Universul, august 1899 (Anul 17, nr. 208-237)

1899-08-01 / nr. 208

'wwi«ii»iwifiiii­r>»7riríirrTi~WtT'rirTr'0T -1 LICEUL WEBS INSTITUT DE BAPȚI INTERNAT ȘI EXTERNAT - București -190,­­ Calea Victorie* *,- 190 Director: G. C. DRAGU Profesor de filosofie la liceul Lazăr (fuls­uri primare,liceale com­pleete, sec­ție reală și clasici, preparațiuni pentru­ fecalele special«, Instacțțiune splendidă, cartier emina­­r,amente higicafe, îngrijire părintească, supravegh­ere severă, control și direcți­une sănătoasă, deprindere la muncă și purtare cinstită. In ultimii 4 ani a avut numă­rul cel mai mare de elevi din toate acualele particulare din țară. La examenele de fine de an școlar acum și în anii anterior la delegațiu­­nele ministeriale, compuse din profesori , universitari și secundari de o severitate și imparțialitate bine cunoscută, au pro­movat un mare numftr de elevi, car pot fi examinați de ori­ ce jur­iu­, fie cât de sever. Procentul repetenților tot­dea­una mai mic ca In scoalele Statului. Certificatele de­o­potrivă de valabile ca cele ale școalelor Statului. Se fac și preparat,iuni pentru din% clase in conformitate cu art. 41S din regulamentul școalelor secundare. Cursul anului școlar 1899 — 1900, cu corpul didactic distins și deja bine cu­noscut, va Începe la 1 Septembrie 1899. Preparațiunele pentru corigenți la 15 August. înscrierile încep la 10 August. Prospecte și lista profeso­rilor gratis 1a cerere. 1781 ___________________ AVIS Pa moșia Pesceana, din com­ Pesceana de sus, plasa Jiul, jud. Gorj, se află de vînzare o înse­m­nată cantitate de fân, pae de­­ văz și paie de grâu. La această moșie se primesc și Întreținere și vite de tot soiul cu condițiuni avantagioase. Doritorii se vor adresa pentru informațiuni la d. G. L. MAR­­COFF, arendașul moșiei. D. Th.. Radivon Bulevardul Elisabeta No. 9 (lângă Băile Eforiei) Are onoare de a anunța onor. 181 clienți că i-a sosit acum o cantitate mare de ceasuri fine, de la re­numita casă din Moscova și Peter­sburg. Vasile Perlov, furnisor al mai multor curți imperiale și al cur­tei noastre regale. Aceste ceaiuri fiind de calitate superioară și prețul ieftin, fi recomand, cu deosebire clienților ca cel mai fin din câte a avut în magazin, care ceaiu iarna te încălzește și vara te răcorește ; pe lângă acestea a primit un bogat asortiment de lucruri de lux în or­fevrărie, pentru menagitt; serviciuri de ceaiă, de bere, de licheruri, de dulceață, de champagne, de vișinată, etc. Mare depou de serviciuri de masă, christofle și de la alte fabrici cu prețuri foarte eftine. Mare depozit de icoane prea fru­moase, începând de la 1 lefi bucata. Obiecte bisericești, candele, cădel­­nițe, potire, cruci, evanghelii, epi­­­­talii, policandre cu 6 și 18 lumini. Mai recomandă bogatul asortiment de bijuterii veritabile, cercei, broșe, brațelete, coliere și riviere de bri­liante, marquise , mar­ și diferite forme de inele cu pietre fine colori, anturate cu briliante,fufiș pentru cap-Hortogenie fină de aur cu pietre montate și simple de aur, argint și oțel. Lanțuri lungi pentru ceasoar­nivelor cu limt­ o, ion și ferä perle. Alarc Raion de Bijuterie imitație și obiecte pe fantezie, ca : centure prea elegante cu bucle de strai, etc. Broșe frumoase de argint aurite și o mulțime de obiecte pentru cadouri, pentru zile onomastice, logodne, nunuți și botezuri. Din cauza crizei, prețuri avanta­­gioase. Cu perfectă stimă RADIVAN 9 bis.—Bulevardul Elisabeta (lângă Băile Eforie!) In calea Victoriei 32 Pe lângă bijuterie și argintărie a organizat și un atelier de gravură sub conducerea d-lui I. Schwartz. O CUGETARE PE ZI Femeea fără toaletă e­­ ea un soldat fără uniformă. I Pozit­ iv\ FABRICA D.H. Theodoraky &C. — HERESTRAU NOU ~ Biur­oul central: Harm tu Tel 42 — 42 de lei mia — de ori­ ce fel de cărămidă aflată în depou, dusă pe șan­tierul clădiri. 1176 Articole de Coloniale — ICRE NEGRE­­— kilo lel II — in permanență și proaspete LA EMANUEL CALAVREZO Strada Șepcari IVo. 3 1793­­ EEIEE HIM — din Brăila — Consultațiuni medicale I Kărtisrstrasse 5, Viena 1683_____________ Boalele secrete Neputința Bărbătească Se vindecă repede fără durere suni-S îedicare, după experiență de 9 inî e specialitate In bol( lumeș I de la 1870). No. 1, 8 TK. EMIGRAȚII, No. 1 Intrarea numai pr­in str.str.Voevoz Consultații de la 10­ 1 dimineața și de la 6—8 seara Loc separat de așteptare p­­­ie­care DOAMNA DOCTOR Moschuna Sion Consultațiuni pentru boale de fe­mei de la 6—7 p. m. Strada Polonă No. 128 1812 Sunt o victimă. Dacă sunt vi­novați, ei sunt­ la ministerul de r&bovü, care­ noi au­ ales ca victi­mă spre a ascunde infamiile co­mise». (Traportul din 7 Octombrie 1897). Deja în Maiji, acela­și an, el fu auzit zicând cu voce tare: «Sunt sigur că bărbații sus «puși se interesează de mine și «că adevărul se va descoperi. «Pentru aceasta vreau­ să tră­­­iesc, căci simt că dacă aș muri, «femeea mea m’ar urma ime­­­diat în mormînt. Trebue să în­­­țelegeți că nu me tem de «moarte , am rezutro de multe «ori în fața mea. Familia mea «ar dori revizuirea procesului­ «meu , dar nu’î asta ce trebue, «ci descoperirea adevărului, rea­bilitarea deplină și întreagă». (Raportul din 6 Maiü 1897). In sfârșit­, pe o ciornă de scri­soare, ruptă de condamnat, s’a putut citi următoarea frasîi : «Declar nu numai că sunt ne­­«vinovat, dar că cer lumina, a­­«tât asupra scrisoarei încrimi­­­nate cât și asupra actelor ano­nime, pe cât de crude pe atât «de mincinoase, cari au fost a­­­nexate la dosar.» (Raportul de la 10 Martie 1898). La 11 Decembrie 1807, Drey­fus iese a 2-a oară din rezerva lui. El vrea să știe cum stă «cu făgăduelile ce­ î s’au făcut după osândirea sa» și, necăpătând nici un răspuns, exclamă : «Doctore, sunt istovit; mă tem «mai mult ca de­ ori­ce să nu «înebunesc. Dar prefer să mor ade­cât să înebunesc și să aiu­­«rez. Mă duc­..’Ți cer dec! mij­­«loacele de a me» susține încă o «lună. Dacă atunci nu primesc «nici o veste de la familia mea, «s’a sfîrșit. De alt­fel, nu mi-e «frică de moarte Ușurează­­«mă !...» (Raportul din Decem­brie 1897). Anul 1898 și primele luni din 1899 au trecut pentru condam­nat în alternative de bucurie și de disperare. El caută să ghi­cească, în privirile și în vorbele paznicilor sei, rezultatul demer­surilor familiei sale, rezultatul procesului de revizuire angajat înaintea Casație­. El nu încetea­ză de a întreține o coresponden­ță numeroasă cu ai săi. In tim­pul celor 4 ani de închisoare, a scris mai bine de 1000 de scrisori adresate fie femeei sale sau fratelui său, fie președinte­lui Republicei, miniștrilor, ge­neralului de Boisdeffre, etc., și a remis, conform regulamentu­lui, mai multe mii de ciorne de scrisori nesfârșite. Corespondența lui și a lor săi e așa de mișcătoare, în­cât co­mandantul superior al insulelor Salutului oprește pe gardieni de a o citi, de teamă ca suprave­­ghierea lor să nu slăbească. Aceasta este expunerea sumară a diferitelor rase ale atitudinei lui Dreyfus, așa precum reiese din raporturile supraveghietori­­lor-șefi cari s’au perindat la in­sula Diavolului și cari­, cei mai mulți lipsiți de instrucțiune, firi aspre și primitive, s’au mărginit să consemneze zi cu zi, ceas cu ceas, vorbele și gesturile con­damnatului încredințat gazel lor. Ast­fel chiar viața lui Dreyfus s-a desfășurat înaintea cehilor moșt­ri eroare pe proprietarul Iulius Braun, din circumscripția 10-a a Vienei, făcându-l sa păgubească 2,000 fiorini la cumpărarea unei case. Apoi mai era acuzat că a fu­rat d-lui Albert Gottlieb, în ziua de 16 Ianuarie a. c., o bancnotă de 1.000 florini. Heinrich Leitner era deci a­­cuzat de furt și escrocherie și a fost condamnat la 2 ani închi­soare grea. Grefier. Imitatorii lui Ioan Pipa prin Ungaria In urma arestării principalilor făptuitori ai crimei din Palanca, asupra cârciumarului Jilgod la­noș, s’a descoperit o bandă de 24 inși compusă din : croați, muntenegreni și italieni, cari de vre-o câte­va luni prădați și uci­­deau birtașî și cârciumarî prin Ungaria cât și prin România, fără a putea fi prinși nici de o poliție, nici de alta. Cen­trurile lor de operație erau prin satele de lângă Râmnicu- Vâleer, prin Palanca și prin Sibiu. In seara zilei de 26, pe la orele 9, când unul din bandiți a venit în Gymeș să privească pozițiunea cârciumarilor pe cari a­­veau să-i prade în acea noapte, a fost prins și arestat de către jandarmii unguri. In urma anchetei făcute de către g­andarmii unguri și de primarul român din Palanca, re­zultă, după cum a povestit și ho­țul, că în acea noapte aveau de gând să prade 3 cârciumi din Ghimeș și cât tot eî“cari sunt o bandă de 24 inși—-au ucis în noaptea de 24 spre 25 Iulie pe cârciumărul Ianoș Jöged, că tot ei în acea noapte au furat în comuna Agăș de la locuitorul Ne­­culai Ciorcanu suma de 6717 lei și că mai sunt autorii a mai multor fapte din diferite locali­tăți. S’au mai arestat apoi fostul gardian de la impresa Camnetz, muntenegreanul Filipovici, care le procura armele, apoi s’au prins tot din aceiași bandă 4 italieni în Csic Szereda, dar restul, cari sunt împrăștiați în număr de 18 nu au fost încă prinși. Filipovici, care a fost prins de geandarmii români, a fost depus in peniten­ciarul din Bacău, iar cei­ l­alți vor fi extrădați mai târziu. Suma de bani găsită asupra celor prinși este foarte mică în raport cu furturile ce au comis până în prezent, din care cauză geandarmii din localitate au ple­cat spre Sibiu, unde deținuții declară că complicii lor au fugit cu grosul de bani. Din declara­țiile făcute de toți cei prinși până în prezent, rezultă că au avut a­­celași plan ca Ioan Pipa din București. Curier Judiciar (TRIBUNALELE STREINE) Un fost milionar escroc Miercurea trecută, tribunalul corecțional din Viena s-a ocupat cu procesul fostului milionar și actual Heinrich Leitner. Acesta e originar din Buda­­pesta și e acuzat că a incus în Plecarea lui Ion Pipa DINU IAȘI «VESELIA», care a apărut astă­zi Sâmbătă 31 Iulie, cuprinde, pe lângă materia cea mai variată, mai interesantă și bogată, și o mare ilus­trație în 6 culori, reprezintând : Plecarea lui Ion Popa din Iași, teribilul ucigaș al cârciuma­rilor din Capitală. «VESELIA» se vinde cu 10 bani în toată țara. România la expoziția din Paris Iată modul cum s’au întocmit comitetele speciale : Comitetele Comitetul claselor 11—18 ; I. I. V. Socec, președinte ; G. Ba­lescti, secretar. Comitetul claselor 19—22 : R. H. Oppler, președinte E. Wolff, secretar. Comitetul claselor 23—27, pre­ședintele și secretarul se vor desemna mai târziu. Comitetele claselor 30, 32 și 33 idem. Comitetul cl. 31: Th. Mandrea, președinte. Comitetul cl. 39: Gr. Alexan­­drescu președinte, secretar, Th. Lapatino. Comitetele claselor 49-52: N. Nădejde președinte; Ionescu Ga­­nea, secretar. Comitetul cl. 53: președinte și secretarul se vor desemna după venirea în țară a d-lui Antipa, șeful pescăriilor. Comitetul cl. 63: președinte și secretar se vor desemna mai târziu­. Comitetul claselor 64-65: E. Wolf, președinte: Leon Bannet secretar. Comitetul claselor 66-67: E. Lessel președinte: R. Dürrer secretar. Comitetul claselor 69-71: I. Finkelstein președinte: Adol Ster­­berg secretar. Comitetul claselor 7­2-73: N. Zanne președinte; I. Ellembogen secretar. Comitetul claselor 74-75: dr. Steiner președinte; Weinlieb, secretar­. Comitetul claselor 76-86 : S. Fain, președinte; Alibi, secre­tar. Comitetul claselor 88 și 92 : I. I. V. Socec, președinte ; Ro­bert Dürrer, secretar. Comitetul claselor 93—100 : Paul Miller, președinte ; Apos­tol Grigoriadi, secretar. re * * Se știe că aceste comitete spe­ciale au primit însărcinarea de a întocmi planul compartimentului d­estinat ezpozițiunei claselor lor, și în acest scop se vor pune în raport cu toți declaranții clase­lor lor spre a avea indicațiuni a­­supra numărului, felului și di­mensiunilor obiectelor ce-șî pro­pune a expune fie­care. * Declaranții d’a expune din clasa 63, grupa 11-a (Exploata­­țiuni de mine și de cariere)—ne­întrunindu-se în număr suficient în ziua de Luni 19 Iulie, au fost convocați din nou a se întruni ieri, Vineri 30 Iulie, în sala comisariatului general al expo­ziției, pentru a se forma în co­mitet special și a’șî alege preșe­dintele și secretarul lor, în scop de a întocmi până la 15 August viitor ante-proiectul comparti­mentului rezervat produselor sus indicate.* * # D. comisar special N. Cucu a adresat o circulară celor 8 agenți regionali ai comisariatului general, pentru a le pune în ve­dere că, în urma congreselor grupurilor de declaranți de a ex­pune, ce au avut loc la comisa­riat de la 15 până la 24 iulie, aceșt declaranți s’au organisat în comitete speciale, după specia­litățile lor. Se știe că ac­este comitete spe­ciale au primit însărcinarea de a întocmi planul compartimen­tului destinat exposițiunii clase­lor, și în acest scop se vor pune în raport cu toți declaranții cla­selor lor spre a avea indicațiuni asupra numărului, felului și di­mensiunile obiectelor ce-șî pro­pun a expune fie­care. Ele vor întocmi ante-proiectul lor pe o scară de 0. m., 04 pe metru, pentru rândurile și ornamentaț­iu­­nea compartimentului claselor respective* și­­ 1 vor depune la comisariat, împreună cu o listă enumerativă și explicativă a o­­biectelor figurând în ante-proiect, până la 15 August viitor. Urmează apoi instrucțiile pe care de comisar special Gucu le dă agenților regionali și cari se pot rezuma ast­fel : Agenții regionali vor­­ datori a se întreține, în grup succesiv și urgent, cu președintele fie­căruia din comitetele mai sus indicate, spre a vedea măsurile ce vor fi de luat pentru a se pune în raport cu declaranții cla­selor respective și pentru întoc­mirea ante-proced­ului, raportând colectiv d-lui comisar special despre ceea ce vor fi constatat. D. comisar special Cucu cons­tată în această circulară, că din momentul ce comisariatul gene­ral va fi pus în posesiunea a­­cestor alte-proiecte, cu descrie­rea conștiincioasă a obiectelor ce pot fi cuprinse de compartiment, cu o rânduială logică și o îm­podobire cu gust, explozițiunea noastră va fi concretizată, în ceea­ ce privește pe declaranții particulari. Printre aceste ante-proiecte, re­maniate de comisariatul general și transformate în proiecte defi­nitive, se va putea ști:— adaogă d. Cucu­—numărul, felul și di­mensiunile obiectelor ce -și pot găsi loc în exposițiunea noastră, așa ca să se poată limita alege­rea juriilor numai la cele mai bune obiecte ; se va provoca o salutară concurență între decla­ranți, de­oare­ce nu se vor primi din similarele obiecte depuse de­cât cele mai bune și în limita spațiului ce li se fixează prin proiect. Se va putea prevede la tim­p și fără eșu­ațiune la comandarea dulapurilor, vitrinelor,etajerelor, etc. necesare expunere! în mo­dul prevăzut de proiect, se va înlătura, în fine, cheltuiala d’a transporta la Paris obiecte pen­tru cari n’ar fi loc cum și res­ponsabilitatea față de exposanții ale căror obiecte, primite și duse deja la Paris, nu ar fi putut fi expuse din lipsa de spațiu. UN SFAT P­E ZI Spălarea oglinzilor.>Dacă voim să spălăm oglinzile bine și curat, luăm puțin praf de cretă buna, îl dizolvăm în apă și o lăsăm puțin sa se așeze; după aceea turnăm cu precau­țiune lichidul în alt vas, mutăm­ un petec de pânză de in în ea și spoim oglinda. După ce s’a uscat, o frecăm bine cu o flanelă. Să se stoarcă bine cârpa, pen­tru ca să nu ajungă lichidul în dosul oglinzei și s’o strice. Iar norocirea din str. Cotroceni — Vezi ilustrația — Ilustrația noastră de azi înfă­țișează nenorocirea petrecută în strada Cotroceni, despre care am vorbit în numărul nostru de ere. Femeea Catrina Marinescu ve­nea de la piroteh­nia armatei, unde era lucrătoare. Trecând prin strada Cotroceni, o vacă se repezi la dînsa și-l străpunse cu cornul brațul drept. Lumea, care se afla în apro­piere, sări în ajutor, și dând cu ciomegele în vacă, scăpă pe vic­timă de la o moarte sigura. Catrina Marin­escu fu trimisă la spitalul Filantropia. DESASAREA trenului accelerat lângă Albești (Prin fir telegrafic de la corespon­dentul nostru special) O mare catastrofă s’a întîm­­plat orî dimineață, la orele 6 și 10 minute, lângă gara Albești. Tr­enul accelerat, ce venea de la Burdujeni, a deraiat la a doua stație de la Ploești. Trenul IVo. 18 Trenul accelerat, care a de­raiat, poartă No. 18. El era com­pus din 13 vagoane. Printre persoanele din acel tren, ni se semnalează că se aflau d-ni C E­­mil Costinescu, directorul Băn­­cei generale, N. Rășcanu, prima­rul orașului Proești, precum și mai mulți alți pasageri, cari ve­­neau din Moldova. Deraiarea Trenul a plecat ca de ordinar și a ajuns în stația Albești cu o întârziere de câte­va minute. La ora aceasta mai toți pasa­gerii dormină. Se zice, dar faptul n’a putut­­ constatat, că mecanicul Bed­­mán, care conducea mașina, vo­ind să câștige minutele perdute, a dat o prea mare iuțeală loco­motivei. Se deduce de aci că aceasta ar fi cauza deraierei. O altă versiune mar e că sin­gura cauză a deraierei ar fi slă­birea liniei. In adever, plecând de la Al­bești, linia ferată face o curbă spre a trece peste podul de pe rîul Cricovul. In această parte terasamentul e slab și fiind curbă, dacă trenul a fi avut o iuțeală mai mare, deraiarea era inevi­tabilă. Totuși, până în momentul de față, nu se știe încă în mod po­zitiv cauza deraierei. Victimele Când trenul a deraiat, mașina și două vagoane au fost com­­plectamente sfărâmate. Alte „6 vagoane au fost răsturnate ”și deteriorate foarte mult. Vagonul-pat, care venea după al optulea vagon, fiind foarte solid și greu, nu s’a răsturnat și a apărat și cele­l’alte patru vagoane cari veneau după el. In momentul când s’a produs catastrofa, panica a fost de ne­­descris. Lumea din vagoane a fost aruncată la pământ. In a­­celaș moment cazanul a făcut explozie, producând o detună­tură asurzitoare. Mecanicul Redman și cu fo­carul au fost opăriți de apa din cazan și loviți de sfărămăturile mașinei. Alți cinci călători, printre cari de consilier județean An­­dronic, din Iași, fură de ase­menea grav răniți. Două dintre aceștia, un băr­bat și o femee, fură aduși în București și transportați de ur­gență de către comisarul gărev d. Ralet, la spitalul Filantropia. Ceî­l malțî răniți au fost internați în spitalul de la Ploești. Moartea mecanicului Redman, nenorocitul mecanic, care conducea mașina, abia in­tră în spitalul din Ploești și în­­cepă din viață. Fochistul, până în momentul când scrim aceste rînduri, e încă în viață. La fața locului îndată ce s’a aflat în Capitală despre această îngrozitoare ca­tastrofă, d. Miclescu, sub-direc­­torul căilor ferate ; d. Cotescu, șeful serviciului de mișcare, și d. Gane, șeful serviciului de în­treținere, s’au dus cu un tren special la locul unde s’a întâm­plat dezastrul. D-lor au plecat din Capitală la orele 8 diminea­ța și s’au reîntors la orele 2 și jumătate după amiază. 12. Ajutoarele Imediat după catastrofă s’a te­legrafiat din Albești la Buzău și Ploești, cerându-se ajutoare. Din gara Ploești a plecat un tren special cu mai mulți lucrători și unelte. In acel tren se afla și d. Sfotescu, prefectul județului Pra­hova. Alte ajutoare au mai sosit de asemenea din orașul Ploești. Cu toate acestea, până aseară târziu, linia n’a putut fi restabi­lită și comunicația s’a făcut prin transbordare. Pagubele Nu se poate cunoaște încă la ce cifră se ridică pagubele cau­zate. Putem spune însă, după informațiunile ce am cules de la persoane speciale în această ma­terie, că numai mașina și va­goanele sfărâmate trec peste suma de 100.000 lei. Reporter. Știri din străinatate Prin poftă — Prin Paris se svonește că Del­­cassy, ministrul de externe al Franței, va aduce din Petersburg nouă dovezi despre vinovăția lui Esterhazy. Pentru jumătatea primă a lu­­nei August vestitul Falk prezice ploaie multă, iar pentru a doua jumătate timp uscat. Cea mai critică zi în August va fi, 21 a lunei. Miercuri seara trenul de per­soane ce venia de la Vălcani a deraiat între stațiunile D.­Besse­­nyö și Vălcani (Ungaria). Foarte mulți călători au fost răniți. « * « Manifestațiunile se țin lanț în orașul Saltzb­rg, în contra gu­vernului austriac, a guvernarei sale pe baza paragrafului de ne­­voe, în contra dărilor noul de consum și în contra pactului au­­stro-ungar. Guvernul vrea să ia măsurile cele mai energice pen­tru a pune capăt acestor mișcări. E vorba să pună orașul în stare de asediu- Fapt­e, că miliția se înmulțește în garnizoana acestui oraș. Zilele acestea a încetat din viață la Chișinău, Iosef Rabînovici, un reformator popular în Basarabia, dar al cărui nume a trecut din­colo de hotare și despre care se vorbește cu prisosință în toate cercurile religioase. Dînsul a înființat cu concursul lui Alexandru II o sinagogă creș­tină în care se practic a și multe obiceiuri care tindeau la conto­pirea legei lui Moise cu legea creștinească. Se desmint zgomotele ce s-au răspândit în zilele din urmă a­­supra sănătăței Papei. Sănătatea Papei este excelentă și nu este adevărat că d-rul Laponi ar fi fost chemat, la vatican. Dama albă, a cărei present­ la procesul Zola, apoi la procesul din Rennes a intrigat pe toată lumea, pare să fie o doamnă Dar­­b­out, o femee elegantă care poartă de obicei­ o toaletă albă, și care se pasionează de afacerea Dreyfus ca de un roman. 9 . 9 «Memorial diplomatique» din Paris scrie : «Sosesc din Belgrad, din izvor sigur și bun, știri asupra condi­țiilor de sănătate ale ex-regelui Milan. Acesta prezintă toate sim­­ptoamele nebuniei de persecuție , suferă în mod teribil de insom­nie și petrece nopțile căutând a­­gresori în toate colțurile aparta­mentului său. «Ex-regele Milan se plimbă cu revolverul în mână și scoate a­­desea urlete teribile, trăgând fo­curi contra unor imaginari asasini vestea morței in resboiul din insu­lele Filipine a unui tînăr evreu Da­vid Silber, născut în Bârlad. Tînărul Silber, fiul d-lui I. Silber, comerciant în strada Speranță, des­părțirea II, a plecat din țară anul trecut la niște rude stabilite de mult în New-York. Odată cu isbucnirea războiului spano-american, el se înrola ca vo­luntar în armata americană, arma infanteriei. Cu oare­care cultură, avea câte­va clase gimn­asiale făcute în gim­naziul real din localitate, el se dis­tinse în diferite lupte, așa că în ul­timul timp fu avansat la rangul de sergent.­­ Deși bine făcut și de o constitu­ție robustă, Silber, slăbit mult se vede de greutățile războiului, fu si­lit acum 50 de zile să intre în spi­talul militar din San-Fernando (in­sulele Filipine). Dar nu stătu de­cât 4—5 zile în spital, căci întremându-se puțin, cu toată opoziția medicilor, el declară că voia să părăsească spitalul și că e hotărît să se întoarcă la postul său, căci regimentul gru avea mult de furcă cu insurgenții. Se vede că­­ i era dat să moară ca. un adevărat erou la postul de o­­noare, căci a treia zi după ieșirea sa din spital, un glonte străpungân­­du-i pântecele și provocă o peritonită gravă, urmată de moarte. Zilele acestei nefericiții lui părinți au primit două scrisori, una din partea departamentului războiului din Statele­ Unite și alta din partea comandantului de regiment din ca­re făcea parte Silber, prin care li se anunța moartea tragică a neferici­tului tlnăr. In scrisoarea colonelului, plină de elogii pentru mortul în luptă, era alăturată o scrisoare a tînărului către părinții săi, găsită în tunica sa după ce primise rana mortală. Jalea părinților nu se poate descrie. Guvernul Statelor­ Unite le va ser­vi o rentă viageră. Playger ft 9 9 ft * * ft * * ft * « „Universul Literar“ care va apare mâine Duminecă 31 Iulie, va cuprinde, pe lângă o materie literară foarte variată și aleasă, două frumoase ilustrații colorate, și anume : O femeie omor­âtă­ de o bivoliță in Cr­aiova și Accidentul din imprudență de la cârciu­­ma lui Miță Stere, din Ca­pitală. «Universul Literar» se vinde cu 10 bani numărul în toată țara. Universal in provincie [De la coresp. noștri particulari) — Pe ziua de 29 Iulie -j-Bârlad Crima din Crâng­.—V’am scris tu una din corespondențele mele trecute ca la 15 Iulie s’a găsit In pivnița vie­ din Crâng a d-lui P. P. Neacșu, un cadavru cu totul desfi­gurat, care, după minuțioase cerce­tări, s’a constatat că e al nefericitu­lui I. Aristide, lucrător ln vie, dis­părut fără urmă încă de la 15 A­­prilie anul curent. Parchetul local luând în mână a­­facerea, a dispus imediat arestarea lui Gheorghe a Ilincăi, care fusese tovarăș de muncă al dispărutului. Arestatul a negat incontinuu par­ticiparea lui la făptuirea crimei, a­­rătând că numai unul din țiganii cari au lucrat cu dânșii tn vie până la începutul lui Mai, putea să fie bă­nuit că din gelozie a comis oribila crimă asupra bietului lucrător. Jandarmii rurali, însoțiți de câți­va agenți de siguranță, au fost puși de vre­o 10 zile în căutarea bandei de țigani, dispărută încă din Mai, fără urmă. Dar toate sforțările lor n’au avut nici un succes și nu s’a putut în­că afla ascunzătoarea bănuiților. Dar parchetul ’și întoarce privirile asupra lui Gheorghe a Ilincăi, care a deținut încă, căci pare că punctele de acuzare se îngrămădesc din ce în ce mai mult asupra lui. Ieri a fost arestat individul loan Vizitiu, bănuit ca complice. Dar amândo­i neagă cu tărie că ar fi vinovați de crima ce li se im­pută. Instrucția continuă. Râi’liidean mort în războ­iul din insulele Filipine.—Ma­re sensație a făcut în orașul nostru Brăila Incendiu.—După cum v’am te­­legrafiat, în seara de 27 curent, ora 9, un incendiu s’a declarat în co­muna Comorofca, alăturea de cazar­ma Călărașilor. Imediat m’am trans­portat la fața locului; aci mi se a­­răta o priveliște înfiorătoare. Locu­itorii fugeau­ care încotro putea, du­­când cu sine copilașii și puținul a­­vut ce-­l aveau. Pompierii au sosit la fața locului împreună cu coman­dantul lor, bravul locotenent Batăr. Focul a fost localizat după o mun­că de 3 ore în continuă. Au ars următoarele : O magazie pescărie de scânduri, Căptușită pe din năuntru cu papură ca să fie răcoare la peștele înmaga­zinat. O ghețărie acoperită cu scân­duri și trestie. Lângă acestea, au mai ars mai multe camere de paiantă, proprietatea d-l ui Tănase Iordăches­­cu, care erau asigurate la societatea «Dacia» pentru suma de 500 lei; bagajul l’a salvat.­­ Lui Ivanciu Ionescu i-au mai ars multe lucruri ce se aflau­ în pescărie, precum: coșuri, rogojini în valoare de lei 2000. Atât uneltele cât și casa, au fost asigurate tot la societatea «Dacia» pentru suma de lei 9000. Nu s’a putut constata de unde anume a luat foc. Circulă mai multe versiuni; unii spun că alăturea de magazia de pește a lui Ivanciu Ionescu era va­tra unui locuitor, al cărui nume’nuî scapă, dar care spune că el nici nu a făcut foc in seara incendiului; al­ții spun ca au văzut primele flăcări eșind din răsuflătoarea magaziei de pește a lui Ivanciu. S’a deschis o anchetă care va sta­bili cauzele incendiului. Trebue să mai spunem că mai toate casele cari au ars erau făcute de scânduri și acoperite cu­pae; fo­cul, fiind alimentat și de vânt, care bătea țărișor, s’a întins până aproa­pe de grajdurile cazărmei de călă­rași, care grație activităței pompie­rilor a putut scăpa de primejdie. Spargere. — Tot­aga noapte, pe la ora 3, s’a constatat de către poliție o spargere comisă de niște vînzetori de jurnale la chioșcul de ziare Nr. 2 al lui Costicâ Tătaru, de pe strada Mare Nr. 5. Iată cum s’a descoperit furtul : Acest chioșc e situat într’un gang, Băiatul ce’l avea Tătaru In serviciu se culca în­tot­dea­una pe o bancă, în dosul chioșcului. Pe la ora 3 un curier aduce o telegramă d-lui Iritz, ce șa­de în etajul I-iu al ace­lor case, și intrând în gang. Vede ușa de la chioșc spartă. Imediat scoală pe băiat care avea se vede un somn foarte greu și Îl arătă ce a văzut. Băiatul, buimăcit de vio, nu știa ce este, el intră în chioșc și constată lipsa sumei de 30 le­i ce-l avea într’un portofel și 4 mărci vechi cap de bou în valoare de lei 2000. Imediat s’a dat alarma și d. comi­sar de serviciu a încheiat un pro­­ces-verbal. S’a bănuit imediat pe un vînzător de ziare anume Petra­­che Iordan Dumitru, care a și fost arestat. Acesta în cursul zilei a fost lăsat In chioșc vre-o 10 minute ca să stea până­ ce va veni băiatul Ni­­culescu, căci acesta fusese trimis Într’un loc. In acest timp Petrache îndrăsnește să caute prin teșghea, găsind acolo numai o marcă și­ niște portrete pe cari le puse în buzunar. Intorcându-Se băiatul, prima grije îi tu a căuta prin teșghea Unde vede că lipsesc cele de mai sus. Ei întrebă pe Petrache cum de lip­sesc acele lucruri, când el te-a lă­sat acum vre-o zece minute și mai ales că nu era altul în chioșc. Hoțul tăgăduește, spunând că el nu a luat nimic. Peste noapte s’a săvârșit sparge­rea, ceea ce denotă că acesta este autorul, însă el continuă a nega. Poliția cercetează și în curînd cred că va afla dacă este el s­au nu făp­tuitorul. Soții­. Iași Griza comercialii și fali­mentele.— Sigur, că in primul rînd bătrâna Capitală a Moldovei are de îndurat pe urma grozavei secete ce a bântuit în anul acesta țara noastră. E adevărat că Iașul nici o dată n’a avut o stare comercială înflori­toare, dar de astă dată un adevărat dezastru a suferit comercial eșan, dezastru care a adus deja o mul­țime de victime, și alte­ multe în perspectivă. Marii și micii comercianți.­ Ne­­așteptându-se nimeni la recolta proas­tă, deci și la slăbirea singurului de­­bușeu financiar al țarei, marii noș­tri angrosiști au adus, ca la toți anii, cantități enorme de mărfuri, pe cari, la rîndul lor, le-au împărțit, — bine-înțeles pe credit,— micilor comercianți, din oraș, din județ, și chiar din Moldova toată. Se înțelege, că în urma crizei ge­nerale, aceștia n’au putut răspunde la timp plăților, ceea­ ce a făcut ca și engreiștii să sufere colosal, căci din lipsa de fonduri n’au putut re­trage polițele scumptate pe la ban­cheri, și nici să fie piept scadențe­lor către marele fabrici și firme din străinătate. Negustorii necinstiți.­Dar și ne­gustorii necinstiți au izbutit să pro­­fite de acest timp cam tulbure, și au început să desfacă mărfurile lor cu un preț, de nimic, strângând bani in numerar, fără a da cui­va ceva. Unii dintre aceștia, cum e cazul cu Lazăr Mellis 60.000 lei pasiv, Moritz,Goldstein 180.000 lei pasiv etc., au dispărut făcându-se nevă­zuți, iar alții, sub masca crizei, au încetat plățile, lăsându-se a fi de­clarați în stare de faliment. Necinstea acestor negustori e u­­șor vizibilă, căci dacă criza face ca comerciul să fie într’o stagnațiune de moarte, adică dacă ea te oprește de a face vînzere sau cumper&ri, plăți sau încasări, dar ea în nici un cas nu-­țî aduce pasiv, afară doar oare­cari perder­i din capital ca: chel­­tuelî de întreținere "a magaziilor, dobânzi de prelungirea polițelor, etc. Mai bine zis, un comerciant da­că-i cinstit, în momentul când, din cauza crizei, nu mai poate ține piept scadențelor, trebue să aibă în activ dacă nu și capitalul pe care l’a pus în întreprindere, dar în ori­ ce caz suma pe care o datorește. Explicația contrară însă o dă în­­tr’un recent articol din Buletinul coo­mercial Iași d. Frâncu, excelent comptabil la Banca națională și a­­nume citează faliți, cari cu nici un capital propriu, sau cu unul care numai stârnește rîsul, au fundat oase comerciale de speriat, luând f­ie credit sume fabuloase, manipu­­ând fără nici o teamă sume de sute de mii de lei, pentru ca apoi să dispară, sau să nu deie credi­torilor cel mult 10 la sută din ca­pitalurile împrumutate. Victimele. — Nici vorbă, cazul de mai sus nu­ e general, căci sunt co­mercianți cari au început întreprin­derile lor cu capitaluri însemnate, și totuși au fost și sunt nevoiți să înceteze plățile cu un pasiv sdro­­bitor. Cauza e, că aceștia, în dorința de a-șî întinde cât mai mult comercial, au fost gata de a deschide ori și cărui nou venit credite însemnate, până în cele din urmă au căzut vic­timele negustorilor necinstiți des­criși mai sus, perzându-și ast­fel atât averea lor, cât și averea altora. Mai sunt și alte cauze, printre care dobânzile exagerate din ulti­mele timpuri, concurența nereală a marilor capitaliști cari lucrează nu­mai cu capitalurile lor, și apoi, în primul rînd, refuzul formal al ban­cherilor, atât locali cât și cel din străinătate, de a prelungi plățile, atunci când criza o cere. In orașul nostru. — Dacă cele de mai sus s’ar putea generaliza pen­tru toată țara, cu atât mai mult se potrivesc pentru orașul nostru. Ași putea sa dau cifre, sä aduc exemple, dar în cazul acesta mi-ar trebu coloane, și pe ziua de azi mi-am ocupat deja spațiul obicinuit în ziar. Mă mulțumesc numai să spun, că orașul nostru trece momentan prin­­tr’o criză îngrozitoare. Comercial­e cu totul mort, comer­cianții triști și tăcuți, străzile, de­și frumoase, pustii, numai tribunalele și sala portăreilor înțesate de lume, în plină mișcare, și pline de plân­sele din partea celora, a căror polițe urmează a fi protestate, și cari azi, mâine, vor fi declarați în stare de faliment. Miereari orașul nostru a impresionat ar dene populațiunea. Iată amănuntele culese la fața locului : Mercure seara cu trenul de 9 so­­­sește în orașul nostru d. Simon Rosen, voiajorul casei B. Courant. D-sa pleacă la h­otel Central pentru a închiria o cameră. Ajungîmd acolo , se dă jos și întreabă pe antrepenor, după , se­­­­ găsește o cameră de închiriat. La răspunsul negativ, d. se urcă în trăsură zicând birjaru­lui al duce la un alt hotel. N'apucă să întoarcă și trăsura se răsturna cu totul. Un țiăt dureros se auzea. Trăsura s’a răsturnat pe piciorul stâng al d-lui Rosen, fracturând­u-i piciorul. La țipetele victimei o imensă lume sa strâns în jurul trăsurei răs­turnate. Tocmai în acel moment trecea din întâmplare d. H. Leon student în medicină din Iași. D­ sa v­izând această nenorocire, a dispus ca victima să fie trans­portată în hotel, unde piciorul, în prezența a două doctori che­mați în grabă, a fost bandajat. După ce i s’a dat primele ajutoare, neno­rocitul voiajor și-a revenit puțin în fire. Birjarul,care s’a ales numai cu o mică spaimă, a fost arestat. Această nenorocire întâmplată în centrul orașului a produs o peni­bilă impresie asupra publicului care se afla de față. Roland: URÎ PROVERS PE ZI Nu pierzi nimic așteptând.. (Rusesc). Lucrari din toata lumea Cât bea Londra ? — Ca­­m­pitala engleză consumă foarte multă băutură. Numai puțin ca. 275 milioane «gallonî» de apă se scurge în decursul unui an pe gâtlejul londonesilor. Bere se bea într’o luni 155 milioane «gal­lon­i» (o măsură corespunzătoare cu 4.54 litri). Dacă fluidul acesta s’ar vărsa într'un vas uriaș, el ar fi mai înalt de­cât cel mai înalt monument al Londrei, co­lumna Nelon, și 150 oameni n’ar fi în stare a’l cuprinde. Dacă s’ar vărsa într’un lac se­cat, el ar fi de 50 de ori mai adânc, și întreaga escadră ame­ricană ar putea să manevreze comod pe suprafața lui. Băuturi alcoolice se consumă într’un an 4.400.000 «gallonî», ceea­ ce în­seamnă 25 milioane fanți din care se pot fierbe 1 miliard și 200 milioane de cești. Cafeaua din contra nu le tre­bue Englezilor. Salariul unui institutor olandez.­Armata nu îmbogă­­tățește pe militari în Austria, dar nici meseria de institutor nu-i mai bănoasă în Olanda. Un ziar din Rotterdam cons­tată, într’adevăr, că institutorul închisoarei din Tiel, în Gueldre, are o leafă de 150 de florini, de ^ și profesează 5 săptămâni pe an, seasa zile pe săptămână și 3 cea­­suri pe zi. Scăzând reținerea pen­tru pensie, îi re­mâne 33 centime pe oră. Pitești Crimă. —- Marți, pe la ora 1 p. m., o crimă s’a săvârșit pe strada Tîrgu din vale, în următoarele Îm­prejurări : In acea stradă se află o cârciumă pe care o ține de vre-o cât­va timp un fost lucrător tipo­graf, anume Gostică Leca. Femeea acestuia întreținea de vre-o cât­va t­imp ralaațiuni amoroase cu un grec, anume Aristide, de profesiune bru­tar, ce locuia alături de cârciumă și care cheltuise, pentru a satisface, capriciile amantei sale, tot ce ago­nisise până acum. Nevasta cârciu­­marului, văzând că amantul său nu mai avea bani, caută să scape de dînsul. Aristide, văzând că femeea pe care o iubise cu atâta ardoare î1 părăsește, hotărî să-șî rezbune. Săptămâna trecută cumpără un re­volver cu 6 focuri. îl înearcă și-l puse ln cutia mesei din odaia sa. Azi, pe la orele 10 a. m., se întâl­nește cu un prieten al Băii, anume Marin Dumitru, de profesiune var­­dist de noapte, și se duc la câr­ciumă unde se pun pe băutură. Pe când soții Leca erau la masă, o ceartă isbucnește între aceștia și Aristide. La un moment dat Aris­tide, înfuriat peste măsură, se duce acasă, la revolverul care, după cum am spus, era încărcat și descarcă un foc în cârciumar, căruia le face o mică rană. Femeea, îngrozită, fuge. Aristide,crezând că cârciuma­­rul , mort, descarcă al douilea foc asupra amantei sale, fără a o ni­meri. Vardistul Dumitru, voind a-l opri, primește un glonț de revolver care îi face o rană adâncă în pulpa dreaptă. După aceea o ia la fugă cu revolve TM 1 cu mână, dar este prins de vardiști, care-l desarmează și-l arestează. Vardistul Marin Dumitru a fost transportat la spitalul cen­tral. Fideas Ploești O farsă. — Un chelner numit Jean Stoenescu, zis și Biruinghiu, s’a dus erî de dimineță la mănăs­tirea Ghighiu, —situată în partea de sud a orașului nostru—și a spus călugărilor d’acolo că starețul—care se află de mai mult timp la băile Pucioasa— ar fi încetat din viață a­­laltă­ erî noapte. Călugării, la auzul unei ast­fel de vești, rămaseră înlemniți. Ei, fără să’și inchipue că e o glumă de prost gust la mijloc, se suită dm­­­preună cu chelnerul într’o trăsură ce aparține mânăstirei și veniră la Ploești. Ajunși aci, se duseră direct la un decorator de pompe funebre, însărcinându-l ca imediat să trimită un dric la bariera Tîrgoviște­, unde va aștepta corpul starețului și-l va duce la mănăstire. După aceia telegrafiaza patronului stabilimentului băilor Pucioasa, fă­­cându-l cunoscut că dinșii au aran­jat totul pentru înmormîntare și că așteaptă doar sosirea rămășițelor mortuare ale defunctului. Patronul băilor, mirat de spusele călugărilor, le răspunde că starețul se află în cea mai deplină sănătate. Călugării, văzând că individul de mai sus și-a bătut joc de dînșii, se plânseră procurorului, care a ordo­nat ca farsorul să fie imediat arestat. El a fost prins aseară prin piața Unirei și dus la poliție; acolo a de­clarat că motivul care l’a împins d’a juca festa bieților călugări, e că urîște de moarte biserica și religia. Se crede că el nu se prea bucură de facultățile minței, fapt ce o să pună în poziție pe autoritățile noas­tre respective de a-l interna într’un ospiciu de nebuni. Farsa aceasta a produs o vie sen­zație în orașul nostru, și mai cu deosebire printre preoți. Piatra-Neamțu O dureroasă nenorocire.— O nenorocire care s’a întâmplat un Geonic ÎNTÂMPLĂRI Ulii flipUti la Focul de la Pantelimon Erî noapte, pe la orele 12» un mare incendiu a isbucnit în sa­tul Pantelimon. Focul a luat na­­­­ștere de­ja un car cu coconi. Sulând un vânt putermic, semn­­­teile au fost aruncate peste clă­dirile din apropiere, cari se a­­prinseră numai de­cât. Puțin după aceea, tot satul era amenințat să fie mistuit de flă­cări. Mai mulți săteni veniră că­lare in Capitală și anunțară poli­ția noastră despre marele de­zastru. Pompierii, din aproape toate posturile, se du­sără numai de­cât la fața locului și după doua ore și jumătate isbutiră si loca­lizeze marele incendiu. Dintre clădirile arse putem­ nota­­ pe acelea ale locuitorilor Nicolae Gheorghe, Dumitru Nicolae, Ma­rin Oprea, grajdiul lui Florea Mateescu, distrugerea complectă a ghețăriei lui Hie Marcus și o mulțime de alte case. Până în momentul de fața sa se cunoaște încă în mod esagr suma pagubelor cauzate: încercarea de sinucidere din strada Brațului O tînără femee, anume Cate­­rina Seif, în vârstă de 20 ani, domiciliată în strada Brațului No. 7, se afla de mai mult timp bolnavă de niște dureri atrope la ambele picioare. Alaltă­ eri ea s’a dus la spitalul Colentine, unde medicul i-a dat 60 grame de amoniac, ca să se ungă pe picioare. Nenorocita femee, fiind însă disperată de atâtea dureri atrope, în loc să se ungă cu amoniacul, îl înghiți, cu scop de a se si­nucide. Vecinii, prinzând însă de veste, sparseră ușa și intrând în odaie, transportară ne­nenorocita fe­mee din nou la spitalul Golen­­tina. Starea ei e foarte gravă. Nenorocirea din strada Făurari In strada Făurari, la No. 14, se clădește 0­oina a d-nei Fran­cisca Cukin. Un țigan lucrător, anume Călin Badea, se afla pe schela din etajul al II-lea. Inăl­­țându-se ca să bată o șipcă, ne­norocitul alunecă și căzu jos. El se lovi așa de grav la cap, în­cât rămase aproape în nesim­țire. Anunțându-se numai de­cât secția respectivă, comisarul veni la fața locului și ridicând pe rând­ îl transportă la spitalul Colțea. Starea lui e foarte gravă. Sinuciderea de la lega­­țiunea Serbească Aseară, la orele 6, un îngriji­tor de la legațiunea sârbească, anume lanoș, de origină ungur, s-a împușcat trăgându-și un fos de revolver. Cauza este amorul. lanoș iubea pe o fată din apropiere. Dânsa dansase Dumineca trecută cu un altul și aseară, în urma unor explicațiuni, nenorocitul puse capăt geloziei curmându-și viața. El a lăsat și o scrisoare în care spunea că se sinucide pen­tru frumoasa lui Marița. D. general Algiu, prefectulj

Next