Universul, octombrie 1897 (Anul 15, nr. 228-254)
1897-10-26 / nr. 250
Anul XV.-1«—"-“i"'*No. 250 S Bani in toată țara . Redacția și administrația: str. Brezoianu No. îi. Bucureșt. —Telefon No. 297. JBoalele secrete în Sgmiisara I Băfl sâteascăt Se vindecă repede fără durere și împiedicare, după experiență de 27 ani de specialitate,în boli lumești (de la anul 1870). III•. T l II B - No. I, STRADA EMIGRATU, No. 1 — Intrarea mimat prin Strada sfinții Voevozî Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Loc separat de așteptare•pentru'flectare: '«diVTwinț Tf. vota A^AWvVW VAWvVVvVA Boabele de piele, boabele Uimești. (siphi- si 1is) la ambede sore ; neputința bărbătească sunt cu siguranță vindecate la SOCIOa PETBLENI Specialist în boală de femei, copii și ochi — CALEA BAI 10VEI No. 80 — Consultațiuni de la 8—10 a. m. și de la 4—6 p. m.—Bolnavii din provincii, găsesc gazdă, (pension) și tratament conștiincios. 1048 12 WWWWWWW WANA/WWW Doctor MAU INCIU LEVY de la facultatea din Paris SPECIAL: Boale interne femei și faceri. Consultațiuni de la 1—3 și de la 6—8 — S’a mutat, 95, strada Carol, 95 — De asemenea face cunoscut că tratează cu succes boalele secrete fie către vechi după metodele cele mai noi. Doctor VELESCU DENTIST POST ȘEF DE CLINICĂ LA FACULTATEA DE ATISTICH DIN PHILADELPHIA (AMERICA) . Toata operațiunile făcute cu aparate electrice evitând absolut orice durere Consultațiumi dimineața de la 9—12 și după • amiaza de la 2—5. , Strada Regală No. 10, etagiul I-iO 827 30 DOCTOR I. BRAUNSTEIN POST ASISTENT DE PROFESOR IN VIENA, Specialist pentru boalele Capului Boalele de Gât, Gura, Nas, Urechi si Ochi SCOATEREA NEDUREROASA ’ A DINTILOR 1>1( INANESTE SI A (Adormire sau amorțire) Prin mijloace nevetămetoare, insa interzise Dentiștilor VINDECAREA MIROSULUI DIN GURA repnsultațiuni de la 8—11 și de la 2—5 p. m. — STRADA COLȚEI No. 14 — Doctor PASTIA — MF.OțC ȘI CHIRURG — d.e 1st. fa.c-a.sta.rea, dim. 3?a.Bis SPECIAL IN BOALE de COPII și FEMEI s’a mutat în Strada Armenească No. 3 ® Consultațiuni de la 11—12 a. m. și 6—8 930 ___30 Roctor fl. ILIESCU” s’a mutat în — CALEA GRIVIȚEI IV p. 78 — colf cu strada Buzești — etagiul de sus, la dreapta — 358 TRATAMENT SPECIAL BOALE NERVOASE și BOALE de OCHI Examen atentiv și căutare conștiincioasă Doctoral ALEX. ATANASSIU de la Facultatea din Paris Calea ’Văcărești 2n1 p. 102 Consultațiuni de la 2—4 p. m. 071 __________ 30 Casa de Sănătate" 51. Strada Teilor 51 — Consultațiuni speciale pentru — Boalele Interne, Nimane și Syililie ® Boalele secrete la bărbați și femei In luate zilele de la 10— 12 ’dimineața Vindecarea asigurata.—tratament special ■ S’a redeschis secțiunea Fiu negațiunilor, remediu sigur contra boalelor sifilitice Comutațiunnea sumai 1 leii N.B. Se primesc bolnavi interni în tratamentul Casei de Sănătate cu prețuri moderate. Prospectul se trimet? yailit. III—Tim-rim m'rwinyi—'iiiiniiiiMi»ii rrcminiia-im rr—immrm« —------------um« policlinicia, de Copii CASA IÎE SERATATE București.— Strada Taior No. el. — Bucurați Policlinica de Copii s’a redeschis la 1 Martie a. c. D. doctor Rapaport, special în boatele de copii, dă consultațiuni In toate zilele de 13—4 p. m. Consultațiuni pentru serac. 1 lea N.B. Se primesc bolnavi interni la tratamentul Casei de Sănătate cu prețuri moderate. jcît 3 petule se trimete gratuit. CALENDAR PE ANUL 1897 Ortodox Sâmbătă 25 Octombrie.— Mercian. Catolic Sâmbătă, 6 Noembrie.—Leonhard Ros. soarelui 6.46 Ap. soarelui 4.41 Duminecă, 26 Octombrie (7 Noiembrie) 1891, awuwnwBimarii 11 inn.mchi n.i. ■ [UNK] min' București, 25 Octombrie. Neatârnarea economică Am expus, cu absolută depărtinire, argumentele partizanilor ca și pe acelea ale protivnicilor ideea de a se construi un pod pe Dunăre, între Turnu-Severin și Gladova. Cititorii au putut vedea chiar din această expunere cât de importantă e pentru noi chestiunea aceasta, atât din punct de vedere economic cât și din punct de vedere politic, și procedarea noastră a fost astfel pe deplin justificata. Ne rămâne acum să ne expunem și noi părerea. Suntem, o declarăm de la început, partizanii construirei podului. Fără îndoială că Ungaria va profita și ea din realizarea acestei idei. Dar nu considerațiunea aceasta trebue sa ne împedice. Ceea ce suntem datori să avem în vedere, când se vorbește de noul pod, e emanciparea noastră economică de sub nesuferitul jug de fer pe care ni'l pune Ungă iin. Cum stăm astăzi, suntem cu desăvârșire la discreția acestei teri, cu care, ori cum ar fi aparențele, suntem iu dușmănie atât politicește cât și economicește. România joacă după cum îi cântă Ungaria, pentru că trebue să trecem prin ea ca să ajungem la Europa cultă și civilizată. Dovezile despre aceasta sunt nenumărate. Ungaria a robit agricultura noastră și a ruinat frumoasa și bogata cultură de vite ce făceam altă dată , am putut să ne opunem ? Nu. De la 1875 și până astăzi, timp de 22 de ani, toate convențiile comerciale încheiate cu Austro-Ungaria, au fos desavantagioase pentru țara noastră, fiind-că așa a fost interesul timpurilor , iar partidele noastre politice, ca niște adevărați copii, s'au înjurat unul pe altul, că vînd țara ungurilor!... Adevărul i e că Ungaria, prin posițiunea ei, ne stăpânește economicește, căci ne ține calea. Ea își croiește planul economic cum îi vine iei la socoteală, și apoi ne da nouă roluri cari îi convin iei și ne strică nouă. Ei bine, credem că a venit vremea să ne desrobim de sub acest jug nesuferit, care ne slăbește iar pe dușmanii noștri îi îngrașă. Ne-am deschis un drum pe mare, prin Constanța. Dar drumul acesta servește mai mult traficului Europei cu Orientul; pentru interesele noastre proprii,ies e de mic folos. Produsele noastre proprii nu se pot desface decât în mică parte în Orient; cea mai mare parte din iele îi găsesc mușterii decât în Apus. Dar spre Apus, Ungaria ne taie drumul, iar drumul pe la Constanța ne impune un înconjur colosal, ceea ce înseamnă multă cheltuială și mare pierdere de vreme; pentru unele articole de esport, precum sunt vilele de exemplu, calea lungă pe mare nici nu poate fi întrebuințată. Ne trebue dar un drum drept spre apus, care să nu treacă prin Ungaria și care să taie mările cât mai puțin. Acest drum însă e numai acela peste Dunăre, prin Serbia și Turcia la marea Adriatic.“. Trecerea acestei mări e ușoară până în Italia, și de acolo, drumul pe uscat ne stă deschis spre inima Europei. Iată argumentul cel mare, înaintea căruia orice alte considerațiuni trebue să se plece. Oricâte greutăți am întâmpina oricâte jertfe ar fi să facem, trebue să ne deschidem acest drum. Căci atunci când îl vom avea, rolurile vor fi schimbate. Din slugi plecate ale Ungariei, din robi siliți să primim ori-ce condițiuni puse de la Pesta, vom dicta noi condițiunile. Cu podul Severin-Cladova, Ungaria nu ne va mai putea exploata politicește și economicește. Și ce e mai mult: vom face concurență Ungariei în peninsula Balcanilor. * * * Toate aceste vederi ar merita însă o mai mare dezvoltare. Nu voim să abuzăm însă de atențiunea cititorilor. De almintielea, când ideia podului va intra în faza realizare, vom avea destul prilej să revenim. Pentru moment, ne mulțumim a fi pus pe cititorii «Universului» în cunoștință cu această mare chestiune. Din Italiu (Corespondență parte a ziarului UNIVERSUL) Roma, 21 Octombrie 1897. Uciderea a trei bandiți. In urma asasinarei oribile a unui mare propietar din Grosseto, căruia cei trei fioroși bandiți Menichelli, Ranucci și Albertini, ’i ceruseră 500 de franci, pe cari propietarul nu’i trimisese, aceștia fuseseră puși sub o riguroasă urmărire și se trimisese în contra lor un locotenent și cu mai mulți carabinieri. Pe când această mică trupă trecea pe lângă o moviliță, brigadierul Brasili se despărți de tovarășii săi, auzind în depărtare zgomot de pași și zărind o pălărie. Abia făcuse el câțiva pași, când de o datase pomeni, fără să știe de unde vine, că două gloanțe trec pe lângă el. JJn bandit ucis Atunci brigadierulrase și el primul foc de pușcă, care a costat viața pe tâlharul Albertini. In acest timp alți două indivizi eșiră dintr’un tufiș și începură să tragă focuri asupra carabinierilor, cari alergaseră în ajutorul brigadierului. Aceștia răspunseră printr’o salvă de focuri. Căderea lui Albertini, care murise pe loc lovit de un glonț drept în frunte, a desconcentrat cu totul pe cei l’aîțîdoui tovarăși, cari o luară repede la fugă, urmăriți de carabinieri. Alți dombandiți uciși o nouă împușcătură venită de la carabinieri culcă la pământ pe Menichelli, care căzu rănit la umărul drept și la picior. Câțîva carabinieri săriră numai decât asupra lui și-l legară. . El declară atunci că e Menichelli. — Ne-amî făcut-o !—exclamă el.—Cel care a căzut e Albertini și cellalt Ranucci. Mor, trimesețî barem sa se cheme un doctor. Ranucci în acest timp reușise să fugă, neatins, la o distanță de aproape două kilometri, urmărit mereu de carabinierul Carrai, și se refugie după un stejar, de unde trase un foc asupra celui care -l urmărea. Aci se întâmplă un schimb repede de focuri mai înainte ca curagiosul carabinier Carrai, să poată răni pe bandit, care se apăra cu desperare. In fine, după o serie de lovituri trase cu o precisiune admirabilă, lucru care denotă sângele rece păstrat de carabinier, Ranucci căzu rănit mortal spre a nu se mai scula niciodata. Din carabinieri nu fu nici unul rănit. Sosirea autorităților Apoi carabinierii adunară cele două cadavre și pe rănit și așteptară sosirea autorităței judiciare. După vre-o trei ore și Menichelli muri din cauza rănilor, cu tot ajutorul medical ce ’i s’a dat. Spre seară ,au sosit judecătorul de instrucție Astrandi și un substitut de procuror. Atunci cele trei cadavre au fost transportate la un cimitir din apropiere. Albertini avea 33 de ani și Mohichetti 37 , ambii născuți la Cretini, în comuna Santa Fiora. Ranucci avea numai 30 de ani și era din comuna Acquapendente. Era și însurat. Cei t reî bandiți aveau fiecare câte o pușcă cu două țevi, și mai ales aceea a lui Ranucci: era de mare valoare. Ei aveau la dinșii și revolvere, cuțite, pumnale și peste o sută de cartușe în cartușieră. La Menichelli s-a găsit, și un volum din «Divina Comedie» a lui Dante și o pungă cu tot necesarul pentru tualetă, și medicamente. Albertini avea asupra lui mai multe scrisori de amenințare cu adresa mai multor proprietari bogați. Cei trei bandiți erau bine îmbrăcați. La răspândirea acestei vești, au alergat oameni din toate părțile provinciei spre a vedea pe cei trei fioroși bandiți, cari timp de mai mulți ani au fost spaima acestui ținut. Cei trei bandiți erau dați în judecată pentru 63 de omoruri. Toți laudă această faptă a carabinierilor, cari, după o muncă grea și multe sacrificii, au reușit să distrugă brigandagiul cu cei trei uciși cari constituiau un pericol pentru viața și proprietatea atâtor oameni. Antigon CURIER JUDICIAR (TRIBUNALELE ROMANE) Afacerea Popovici—Stanică Ionescu.— Axente Se știe că procesul pentru contrabandă de spirt intentat de primăria capitalei d-lor Andrei Popovici, Stanică Ionescu, Axente și alții se află pendinte înaintea tribunalului Ilfov, secția I-a, și că se amânase în ședința precedentă pentru ca primarul să arate că are autorizația necesară pentru a sta ca parte civilă în proces. Tot în ultima ședință de la tribunal, se respinsese cererea făcută de apărătorii inculpaților pentru ca să se introducă în cauză moștenitorii defunctului Semo. Inculpații, înainte de a se judeca fondul procesului, au făcut un apel separat contra jurnalului tribunalului, relativ la incidentul cu moștenitorii. Apelul a venit ieri înaintea Curții Inculpații, d-nii Andrei Popovici și Stanică Ionescu (d. Axente lipsea) erau asistațî de d-nii advocați Petre Gridișteanu și Tache Ionescu. Primăria era reprezentată prin d. primar Robescu și d. advocat Antimescu, șeful serviciului contencios al primăriei. Fotoliul ministerului public era ocupat de d. procuror Zamfirescu. Curtea era compusă din d. consilier Dâmboviceanu, care presida, și d-nii consilieri Fleisten și Gr. Manolescu. Grefierul citește jurnalul tribunalului, prin care se declară incompetent de a judeca pretențiile în contra moștenitorilor Sema, acțiunea penală fiind stinsă prin moartea acestuia. D. procuror Zamfirescu susține că motivul invocat de tribunal este întemeiat, și afară de aceasta apelul nu se poate face asupra unui incident decât împreună cu fondul. D. Antimescu susține acelaș lucru, adăugând că inculpații n’au dreptul de a se ivi, potrivi când primăria nu vrea să se constitue parte civilă contra cuiva. D-nii Tache Ionescu și P. Grădișteanu a