Universul, august 1899 (Anul 17, nr. 208-237)
1899-08-01 / nr. 208
'wwi«ii»iwifiiiir>»7riríirrTi~WtT'rirTr'0T -1 LICEUL WEBS INSTITUT DE BAPȚI INTERNAT ȘI EXTERNAT - București -190, Calea Victorie* *,- 190 Director: G. C. DRAGU Profesor de filosofie la liceul Lazăr (fulsuri primare,liceale compleete, secție reală și clasici, preparațiuni pentru fecalele special«, Instacțțiune splendidă, cartier eminar,amente higicafe, îngrijire părintească, supraveghere severă, control și direcțiune sănătoasă, deprindere la muncă și purtare cinstită. In ultimii 4 ani a avut numărul cel mai mare de elevi din toate acualele particulare din țară. La examenele de fine de an școlar acum și în anii anterior la delegațiunele ministeriale, compuse din profesori , universitari și secundari de o severitate și imparțialitate bine cunoscută, au promovat un mare numftr de elevi, car pot fi examinați de ori ce juriu, fie cât de sever. Procentul repetenților totdeauna mai mic ca In scoalele Statului. Certificatele deopotrivă de valabile ca cele ale școalelor Statului. Se fac și preparat,iuni pentru din% clase in conformitate cu art. 41S din regulamentul școalelor secundare. Cursul anului școlar 1899 — 1900, cu corpul didactic distins și deja bine cunoscut, va Începe la 1 Septembrie 1899. Preparațiunele pentru corigenți la 15 August. înscrierile încep la 10 August. Prospecte și lista profesorilor gratis 1a cerere. 1781 ___________________ AVIS Pa moșia Pesceana, din com Pesceana de sus, plasa Jiul, jud. Gorj, se află de vînzare o însemnată cantitate de fân, pae de văz și paie de grâu. La această moșie se primesc și Întreținere și vite de tot soiul cu condițiuni avantagioase. Doritorii se vor adresa pentru informațiuni la d. G. L. MARCOFF, arendașul moșiei. D. Th.. Radivon Bulevardul Elisabeta No. 9 (lângă Băile Eforiei) Are onoare de a anunța onor. 181 clienți că i-a sosit acum o cantitate mare de ceasuri fine, de la renumita casă din Moscova și Petersburg. Vasile Perlov, furnisor al mai multor curți imperiale și al curtei noastre regale. Aceste ceaiuri fiind de calitate superioară și prețul ieftin, fi recomand, cu deosebire clienților ca cel mai fin din câte a avut în magazin, care ceaiu iarna te încălzește și vara te răcorește ; pe lângă acestea a primit un bogat asortiment de lucruri de lux în orfevrărie, pentru menagitt; serviciuri de ceaiă, de bere, de licheruri, de dulceață, de champagne, de vișinată, etc. Mare depou de serviciuri de masă, christofle și de la alte fabrici cu prețuri foarte eftine. Mare depozit de icoane prea frumoase, începând de la 1 lefi bucata. Obiecte bisericești, candele, cădelnițe, potire, cruci, evanghelii, epitalii, policandre cu 6 și 18 lumini. Mai recomandă bogatul asortiment de bijuterii veritabile, cercei, broșe, brațelete, coliere și riviere de briliante, marquise , mar și diferite forme de inele cu pietre fine colori, anturate cu briliante,fufiș pentru cap-Hortogenie fină de aur cu pietre montate și simple de aur, argint și oțel. Lanțuri lungi pentru ceasoarnivelor cu limt o, ion și ferä perle. Alarc Raion de Bijuterie imitație și obiecte pe fantezie, ca : centure prea elegante cu bucle de strai, etc. Broșe frumoase de argint aurite și o mulțime de obiecte pentru cadouri, pentru zile onomastice, logodne, nunuți și botezuri. Din cauza crizei, prețuri avantagioase. Cu perfectă stimă RADIVAN 9 bis.—Bulevardul Elisabeta (lângă Băile Eforie!) In calea Victoriei 32 Pe lângă bijuterie și argintărie a organizat și un atelier de gravură sub conducerea d-lui I. Schwartz. O CUGETARE PE ZI Femeea fără toaletă e ea un soldat fără uniformă. I Pozit iv\ FABRICA D.H. Theodoraky &C. — HERESTRAU NOU ~ Biuroul central: Harm tu Tel 42 — 42 de lei mia — de ori ce fel de cărămidă aflată în depou, dusă pe șantierul clădiri. 1176 Articole de Coloniale — ICRE NEGRE— kilo lel II — in permanență și proaspete LA EMANUEL CALAVREZO Strada Șepcari IVo. 3 1793 EEIEE HIM — din Brăila — Consultațiuni medicale I Kărtisrstrasse 5, Viena 1683_____________ Boalele secrete Neputința Bărbătească Se vindecă repede fără durere suni-S îedicare, după experiență de 9 inî e specialitate In bol( lumeș I de la 1870). No. 1, 8 TK. EMIGRAȚII, No. 1 Intrarea numai prin str.str.Voevoz Consultații de la 10 1 dimineața și de la 6—8 seara Loc separat de așteptare piecare DOAMNA DOCTOR Moschuna Sion Consultațiuni pentru boale de femei de la 6—7 p. m. Strada Polonă No. 128 1812 Sunt o victimă. Dacă sunt vinovați, ei sunt la ministerul de r&bovü, care noi au ales ca victimă spre a ascunde infamiile comise». (Traportul din 7 Octombrie 1897). Deja în Maiji, același an, el fu auzit zicând cu voce tare: «Sunt sigur că bărbații sus «puși se interesează de mine și «că adevărul se va descoperi. «Pentru aceasta vreau să trăiesc, căci simt că dacă aș muri, «femeea mea m’ar urma imediat în mormînt. Trebue să înțelegeți că nu me tem de «moarte , am rezutro de multe «ori în fața mea. Familia mea «ar dori revizuirea procesului «meu , dar nu’î asta ce trebue, «ci descoperirea adevărului, reabilitarea deplină și întreagă». (Raportul din 6 Maiü 1897). In sfârșit, pe o ciornă de scrisoare, ruptă de condamnat, s’a putut citi următoarea frasîi : «Declar nu numai că sunt ne«vinovat, dar că cer lumina, a«tât asupra scrisoarei încriminate cât și asupra actelor anonime, pe cât de crude pe atât «de mincinoase, cari au fost anexate la dosar.» (Raportul de la 10 Martie 1898). La 11 Decembrie 1807, Dreyfus iese a 2-a oară din rezerva lui. El vrea să știe cum stă «cu făgăduelile ce î s’au făcut după osândirea sa» și, necăpătând nici un răspuns, exclamă : «Doctore, sunt istovit; mă tem «mai mult ca de orice să nu «înebunesc. Dar prefer să mor adecât să înebunesc și să aiu«rez. Mă duc..’Ți cer dec! mij«loacele de a me» susține încă o «lună. Dacă atunci nu primesc «nici o veste de la familia mea, «s’a sfîrșit. De altfel, nu mi-e «frică de moarte Ușurează«mă !...» (Raportul din Decembrie 1897). Anul 1898 și primele luni din 1899 au trecut pentru condamnat în alternative de bucurie și de disperare. El caută să ghicească, în privirile și în vorbele paznicilor sei, rezultatul demersurilor familiei sale, rezultatul procesului de revizuire angajat înaintea Casație. El nu încetează de a întreține o corespondență numeroasă cu ai săi. In timpul celor 4 ani de închisoare, a scris mai bine de 1000 de scrisori adresate fie femeei sale sau fratelui său, fie președintelui Republicei, miniștrilor, generalului de Boisdeffre, etc., și a remis, conform regulamentului, mai multe mii de ciorne de scrisori nesfârșite. Corespondența lui și a lor săi e așa de mișcătoare, încât comandantul superior al insulelor Salutului oprește pe gardieni de a o citi, de teamă ca supraveghierea lor să nu slăbească. Aceasta este expunerea sumară a diferitelor rase ale atitudinei lui Dreyfus, așa precum reiese din raporturile supraveghietorilor-șefi cari s’au perindat la insula Diavolului și cari, cei mai mulți lipsiți de instrucțiune, firi aspre și primitive, s’au mărginit să consemneze zi cu zi, ceas cu ceas, vorbele și gesturile condamnatului încredințat gazel lor. Astfel chiar viața lui Dreyfus s-a desfășurat înaintea cehilor moștri eroare pe proprietarul Iulius Braun, din circumscripția 10-a a Vienei, făcându-l sa păgubească 2,000 fiorini la cumpărarea unei case. Apoi mai era acuzat că a furat d-lui Albert Gottlieb, în ziua de 16 Ianuarie a. c., o bancnotă de 1.000 florini. Heinrich Leitner era deci acuzat de furt și escrocherie și a fost condamnat la 2 ani închisoare grea. Grefier. Imitatorii lui Ioan Pipa prin Ungaria In urma arestării principalilor făptuitori ai crimei din Palanca, asupra cârciumarului Jilgod lanoș, s’a descoperit o bandă de 24 inși compusă din : croați, muntenegreni și italieni, cari de vre-o câteva luni prădați și ucideau birtașî și cârciumarî prin Ungaria cât și prin România, fără a putea fi prinși nici de o poliție, nici de alta. Centrurile lor de operație erau prin satele de lângă Râmnicu- Vâleer, prin Palanca și prin Sibiu. In seara zilei de 26, pe la orele 9, când unul din bandiți a venit în Gymeș să privească pozițiunea cârciumarilor pe cari aveau să-i prade în acea noapte, a fost prins și arestat de către jandarmii unguri. In urma anchetei făcute de către gandarmii unguri și de primarul român din Palanca, rezultă, după cum a povestit și hoțul, că în acea noapte aveau de gând să prade 3 cârciumi din Ghimeș și cât tot eî“cari sunt o bandă de 24 inși—-au ucis în noaptea de 24 spre 25 Iulie pe cârciumărul Ianoș Jöged, că tot ei în acea noapte au furat în comuna Agăș de la locuitorul Neculai Ciorcanu suma de 6717 lei și că mai sunt autorii a mai multor fapte din diferite localități. S’au mai arestat apoi fostul gardian de la impresa Camnetz, muntenegreanul Filipovici, care le procura armele, apoi s’au prins tot din aceiași bandă 4 italieni în Csic Szereda, dar restul, cari sunt împrăștiați în număr de 18 nu au fost încă prinși. Filipovici, care a fost prins de geandarmii români, a fost depus in penitenciarul din Bacău, iar cei lalți vor fi extrădați mai târziu. Suma de bani găsită asupra celor prinși este foarte mică în raport cu furturile ce au comis până în prezent, din care cauză geandarmii din localitate au plecat spre Sibiu, unde deținuții declară că complicii lor au fugit cu grosul de bani. Din declarațiile făcute de toți cei prinși până în prezent, rezultă că au avut același plan ca Ioan Pipa din București. Curier Judiciar (TRIBUNALELE STREINE) Un fost milionar escroc Miercurea trecută, tribunalul corecțional din Viena s-a ocupat cu procesul fostului milionar și actual Heinrich Leitner. Acesta e originar din Budapesta și e acuzat că a incus în Plecarea lui Ion Pipa DINU IAȘI «VESELIA», care a apărut astăzi Sâmbătă 31 Iulie, cuprinde, pe lângă materia cea mai variată, mai interesantă și bogată, și o mare ilustrație în 6 culori, reprezintând : Plecarea lui Ion Popa din Iași, teribilul ucigaș al cârciumarilor din Capitală. «VESELIA» se vinde cu 10 bani în toată țara. România la expoziția din Paris Iată modul cum s’au întocmit comitetele speciale : Comitetele Comitetul claselor 11—18 ; I. I. V. Socec, președinte ; G. Balescti, secretar. Comitetul claselor 19—22 : R. H. Oppler, președinte E. Wolff, secretar. Comitetul claselor 23—27, președintele și secretarul se vor desemna mai târziu. Comitetele claselor 30, 32 și 33 idem. Comitetul cl. 31: Th. Mandrea, președinte. Comitetul cl. 39: Gr. Alexandrescu președinte, secretar, Th. Lapatino. Comitetele claselor 49-52: N. Nădejde președinte; Ionescu Ganea, secretar. Comitetul cl. 53: președinte și secretarul se vor desemna după venirea în țară a d-lui Antipa, șeful pescăriilor. Comitetul cl. 63: președinte și secretar se vor desemna mai târziu. Comitetul claselor 64-65: E. Wolf, președinte: Leon Bannet secretar. Comitetul claselor 66-67: E. Lessel președinte: R. Dürrer secretar. Comitetul claselor 69-71: I. Finkelstein președinte: Adol Sterberg secretar. Comitetul claselor 72-73: N. Zanne președinte; I. Ellembogen secretar. Comitetul claselor 74-75: dr. Steiner președinte; Weinlieb, secretar. Comitetul claselor 76-86 : S. Fain, președinte; Alibi, secretar. Comitetul claselor 88 și 92 : I. I. V. Socec, președinte ; Robert Dürrer, secretar. Comitetul claselor 93—100 : Paul Miller, președinte ; Apostol Grigoriadi, secretar. re * * Se știe că aceste comitete speciale au primit însărcinarea de a întocmi planul compartimentului destinat ezpozițiunei claselor lor, și în acest scop se vor pune în raport cu toți declaranții claselor lor spre a avea indicațiuni asupra numărului, felului și dimensiunilor obiectelor ce-șî propune a expune fiecare. * Declaranții d’a expune din clasa 63, grupa 11-a (Exploatațiuni de mine și de cariere)—neîntrunindu-se în număr suficient în ziua de Luni 19 Iulie, au fost convocați din nou a se întruni ieri, Vineri 30 Iulie, în sala comisariatului general al expoziției, pentru a se forma în comitet special și a’șî alege președintele și secretarul lor, în scop de a întocmi până la 15 August viitor ante-proiectul compartimentului rezervat produselor sus indicate.* * # D. comisar special N. Cucu a adresat o circulară celor 8 agenți regionali ai comisariatului general, pentru a le pune în vedere că, în urma congreselor grupurilor de declaranți de a expune, ce au avut loc la comisariat de la 15 până la 24 iulie, aceșt declaranți s’au organisat în comitete speciale, după specialitățile lor. Se știe că aceste comitete speciale au primit însărcinarea de a întocmi planul compartimentului destinat exposițiunii claselor, și în acest scop se vor pune în raport cu toți declaranții claselor lor spre a avea indicațiuni asupra numărului, felului și dimensiunile obiectelor ce-șî propun a expune fiecare. Ele vor întocmi ante-proiectul lor pe o scară de 0. m., 04 pe metru, pentru rândurile și ornamentațiunea compartimentului claselor respective* și 1 vor depune la comisariat, împreună cu o listă enumerativă și explicativă a obiectelor figurând în ante-proiect, până la 15 August viitor. Urmează apoi instrucțiile pe care de comisar special Gucu le dă agenților regionali și cari se pot rezuma astfel : Agenții regionali vor datori a se întreține, în grup succesiv și urgent, cu președintele fiecăruia din comitetele mai sus indicate, spre a vedea măsurile ce vor fi de luat pentru a se pune în raport cu declaranții claselor respective și pentru întocmirea ante-procedului, raportând colectiv d-lui comisar special despre ceea ce vor fi constatat. D. comisar special Cucu constată în această circulară, că din momentul ce comisariatul general va fi pus în posesiunea acestor alte-proiecte, cu descrierea conștiincioasă a obiectelor ce pot fi cuprinse de compartiment, cu o rânduială logică și o împodobire cu gust, explozițiunea noastră va fi concretizată, în ceea ce privește pe declaranții particulari. Printre aceste ante-proiecte, remaniate de comisariatul general și transformate în proiecte definitive, se va putea ști:— adaogă d. Cucu—numărul, felul și dimensiunile obiectelor ce -și pot găsi loc în exposițiunea noastră, așa ca să se poată limita alegerea juriilor numai la cele mai bune obiecte ; se va provoca o salutară concurență între declaranți, deoarece nu se vor primi din similarele obiecte depuse decât cele mai bune și în limita spațiului ce li se fixează prin proiect. Se va putea prevede la timp și fără eșuațiune la comandarea dulapurilor, vitrinelor,etajerelor, etc. necesare expunere! în modul prevăzut de proiect, se va înlătura, în fine, cheltuiala d’a transporta la Paris obiecte pentru cari n’ar fi loc cum și responsabilitatea față de exposanții ale căror obiecte, primite și duse deja la Paris, nu ar fi putut fi expuse din lipsa de spațiu. UN SFAT PE ZI Spălarea oglinzilor.>Dacă voim să spălăm oglinzile bine și curat, luăm puțin praf de cretă buna, îl dizolvăm în apă și o lăsăm puțin sa se așeze; după aceea turnăm cu precauțiune lichidul în alt vas, mutăm un petec de pânză de in în ea și spoim oglinda. După ce s’a uscat, o frecăm bine cu o flanelă. Să se stoarcă bine cârpa, pentru ca să nu ajungă lichidul în dosul oglinzei și s’o strice. Iar norocirea din str. Cotroceni — Vezi ilustrația — Ilustrația noastră de azi înfățișează nenorocirea petrecută în strada Cotroceni, despre care am vorbit în numărul nostru de ere. Femeea Catrina Marinescu venea de la pirotehnia armatei, unde era lucrătoare. Trecând prin strada Cotroceni, o vacă se repezi la dînsa și-l străpunse cu cornul brațul drept. Lumea, care se afla în apropiere, sări în ajutor, și dând cu ciomegele în vacă, scăpă pe victimă de la o moarte sigura. Catrina Marinescu fu trimisă la spitalul Filantropia. DESASAREA trenului accelerat lângă Albești (Prin fir telegrafic de la corespondentul nostru special) O mare catastrofă s’a întîmplat orî dimineață, la orele 6 și 10 minute, lângă gara Albești. Trenul accelerat, ce venea de la Burdujeni, a deraiat la a doua stație de la Ploești. Trenul IVo. 18 Trenul accelerat, care a deraiat, poartă No. 18. El era compus din 13 vagoane. Printre persoanele din acel tren, ni se semnalează că se aflau d-ni C Emil Costinescu, directorul Băncei generale, N. Rășcanu, primarul orașului Proești, precum și mai mulți alți pasageri, cari veneau din Moldova. Deraiarea Trenul a plecat ca de ordinar și a ajuns în stația Albești cu o întârziere de câteva minute. La ora aceasta mai toți pasagerii dormină. Se zice, dar faptul n’a putut constatat, că mecanicul Bedmán, care conducea mașina, voind să câștige minutele perdute, a dat o prea mare iuțeală locomotivei. Se deduce de aci că aceasta ar fi cauza deraierei. O altă versiune mar e că singura cauză a deraierei ar fi slăbirea liniei. In adever, plecând de la Albești, linia ferată face o curbă spre a trece peste podul de pe rîul Cricovul. In această parte terasamentul e slab și fiind curbă, dacă trenul a fi avut o iuțeală mai mare, deraiarea era inevitabilă. Totuși, până în momentul de față, nu se știe încă în mod pozitiv cauza deraierei. Victimele Când trenul a deraiat, mașina și două vagoane au fost complectamente sfărâmate. Alte „6 vagoane au fost răsturnate ”și deteriorate foarte mult. Vagonul-pat, care venea după al optulea vagon, fiind foarte solid și greu, nu s’a răsturnat și a apărat și celel’alte patru vagoane cari veneau după el. In momentul când s’a produs catastrofa, panica a fost de nedescris. Lumea din vagoane a fost aruncată la pământ. In acelaș moment cazanul a făcut explozie, producând o detunătură asurzitoare. Mecanicul Redman și cu focarul au fost opăriți de apa din cazan și loviți de sfărămăturile mașinei. Alți cinci călători, printre cari de consilier județean Andronic, din Iași, fură de asemenea grav răniți. Două dintre aceștia, un bărbat și o femee, fură aduși în București și transportați de urgență de către comisarul gărev d. Ralet, la spitalul Filantropia. Ceîl malțî răniți au fost internați în spitalul de la Ploești. Moartea mecanicului Redman, nenorocitul mecanic, care conducea mașina, abia intră în spitalul din Ploești și începă din viață. Fochistul, până în momentul când scrim aceste rînduri, e încă în viață. La fața locului îndată ce s’a aflat în Capitală despre această îngrozitoare catastrofă, d. Miclescu, sub-directorul căilor ferate ; d. Cotescu, șeful serviciului de mișcare, și d. Gane, șeful serviciului de întreținere, s’au dus cu un tren special la locul unde s’a întâmplat dezastrul. D-lor au plecat din Capitală la orele 8 dimineața și s’au reîntors la orele 2 și jumătate după amiază. 12. Ajutoarele Imediat după catastrofă s’a telegrafiat din Albești la Buzău și Ploești, cerându-se ajutoare. Din gara Ploești a plecat un tren special cu mai mulți lucrători și unelte. In acel tren se afla și d. Sfotescu, prefectul județului Prahova. Alte ajutoare au mai sosit de asemenea din orașul Ploești. Cu toate acestea, până aseară târziu, linia n’a putut fi restabilită și comunicația s’a făcut prin transbordare. Pagubele Nu se poate cunoaște încă la ce cifră se ridică pagubele cauzate. Putem spune însă, după informațiunile ce am cules de la persoane speciale în această materie, că numai mașina și vagoanele sfărâmate trec peste suma de 100.000 lei. Reporter. Știri din străinatate Prin poftă — Prin Paris se svonește că Delcassy, ministrul de externe al Franței, va aduce din Petersburg nouă dovezi despre vinovăția lui Esterhazy. Pentru jumătatea primă a lunei August vestitul Falk prezice ploaie multă, iar pentru a doua jumătate timp uscat. Cea mai critică zi în August va fi, 21 a lunei. Miercuri seara trenul de persoane ce venia de la Vălcani a deraiat între stațiunile D.Bessenyö și Vălcani (Ungaria). Foarte mulți călători au fost răniți. « * « Manifestațiunile se țin lanț în orașul Saltzbrg, în contra guvernului austriac, a guvernarei sale pe baza paragrafului de nevoe, în contra dărilor noul de consum și în contra pactului austro-ungar. Guvernul vrea să ia măsurile cele mai energice pentru a pune capăt acestor mișcări. E vorba să pună orașul în stare de asediu- Fapte, că miliția se înmulțește în garnizoana acestui oraș. Zilele acestea a încetat din viață la Chișinău, Iosef Rabînovici, un reformator popular în Basarabia, dar al cărui nume a trecut dincolo de hotare și despre care se vorbește cu prisosință în toate cercurile religioase. Dînsul a înființat cu concursul lui Alexandru II o sinagogă creștină în care se practic a și multe obiceiuri care tindeau la contopirea legei lui Moise cu legea creștinească. Se desmint zgomotele ce s-au răspândit în zilele din urmă asupra sănătăței Papei. Sănătatea Papei este excelentă și nu este adevărat că d-rul Laponi ar fi fost chemat, la vatican. Dama albă, a cărei present la procesul Zola, apoi la procesul din Rennes a intrigat pe toată lumea, pare să fie o doamnă Darbout, o femee elegantă care poartă de obicei o toaletă albă, și care se pasionează de afacerea Dreyfus ca de un roman. 9 . 9 «Memorial diplomatique» din Paris scrie : «Sosesc din Belgrad, din izvor sigur și bun, știri asupra condițiilor de sănătate ale ex-regelui Milan. Acesta prezintă toate simptoamele nebuniei de persecuție , suferă în mod teribil de insomnie și petrece nopțile căutând agresori în toate colțurile apartamentului său. «Ex-regele Milan se plimbă cu revolverul în mână și scoate adesea urlete teribile, trăgând focuri contra unor imaginari asasini vestea morței in resboiul din insulele Filipine a unui tînăr evreu David Silber, născut în Bârlad. Tînărul Silber, fiul d-lui I. Silber, comerciant în strada Speranță, despărțirea II, a plecat din țară anul trecut la niște rude stabilite de mult în New-York. Odată cu isbucnirea războiului spano-american, el se înrola ca voluntar în armata americană, arma infanteriei. Cu oarecare cultură, avea câteva clase gimnasiale făcute în gimnaziul real din localitate, el se distinse în diferite lupte, așa că în ultimul timp fu avansat la rangul de sergent. Deși bine făcut și de o constituție robustă, Silber, slăbit mult se vede de greutățile războiului, fu silit acum 50 de zile să intre în spitalul militar din San-Fernando (insulele Filipine). Dar nu stătu decât 4—5 zile în spital, căci întremându-se puțin, cu toată opoziția medicilor, el declară că voia să părăsească spitalul și că e hotărît să se întoarcă la postul său, căci regimentul gru avea mult de furcă cu insurgenții. Se vede că i era dat să moară ca. un adevărat erou la postul de onoare, căci a treia zi după ieșirea sa din spital, un glonte străpungându-i pântecele și provocă o peritonită gravă, urmată de moarte. Zilele acestei nefericiții lui părinți au primit două scrisori, una din partea departamentului războiului din Statele Unite și alta din partea comandantului de regiment din care făcea parte Silber, prin care li se anunța moartea tragică a nefericitului tlnăr. In scrisoarea colonelului, plină de elogii pentru mortul în luptă, era alăturată o scrisoare a tînărului către părinții săi, găsită în tunica sa după ce primise rana mortală. Jalea părinților nu se poate descrie. Guvernul Statelor Unite le va servi o rentă viageră. Playger ft 9 9 ft * * ft * * ft * « „Universul Literar“ care va apare mâine Duminecă 31 Iulie, va cuprinde, pe lângă o materie literară foarte variată și aleasă, două frumoase ilustrații colorate, și anume : O femeie omorâtă de o bivoliță in Craiova și Accidentul din imprudență de la cârciuma lui Miță Stere, din Capitală. «Universul Literar» se vinde cu 10 bani numărul în toată țara. Universal in provincie [De la coresp. noștri particulari) — Pe ziua de 29 Iulie -j-Bârlad Crima din Crâng.—V’am scris tu una din corespondențele mele trecute ca la 15 Iulie s’a găsit In pivnița vie din Crâng a d-lui P. P. Neacșu, un cadavru cu totul desfigurat, care, după minuțioase cercetări, s’a constatat că e al nefericitului I. Aristide, lucrător ln vie, dispărut fără urmă încă de la 15 Aprilie anul curent. Parchetul local luând în mână afacerea, a dispus imediat arestarea lui Gheorghe a Ilincăi, care fusese tovarăș de muncă al dispărutului. Arestatul a negat incontinuu participarea lui la făptuirea crimei, arătând că numai unul din țiganii cari au lucrat cu dânșii tn vie până la începutul lui Mai, putea să fie bănuit că din gelozie a comis oribila crimă asupra bietului lucrător. Jandarmii rurali, însoțiți de câțiva agenți de siguranță, au fost puși de vreo 10 zile în căutarea bandei de țigani, dispărută încă din Mai, fără urmă. Dar toate sforțările lor n’au avut nici un succes și nu s’a putut încă afla ascunzătoarea bănuiților. Dar parchetul ’și întoarce privirile asupra lui Gheorghe a Ilincăi, care a deținut încă, căci pare că punctele de acuzare se îngrămădesc din ce în ce mai mult asupra lui. Ieri a fost arestat individul loan Vizitiu, bănuit ca complice. Dar amândoi neagă cu tărie că ar fi vinovați de crima ce li se impută. Instrucția continuă. Râi’liidean mort în războiul din insulele Filipine.—Mare sensație a făcut în orașul nostru Brăila Incendiu.—După cum v’am telegrafiat, în seara de 27 curent, ora 9, un incendiu s’a declarat în comuna Comorofca, alăturea de cazarma Călărașilor. Imediat m’am transportat la fața locului; aci mi se arăta o priveliște înfiorătoare. Locuitorii fugeau care încotro putea, ducând cu sine copilașii și puținul avut ce-l aveau. Pompierii au sosit la fața locului împreună cu comandantul lor, bravul locotenent Batăr. Focul a fost localizat după o muncă de 3 ore în continuă. Au ars următoarele : O magazie pescărie de scânduri, Căptușită pe din năuntru cu papură ca să fie răcoare la peștele înmagazinat. O ghețărie acoperită cu scânduri și trestie. Lângă acestea, au mai ars mai multe camere de paiantă, proprietatea d-l ui Tănase Iordăchescu, care erau asigurate la societatea «Dacia» pentru suma de 500 lei; bagajul l’a salvat. Lui Ivanciu Ionescu i-au mai ars multe lucruri ce se aflau în pescărie, precum: coșuri, rogojini în valoare de lei 2000. Atât uneltele cât și casa, au fost asigurate tot la societatea «Dacia» pentru suma de lei 9000. Nu s’a putut constata de unde anume a luat foc. Circulă mai multe versiuni; unii spun că alăturea de magazia de pește a lui Ivanciu Ionescu era vatra unui locuitor, al cărui nume’nuî scapă, dar care spune că el nici nu a făcut foc in seara incendiului; alții spun ca au văzut primele flăcări eșind din răsuflătoarea magaziei de pește a lui Ivanciu. S’a deschis o anchetă care va stabili cauzele incendiului. Trebue să mai spunem că mai toate casele cari au ars erau făcute de scânduri și acoperite cupae; focul, fiind alimentat și de vânt, care bătea țărișor, s’a întins până aproape de grajdurile cazărmei de călărași, care grație activităței pompierilor a putut scăpa de primejdie. Spargere. — Totaga noapte, pe la ora 3, s’a constatat de către poliție o spargere comisă de niște vînzetori de jurnale la chioșcul de ziare Nr. 2 al lui Costicâ Tătaru, de pe strada Mare Nr. 5. Iată cum s’a descoperit furtul : Acest chioșc e situat într’un gang, Băiatul ce’l avea Tătaru In serviciu se culca întotdeauna pe o bancă, în dosul chioșcului. Pe la ora 3 un curier aduce o telegramă d-lui Iritz, ce șade în etajul I-iu al acelor case, și intrând în gang. Vede ușa de la chioșc spartă. Imediat scoală pe băiat care avea se vede un somn foarte greu și Îl arătă ce a văzut. Băiatul, buimăcit de vio, nu știa ce este, el intră în chioșc și constată lipsa sumei de 30 lei ce-l avea într’un portofel și 4 mărci vechi cap de bou în valoare de lei 2000. Imediat s’a dat alarma și d. comisar de serviciu a încheiat un proces-verbal. S’a bănuit imediat pe un vînzător de ziare anume Petrache Iordan Dumitru, care a și fost arestat. Acesta în cursul zilei a fost lăsat In chioșc vre-o 10 minute ca să stea până ce va veni băiatul Niculescu, căci acesta fusese trimis Într’un loc. In acest timp Petrache îndrăsnește să caute prin teșghea, găsind acolo numai o marcă și niște portrete pe cari le puse în buzunar. Intorcându-Se băiatul, prima grije îi tu a căuta prin teșghea Unde vede că lipsesc cele de mai sus. Ei întrebă pe Petrache cum de lipsesc acele lucruri, când el te-a lăsat acum vre-o zece minute și mai ales că nu era altul în chioșc. Hoțul tăgăduește, spunând că el nu a luat nimic. Peste noapte s’a săvârșit spargerea, ceea ce denotă că acesta este autorul, însă el continuă a nega. Poliția cercetează și în curînd cred că va afla dacă este el sau nu făptuitorul. Soții. Iași Griza comercialii și falimentele.— Sigur, că in primul rînd bătrâna Capitală a Moldovei are de îndurat pe urma grozavei secete ce a bântuit în anul acesta țara noastră. E adevărat că Iașul nici o dată n’a avut o stare comercială înfloritoare, dar de astă dată un adevărat dezastru a suferit comercial eșan, dezastru care a adus deja o mulțime de victime, și alte multe în perspectivă. Marii și micii comercianți. Neașteptându-se nimeni la recolta proastă, deci și la slăbirea singurului debușeu financiar al țarei, marii noștri angrosiști au adus, ca la toți anii, cantități enorme de mărfuri, pe cari, la rîndul lor, le-au împărțit, — bine-înțeles pe credit,— micilor comercianți, din oraș, din județ, și chiar din Moldova toată. Se înțelege, că în urma crizei generale, aceștia n’au putut răspunde la timp plăților, ceea ce a făcut ca și engreiștii să sufere colosal, căci din lipsa de fonduri n’au putut retrage polițele scumptate pe la bancheri, și nici să fie piept scadențelor către marele fabrici și firme din străinătate. Negustorii necinstiți.Dar și negustorii necinstiți au izbutit să profite de acest timp cam tulbure, și au început să desfacă mărfurile lor cu un preț, de nimic, strângând bani in numerar, fără a da cuiva ceva. Unii dintre aceștia, cum e cazul cu Lazăr Mellis 60.000 lei pasiv, Moritz,Goldstein 180.000 lei pasiv etc., au dispărut făcându-se nevăzuți, iar alții, sub masca crizei, au încetat plățile, lăsându-se a fi declarați în stare de faliment. Necinstea acestor negustori e ușor vizibilă, căci dacă criza face ca comerciul să fie într’o stagnațiune de moarte, adică dacă ea te oprește de a face vînzere sau cumper&ri, plăți sau încasări, dar ea în nici un cas nu-țî aduce pasiv, afară doar oarecari perderi din capital ca: cheltuelî de întreținere "a magaziilor, dobânzi de prelungirea polițelor, etc. Mai bine zis, un comerciant dacă-i cinstit, în momentul când, din cauza crizei, nu mai poate ține piept scadențelor, trebue să aibă în activ dacă nu și capitalul pe care l’a pus în întreprindere, dar în ori ce caz suma pe care o datorește. Explicația contrară însă o dă într’un recent articol din Buletinul coomercial Iași d. Frâncu, excelent comptabil la Banca națională și anume citează faliți, cari cu nici un capital propriu, sau cu unul care numai stârnește rîsul, au fundat oase comerciale de speriat, luând fie credit sume fabuloase, manipuând fără nici o teamă sume de sute de mii de lei, pentru ca apoi să dispară, sau să nu deie creditorilor cel mult 10 la sută din capitalurile împrumutate. Victimele. — Nici vorbă, cazul de mai sus nu e general, căci sunt comercianți cari au început întreprinderile lor cu capitaluri însemnate, și totuși au fost și sunt nevoiți să înceteze plățile cu un pasiv sdrobitor. Cauza e, că aceștia, în dorința de a-șî întinde cât mai mult comercial, au fost gata de a deschide ori și cărui nou venit credite însemnate, până în cele din urmă au căzut victimele negustorilor necinstiți descriși mai sus, perzându-și astfel atât averea lor, cât și averea altora. Mai sunt și alte cauze, printre care dobânzile exagerate din ultimele timpuri, concurența nereală a marilor capitaliști cari lucrează numai cu capitalurile lor, și apoi, în primul rînd, refuzul formal al bancherilor, atât locali cât și cel din străinătate, de a prelungi plățile, atunci când criza o cere. In orașul nostru. — Dacă cele de mai sus s’ar putea generaliza pentru toată țara, cu atât mai mult se potrivesc pentru orașul nostru. Ași putea sa dau cifre, sä aduc exemple, dar în cazul acesta mi-ar trebu coloane, și pe ziua de azi mi-am ocupat deja spațiul obicinuit în ziar. Mă mulțumesc numai să spun, că orașul nostru trece momentan printr’o criză îngrozitoare. Comerciale cu totul mort, comercianții triști și tăcuți, străzile, deși frumoase, pustii, numai tribunalele și sala portăreilor înțesate de lume, în plină mișcare, și pline de plânsele din partea celora, a căror polițe urmează a fi protestate, și cari azi, mâine, vor fi declarați în stare de faliment. Miereari orașul nostru a impresionat ar dene populațiunea. Iată amănuntele culese la fața locului : Mercure seara cu trenul de 9 sosește în orașul nostru d. Simon Rosen, voiajorul casei B. Courant. D-sa pleacă la hotel Central pentru a închiria o cameră. Ajungîmd acolo , se dă jos și întreabă pe antrepenor, după , se găsește o cameră de închiriat. La răspunsul negativ, d. se urcă în trăsură zicând birjarului al duce la un alt hotel. N'apucă să întoarcă și trăsura se răsturna cu totul. Un țiăt dureros se auzea. Trăsura s’a răsturnat pe piciorul stâng al d-lui Rosen, fracturându-i piciorul. La țipetele victimei o imensă lume sa strâns în jurul trăsurei răsturnate. Tocmai în acel moment trecea din întâmplare d. H. Leon student în medicină din Iași. D sa vizând această nenorocire, a dispus ca victima să fie transportată în hotel, unde piciorul, în prezența a două doctori chemați în grabă, a fost bandajat. După ce i s’a dat primele ajutoare, nenorocitul voiajor și-a revenit puțin în fire. Birjarul,care s’a ales numai cu o mică spaimă, a fost arestat. Această nenorocire întâmplată în centrul orașului a produs o penibilă impresie asupra publicului care se afla de față. Roland: URÎ PROVERS PE ZI Nu pierzi nimic așteptând.. (Rusesc). Lucrari din toata lumea Cât bea Londra ? — Campitala engleză consumă foarte multă băutură. Numai puțin ca. 275 milioane «gallonî» de apă se scurge în decursul unui an pe gâtlejul londonesilor. Bere se bea într’o luni 155 milioane «galloni» (o măsură corespunzătoare cu 4.54 litri). Dacă fluidul acesta s’ar vărsa într'un vas uriaș, el ar fi mai înalt decât cel mai înalt monument al Londrei, columna Nelon, și 150 oameni n’ar fi în stare a’l cuprinde. Dacă s’ar vărsa într’un lac secat, el ar fi de 50 de ori mai adânc, și întreaga escadră americană ar putea să manevreze comod pe suprafața lui. Băuturi alcoolice se consumă într’un an 4.400.000 «gallonî», ceea ce înseamnă 25 milioane fanți din care se pot fierbe 1 miliard și 200 milioane de cești. Cafeaua din contra nu le trebue Englezilor. Salariul unui institutor olandez.Armata nu îmbogătățește pe militari în Austria, dar nici meseria de institutor nu-i mai bănoasă în Olanda. Un ziar din Rotterdam constată, într’adevăr, că institutorul închisoarei din Tiel, în Gueldre, are o leafă de 150 de florini, de ^ și profesează 5 săptămâni pe an, seasa zile pe săptămână și 3 ceasuri pe zi. Scăzând reținerea pentru pensie, îi remâne 33 centime pe oră. Pitești Crimă. —- Marți, pe la ora 1 p. m., o crimă s’a săvârșit pe strada Tîrgu din vale, în următoarele Împrejurări : In acea stradă se află o cârciumă pe care o ține de vre-o câtva timp un fost lucrător tipograf, anume Gostică Leca. Femeea acestuia întreținea de vre-o câtva timp ralaațiuni amoroase cu un grec, anume Aristide, de profesiune brutar, ce locuia alături de cârciumă și care cheltuise, pentru a satisface, capriciile amantei sale, tot ce agonisise până acum. Nevasta cârciumarului, văzând că amantul său nu mai avea bani, caută să scape de dînsul. Aristide, văzând că femeea pe care o iubise cu atâta ardoare î1 părăsește, hotărî să-șî rezbune. Săptămâna trecută cumpără un revolver cu 6 focuri. îl înearcă și-l puse ln cutia mesei din odaia sa. Azi, pe la orele 10 a. m., se întâlnește cu un prieten al Băii, anume Marin Dumitru, de profesiune vardist de noapte, și se duc la cârciumă unde se pun pe băutură. Pe când soții Leca erau la masă, o ceartă isbucnește între aceștia și Aristide. La un moment dat Aristide, înfuriat peste măsură, se duce acasă, la revolverul care, după cum am spus, era încărcat și descarcă un foc în cârciumar, căruia le face o mică rană. Femeea, îngrozită, fuge. Aristide,crezând că cârciumarul , mort, descarcă al douilea foc asupra amantei sale, fără a o nimeri. Vardistul Dumitru, voind a-l opri, primește un glonț de revolver care îi face o rană adâncă în pulpa dreaptă. După aceea o ia la fugă cu revolve TM 1 cu mână, dar este prins de vardiști, care-l desarmează și-l arestează. Vardistul Marin Dumitru a fost transportat la spitalul central. Fideas Ploești O farsă. — Un chelner numit Jean Stoenescu, zis și Biruinghiu, s’a dus erî de dimineță la mănăstirea Ghighiu, —situată în partea de sud a orașului nostru—și a spus călugărilor d’acolo că starețul—care se află de mai mult timp la băile Pucioasa— ar fi încetat din viață alaltă erî noapte. Călugării, la auzul unei astfel de vești, rămaseră înlemniți. Ei, fără să’și inchipue că e o glumă de prost gust la mijloc, se suită dmpreună cu chelnerul într’o trăsură ce aparține mânăstirei și veniră la Ploești. Ajunși aci, se duseră direct la un decorator de pompe funebre, însărcinându-l ca imediat să trimită un dric la bariera Tîrgoviște, unde va aștepta corpul starețului și-l va duce la mănăstire. După aceia telegrafiaza patronului stabilimentului băilor Pucioasa, făcându-l cunoscut că dinșii au aranjat totul pentru înmormîntare și că așteaptă doar sosirea rămășițelor mortuare ale defunctului. Patronul băilor, mirat de spusele călugărilor, le răspunde că starețul se află în cea mai deplină sănătate. Călugării, văzând că individul de mai sus și-a bătut joc de dînșii, se plânseră procurorului, care a ordonat ca farsorul să fie imediat arestat. El a fost prins aseară prin piața Unirei și dus la poliție; acolo a declarat că motivul care l’a împins d’a juca festa bieților călugări, e că urîște de moarte biserica și religia. Se crede că el nu se prea bucură de facultățile minței, fapt ce o să pună în poziție pe autoritățile noastre respective de a-l interna într’un ospiciu de nebuni. Farsa aceasta a produs o vie senzație în orașul nostru, și mai cu deosebire printre preoți. Piatra-Neamțu O dureroasă nenorocire.— O nenorocire care s’a întâmplat un Geonic ÎNTÂMPLĂRI Ulii flipUti la Focul de la Pantelimon Erî noapte, pe la orele 12» un mare incendiu a isbucnit în satul Pantelimon. Focul a luat naștere deja un car cu coconi. Sulând un vânt putermic, semnteile au fost aruncate peste clădirile din apropiere, cari se aprinseră numai decât. Puțin după aceea, tot satul era amenințat să fie mistuit de flăcări. Mai mulți săteni veniră călare in Capitală și anunțară poliția noastră despre marele dezastru. Pompierii, din aproape toate posturile, se dusără numai decât la fața locului și după doua ore și jumătate isbutiră si localizeze marele incendiu. Dintre clădirile arse putem nota pe acelea ale locuitorilor Nicolae Gheorghe, Dumitru Nicolae, Marin Oprea, grajdiul lui Florea Mateescu, distrugerea complectă a ghețăriei lui Hie Marcus și o mulțime de alte case. Până în momentul de fața sa se cunoaște încă în mod esagr suma pagubelor cauzate: încercarea de sinucidere din strada Brațului O tînără femee, anume Caterina Seif, în vârstă de 20 ani, domiciliată în strada Brațului No. 7, se afla de mai mult timp bolnavă de niște dureri atrope la ambele picioare. Alaltă eri ea s’a dus la spitalul Colentine, unde medicul i-a dat 60 grame de amoniac, ca să se ungă pe picioare. Nenorocita femee, fiind însă disperată de atâtea dureri atrope, în loc să se ungă cu amoniacul, îl înghiți, cu scop de a se sinucide. Vecinii, prinzând însă de veste, sparseră ușa și intrând în odaie, transportară nenenorocita femee din nou la spitalul Golentina. Starea ei e foarte gravă. Nenorocirea din strada Făurari In strada Făurari, la No. 14, se clădește 0oina a d-nei Francisca Cukin. Un țigan lucrător, anume Călin Badea, se afla pe schela din etajul al II-lea. Inălțându-se ca să bată o șipcă, nenorocitul alunecă și căzu jos. El se lovi așa de grav la cap, încât rămase aproape în nesimțire. Anunțându-se numai decât secția respectivă, comisarul veni la fața locului și ridicând pe rând îl transportă la spitalul Colțea. Starea lui e foarte gravă. Sinuciderea de la legațiunea Serbească Aseară, la orele 6, un îngrijitor de la legațiunea sârbească, anume lanoș, de origină ungur, s-a împușcat trăgându-și un fos de revolver. Cauza este amorul. lanoș iubea pe o fată din apropiere. Dânsa dansase Dumineca trecută cu un altul și aseară, în urma unor explicațiuni, nenorocitul puse capăt geloziei curmându-și viața. El a lăsat și o scrisoare în care spunea că se sinucide pentru frumoasa lui Marița. D. general Algiu, prefectulj