Universul, mai 1901 (Anul 19, nr. 115-144)
1901-05-01 / nr. 115
nitudinea forțelor sale spirituale și lirice, iar celor bolnavi să se ajute întru a-și câștiga forțele pierdute. De la hrană depinde în chip principal că un om este capabil spiritualmente sau fizicește- o hrană neîndestulătoare, sau necorespunzătoare exercitează o influență mai desa virotagioasă și mai vătămătoare asupra stării psihice și tipice, decât o locuință și îmbrăcăminte defectuoasă. Bucătăria este cea mai costisitoare parte din gospodăria unei case. Și, cu toate aceste, nu răsună încă la noi strigătul de a se forma școala de bucătărie, conform științei moderne. (Va urma) Olimpia. O CUGETAI«!? PE Zi la toate afacerile trebue să te ferești de rezultatele prea timpuriu_____ Situația In China Prin poștă — Guvernatorul din Chan-Tung a creat două colegii, unul militar și cel l’ni științifici în orașul Chinon-Fou.* x. » Principele Tuan a fost închis pe viață în Turekestan și guvernul chinez s'a angajat a nu comuta nici odată această condamnațiune. Această hotărîre e conformă cu cerințele majorităței Puterilor reprezintate la Peching. Tung- Fuh-Siang e isgonit în Kan-Lop unde i se vor da pedepse noul. Afară de aceasta, un edict imperial a decretat pedepsele reclamate de miniștrii străini în contra funcționarilor provinciali. * V . Presa germană anunță că trupele germane din China vor începe să fie repatriate în curând, dar cele 4 cuirasate vor rămânea în apele Chineze. * S’afi luat măsuri pentru întoarcerea imediată în India a regimentului de cavalerie indiană și a trenului de asediu din Iangkang, precum și a regimentului de infanterie din Weihaigei și a celui de infanterie din Tientsin. * Contele Wählersee a destinat mai multe detașamente chineze pentru a face poliția în împrejurimile Pekingului și a reprima tâlhăriile, ne imiteze exemplul dat de noi. Profesorul Flügge (din Breslau) a descoperit un nou izvor de propagations a tuberculozei aceasta este sputa licidă, lucru amintit deja de noi mai sus. Flügge a arătat, că atunci când cineva vorbește, când tușește sau strănută, aruncă în aer picături microscopice, încărcate cu microbi, cari picături înoată câtva timp în aer, înainte de a se depune pe pământ. Aceste condițiuni sunt, evident, cu atât mai ușor și mai des realizate, cu cât un tuberculos: vorbește, tușește, strănută și formează în jurul sedi o atmosferă virulentă. Experiențe foarte curioase interprinse în laboratorul prof. flügge demonstra că în viața reală, scuipatul uscat și prăfuit a ofticoșilor joacă un rol mult mai puțin important decât s’a admis și că scuipatul lichid este mult mai periculos ca izvor de lățirea bordei. Deși cel întăi mod de infacțiune prin scuipatul uscat și prăfuit nu poate fi negat, totuși în cazarme, spitale și sanatorii, unde s’au instalat scuipătoare sistematice și unde s’a oprit în mod cât se poate de riguros scuipatul pe jos, mai cu seama în Germania, numărul tuberculoșilor și contaminarea s’a împuținat într'un mod destul de evident. Toate aceste lucruri demonstra până la evidență că, o persoană, care se află în apropiere, imediată cu un ofticos este expusă a inhala pulberea lichidă baciliferă, ce bolnavul proiectează în jurul lui, când tușește și chiar când expectorează. ") Pentru a evita contagiunea prin spatele licide, se va impune sau se va recomanda bolnavilor, ca să pună la gură, când tușesc, o batistă. In fine se va evita de a se apropia de un tuberculos, dacă nu cere o trebuință imperioasă, la o distanță de mai puțin de un metru, mai ales când ei tușesc și înainte ca ei să fi pus batista la gură. In fine, în biuzouri și în ateliere, se va aranja astfel persoanele, încât capele lor să fie depărtate unele de altele la o distanță de mai mult de un metru. Prin urmare : 1) Scuipați puma în scuipătoare 2) Când tușiți, puneți-ve batista la gură. 3) Nu ve apropiați la o distanță de mai puțin de un metru, de un om tuberculoz, mai ales când tușește. Dr. R Pc Ii «ghei». (Va urma) Iași. » «• «Bani». Cronica medicală Lupta contra tuberculozei Lupta contra tuberculozei este, peste tot locul, o necesitate urgenta , fapt, ce s’a dovedit la diferitele congrese de igienă, ținute în străinătate. Pentru țara noastră a dat strigătul de alarmă, d. profesor-doctor Pelkai-Galațî, președintele asociațiunei generale a medicilor din țară, la ultimul congres, ținut la Iași. Veneratul nostru președinte a propus chiar formarea unei lige pentru a lupta contra întinderea boalei și sa facă cu putință disparițiumea ei progresivă. Convingerea ce mi-am făcut prin diferitele mele cronici medicale, publicate în «Udiverul», este că, toată atențiunea publicului asupra cauzelor tuberculozei, toata buna-voința lui de a ne da ajutor de a îndeplini cu rigurozitate profilaxia și combaterea tuberculozei se poate căpăta în mare parte prin o expunere populară și clară a chestiunei, în această gazetă, foarte mult citită și populară. Ce este tuberculoza ? Tuberculoza este o boală molipsitoare. Germenele boalei este un microb, anume : bacilul tuberculozei. El se găsește cu miile în scuipatul ofticoșilor. Scuipând tuberculozul fie oriunde ar fi, pe pământul gol, pe dușumele, pe covoare, în batiste, etc., uscându-se, se amestecă apoi cu colbul (praful), se ridică astfel în aer și ajunge apoi in organele noastre ies prin lorii. Dar nu numai în acest chip putem să ne molipsim de teribila boala ; prin cercetări recente, s’a arătat și pericolul provenit prin părțile pulverizate, ce se aruncă în aer prin mișcare, prin vorbire, prin tuse și prin strănutarea tuberculoșilor. Prin urmare, încă un chip de a ne infecta pe lângă acela citat mai sus, provenind din nenorocitul obiceiu de a scuipa oriunde. Al treilea chip cum mai putem să contractăm boala în chestiune, este prin hrană, și al patrulea , prin o moștenire nenorocită din familie. Firește, că oamenii slabi sau slăbiți fie prin manei trupești sau sufletești, prin beție sau prin alte soiuri de desfrânări, se vor putea mai puțin apăra contra dușmanului de care e vorba , dar și oamenii robuști, cari au pătimit de o boală grea, ca : pneumonie, lingoare, variola, influență grea; copiii, cari au pătimit de : morbilî, tuse măgărească, a fi multe șanse de a fi doborîți de teribilul dușman, care ne pledește peste tot locul. N ifte Ittsurîle de pază contra fituierei tuberculozei Din cele expuse mai sus rezultă, că măsura scuipătoarelor, anume de a se găsi peste tot locul scuipătoare în abundență, mai ales în localurî de aglomerație, ca: școli, ateliere, biurouri, căzărari, înoțeluri, în teatre — nu este încă ceva absolut eficace pentru a obține împiedicarea întinderei ofticei, deoarece, cum am văzut sunt și alte căi prin cari boala se poate da, nu numai prin scuipatul prăfuit. In orice caz, ar fi foarte bine, că aceia, cari sunt nevoiți atuși mereu, să poarte cu dînșie o scuipătoare de buzunar. Chiar ca sănătoși, să scuipăm , totdeauna în scuipătoare, așa ca iți putemi cereM celor bolnavi să UN SFAT PE ZI In contra beției.—Câteva picături de amoniac într’un pahar cu apă sunt de ajuns ca să dezmeticească pe cineva.«reTorrerageafe-Sfc * - Wmimnammmmm—* 10Ehsiml asgli bser — Prin poștă — Detașamentele generalisimului Botha ocupă Carolina, Intre Erdeo și Barberton. Coloanele engleze Benson și Blood au sosit la Belfast, la nord de Carolina.* ♦ ff Municipalitatea din Battersee, foburg din Londra, a dat numele de Joubert uneia din stradele acelui foburg. * ¥ ¥ Intr’o luptă dată la Buffelskloof (estul coloniei Cape) 28 carabinieri englezi, intre cari 2 ofițeri, au fost făcuți prizonieri. Botha a trimis burghezilor o serie de scrisori în cari le explică de ce a refuzat condițiile oferite de către Kitchener. El nu putea consimți să renunțe la independența beberă și avea obiceiuri centra alcătuirea consiliului executiv. El mai dorea ca englezii să ia în sarcina lor toate datoriile republicei sud-africane. * Agenției «preuter» i se anunță din Klerksdorp. Lordul Methuen a luat înapoi de la boeri tonurile pe care aceștia i le luaseră lângă Zilnc&tsnek ; în același timp au căzut 4 boeri și 7 au fost făcuți prizonieri. Un detașament al generalului Babington a scăpat un lun și 7 granste. Fiul comandern Uitus Erasmus, întâlnit de un ziarist la Londra, a declarat că toate depeșile lui Kireener asupra succeselor englezilor sunt exagerate, că Englezii n’au nici o treime din prizonierii pe cari îi anunță, că Burn mai fiu "25 mii de oameni și că războiul va maitina încă cel puțin 4 ani. ¥ ¥ Din Kirksdorp se telegrafiză că orașul Herbcessfontein a fost distrus. • t*ii — rt~........... " eî corporală avea nevoie și de giuvaericale prețioase. Advocatul reclam îi satului ceru restituirea giuvaericalelor sau despăgubiri. Acuzata susține că reclamantul știa reia liniile ei financiare, și că a încheiat afacerea pe risicul său. Tribunalul condamnă pe d-ra Margaretha Reblhofer la pista sumei pentru care era acuzată. Grefier. «T^rrr [UNK]'*■ [UNK] [UNK] '—ST #• 4& g80» * «n . — Kline, Marți, 1 laier. BIBLIOTECA DIVERSULUI care cuprinde senzaționalul român Blondiovna Samar una dintre cele mai frumoase și mișcătoare scrieri ale celebrului seriitor elvețian - UEIHUD ZSIHOKUE -«Biblioteca Economică» se vinde numai cu 20 bani exemplarul in toată tara, va sipi,re Curier Judiciar (TRIBUNALELE STREINE) Gin vaericadele artistei Giuvaergiul Ludovic Engel, din Viena, vînduse acum 5 ani actriței Margaretha Kehlhofer, pe atunci în vîrstă de 19 ani, giuvaericase în valoare de 3400 coroane. El nu mai putu incasa un rest de 1400 coroane, deoarece actrița se punea pe punctul de vedere că ea, ca minoră, nu putea încheia în mod valabil un contract de cumpărare, deoarece leafa ei lunară de 120 coroane nu sta în concordanță cu o astfel de cheltuială. Giuvaergiul o dădu în judecată și dovedi că ea era foarte ocupată la directorul teatrului Janner, și cu toate că era minoră și cu leafă mică, trăia luxos intr’o locuință elegantă și avea cu chirie o trăsură de piață fără numér. Acuzata răspunse că niciodată n’a jucat un rol mare, ci numai ca coristă și figurantă. Pteclamantul respunse că actrița Margareta a fost angajată de directorul Janner mai mult pentru frumusețea ei, decât pentru talentul ei, și că pentru ridicarea 1) «La fireste medicale», Tribuna economică GLOSIREfl BüEIOR T) has la o parte clocirea artificială, care nu se prea ezitează apoi, și me voiu ocupa cu clocirea naturală, adică aceea în care se întrebuințează ca clește găinele. Profesorul Filip zice:" Unul dintre instinctele cele mai puternice ale găinei este, incontestabil, acela a perpetuă reî spece". După ce găina a făcut un numer oarecare de oue (25—30), instinctul de clocire se desvoltă în ea și se manifestă la exterior prin următoarele semene : Vocea ia un timbru special, timbru ce s’ar putea caracteriza printr’un glo-gle-gle ; ține aripele depărtate,—române pe cuib. După ce manifestă dorința de a cloci, și dacă voim să-î satisfacem această dorință, o încercăm mai înteiu, adică o lăsăm pe cuib 24 de ceasuri și dacă ea rămâne, nu este neliniștită, atunci o punem pe oitele ce dinainte sunt alese. In caz când voim s’o desel ciim, întrebuințăm mijloacele următoare : Nu-1 dăm de mâncare timp de 2 zile ; o scăldăm de mai multe ori cu apa rece și in acest mod, în timp de 3—4 zile, găina sa desclocit. Când ne-am decis să facem dosirea naturală, trebue mai poteiți sa alegem găina, pentru că nu toate rasele au facultatea de a cloci bine. Așa, de exemplu, rasele precoce, ameliorate, nu clocesc așa de bine ca cele comune, pentru aceea e bine a ne servi de aceste din urmă. Găinile noastre românești sunt perfect clocitoare. Găina destinată a fi cloșcă trebue să fie blândă, să se lase a fi luată după oue. O găină sperioasă este o rea cloșcă, căci mai întotdeauna ea sparge un număr din ouăle ce clocește. Rumfirul oulelor ce trebmeie puse simb cloșcă Numărul ouelor puse sub cloșcă este, bine înțeles, în raport cu volumul găinei și al lor. Cu cât găina este mai mare și ouăle mai mari, cu atât numărul lor va fi mai mare. Incontestabil că, în principiu, numărul ouelor trebue să fie astfel calculat, încât găina să se poată încălzi bine pe toate și, curn ea le schimbă cu ciocul în fiecare zi, să nu numaie nici unul descoperit.. In regulă generală, și spre a satisface toate desideratele, numeral cuprins între 10-15 este cel mai nimerit pentru găinele noastre. După un prejudiciu, se susține că oiele ce se pun la o cloșcă să fie fără soț; n’are absolut nici o influență de vor fi cu soț sau nu ; ceea ce trebue să se știe este ca ele să fie bine încălzite și acoperite de găină. După alt prejudiciu, ouele trebuiesc puse la cloșcă în anumite zile; n’am nevoie să adaug că aceste prejudicii sunt pornite din ignoranță. E necesar a se pune mai multe cloșce în aceeași zi, pentru motive că, din diferite împrejurări, o cloșcă se poate a nuduce operația până la sfirșit, sau după ce a scos puii să poate să moară și deci necesitatea de a se pune mai multe cloșcî în aceeași zi se vede de la sine. Ouăle cari se pun sub cloșcă să nu fie prea vechi. Nu trebue să fie puse la cloșcă acele ce a fi mai mult de 15 zile. Datesle ne recomandă că acele ce sunt aduse cu drumul de fier să nu fie puse imediat sub cloșcă, ci să se lase 2—3 zile, căci se întâmplă și producă monștri. Itbagiul ouălor Prin mîragiul ouelor se înțelege examinarea ouelor în timpul clocitului. Miragiul ouelor se face în primul timp al clocirei, de la 5—8 zile. Procedeul practic este următorul: Intr'o cameră întunecoasă se ia un ou cu mâna dreaptă, ne apropiem de lumină, ridicăm oul până în dreptul ochiului, mâna stângă punem deasupra lui spre a face umbră și îi examinăm prin transparență. Dacă oul nu este fecondat atuno! se vede limpede dacă este fecondat, atunci se vede în interiorul său embrionul în forma unui paranpon ; acest embrion oscilează la fiecare mișcare a oului. Cum ne putem convinge dac embrionul este viu sau mort ? Dacă este viu, oul opac la toate părțile, afară de camera de aer ; dacă este mort oul este turbure. Când ouele supuse miragiului s’au găsit fără embrion sau cu embrionul mort, atunci trebue să le luăm și să le înlocuim cu l) Vezi „Monografia rasslor ” fltoELAtt. Filip, — 2 altele, dacă e la început, sau să le lăsăm numai pe cele bune. Examenul ouelor se face numai după ce găina se scoală pentru mâncare. Maries. Desvoltarea rererfei BtKísií puefesleaal Ministerul instrucțiunei publice, după cum am anunțat, a propus ca, cu începerea viitorului an școlar, să înființeze un număr de școli profesionale de diverse grade în toate părțile țarei. Aceste școli vor fi de două categorii: I. școli elementare, 11. școli inferioare. Unele din ele vor fi școli de agricultură, altele școli de meserii. Prin școli elementare se înțeleg școli foarte modeste, funcționând cu unul sau două maeștri, cari să predea meserii din cele mai simple, putând fi practicate cu unelte puține, ieftine și cu un capital de instalație foarte mic. Asemenea școli vor fi fiființate prin târgușoare sau prin satele cele mai mari. Prin ele se vor pune la îndemâna sătenilor și a oamenilor nevoiași, mijloace mai bune de a cultiva pământul, precum și unele mici industrii ușor de exercitat chiar la țară, în zilele neutilizate pentru agricultură. Școlile inferioare vor fi școli de un nivel ceva mai ridicat, în cari se vor învăța meserii mai perfecționate, sau metodele agricole ceva mai științifice decât apele cari nu pot conveni decât unui mic cultivator ; ele vor fi înființate fie și în alte centre ce s’ar găsi favorabile. Intenția ministerului de instrucțiune publică este ca, anul acesta, să înființeze în fiecare județ câte o școală elementară, ori de agricultură, ori de meserii. Școli inferioare vor fi înființate mai puține și de ocsm dată numai școli de meserii, și numai în centre unde s’ar găsi elementele unei industrii viitoare care să poată prospera. UniYficial la provincie De la coresp. noștri particulari — Pe ziua de 28 Aprilie — Craiova înfiorătoarea nenorocire din str. Carol. — O înfiorătoare nenorocire a avut loc astă-noapte la str. Carol. Fostul sergent-major Const. Cristescu se apucase de citit la lumina unei lampe care se afla pe masă, lângă <e Insul. La un moment dat, lampa, fiind lovită din nebăgare de seamă, s-a răsturnat jos și explodând, a cuprins în flăcări pe sus B umilul. Hainele nefericitului bărbat au luat imediat foc. Cristescu, de spaimă, a început să alerge prin casă, astfel că flăcările s-au sțîțat și mai mult și i-au carbonizat membrele. Din fericire, mai mulți vecini au alergat în ajutor, la auzul țipetelor victimei. Ei au salvat din flăcări pe Cristescu, care a fost transportat imediat la spitalul central. Aci el se află în cele mai cumplite chinuri, din cauza arsurilor căpătate. Furtul «în» str. Regina Elisabela.—Un furt îndrăzneț a fost zverșit astă-noapte la d. Solomon Boridat» din str. Regina Elisabeta. Introducefidu-se în locuința numitului an anume L Grosman a sustras dintr’o casetă suma de 700 lei. In urma acestui fapt, hoțul a dispărut împreună cu banii. Autoritățile il urmăresc insă cu seriozitate. Falsificator de acte. — Un anume* D. Cristodorescu a fost prins astâzi falsificând o chitanță a d-lui Teodor Geoană, din strada I. C. Brătianu. Falsificatorul a fost dat judecăței. Sânți eitlerea die Terpezița.In urma unor dureroase neînțelegeri ce se iscaseră între copila Ilinca Dinuleacu, din comuna Terpezița și logodnicul său Năstase Ștefan, copila s’a hotărît să-și cnime viața. Pentru că nu dispunea însă de nici o armă cu care să-și facă seama, ea s’a urcat erî într’un pom înalt din grădina părintească și s’a aruncat de acolo jos, peste niște fărîmături de cărămizi. Capul și corpul sinucigașei sdrobiindu-se în chip oribil, moartea a urmat după câteva sferturi de oră de chinuri. Spargerea din strada Justiției . Mai mulți spărgători au distrus astă-noapte zivoarile obloanelor de la tipografia Benvenisti, din strada Justiției, spre a pătrunde în localul administrației »Gazetei Nouă», de unde avenu intențiunea să fure ce le-ar cădea la îndemână. Fiind surprinși de către sergentul postat la numita stradă, spărgătorii au luat-o însă la fugă înainte de a comite fariul. Ei sunt urmăriți de către autorități. Scânteie» Diverse.—La 1 Maiu va sosi în acest oraș Monseniorul Ilornaieiu, archiepiscop latin din București, venind din Sulina, iar la 3 Maiü va pleca la Caramurat, unde va face consacrarea noiri biserici cu oficiul pontifical. Timpul variabil , semănăturile foarte frumoase , a căzut puțină grindină la comuna Ganara, fără a cauza stricăciuni. Gigea. Ploești Festival artistic. — Aseară, Sâmbătă 23 Aprilie, a avut loc, în sala teatrului „Cooperativa“,un mari festival artistic dat de direcțiunea liceului din Ploești, cu concursul mai multor artiști și diletanți, în scop de a se procura instrumente muzicale pentru formarea unei fanfare a liceului. Serbarea s-a deschis la orele nouă prin „Dumnezeule putinte“ de Caudella, executat de elevii liceului, sub conducerea maestrului C. Stănescu. Orchestra liceului, compusă din aproape treizeci elevi, sub conducerea d-lui locotenent Dimitriu, a cântat admirabil „Nunta țărănească“ de Wiest. D. avocat Eugen Davidescu, a cântat anoi pe flaut „Fantaisie pastorale hongroise“ și „Le balevard“ din Terebant. Elevii Crimeanu Mihail, I. Nicolescu și I. Mihăilescu au declamat câteva frumoase anecdote de Speranță. Ceea ce a cules tunete de aplause a fost Insă quartetul «Străinul» de Abt, cântat de elevii din cl. VII, Contu George, Zinculescu Ioan, Polizu Stelian, Ștefănescu George, Petrescu G. Nicolae, Bujoreanu Gh. și Ștefănescu Ilie, puși sub conducerea bătrânului și cunoscutului maestru de muzică Al. D. Verzianu. Tinerii Petrescu Dumitru și Boris Keffer au cântat de asemenea într’un mod admirabil câteva bucăți din Vieuxtemps, Wagner și Nachez, pe vioară, iar elevul Popescu Traian, îmbrăcat în costum de militar, a declamat destul de bine câteva poesii eroice da Coșbuc. Serbarea s’a terminat apoi prin imnurile «Cea din urmă noaptea lui Mihaiu Viteazu» și «Hora unui regiment ardelean» executate de elevii liceului, sub conducerea maestrului C. Stănescu, care a cules de asemenea numeroase aplauze. Beneficiul net al acestei serbări se ridică la suma de peste 500 lei, din care, după cum am spus, șe vor cumpăra instrumente pentru formarea unei fanfare a liceului. Se zice că o asemenea serbare va avea loc și în ziua de 10 Maiü, aceasta în amfiteatrul liceului. Cocu. II »-Sărat Sinuciderea unui falit fugit In America.—E aproape un an de când «Universul» a fananțat dispariția depozitarului de făină Nachmias Isohn, In urma unui faliment fraudulos și a unor escrocherii îndrăznețe ce au făcut mare senzație în orașul nostru. După câtva timp s’a aflat că falitul s’a stabilit în apropiere de orașul New York și cu cei 80.000 lei ce i-a luat cu sine la dispariție, a deschis o fabrică de jamaica. Astăzi, o scrisoare sosită din acel loc, Înștiințează pe rudele sale de aici că dispărutul, suferind un enorm deficit în această afacere, s’a sinucis. O victimă a mizeriei. Un individ necunoscut, care vagabonda de câteva zile prin comuna Pinginești, a fost găsit mort. Făcuindu-se autopsia cadavrului s’a constatat că moartea i-a provenit numai din cauza foamei. Bum. Constanța .Incheiare. — Astăzi s’a pronunțat sentința în afacerea Hristos, prin care se admite contestația acei de scont din Con* Unța și a Bancei generale din București, frisând termenul încetării plăților la Noembrie 1900 și s’a respins cererea de intervenție a d-lui P. Contzias. Descoperiri.—La comuna Cuzgon, săpânudu-se un puț, s’a găsit la o adâncime de 15 m’., un strat de humă roșie, de 3—4 m. grosime, numită catilină, care se întrebuințează la facerea porțelanului. Gândaci stricticioși. Ivindu-se o specie nouă de gândaci în comuna Carol I din acest județ, a distrus cu desăvârșire 2 hectare jumine, proprietatea locuitorului Aliman Poplivean, cauzând o pagubă de 1500 lei , s’au luat măsuri pentru stârpirea lor. Diverse.—.Numărul emigranților și dezertorilor din Bulgaria, de când au încetat cursile vapoarelor spre Constantinopol, a atins cifra de 189. — Primăria comunei Constanța va lua o decisiune ca să dea salariul pe 15 zile funcționarilor suprimați. — S’a declarat stinsă epidemia de scarlatină din comuna Murfailar Rîoarie subiîrt.—Comerciantul Velicu Gurtof din comuna Asarlâc, plasa Silistra-Nouă, în urma unui atac de apoplexie a încetat subit din viață la orele il jum. In latrină, nefiind nici o bănuială s’a dat autorizație de înmormântare. Sanitare.—In comuna MedjitHs s’au declarat 19 cazuri de febră tifoidă, s’a luat energice măsuri penrtru combaterea și» * cumente au fost vîndute unui guvern străin.* ¥ ¥ «Fester Lloyd» anunță că femeia preotului Arhangel din Deligrad (Serbia), a născut 6 gemeni, dintre care trei bieți și trei fete; toți sunt sănătoși și bine făcuți. Acum 18 luni, ea a născut 3 gemeni, ceea ce face un total de 9 copii într-un an și jumătate. împăratul Wilhelm și-a cumpărat un automobil, care e condus de un mecanic francez, și cu care face zilnic preumblări în Potsdam.* * * împăratul Wilhelm a numit pe ducele de Aosta, vărul regelui Italiei, șef onorific al regim. 4 de cuirasieri din Münster (Westfalia).* * * La Calocia, în Ungaria, a avut loc un duel sângeros, între Imre Vindis, mare proprietar, și Carol Gergies, grefier la tribunal. Acesta din urmă a primit patru tăietori de sabie, din care cea din urmă l’a rănit greu. Motivul duelului e o ceartă avută într’o seară la restaurant. * De la 22—26 iulie st. n. se va ține la Londra, sub protectoratul regelui Eduard ViI, congresul pentru combaterea tuberculozei. * ¥ ¥ % «Curierul de Varșovia» anunța că la castelul imperial din acel oraș au sosit ordine de la Petersburg pentru a se aranja diferite apartamente în care vor fi găzduiți MM. II. Regele Vittorio Emanuel III, Alfonso al Spaniei și Alexandru al Serbiei. Acești Suverani vor trece pe acolo în cursul acestei veri, ducându-se la Petersburg pentru a face o vizită Țarului. Ei se vor opri și câteva zile la Varșovia.* * ¥ Regele Victor Emanuel a dat zece mii lei din caseta sa particulara pentru vindecarea malariei la Castel Porziano. * Se anunță din Livorno că o femee din cartierul Venezia, avea două fete surdo-mute, dintre care una a orbit după câtva timp. Acum, după 16 ani, ea și-a recăpătat vederea. Oculiștii studiază acest caz curios fără să-î poată găsi motivul. * ¥ ¥ la afacerea executatului abate Bruneau ziarele franceze din știri contradictorii . «Le Journal» spune că monseniorul Conelus, vicarul general din Nantes, va aduce dovezi pentru nevinovăția lui Bruneau. El ar fi primit, spovedania unei persoane pe patul de moarte. «Figaro» declară însă că toată afacerea e sfîrșită, însuși abatele Boîo de la biserica Madeleine din Paris recunoaște că nu va fi în stare să aducă dovezi despre inocența preotului ghilotinat, fiindcă a ucis pe abatele Fricot. UV PROVUÎIE PE ZI Gu timpul mergi departe. (Francez): personale tuturor autorităților din țară, ordonând paza cea mai riguroasă și discretă. Iată numeie anarchișliior : Cremer Corneille, Bontait Jean, Favila Galileu (italian), Baconi Alfred, Faiticher Juglichus (supus italian), Jons Alons Vincent, Berg. Mathias, Deearlini Alexandru (supus italian), Zanto Louis, Dorando Secondo, Lanelto saü Lonettocambo Giuseppo Giovanni, Firello Romeo, Estere Jean Baptista, Guala loset Ga roii ni, Biscolli Friederic Alciliadi, Fiorís Ludovico, Gimeno Louis, Maras Pezzi Sebastian. Martnait Salvatore, Rome Antoine, Vidal Jacques, Chiti Paul, Barilo Michel, Caizai Raphime, Gionetto Leane, Mini Joseph, Nigro Stefano, Lamotte Jean Baptiste, Locatelly Cezar și Francois Vidmar. ---------------- » n-i m —...——- .II. Știri din síréirnltate — Prin poșlâ — Ziarul «Sanclet» spune că 30 de kurzi condamnați anul trecut pentru diferite crime înfiorătoare asupra creștinilor au fost grațiați de către Sultan. A , ¥ ¥ 1T revoluționari bulgari condamnați prin sentința tribunaului din Salonic, au fost transportați la închisoarea centrală din Constantinopole. Un ziar rusesc spune că soarta acestor condamnați e teribilă. Ei sunt încărcați cu lanțuri. Iar unii dintre dînșii sunt aruncați în apele Bosforului avînd câte o ghiulea de gât.* ¥ ¥ «Vosersehe Zeitung» din Berlin amenință pe Austria în caz dacă va ieși din tripla alianță cu coaliție germano-italo-rusă, în virtutea căreia Prusia și-ar realiza ambițiile ei în Balcani, fără acorda Salonicul Austriei, pe când Italia ar răpi Austriei Trieste și vechia parte italiană din Tirol. Pare hotărît că tema marilor manevre navale italiene va fi în anul acesta apărarea coastelor Sardiniei în contra atacurilor unui presupus inamic. Escadra Mediteranei și torpiloarele vor lua parte la aceste manevre, cari vor fi complectate prin operațiuni din insulă de către trupele de miliție mobile și teritoriale.* Se anunță din Olanda că regina Wilhelmina se află într’o poziție interesantă. ¥ ¥ In cercurile catolice germane se afirmă că împăratul Wilhelm ar fi trimis, în zilele din urmă, o scrisoare autorizată Papei prin care cere pentru Germania, dreptul de a exercita protectoratul asupra tuturor creștinilor din Orient. Generalul insurgent Cailles, un adevărat tip de guerilă, care continuă campania la Pilipine în munții Tayabes din insula Luson, a fost proclamat dictator în urma prindere! lui Agomiaklo. El a anunțat că va merge înainte cu o luptă de exterminare. Prin ordinul lui au fost împușcați în zilele din urmă opt prizonieri americani cerând rescumpărări pentru viața mai multor ofițeri. Mai multe coloane de soldat urmăresc în momentul de față pe acest șef al insurgenților, al cărui campament a fost surprins acum câteva zile la Dugot , dar el a reușit să scape. * La Washington s’au furat planurile încrucișătorului «St. . Louis». ■ Autoritățile cred ci froescit * * Lucruri din tepidima Vést satiric. — «Magasin Pittoresque» povestește un episod interesant de pe timpul când Napoleon III nu era decât președinte de republică. Făcând, în anul 1852, o călătorie în Franța de Sud, pentru ca să câștige populația pentru proclamarea imperiului, s’a abătut și prin Bordeaux. Acolo făcuseră mari pregătiri pentru primirea lui; prefectul, între altele, a ridicat și o poartă triumfală, d’asupra căreia sta un geniu, care ținea în mână o coroană de lauri cu inscripția: «Vrednic este !» Coroana de lauri trebuia să se lase în jos în momentul când Napoleon avea să treacă în trăsură pe sub poarta triumfală. In timpul acesta, cu câteva minute înainte de a trece trăsura pe sub poartă, se porni un vînt puternic care rupse coroana, așa că în momentul când Napoleon ajunse sub poartă nu mai atîrna decât frînghia de care fusese legată coroana. De-asupra frînghiei se citeau cuvintele «Vrednic este !» Fapta buna bine resplătirii. In anul 1854, un englez cu numele Hawthorne a scăpat de la înec, în portul Dover, pe o femee anume Fairfax, care căzuse din întâmplare în apă. De atunci a trecut aproape o jumătate de veac și Hawthorne și-a și uitat de această întâmplare, când, zilele trecute, fu citat la judecătorie și acolo i se anunță că d-na Fairfax a murit și i-a lăsat lui toată averea. In chipul acesta Hawthorne, pentru o salvare făcută cu 47 ani înainte a primit un cadou de trei milioane și 125 mii de coroane. Mica publicitate. — Zilele trecute, într’un ziar din Londra apărut următorul anunț la mica publicitate : De vînzare un om împietrit, despre care se crede că a fost un amiral englez și că a murit în Patagonia înainte cu 200 de ani. Adresa la administrație. Că se vînd oameni petrificațî, asta tot mai merge. Dar din ce se poate ști că omul împietrit a fost un amiral, și încă englez ? Tot mai dibaci englezii ! Expositia de la Maned in sala în care deună-zi au fost expuse tablourile puternicului nostru artist Grigorescu, s-a deschis o altă exposiție organisată de câțiva pictori și sculptori tineri. Deși mică, expoziția totuși se prezintă bine. Aruncând o privire prin sală, ne apare pe peretele din fund figura decedatului Krețulescu, un portret foarte asemănător și de un colorit atât de remarcabil, încât ți se pare că nu ești înaintea unei pânze zugrăvite, ci însăși în fața unui om viu. E o lucrare a neîntrecutului maestru Mirea. Pe acelaș perete se remarcă un tablou, în cadru de stil egiptean, reprezintând moartea Cleopatrei. Autorul tabloului e d. Costin Petrescu, un bun elev al maestrului Mirea și care de acum se vede că pășește cu multă bărbăție pe urmele maestrului seu. Aceasta este din acele lucrări cari ar face onoare oricărei expoziții streine. Pe un bogat pat se vede nenorocita regină a Egiptului moartă de mușcătura viperei și lângă dînsa sclavele sale luptând cu moartea. Se impun lucrările d-luî Loghi și mai ales tabloul intitulat „In amurg“. Tablourile d-luî Alpar , „Gura din Argeș“, „Turma de oi“, «Casă țărănească», etc., sunt lucrări pline de farmec și de un colorit cald și plăcut. Se mai remarcă tabloul «La jumătatea drumului» de d. Dimitriu A. și genului pastel „Mica marchiză“ de d. Petrescu. Rep. XIT&MPLAEI Pisi Casi Uftlâ Arestarea unuii spărgător Poliția Capitalei a arestat era pe un anume Isidor Gîeni, recunoscut pungaș și care era urmărit de mai mult timp. Tot acest Isidor Cleia e autorul spargere! din strada Bradului No. 52, de unde a furat mai multe lucruri. Șefa siguranței cercetează acum să afle dacă acest pungaș n’a mai săvârșit și alte spargeri. rVenoroestea de pe bulevardai Academiei Eri pe seară, cismaru! Petrache Dobrogeanu de pe str. Vămel No. 6 voind a traversa bulevardul Academiei a fost călcat de tramvaiul electric, ranindu-l grav la mâna dreaptă. Pacientul într’o stare gravă a fost transportat la spitalul Colțea , iar conductorul tramvaiului a fost arestat. 30 de anarhiști urmănd în comânia Dintr’o sorginte absolut sigură am aflat că ministerul de interne, prin telegrame confidențiale, a fost vestit că 30 de anarhiști periculoși, au fost expulzați din Franța, Belgia și principalul Monaco. Temându-se ca nu cumva acești revoluționari primejdioși să-șî găsească refugiu in țara noastră, ministerul de interne, a transmis ejaculări infidențiale,și Rezultatu "alegerilor tiserî Eri au avut loc.alegerile parțiale de Cameră și Senat în județele Prahova, Gorj și Putna. Iată rezultatul : Prahova D. dr. Cantacuzino, liberal , 202 voturi ales. D. G. Gr. Gantaeuzino, conservator, 106 voturi. Gorj D. Barbu Știrbei, junimist, 205 voturi ales. D. Take Ionesou, conservator, 91 voturi. Putna D. A. Plagino, liberal, 171 voturi ales. D. C. A. Colescu. conservator, 71 voturi. ...... ■< -mmm «— Conferințele societăței Sprijinul Conferințele pe care membrele societăței Sprijinul le-a ținut erî în Capitală au avut un mare succes. La toate au asitat lume foarte multă. La școala primară de fete «Ferdinand» de pe bulevardul Ferdinand, a vorbit d-na dr. Ermina Kaminski, tratând despre «Inrîurirea hranei asupra sănătăței». Conferențiara a îmbrăcat acest subiect intr’o formă populară pentru a fi înțeles de publicul mahalalelor care asista la conferință. La școala primară Sf. Vineri, de pe calea Grivița a vorbit d-ra dr. Ecaterina Arbore despre «Igiena Alimentațiunea». Ultima conferință a fost ținută de d na Alex. Bertha Floru la școala de fete din str. Uranus și a vorbit despre «Superficțiuni». D-na Floru a fost mult aplaudată de publicul care a asistat la această interesantă conferință. _ -a.« InTM—— La 10 Maiü, iar nu,la 6, vor face alergările de cal la le grafica Craiova ■ va inaugura la i; ♦ se Craiova. ♦ Linia te Brabova se Maiü. ♦ Preoții români din Tincs (Bihor, Ungaria) vor susține la alegerile de deputați pe protopopul Nicolae Bocsin, iar în comitatul Făgărașului candidează secretarul Gipu, ambi ca guvernamentali. ♦ «Monitorul Oficial» de ieri publică decretul prin care Sântul este copvocal, pe ziua de 1 Maiü a. o., in sesiune ordinară de primăvară. ♦ In Petroșani (Transilvania) a fost o mare luptă între românii din Orășlie și Secui. In cete mari s’au atacat cu petre, cuțite și bâte. Gălăgia era așa de mare, încât pasagerii sosiți cu trenul de seară n’au cutezat să intre în oraș. Numai târziu a sosit patrula de grandarmî, care au prins și condus la tribunalul din Deva pe A. Cazan, I. Susană, Z. Cherecheș, G. Lazar, Sălaș Crăciun, G. Goslea și I. Rusu. Dintre, secul e unul mort, iar altul pe ducă și trei răniți, intre români doui răniți. Sub judele din Puiu care a făcut cercetarea, a fost aflat dimineața mort în urma unui atac de inimă. Cauzele acestei încăierări nu se cunosc. ♦ Veniturile porturilor Mărei Negre și Dunărei, provenind din taxa de o jumătate la sută și din taxele de chesagiu s’au ridicat, pentru Martie 1901, la suma de 182,194 lei, 05 bani, adică cu un spor de 88,055 fr. 63 asupra acelora din Martie 1900. ♦ Venitul total al G. F. R. de la 1 Aprilie 1900 până la 31 Martie 1901 e de 49,395,661 lei asupra exercițiului 1899—1900. ♦ Deficitul probabil al exercițiului 1900—1901 va fi de 15— 16 milioane lei. ♦ D. Sp. Haret, ministrul instrucțiunei publice, se ocupă cu chestiunea schimbarea orariului la școalele rurale, conform resoluțiunilor luate în congresul didactic din anul trecut. In principiu s’a admis ca cursurile la școalele rurale să fie, începând din Aprilie și până la sfîrșitul anului școlar, de la 6 dimineața până la 12 a. m., cu o întrerupere de o oră. ♦ D. Mântulescu, dirigintele oficiului telegrafic din Craiova, a fost avansat la gradul de oficianta superior cl. I și lăsat tot cu conducerea acestui oficiu. ♦ Corespondentul nostru din,. Craiova ne-a anunțat ieri moartea generalului de brigadă Simion Stoilov, comandantul diviziei I-a din localitate. Defunctul era în vîrstă de 6Q de ani: el era născut la 1841 S1 Februarie. In 1857 a intrat în școala militară și la 1859 a fost făcut sub locotenent. El a luat parte la resboiul din 1877 cu gradul de maior, iar la 1878 în Ianuarie 1, a fost inaintat locotenent-colonel. In anul 1896 a fost înaintat general de brigadă și acum era, comandant al diviziei I infanterie. Defunctul general era decorat cu «Virtutea militară», «Coroana României» și «Steaua României.» ♦ Zilele acestea va sosi în diomirile din Galați, pentru reparație, canoniera Grivița care se află acum la Sulina. ♦ Directoarea școalei profesionale de fete No. 3 din București, d-na Aurelia Constentinescu, a demisionat. ♦ D. Haret a primit demisia d-lui Gostescu, directorul liceului din T.-Severin. $ Era, la orele 3, meseriașii români din Capitală au ținut întrunire în sala Constructorilor. Au vorbit din I. Brătescu Stănescu, Petrescu și alți oratori, insistând asupra indispensabilităței legei meseriașilor. ♦ Erî, după amiază, a avut loc întrunirea proprietarilor din Capitală, la casa Zerledi din str. Smârdan, sub președinția d-lui Cuțescu. Au vorbit d-nii Daniilescu și I. Brătescu în privința, nepăsăreî de care dau dovadă proprietarii față de interesele lor. O altă întrunire va avea loc Sâmbătă, 5 Maiü, la orele 8 seara, când se va decide dacă proprietarii își vor continua mișcarea pe baza statutelor societăței «Bucur», sau prin simplă ligă. ♦ S’a hotărît, în principiu ca comunele și districtele care au contractate împrumuturi la Casa de depuneri să-șî convertească datoria în titluri de ale casei creditului comunal și districtual pe cari Casa de depuneri le va plasa apoi în țară sau străinătate. ♦ Astă-seară, la orele 8 jumătate, se va întruni comisia permanentă a Camerei de comerț din București, spre a discuta cestiunile ce se vor desbate în congresul general al camerelor de comerț, ce se va ține la Iași. ♦ A. S. R. Prințesa Maria a asistat ieri la serviciul religios de la biserica anglicană din sir Diaconeselor. ♦ Micii prinți au asistat ieri la serviciul religios de la Mitropolie. ♦ D. Ioan M. Petrescu, este numit provisoriu agent clasa II în serviciul culturei tutunurilor din administrațiunea regiei monopolurilor Statului, în locul vacant prin budgetul exercițiului curent. $ S’a acordat fabricei de postav de la Buhuși, scutire de plata taxelor vamale pentru Qj cantitate anuală de 40.000 kgr. lână spaniolă de merinos, ce va importa pentru trebuințele fabrice și care nu se găsește în țară. Această scutire se acorda până la 1 Aprilie 1903. " „ ♦ Decanul baroului da Iași a făcut cunoscut, printr’o adresă, d-lui avocat P. Ghițescu, că ocupând funcțiunea de comisar comunal, conform legei nu mai poate pleda, fiind salariat. . D. P. Ghițescu, a declarat că va aduce cazul în judecata Curței de apel. . . „ ♦ Mai mulți cititori ne roaga să întrebăm jge comitetul »de* BARBANI, BUCUREȘTI, BULEV» MARIA, 30 . Primește în condițiuni excepțional de avantagioase : imțirî, toțul ți feiâ«j pentru toate ziarele din țară și străinătate ■«ref.T.TrafiFORMA TITIN LUNI. • In Mahmudia, niște pescari ruși trecuți din Basarabia ca să pescuiască în bălțile dobrogene, au împușcat pe revizorul pescăriilor Statului, care a căutat să-l împedice de la actul contravenitor. Revizorul a fost adus în Mahmudia într’o stare gravă și după câteva zile a murit. ♦ Ministerul de interne a respins contestația făcută contra alegerea colegiului de comună din Ț.^Jâgărele,