Universul, ianuarie 1897 (Anul 15, nr. 1-26)
1897-01-24 / nr. 20
Anul XV.—No. 20. Cel mai mare deposit de CEASOARNICE din țară, este la administrația ziarului «Universul», strada Brezoianu No. 11 și în calea Victoriei No. 102, vis-a-vis de palatul regal, unde se vând ceasoarnice de aur, argint, nichel, oxidat, precum și pendule, deșteptătoare, ceasoarnice de masă, etc., cu un preț atât de ieftin, încât toți cumpărătorii se vor mira. Sunt ceasoarnice de nikel bărbătești cu lei 1.90 și de damă , cu lei 6.50 precum și ceasoarnice bronzate pentru masă cu prețul de lei 5.50. Mare asortiment de lanțuri de aur și imitatier de aur nichel, bronz, etc. Re închiriat imediat in str. Diaconiselor No. 4, aproape de Episcopie și Palat, o casă cu 12 camere, dependințe și curte spațioasă, grădină, gaz, canal și apă. Pentru condițiuni, str. Buzeștilor No. 68, de la 8 la 10 dimineața. 1010 | W 'IESAJVS '^bVkI Se dau CU împrumut pe hypotecă asupra * .....■ [UNK] [UNK] ■ case sau moșii, etc. Gratis se plaseza banii, particoian pe ............. .— ...... .... .....hypoteci sigure Cine voește a cumpăra case, locuri virane, vile, vii, moșii și păduri, hypotecale la credite și cu Înlesnire de plată. Cine dorește a vinde case, locuri virane, moșii și păduri, etc., etc., să se adreseze la AGENȚIA UNIVERSALA Strada Brezoianu No. 21 BUCUREȘTI va fi în termen scurt satisfăcuți. NU SE PLĂTEȘTE ABSOLUT NIMIC înainte, ci numai dupe ce afacerea va fi terminată prin intermediul Agenției Universale. DIRECȚIUNEA. Desfacere Se aduce la cunoștința onor. Public că din cauza desfacerei magazinelor ziarului «Universul», din strada Brezoianu No. 11, București, se pune în vânzare, cu prețuri foarte reduse numeroasele mărfuri cari se află în depozit. ___ HT Pentru Baluri "ISIä Oferim un bogat asortiment de Mănuși bărbătești și de damă, evantae, nasturi de piept și de manșete albe, sau fantazie, binocle pentru teatru, ochelari și o mulțime de obiecte pentru tombolă și cadouri, etc. Prețurile sunt reduse la limitele prețurilor de fabrică, Casa de Sănătate 51, Strada Teilor 51 — Consultation speciale pentru — BOALE INTERNE ȘI SYPHILITIC] Boale se secreta la bărbați și femei în toate zilele de la 10—12 dimineața Vindecarea asigurată. — Tratament specia Consultațiunea numai 1 leu DOCTORat FISCHER Fost asistent al profesorului Galerowski SPECIALIST IN BOALELELE OCHI — Strada Colțea No. 16 — Consultațiuni de la 8—9 a. m. și de la 2 1000 p p. m. 36 DOCTOR I. BRAUNSTEIN FOST ASISTENT DE PROFESOR IN VIEN A FOST ȘEF DE CLINICA Pentru boalele de gură și dinți în New-York De 18 ani specialist în boaleie de gât, gură, nas și urechi SCOATEREA NEDUREROASA A DINȚILOR PRIN ACESTE SIA (Adormire sau amorțire) Prin mijloace nevetămetoare, însă interzise Dentiștilor VINDECAREA MIROSULUI DIN GURA Consultațiunii de la 8—9 si de la 3—5 pm — STRADA COM.TEI No. 14 — 1021 ’ 25 Boaleie secrete fiermuința Sârbâteascâ Se vindecă după cele mai nouă metode, radical și fără durere și împedicare, după experiență de 25 ani de specialitate în boli lumești. cl. fier — No. 1, STRADA EMIGRATII, No. 1 — Intrarea numai prin strada sfinții Voevozi Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5- 8 seara Loc separat de așteptare pentru fiecare. 5 Belli J JR. (Il pl till fl. 10 B&ilí Îlî judoțG raawa) «mujwmíu«! Răsboiul din Cuba.—(Vezi explicația). CALENDAR PE ANUL 1897 Ortodox Jouî, 23 Ianuarie.— Păr. Ierom. Climent și Agatanghel. Catolic Jouî, 4 Februarie.— Andrei Cors. Răs. soarelui 7.17 Ap. soarelui 5.12 București, 23 Ianuarie. O cerere ciudată Cititorii noștri ne sunt martori că am fost și suntem partizani convinși ai marei idei de a se industrializa țara noastră, pînă acum agricolă. Pentru realizarea acestei idei, am admis întotdeauna să facem jertfe, oricît de mari ar fi ele. Dar întotdeauna am cerut, și necontenit vom cere, ori de câte ori se va prezintă ocaziune, să nu se împingă ideia ocrotirii industriei naționale la absurd, sa nu se urmărească scopuri nerealizabile și mai ales să nu se favorizeze specule particulare în dauna publicului. ______ Vineri, 24 iamarie (5 fabruare) 1897 Statul să se furnizeze cu articole proaste și să plătească încă și mai scump ? Putem să primim ca armata să fie rea îmbrăcată, de exemplu, sub pretextul de a încuragia industria națională ? Propulsorii proiectului nu și-au dat se vede seama de toate acestea. Dar sunt multe lucruri nostime de relevat în acest proiect, motivarea lui arată perfect de bine până unde poate duce spiritul de prosecțiune oarbă a industriei. Vom reveni în numărul viitor. Știm că punctul nostru de vedere, deși e cel mai practic și cel mai drept, de multe ori n’a fost ținut în seamă; am avut foarte dese prilejuri să arătăm că s’a acordat o protecțiune vamală exagerată unor articole cari, în total sau în parte, nu se pot produce în țară și nu odată am semnalat că se acordă avantaje și scutiri pentru industrii fictive, înlesnindu-se astfel specule mai rele decât cele cămătărești, în paguba consumatorilor. Aceasta nu ne descurajază însă câtuși de puțin ; suntem convinși că susținem o cauză dreaptă, că apărăm interesele legitime ale publicului și ale Statului și de aceea vom urma lupta ori de câte ori ni se va prezintă ocaziunea.* * Zilele astea s’a distribuit la Senat un proiect de lege din inițiativă parlamentară, cu următoarea cuprindere : «Articol unic.—La toate licitațiunile Statului, căilor ferate, județelor, comunelor, precum și altor administrațiuni publice, dependințe sau puse sub controlul Statului, se va da preferință produselor industriale din România contra similarelor lor din străinătate, chiar când fabricatele sau produsele din România vor fi mai scumpe cu 10 la sută din valoarea lor în interiorul României». Proiectul acesta e o manifestațiune a aceluiași spirit de protecțiune industrială cu orice preț, chiar în contra celor mai sănătoase rațiuni și contra celor mai vădite interese. De aceea îl vom critica, arătând cât de neînțeleaptă ar fi o asemenea măsură. Să se prefere, zice proiectul, produsele din țară, chiar când ar fi cu 10 la sută mai scumpe decât similarele streine, își dau seamă propuntorii de ceea ce cer? Furniturile autorităților publice se urcă la sume colosale pe fiecare an ; adoptarea proiectului va îngreuia budgetele tuturor autorităților cu zeci de milioane, pe cari bieții contribuabili ar trebui să le plătească, pentru a favoriza pe câțiva industriași. Dar nu e numai atâta. Proiectul e așa de vag făcut, încât, după dînsul, s’ar întâmpla următorul lucru : autoritățile ar fi datoare să primească furnituri de proastă calitate și să le plătească mai scump cu 10 la sută decât furniturile străine, superioare in calitate. Căci proiectul nu prevede nici o garanție în privința calității. Ei bine, e admisibil aceasta ? Se poate ca Din Austro-Ungaria ‘ (Corespond. particulară a ziarului «Universul») Viena, 19 ianuarie. Un scandal fn cercurile înalte. — O principesă maltratată. — Duelul de la 1‘aris De câteva zile circulă aci niște știri ciudate. Se zicea la început că o prințesă aflătoare în Viena, fiica unui cap încoronat, ar fi fugit cu un ofițer. Unele ziare străine se perdeau în tot felul de comentarii, făcând chiar aluziuni la un nume foarte respectat și iubit în Imperiul Habsburgic. Lucrul s-a lămurit puțin, numai în urma sosirea unei vești din Paris, despre un duel ce a avut loc acolo Dueliștii erau , de oparte principele Filip de Coburg,fratele mai mare al principelui Bulgariei, prin urmare fiul principesei Clementina și nepotul lui Ludovic Filip ; de cea ’1altă parte un locotenent din armata austro-ungară. Duelul s-a terminat fără vărsare de sânge. Prințul Filip e însurat cu sora mai mină a văduvei prințese de coroană Stefania, anume Luisa de Belgia, fiica egelui Belgiei. Principesa Luiza are 2 copii mari. Motivul duelului ar fi fost că ofițerul a sedus pe principesă și a fugit cu dînsa la Paris. Aci ar fi locuit cu ea într-un otel numai 5 zile, după care principesa ar fi plecat în Spania, iar ofițerul s’ar fi pus la dispoziția prințului Filip, care alergase și dînsul la Paris, după nevasta sa. După duel, ofițerul s’ar fi împăcat cu prințul în urma dovezilor ce i-a dat că relațiunile dintre el și principesă, n’afi fost acelea pe cari le credea. Ofițerul, însoțind pe principesă la Paris a ascultat de un ordin și nimic mai mult. Cine i-a dat acest ordin, n’a voit să spună cu nici un chip. Se zice că principesa Luiza se plângea întotdeauna că n'a găsit bărbat bun. Prințul nu numai că o lăsa în părăsire, dar o și maltrata. De câte ori se jăfuise tatălui său, nu găsise la el nici o protecție. Astfel venise de se stabilise în Viena, lângă sora sa mai mare, principesa Stefania. Insă nici aci căsnicia n’a fost bună. In luna Decembrie anul trecut ar fi avut loc între soți scene așa de violente (unii zic chiar bătăi), încât principesa Luiza s’ar fi hotărît d’atunci chiar să părăsească domiciliul conjugal. Săptămâna trecută, în urma unui nou scandal, și-a executat această hotărîre. Toată lumea d’aci üreapta acum cu cea mai mare nerăbdare să vadă întorsătura ce va lua această afacere de sensație, împăratul ar fi cel mai necăjit din toți și ar fi dat a înțelege prințului Filip că trebuie să-și dea demisiunea din armata austriacă. Amărâtă de la sinuciderea fiului său Rudolf, împărăteasa Elisabeta a Austriei era mai mult în călătorii; călătoria pe care o făcea cu cea mai mare plăcere era aceia la Corfu, unde ’și zidise un palat ca de zîne, înconjurat de grădini admirabile, cu copaci dintre cei mai rari. Timpul însă șterge toate durerile : împărăteasa nu s’a mai dus de mult la Corfu ; palatul stătea degeaba. I-a venit atunci în gând împărătesei să’l cedeze altuia, iar banii ce ar rezulta din vînzarea lui să’l împartă, la săraci. Vestea despre punerea în vînzare a castelului s’a împrăștiat în toată lumea. împăratul Germaniei s’a oferit să’l cumpere pentru ca să ’i dăruească surorei sale, principesa Sofia, care, precum se știe, e măritată cu prințul moștenitor al Greciei. împărăteasa Elisabeta, auzind despre intenția împăratului Wilhelm, a declarat că nu vrea decât jumătate din prețul [platului, iar cealaltă jumătate să se considere ca un dar din partea sa. Ea iubește foarte mult pe principesa Sofia, pe care o cunoaște de mică copilă. Sunt d’atunci vr’o patru luni. D’atunci ideea împărătesei s’a schimbat. Dânsa nu mai vrea să dăruească palatul în tovărășie cu împăratul, ci numai ea singură. Și schimbarea aceasta a venit în urma unor articole publicate de ziarele grecești. Se zice acolo că principesa Sofia e adorată de toți grecii pentru activitatea ei bine-făcătoare. S’au înființat în Grecia o mulțime de institute pentru săraci, pentru infirmi, pentru orfani, numai din inițiativa princesei. Auzind astea despre tînăra principesă, împărăteasa a fost așa de emoționată, încât a hotărît să dăruiască palatul principesei, fără să mai ceară nici un ban de la nimeni. Astfel prinții moștenitori ai Greciei vor avea gratis o reședință superbă de vară. Se zică că palatul acesta e așa de minunat, încât călătorii se abat de la distanțe mari pentru ca să’l vadă. Lupta cehilor In Boemia lupta tinerilor cehi contra germanismului, a urmat până azi intr’un chip așa de crâncen, încât germanii s’au învoit să cedeze , însă se zice că nu de fiică, ci pentru ca să nu supere prea mult pe Rusia care, în ultimul timp, s-a purtat foarte bine în relațiile sale cu Austria și cu Germania. Se vorbește să se dea cehilor oarecari drepturi pe cari nu le aveau până azi. In cercurile germane se vorbește că drepturile astea vor exista pe cât timp Rusia nu se va înfrăți prea mult cu Franța. In cazul contrar se Darul împărătesei