Universul, octombrie 1897 (Anul 15, nr. 228-254)

1897-10-26 / nr. 250

Anul XV.-1«—"-“i"'*­No. 250 S Bani in toată țara . Redacția și administrația: str. Brezoianu No. îi. Bucureșt. —Telefon No. 297. JBoalele secrete în Sgmiisara I Băfl sâteascăt Se vindecă repede fără durere și îm­­piedicare, după experiență de 27 ani de specialitate,în boli lumești (de la anul 1870). II­I•. T l­ II B - No. I, STRADA EMIGRATU, No. 1 — Intrarea mimat prin Strada sfinții Voevozî Consultații d­e la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Loc separat de așt­eptare­•pen­tru'fle­ctare: '«diVTwinț­ Tf. vota A^AWvVW­ VAWvVVvVA Boab­ele de­ piele, boabele Uimești. (siphi- si 1­is) la ambede­ sore ; neputința bărbătească sunt cu siguranță vindecate la SOCIOa PETBLENI Specialist în boală de femei, copii și ochi — CALEA BAI 10VEI No. 80 — Consultațiuni de la 8—10 a. m. și de la 4—6 p. m.—Bolnavii din provincii, găsesc gazdă, (pension) și tratament conștiincios. 1048 12 WWWWWWW WANA/WWW Doctor MAU IN­­CI­U LEVY de la facultatea din Paris SPECIAL: Boale interne femei și faceri. Consultațiuni de la 1—3 și de la 6—8 — S’a mutat, 95, strada Carol, 95 — De asemenea face cunoscut că tratează cu succes boalele secrete fie căt­re vechi după­­ metodele cele­ mai noi. Doctor VELESCU D­E­N­T­I­S­T POST ȘEF DE CLINICĂ LA FACULTATEA DE AT­ISTIC­H DIN PHILADELPHIA (AMERICA) . Toata operațiunile făcute cu aparate electrice evitând absolut or­i­ce durere Consultațiumi dimineața de la 9—12 și după • ami­aza de la 2—5. , Strada Regală No. 10, etagiul I-iO 827 30 DOCTOR I. BRAUNSTEIN POST ASISTENT DE PROFESOR IN VIENA, Specialist pentru boalele Capului Boalele de Gât, Gura, Nas, Urechi si Ochi SCOATEREA NEDUREROASA ’ A DINTILOR 1>1( IN­A­NES­TE SI A (Adormire sau amorțire) Prin mijloace nevetămetoare, insa interzise Dentiștilor VINDECAREA MIROSULUI DIN GURA repnsultațiuni de la 8—11 și de la 2—5 p. m. — STRADA COLȚEI No. 14 — Doctor PASTIA — MF.OțC ȘI CHIRURG — d.e 1st. fa.c-a.sta.rea, dim­. 3?a.Bis SPECIAL IN BOALE de COPII și FEMEI s’a mutat în Strada Armenească No. 3 ® Consultațiuni de la 11—12 a. m. și 6—8 930 ___30 Roctor fl. ILIESCU” s’a mutat în — CALEA GRI­VIȚEI IV p. 78 — colf cu strada Buzești — etagiul de sus, la dreapta — 35­8 TRATAMENT SPECIAL BOALE NERVOASE și BOALE de OCHI Examen atentiv și căutare conștiincioasă Doctoral ALEX. ATANASSIU de la Facultatea din Paris Calea ’Văcărești 2n1­ p. 102 Consultațiuni de la 2—4 p. m. 071 __________ 30 Casa de Sănătate" 51. Strada Teilor 51 — Consultațiuni speciale pentru — Boalele Interne, Nimane și Syi­lilie ® Boalele secrete la bărbați și femei In luate zilele de la 10— 12 ’dimineața Vindecarea asigurata.­­—t­ratament special ■ S’a redeschis secțiunea Fiu negațiunilor, reme­diu sigur contra boalelor­­ sifilitice Comu­tațiunnea sumai 1 leii N.B. Se primesc bolnavi interni în tratamen­tul Casei de Sănătate cu prețuri moderate. Prospectul se trimet? y­aili­t. III—Tim-rim m'rwin­yi—'iiiiniiiiMi»ii rrcminii­a-im­ rr—im­mrm­«­ —------------um« policlinici­a, de Copii CASA IÎE SERATATE București.— Strada Taior No. el. — Bucurați Policlinica de Copii s’a redeschis la 1 Martie a. c. D. doctor Rapaport, special în boatele de copii, dă consultațiuni In toate zilele de 1­3—4 p. m. Consultațiuni pentru serac. 1 lea N.B. Se primesc bolnavi interni la tratamen­tul Casei de Sănătate cu prețuri mod­erate. jcît 3 petule se trimete gratuit. CALENDAR PE ANUL 1897 Ortodox Sâmbătă 25 Octombrie.— Mercian. Catolic Sâmbătă, 6 Noembrie.—Leonhard Ros. soarelui 6.46 Ap. soarelui 4.41 Duminecă, 26 Octombrie (7 Noiembrie) 1891, awuwnwBimarii 11 inn.mchi n­­.i. ■ [UNK] m­in' București, 25 Octombrie. Neatârnarea economică Am expus, cu absolută d­epărtinire, ar­gumentele partizanilor ca și pe acelea ale pro­­ti­vnicilor ideea de a se construi un pod pe Du­năre, între Turnu-Severin și Gladova. Cititorii au putut vedea chiar din această expunere cât de importantă e pentru noi chestiunea aceasta, atât din punct de vedere economic cât și di­n punct de vedere politic, și pro­cedarea noastră a fost ast­fel pe deplin jus­tificata. Ne rămâne acum să ne expunem și noi părerea. Suntem, o declarăm de la început, par­tizanii construirei podului. Fără îndoială că Ungaria va profita și ea din realizarea acestei idei. Dar nu consi­­derațiunea aceasta trebue sa ne îm­pedice. Ceea ce suntem datori să avem în ve­dere, când se vorbește de noul pod, e emanciparea noastră economică de sub ne­suferitul jug de fer pe care ni'l pune Un­gă i­in. Cum stăm astă­zi, suntem cu desăvâr­șire la discreția acestei teri, cu care, ori cum ar fi aparențele, suntem iu dușmănie atât politicește cât și economicește. Româ­nia joacă după cum îi cântă Ungaria, pen­tru că trebue să trecem prin ea ca să a­­jungem la Europa cultă și civilizată. Dovezile despre aceasta sunt nenumă­rate. Ungaria a robit agricultura noastră și a ruinat frumoasa și bogata cultură de vite ce făceam altă dată , am putut să ne opunem ? Nu. De la 1875 și până astă­zi, timp de 22 de ani, toate convențiile comerciale înche­iate cu Austro-Ungaria, au fos desavanta­­gioase pentru țara noastră, fiind-că așa a fost interesul timpurilor , iar partidele noas­tre politice, ca niște adevărați copii, s'au înjurat unul pe altul, că vînd țara unguri­lor!... Adevărul i e că Ungaria, prin posițiunea ei, ne stăpânește economicește, căci ne ține calea. Ea își croiește planul economic cum îi vine iei la socoteală, și apoi ne da nouă roluri cari îi convin iei și ne strică nouă. Ei bine, credem că a venit vremea să ne desrobim de sub acest jug nesuferit, care ne slăbește iar pe dușmanii noștri îi îngrașă. Ne-am deschis un drum pe mare, prin Constanța. Dar drumul acesta servește mai mult traficului Europei cu Orientul; pentru interesele noastre proprii,ies e de mic folos. Produsele noastre proprii nu se pot des­face de­cât în mică parte în Orient; cea mai mare parte din iele îi găsesc muște­rii de­cât în Apus. Dar spre Apus, Unga­ria ne taie drumul, iar drumul pe la Con­stanța ne impune un înconjur colosal, ceea ce înseamnă multă cheltuială și mare pier­dere de vreme; pentru unele articole de esport, precum sunt vilele de exemplu, ca­lea lungă pe mare nici nu poate fi între­buințată. Ne trebue dar un drum drept spre apus, care să nu treacă prin Ungaria și care să taie mările cât mai puțin. Acest drum însă e numai acela peste Du­năre, prin Serbia și Turcia la marea Adria­tic.“­. Trecerea acestei mări e ușoară până în Italia, și de acolo, drumul pe uscat ne stă deschis spre inima Europei. Iată argumentul cel mare, înaintea căruia ori­ce alte considerațiuni trebue să se plece. Ori­câte greutăți am întâmpina ori­câte jertfe ar fi să facem, trebue să ne deschi­dem acest drum. Căci atunci când îl vom avea, rolurile vor fi schimbate. Din slugi plecate ale Un­gariei, din robi siliți să primim ori-ce con­­dițiuni puse de la Pesta, vom dicta noi condițiunile. Cu podul Severin-Cladova, Ungaria nu ne va mai putea exploata politicește și econo­­micește. Și ce e mai mult: vom face con­curență Ungariei în peninsula Balcanilor. * * * Toate aceste vederi ar merita însă o mai mare dezvoltare. Nu voim să abuzăm însă de atențiunea cititorilor. De almintielea, când ideia podului va in­tra în faza realizare­, vom avea destul pri­lej să revenim. Pentru moment, ne mulțumim a fi pus pe cititorii «Universului» în cunoștință­­ cu a­­ceastă mare chestiune. Din Ita­liu­ (Corespondență parte a ziarului UNIVERSUL) Roma, 21 Octombrie 1897. Uciderea a trei bandiți. In urma asasinarei oribile a unui mare propietar din Grosseto, căruia cei trei fioroși bandiți Menichelli, Ranucci și Al­bertini, ’i ceruseră 500 de franci, pe cari propietarul nu’i trimisese, aceștia fuseseră puși sub o riguroasă urmărire și se trimi­sese în contra lor un locotenent și cu mai mulți carabinieri. Pe când această mică trupă trecea pe­ lân­gă o moviliță, brigadierul Brasili se des­părți de tovarășii săi, auzind în depăr­tare zgomot de pași și zărind o pălărie. A­­bia făcuse el câți­va pași, când de o datase pomeni, fără să știe de unde vine, că două gloanțe trec pe lângă el. JJn bandit ucis Atunci brigadierul­­rase și el primul foc de pușcă, care a costat viața pe tâlharul Albertini. In acest timp alți două­­ indivizi eșiră din­­tr’un tufiș și începură să tragă focuri asu­pra carabinierilor, cari alergaseră în ajuto­rul brigadierului. Aceștia răspunseră printr’o salvă de focuri. Căderea lui Albertini, care murise pe loc lovit de un glonț drept în frunte, a des­­concentrat cu totul pe cei­ l’aîțî­doui tova­răși, cari o luară repede la fugă, urmăriți de carabinieri. Alți dom­­bandiți uciși o nouă împușcătură venită de la cara­binieri culcă la pământ pe Menichelli, care căzu rănit la umărul drept și la picior. Câțî­va carabinieri săriră numai de­cât asupra lui și-l legară. . El declară atunci că e Menichelli. — Ne-amî făcut-o !—exclamă el.—Cel care a căzut e Albertini și cel­lalt Ranucci. Mor, trimesețî barem sa se cheme un doctor. Ranucci în acest timp reușise să fugă,­ neatins, la o distanță de aproape două kilo­metri, urmărit mereu de carabinierul Carrai, și se refugie după un stejar, de unde trase un foc asupra celui care -l urmărea. Aci se întâmplă un schimb repede de focuri mai­ înainte ca curagiosul carabinier Carrai, să poată răni pe bandit, care se a­­păra cu desperare. In fine, după o serie de lovit­uri trase cu o precisiune­­ admirabilă­, lucru care denotă sângele rece păstrat de carabinier, Ra­nucci căzu rănit mortal spre a nu se mai scula nici­odata. Din carabinieri nu fu nici unul rănit. Sosirea autorităților Apoi carabinierii adunară cele două cada­vre și pe rănit și așteptară sosirea autori­­tăței judiciare. După vre-o trei ore și Menichelli muri din cauza rănilor, cu tot ajutorul medical ce ’i s’a dat. Spre seară ,au sosit judecătorul de ins­trucție Astrandi și un substitut de procuror. Atunci cele trei cadavre au­ fost transpor­tate la un cimitir din apropiere. Albertini avea 33 de ani și Mohichetti 37 , ambii născuți la Cretini, în comuna Santa­ Fiora. Ranucci avea numai 30 de ani și­ era din comuna Acquapendente. Era și însurat. Cei t reî bandiți aveau­ fie­care câte o pușcă cu două țevi, și mai ales aceea a lui Ra­nucci: era de mare valoare. Ei aveau la dinșii și revolvere, cuțite, pumnale și peste o sută de cartușe în cartușieră. La Menichelli s-a găsit, și un volum din «Divina Comedie» a lui Dante și o pungă cu tot necesarul pentru tualetă, și medi­camente. Albertini avea asupra lui mai multe scri­sori de amenințare cu adresa mai multor proprietari bogați. Cei trei bandiți erau bine îmbrăcați. La răspândirea acestei vești, au alergat oameni din toate părțile provinciei spre a vedea pe cei trei fioroși bandiți, cari timp de mai mulți ani au fost spaima acestui ținut. Cei trei bandiți erau dați în judecată pen­tru 63 de omoruri. Toți laudă această faptă a carabinierilor, cari, după o muncă grea și multe sacrificii, au reușit să distrugă brigandagiul cu cei trei uciși cari constituiau un pericol pentru viața și proprietatea atâtor oameni. Antigon CURIER JUDICIAR (TRIBUNALELE ROMANE) Afacerea Popovici—Stanică Ionescu.— Axente Se știe că procesul pentru contrabandă de spirt intentat de primăria capitalei d-lor An­drei Popovici, Stanică Ionescu, Axente și alții se află pendinte înaintea tribunalului Ilfov, secția I-a, și că se amânase în ședința pre­cedentă pentru ca primarul să arate că­ are autorizația necesară pentru a sta ca parte civilă în proces. Tot în ultima ședință de la tribunal, se respinsese cererea făcută de apărătorii in­culpaților pentru ca să se introducă în cauză moștenitorii defunctului Semo. Inculpații, înainte de a se judeca fondul procesului, au făcut un apel separat contra jurnalului tribunalului, relativ la incidentul cu moște­nitorii. Apelul a­­ venit ieri înaintea Curții Inculpații, d-nii Andrei Popovici și Sta­nică Ionescu (d. Axente lipsea) era­u asis­­tațî de d-nii advocați Petre Gridișteanu și Tach­e Ionescu. Primăria era reprezentată prin d. primar Robescu și d. advocat An­­timescu, șeful serviciului contencios al pri­­­­mări­ei. Fotoliul ministerului public era ocupat de d. procuror Zamfirescu. Curtea era compu­să din d. consilier Dâmboviceanu, care pre­­sida, și d-nii consilieri Fleisten și Gr. Ma­­nolescu. Grefierul citește jurnalul tribunalului, prin care se declară incompetent de a judeca pretențiile în contra moștenitorilor Sema, acțiunea penală fiind stinsă prin moartea acestuia. D. procuror Zamfirescu susține că moti­vul invocat de tribunal este­­ întemeiat, și afară de aceasta apelul nu se poate face a­­supra unui incident de­cât împreună cu fondul. D. Antimescu susține acelaș lucru, adău­­gând că inculpații n’au dreptul de a se ivi, potrivi când primăria nu vrea să se cons­titue parte civilă contra cui­va. D-nii Tach­e Ionescu și P. Grădișteanu a

Next