de rezbel al corpului II de armată, în al 6-lea reg. Tecuciu No. 24. La gradul de locotenent: Paraschivesculon din reg. Argeș No. 4, în al 3-lea reg. Dâmbovița No. 22; Săveanu Nicolae, în reg. Putna No. 10; Zăgănescu Gheorghe, din reg. Teleorman No. 20, în reg. Mircea No. 32 ; Dimitrescu Constantin, din reg. Rovine No. 26, în reg. Gorj No. 18 ; Balaș Imbrea, din reg. Muscel No. 30, in reg. Bacău No. 27 ; Ionescu P. Ion, in al 4-lea reg. Ilfov No. 21 ; Pleșoianu Iulian, în întâiul reg. Mehedinți No. 17 ; Folescu Mircea, în al 3-lea reg. Dâmbovița No. 22 ; Paschievici Corneliu, în reg. Olt No. 3 ; Dimitrescu Iosef, în reg. Gorj No. 18 ; Julea Constantin, în reg. Calafat No. 31 ; Farcașanu Nicolae, în reg. Prahova No. 7 ; Anastasiu I. Mihail, în reg. Buzea No. 8 ; Paplica Florian, în reg. Constanța No. 34 ; Filipescu Romulus, în reg. Teleorman No. 20 ; Ionescu N. Gheorghe, în reg. Gorj No. 18; Macri George, în reg. Cantemir No. 12 ; Vasiliu S. Ion, în reg. Bacău No. 27 ; Voiculescu Nicolae, în reg. Prahova No. 7 ; Balc Alexandru în reg. Mircea No. 32; Rădulescu Anton, în reg. Teleorman No. 20; Cantacuzino Gheorghe, în reg. Mircea No. 32 ; Gheorghiu Theodor, în reg. Roman No. 14 ; Linde Eugeniu, în reg. Cantemir No. 14 ; Brândușeanu Ilie, în reg. Vlașca No. 5 ; Iliescu Atanasie, în reg. Radu Negru No. 28 ; Patriciu Nicolae, în reg. Roman No. 14; Popeanu Grigore, în reg. Mihai Viteazu No. 6; Stirbulescu Alexandru, în al 3-lea reg. Dâmbovița No. 22 ; Popovici Ion, în al 7-lea reg. Racova No. 25 ; Pârvulescu Eugeniu, în reg. Râmnicu-Sărat No. 9; Grigorescu Grigore, în reg. Bacău No. 27 ; Sachelarie Constantin, în reg. Gorj No. 18 ; Mărculescu Mihail, în reg. Vâlcea No. 2; Leoveanu Niculae, în reg. Suceava No. 16; Rombeanu Ion, în al 8-lea reg. Dragoș No. 29; Ghindulescu Pandele, în reg. Calafat No. 31; Enescu Teodor, în reg. Muscel No. 30 ; Teodorescu Ion, în reg. Teleorman No. 20; Mutu Mihail, din fiul regiment Mehedinți No. 17; Lahovari Dimitrie, în regimentul Vlașca No. 5 ; Rucavețianu Ilie în regimentul Bacău, No. 27 ; Leca Aristide, în al 5-lea regiment Ialomița No. 23 ; Busuiocescu Ion, în regimentul Constanța No. 34; Nicolescu Ion în regimentul Mihaiv-Viteazu No. 6. Geniul La gradul de locotenent: Grămăticescu Ion, din regimentul 2 geniu, în regimentul 1 geniu; Bacaloglu Victor în regimentul 1 geniu ; Botez 87 Dușmănia dinbe done maia PARTEA A DOUA Jucătoarea de răpuși XV După cinci minute, premiatul tragedian fu silit să se oprească. Gâfâia grozav. — Scuză-me, zise dânsul, nu am obiceiu să merg așa repede , însă acum poți să găsești pe Pascalina, mergând tot înainte pe lângă poalele stâncilor. Dânsa te pândește și nu o să te lase să treci fără să te strige. Yvona începu să alerge acum și mai tare. Atunci Lestiboud putu să răsufle în voe. Curând o văzu oprindu-se. In același timp, o femee, Pascalina, eșia dintre stânci. Și amândouă căzură una în brațele alteia și se strângeau să se prăpădească. — Merge bine treaba, își zise Lesliboud ; și fiindcă ea le-ași fi de supărare în cele ce au a’și spune, mai bine e să stau aer jos nițel. Pascalina și Yvona, cu ochii scăldați în lacrămi, galbene la față din cauza emoțiunei și a fericirei, se strângeau mereu în brațe și se sărutau. Insă nici o vorbă nu eșra din gura lor. Nu putea să vorbească nici una nici alta. Dintre buzele lor nu sbucneau decât scâncete nervoase cari arătau tot atâta durere cât și bucurie. In sfârșit, Pascalina zise : — Yvona ! o buna mea Yvona, iubită... — Pascalina, surioara mea, sărmana mea Pascalina ! — Me iubești încă? — Dar tu nu mă uitase și ? — Să te uit eu val ! — Ce te-am făcut tu ? Te ’ntorcî acum la noi pentru totdauna?— Nu, n’o să stau aci, căci sunt sigură că el nu m’a iertat, nu’î așa? — Nu știu. — Cel puțin crezi ? — Nu îndrăznesc să cred. — Pronuțata el vr’o singură dată numele meu în acești zece ani? — Nici o dată! — Ei, vezi ! Dar la început tu ai voit adeseori să ’î vorbești de mine ? — Da. — Și ce zicea dinsul ? ■—• îndată ce pricepea că o să ’î vorbesc de tine, sărmana mea surioară, înainte chiar de a ’ți pronunța numele, se scula și pleca. — Vezi, vezi n’o să me ierte nici o dată. Are un caracter tare de tot, capabil de o mare dragoste ca și de o mare ură, și eu, nenorocita, a trebuit să ’mi atrag ura lui. — Cu toate astea, eu n’am perdut toată speranța. — Ce nădejde poți să ai încă ? — Intr’o zi, când l-am vezut mai posomorit ca oricând, fără să’l pregătesc la întrebarea mea, și când credeam că o să priceapă îndată că e vorba de tine, i-am zis : «Francisc, tu te gândești mereu la dlinsa ; ia spune, n’o s’o ierți tu nici o dată ? — Și ce a răspuns dinsul ? — Surprins cum era, n’a avut vreme să se gândeasă și mi-a răspuns : «Da, o s’oert poate într’o zi». — Atunci, ce mai așteaptă el pentru asta? — Nu știu, n’am înțeles. Pascalina luă capul Yvonei între mâini și îl atrase pe pietul său. Și începu să î acopere părul de sărutări pătimașe. — Yvona mea, mult ai suferit pentru mine. — Da, însă acum sunt fericită fiindcă te regăsesc.. — Da, ai suferit foarte mult, părul teüa albit. — Din vina ta, răutăcioasa ! De ce m’ai lăsat atâta timp fără nici o veste despre tine? — Iartă-me. — Dar fiul tău Yani, d-na de Valmussy ? — Vai! vai ! — Spune-mi tot, vrea să aflu cum ai trăit. Merseră la poalele stincilor lângă mare, pe care o vedeau liniștită și murmurătoare, strălucitoare subt arșița soarelui de vară. Și statură mult act, vorbind despre trecut. Pascalina își povesti viața cu toate amănuntele ei din acești zece ani; istorisi toate aventurile și mizeriile ei de odinioară și cum apoi găsise o mare îndestulare și își făcuse un nume în Paris și în Francia. Yvona o asculta , însă nu înțelegea tot ce auzea, căci faptele acelea pariziane n’ajungeau până la mintea ei. Insă din momentul ce spunea Pascalina toate astea, Yvona era fericită. Yvona ’și spuse și ea viața; din ea avu puțin de povestit; nimic nu se schimbase în existența sa; ea i se scursese în aceeași monotonie, în aceeași tristeță neschimbată, mai cu samă de la plecarea Pascalinei. Și când sfârși, Pascalina se rădică. — Am voit să te văd și să te îmbrățișez zise din ea, pentru ca să -ți dovedesc că nu te-am uitat, și că le iubesc tot așa ca mai înainte. Acum trebue să ne despărțim ! — Așa curând ? — Da, iubita mea, ca să stăm mai mult acte de prisos, se face seară. Francisc poate să se întoarcă și nu vreau să me vadă. Vreau ca iertarea să vie de la dînsul d’a dreptul, fără să i-o mai cer, cred că am suferit îndestul pentru ca să merit d’a fi iertată fără să me rog. — O să te ierte odată, sunt sigură. — Ce mai așteaptă atunci? repetăsermana Pascalina cu disperare. Se strînseră o ultimă oară în brațe și se sărutau cu o violență așa de mare, ca și cum nu le mai venia să se despartă. Cu toate astea d’aci înainte, de vreme ce se revezuseră, despărțirea lor n’avea să mai fie așa- amară căci se învoiseră să ’și trimită scrisori dând cea mai mare băgare de samă ca Francisc să nu afle nimic. Astfel n’aveau să se mai piardă din vedere. In sfârșit trebuiră să plece d’acolo. Se mai îmbrățișară odată. Yvona porni atunci spre căsuța perdută în câmpie, în vreme ce Pascalina merse înainte pe lângă poalele stâncilor pentru ca să ajungă la căruță. Pe cât timp putură să se vadă își trimiseră din mâni sărutări în cari ’și puneau tot sufletul. Pe urmă o rădicătură de pământie ascunse una de alta. Se sfârșise, n’aveau să se mai vadă. Va urmai ;