Universul, mai 1901 (Anul 19, nr. 115-144)

1901-05-01 / nr. 115

nitudinea forțelor sale spirituale și lirice, iar celor bolnavi să se ajute întru a-și câștiga forțele pierdute. De la hrană depinde în chip principal că un om este capabil spiritua­lmente sau­ fizicește- o hrană neîndestulătoare, sau ne­­corespunzătoare exercitează o in­fluență mai desa virotagioasă­ și mai vătămătoare asupra stării psih­ice și tipice, de­cât o lo­cuință și îmbrăcăminte defec­tuoasă. Bucătăria este cea mai costi­sitoare parte din gospodăria unei case. Și, cu toate aceste, nu ră­sună încă la noi strigătul de a se forma școala de bucătărie, conform științei moderne. (Va urma) Olimpia. O CUGETAI«!? PE Zi la toate afacerile trebue să te ferești de rezultatele prea tim­puriu_____ Situația In China Prin poștă — Guvernatorul din Chan-Tung a creat două colegii, unul militar și cel­ l’n­i științifici în­ orașul Chi­­non-Fou.* x. » Principele Tuan a fost închis pe viață în Turekestan și guver­nul chinez s'a angajat a nu co­muta nici odată această condam­­națiune. Această hotărîre e conformă cu cerințele majorităței Puterilor reprezintate la Peching. Tung- Fuh-Siang e isgonit în Kan-Lop unde i se vor da pedepse noul. Afară de aceasta, un edict im­perial a decretat pedepsele­ re­clamate de miniștrii străini în contra funcționarilor provinciali. * V . Presa germană anunță că tru­pele germane din China vor în­cepe să fie repatriate în curând, dar cele 4 cuirasate­ vor rămâ­nea în apele Chineze. * S’afi luat măsuri pentru întoar­cerea imediată în India a regi­mentului de cavalerie indiană­ și a trenului de asediu din I­ang­­kang, precum și a regimentului de infanterie din Weihaigei și a celui de infanterie din Tientsin. * Contele Wähler­see a destinat mai multe detașamente chineze pentru a face poliția în împre­jurimile Pekingului și a reprima tâlhăriile, ne imiteze exemplul dat de noi. Profesorul Flügge (din Bres­lau) a descoperit un nou izvor de propagations a tuberculozei aceasta este sputa licidă, lucru amintit deja de noi mai sus. Flügge a arătat, că atunci când cine­va vorbește, când tușește sau strănută, aruncă în aer pi­cături microscopice, încărcate cu microbi, cari picături înoată cât­va timp în aer, înainte de a se depune pe pământ. Aceste con­­dițiuni sunt, evident, cu atât ma­i ușor și mai des realiza­te, cu cât un tuberculos: vorbește, tușește, strănută și formează în jurul sedi o atmosferă virulentă. Experiențe foarte curioase in­­terprinse în laboratorul prof. flügge demonstra că în viața reală, scuipatul uscat și prăfuit a ofticoșilor joacă un rol mult mai puțin important de­cât s’a admis și că scuipatul lichid este mult mai periculos ca izvor de lățirea bordei. De­și cel în­tăi­­ mod de in­­facțiune prin scuipatul uscat și prăfuit nu poate fi negat, totuși în cazarm­e, spitale și sanatorii, unde s’au instalat scuipătoare sistematice și unde s’a oprit în mod cât se poate de riguros scuipatul pe jos, mai cu seama în Germania, numărul tub­ercu­­loșilor și contaminarea s’a îm­puținat într'un mod­­ destul de evident. Toate aceste lucruri demons­tra până la evidență că, o per­soană, care se află în apropiere, imediată cu un ofticos este ex­­pusă a inhala pulberea lichidă baciliferă, ce bolnavul proiectează în jurul lui, când tușește și chiar când expectorează. ") Pentru a evita contagiunea prin spatele licide, se va im­pune sau se va recomanda bol­navilor, ca să pună la gură, când tușesc, o batistă. In fine se va evita de a se apropia de un tuberculos, dacă nu cere o tre­buință imperioasă, la o distanță de mai puțin de un metru, mai ales când ei tușesc și înainte ca ei să fi pus batista la gură. In fine, în biuzouri și în ateliere, se va aranja ast­fel persoanele, în­cât capele lor să fie depărtate u­­nele de altele la o distanță de mai mult de un metru. Prin urmare : 1) Scuipați puma­ în scuipă­toare­ 2) Când tușiți, puneț­i-ve ba­tista la gură. 3) Nu ve apropiați la o dis­tanță de mai puțin de un metru, de un om tuberculoz, mai ales când tușește. Dr. R­­ Pc Ii «gh­ei». (Va urma) Iași. » «• «Bani». Cronica medicală Lupta contra tuberculozei Lupta contra tuberculozei este, peste tot locul, o necesitate ur­genta , fapt, ce s’a dovedit la diferitele congrese de igienă, ți­nute în străinătate. Pentru țara noastră a dat strigătul de alarmă, d. profesor-doctor Pelk­ai-Ga­­lațî, președintele asocia­țiunei ge­nerale a medicilor din țară, la ultimul congres, ținut la Iași. Veneratul nostru președinte a propus chiar formarea unei lige pentru a lupta contra întinderea boalei și sa facă cu putință dis­pari­țium­ea ei progresivă. Convingerea ce mi-am făcut prin diferitele mele cronici me­dicale, publicate în «Udiverul», este că, toată atențiunea publi­cului asupra cauzelor tuberculo­zei, toata buna-voința lui de a ne da ajutor de a în­deplini cu rigurozitate profilaxia și comba­terea tuberculozei se poate că­păta în mare parte prin o expu­nere populară și clară a chestiu­nei, în această gazetă, foarte mult citită și populară.­ ­ Ce este tuberculoza ? Tuberculoza este o boală mo­lipsitoare. Germenele boalei este un microb, anume : bacilul tu­berculozei. El se găsește cu mi­ile în scuipatul ofticoșilor. Scui­pând tuberculozul fie ori­unde ar fi, pe pământul gol, pe du­șumele, pe covoare, în batiste, etc., uscându-se, se amestecă apoi cu colbul (praful), se ri­dică ast­fel în aer și ajunge apoi in organele noastre ies pr­in lorii. Dar nu numai în acest chip putem să ne molipsim de teribila boala ; prin cercetări re­cente, s’a arătat și pericolul pro­venit prin părțile pulverizate, ce se aruncă în aer prin mișcare, prin vorbire, prin tuse și prin strănutarea tuberculoșilor. Prin urmare, încă un chip de a ne in­fecta pe lângă acela citat mai sus, provenind din nenorocitul obiceiu de a scuipa ori­unde. Al treilea chip cum mai pu­tem să contractăm boala în ches­tiune, este prin­­ hrană, și al pa­trulea , prin o moștenire neno­rocită din familie. Firește, că oamenii slabi sau slăbiți fie prin manei trupești sau­ sufletești, prin beție sau­ prin alte soiuri de desfrânări, se vor putea mai puțin apăra contra dușmanului de care e vorba , dar și oamenii robuști, cari au pătimit de o boală grea, ca : pneumonie, lingoare, variola, in­fluență grea; copiii, cari au pă­timit de : morbilî, tuse m­ăgă­­rească, a fi multe șanse de a fi doborîți de teribilul dușman, ca­re ne pledește peste tot locul. N­­ ift­e Ittsurîle de pază contr­a fituierei tuberculozei Din cele expuse mai sus re­zultă, că măsura scuipătoarelor, anume de a se găsi peste tot lo­cul scuipătoare în abundență, mai ales în localurî de aglomerație, ca: școli, ateliere, biurouri, că­­zărari, în­oțeluri, în teatre — nu este încă ceva absolut eficace pentru a obține împiedicarea în­tinderei ofticei, de­oare­ce, cum am văzut sunt și alte căi prin cari boala se poate da, nu numai prin scuipatul prăfuit. In ori­ce caz, ar fi foarte bine, că aceia, cari sunt nevoiți a­tuși mereu, să poarte cu dînșie o scuipătoare de buzunar. Chiar ca sănătoși, să scuipăm , tot­dea­una în scuipătoare, așa ca iți putemi cere­­M celor bolnavi să UN SFAT PE ZI In contra beției.—Câte­va pi­cături de amoniac într’un pahar cu apă sunt de ajuns ca să dez­meticească pe cine­va.­­«reTorrerageafe-Sfc * - Wmimnammm­mm—* 10Ehsiml asgli­ bser — Prin poștă — De­tașam­en­tele generalisim­ului Botha ocupă Carolina, Intre Er­d­­e­o și Barberton. Coloanele engleze Benson și Blood au sosit la Belfast, la nord de Carolina.* ♦ ff Municipalitatea din Battersee, foburg din Londra, a dat nu­mele de Joubert uneia din stra­dele acelui foburg. * ¥ ¥ Intr’o luptă dată la Buffels­­kloof (estul coloniei Cape) 28 ca­rabinieri englezi, intre cari 2 o­­fițeri, au fost făcuți prizonieri. Botha a trimis burghezilor o serie de scrisori în cari le ex­plică de ce a refuzat condițiile oferite de către Kitchener. El nu putea consimți să renunțe la in­dependența beberă și avea obice­­iuri centra alcătuirea consiliului executiv. El mai dorea ca en­glezii să ia în sarcina lor toate datoriile republicei sud-africane. * Agenției «preuter» i se anunță din Klerksdorp. Lordul Methuen a luat înapoi de la boeri tonu­rile pe care aceștia i le luaseră lângă Zilnc&tsnek ; în același timp au­ căzut 4 boeri și 7 au fost fă­cuți prizonieri. Un detașament al generalului Babington a scă­pat un lun și 7 granste. Fiul com­andern Uit­us Erasmus, întâlnit de un ziarist la Londra, a declarat că toate depeșile lui Kireener asupra succeselor en­glezilor sunt exagerate, că En­glezii n’au nici o treime din pri­zonierii pe cari îi anunță, că Burn­ mai fiu "25 mii de oameni și că războiul va mai­tina încă cel puțin 4 ani. ¥ ¥ Din Kirksdorp se telegrafi­­ză că orașul Herbcessfontein a fost distrus. •­­ t*ii — rt~........... " eî corporală avea nevoie și de giuvaericale prețioase. Advocatul reclam îi satului ceru restituirea giuvaericalelor sau despăgubiri. Acuzata susține că reclaman­tul știa reia li­nii­le ei financiare, și că a încheiat afacerea pe ri­­sicul său. Tribunalul condamnă pe d-ra Margaretha Reblhofer la pista sumei pentru care era acuzată. Grefier. «T^­rrr [UNK]'*■ [UNK] [UNK] '—ST #• 4& g80» * «n . — Kline, Marți, 1 laie­r. BIBLIOTECA DIVERSULUI­ care cuprinde senzaționalul român Blondiov­­n­a Samar una dintre cele mai frumoase și mișcătoare scrieri ale celebrului seriitor elvețian - UEIHUD ZSIHOKUE -«Biblioteca­­ Economică» se vin­de numai cu 20 bani exemplarul in toată tara, va sipi,re Curier Judiciar (TRIBUNALELE STREINE) Gin vaerica­dele artistei Giuvaergiul Ludovic Engel, din Viena, vînduse acum 5 ani actriței Margaretha Kehlhofer, pe atunci în vîrstă de 19 ani, giuvaericase în valoare de 3400 coroane. El nu mai putu incasa un rest de 1400 coroane, de­oare­ce actrița se punea pe punc­tul de vedere că ea, ca minoră, nu putea încheia în mod valabil un contract de cum­părare, de­oare­ce leafa ei lunară de 120 coroane nu sta în concordanță cu o ast­fel de cheltuială. Giuvaergiul o dădu în jude­cată și dovedi că ea era foarte ocupată la directorul teatrului Janner, și cu toate că era mi­noră și cu leafă mică, trăia luxos intr’o locuință elegantă și avea cu chirie o trăsură de piață fără­ numér. Acuzata răspunse că nici­odată n’a jucat un rol mare, ci numai ca coristă și figurantă. Ptecla­­mantul respuns­e că actrița Mar­gareta a fost angajată de direc­torul Janner mai mult pentru frumusețea ei, de­cât pentru ta­lentul ei, și că pentru ridicarea 1) «La fireste medicale», Tribuna economică GLOSIREfl BüEIOR T) has la o parte clocirea artifi­cială, care nu se prea ezitează a­poi, și me voiu ocupa cu clo­­cirea naturală, adică aceea în care se întrebuințează ca clește găinele. Profesorul Filip zice:" Unul dintre instinctele cele mai puter­nice ale găinei este, incontesta­bil, acela a­ perpetuă reî spece". După ce găina a făcut un num­er oare­care de oue (25—30), in­stinctul de cloci­re se desvoltă în ea și se manifestă la exterior prin următoarele semene : Vocea ia un timbru special, timbru ce s’ar putea caracteriza printr’un glo-gle-gle ; ține aripele depăr­tate,—române pe cuib. După ce manifestă dorința de a cloci, și dacă voim să-î satis­facem această dorință, o încer­­căm­ mai înteiu, adică o lăsăm pe cuib 24 de ceasuri și dacă ea rămâne, nu este neliniștită, atunci o punem pe oitele ce dinainte sunt alese. In caz când voim s’o d­esel ci­­im, întrebuințăm mijloacele ur­mătoare : Nu-1 dăm de mâncare timp de 2 zile ; o scăldăm de mai multe ori cu apa rece și in acest mod, în timp de 3—4 zile, găina s­a desclocit. Când ne-am decis să facem dosirea naturală, trebue mai po­­teiți sa alegem găina, pentru că nu toate rasele au­ facultatea de a c­loci bine. Așa, de exemplu, rasele pre­coce, ameliorate, nu clocesc așa de bine ca cele comune, pentru aceea e bine a ne servi de aceste din urmă. Găi­nile noastre româ­nești sunt perfect clocitoare. Găi­na destinată a fi cloșcă trebue să fie blândă, să se lase a fi luată după oue. O găină speri­oasă este o rea cloșcă, căci mai în­tot­dea­­una ea sparge un număr din ouăle ce clocește. Rumfirul oulelor ce trebmeie puse sim­b cloșcă Numărul ouelor puse sub cloș­că este, bine înțeles, în raport cu volumul găinei și al lor. Cu cât găina este mai mare și ouăle mai mari, cu atât numărul lor va fi mai mare. Incontestabil că, în principiu, numărul ouelor tre­bue să fie ast­fel calculat, în­cât găina să se poată încălzi bine pe toate și, curn ea le schimbă cu ciocul în fie­care zi, să nu numaie nici unul descoperit.. In regulă generală, și spre a satisface toate desideratele, nu­meral cuprins între 10-15 este cel mai nimerit pentru găinele noastre. După un prejudiciu, se susține că oiele ce se pun la o cloșcă să fie fără soț; n’are absolut nici o influență de vor fi cu soț sau nu ; ceea ce trebue să se știe este ca ele să fie bine încălzite și acoperite de găină. După alt prejudiciu, ouele trebuiesc puse la cloșcă în anumite zile; n’am ne­voie să adaug că aceste prejudi­cii sunt pornite din ignoranță. E necesar a se pune mai multe cloșce în aceeași zi, pentru mo­tive că, din diferite împrejurări, o cloșcă se poate a nu­duce o­­perația până la sfirșit, sau după ce a scos puii să poate să moară și deci necesitatea de a se pune mai multe cloșcî în aceeași zi se vede de la sine. Ouăle cari se pun sub cloșcă să nu fie prea vechi. Nu trebue să fie puse la cloșcă acele ce a fi mai mult de 15 zile. Datesle ne recomandă că a­­cele ce sunt aduse cu drumul de fier să nu fie puse imediat sub cloșcă, ci să se lase 2—3 zile, căci se întâmplă și­ producă monștri. Itb­­agiul ouălor Prin mîragiul ouelor se înțe­lege examinarea ouelor în tim­pul clocitului. Miragiul ouelor se face în primul timp al clocirei, de la 5—8 zile. Procedeul prac­tic este următorul: Intr'o came­ră întunecoasă se ia un ou cu mâna dreaptă, ne apropiem de lumină, ridicăm oul până în dreptul ochiului, mâna stângă punem deasupra lui spre a face umbră și îi examinăm prin trans­parență. Dacă oul nu este fecon­­dat atuno! se vede limpede dacă este fecondat, atunci se ve­de în interiorul său embrionul în forma unui paranpon ; acest embrion oscilează la fie­care miș­care a oului. Cum ne putem convinge dac embrionul este viu sau mort ? Dacă este viu, oul­­ opac la toate părțile, afară de camera de aer ; dacă este mort oul este turbure. Când ouele supuse miragiului s’au găsit fără embrion sau cu embrionul mort, atunci trebue să le luăm și să le înlocuim cu l) Vezi „Monografia rasslor ” fltoELAtt. Filip, — 2 altele, dacă e la început, sau să le lăsăm numai pe cele bune. Examenul ouelor se face nu­mai după ce găina se scoală pen­tru mâncare. Maries. Desvoltarea rererfei BtKísií puefesleaal Ministerul instrucțiunei pu­blice, după cum am anunțat, a propus ca, cu începerea viito­rului an școlar, să înființeze un număr de școli profesionale de diverse grade în toate părțile țarei. Aceste școli vor fi de două categorii: I. școli elementare, 11. școli inferioare. Unele din ele vor fi școli de agricultură, altele școli de meserii. Prin școli elementare se înțe­leg școli foarte modeste, func­ționând cu unul sau două maeș­tri, cari să predea meserii din cele mai simple, putând fi prac­ticate cu unelte puține, ieftine și cu un capital de instalație foarte mic. Asemenea școli vor fi­­ fi­­ființate prin târgușoare sau prin satele cele mai mari. Prin ele se vor pune la­­ în­demâna sătenilor și a oamenilor nevoiași, mijloace mai bune de a cultiva pământul, precum și unele mici industrii ușor de exercitat chiar la țară, în zilele neutilizate pentru agricultură. Școlile inferioare vor fi școli de un nivel ceva mai­ ridicat, în cari se vor învăța meserii mai perfecționate, sau metodele agri­cole ceva mai științifice de­cât apele cari nu pot conveni de­cât unui mic cultivator ; ele vor fi înființate fie și în alte centre ce s’ar găsi favorabile. Intenția ministerului de instruc­țiune publică este ca, anul acesta, să înființeze în fie­care județ câte o școală elementară, ori de agricultură, ori de meserii. Școli inferioare vor fi înființate mai puține și de o­csm­ dată numai școli de meserii, și numai în cen­tre unde s’ar găsi elementele unei industrii viitoare care să poată prospera. UniYficial la provincie De la coresp. noștri particulari — Pe ziua de 28 Aprilie — Crai­ova înfiorătoarea nenorocire di­n str. Carol. — O înfiorătoare nenorocire a avut loc astă-noapte la str. Carol. Fostul serg­ent-major Const. Cris­­tescu se apucase de citit la lumina unei lampe care se afla pe masă, lângă <e Insul. La un moment dat, lampa, fiind lovită din nebăgare de seamă, s-a răsturnat jos și explo­dând, a cuprins în flăcări pe sus­ B umilul. Hainele nefericitului bărbat au luat imediat foc. Cristescu, de spai­mă, a început să alerge prin casă, ast­fel că flăcările s-au sțîțat și mai mult și i-au carbonizat membrele. Din fericire, mai mulți vecini au alergat în ajutor, la auzul ți­petelor victimei. Ei au salvat din flăcări pe Cristescu, care a fost transportat imediat la spitalul central. Aci el se află în cele mai cumplite chinuri, din cauza arsurilor căpătate. Furtul «în­» str. Regina Eli­sab­ela.—Un furt îndrăzneț a fost zverșit astă-noapte la d. Solomon Boridat» din str. Regina Elisabeta. Introducefidu-se în locuința numi­tului an anume L Grosman a sus­tras dintr’o casetă suma de 700 lei. In urma acestui fapt, hoțul a dis­părut împreună cu banii. Autorită­țile il urmăresc insă cu seriozitate. Falsificator de acte. — Un anume* D. Cristodorescu a fost prins astâ­zi falsificând o chitanță a d-lui Teodor Geo­ană, din strada I. C. Brătianu. Falsific­atorul a fost dat ju­decăței. Sânți eitler­ea die Terpezița.­­In urma unor dureroase neînțele­geri ce se iscaseră între copila Ilinca Dinuleacu, din comuna Ter­­pezița și logodnicul său Năstase Ștefan, copila s’a hotărît­ să-și cnime viața. Pentru că nu dispunea însă de nici o armă cu care să-și facă seama, ea s’a urcat erî într’un pom înalt din grădi­na părintească și s’a aruncat de acolo jos, peste niște fărîmături de cărămizi. Capul și corpul sinucigașei sdro­­biindu-se în chip oribil, moartea a urmat după câte­va sferturi de oră de chinuri. Spargerea din strada Jus­tiției . Mai mulți spărgători au distrus astă-noapte zivoarile o­­bloanelor de la tipografia Benve­­nisti, din strada Justiției, spre a pătrunde în localul administrației »Gazetei Nouă», de unde avenu­ in­­tențiunea să fure ce le-ar cădea la îndemână. Fiind surprinși de către sergen­tul postat la numita stradă, spăr­gătorii au luat-o însă la fugă îna­inte de a comite fariul. Ei sunt urmăriți de către autorități. Scânteie» Diverse.—La 1 Maiu va sosi în acest oraș Monseniorul Ilornaieiu, archiepiscop latin din București, venind din Sulina, iar la 3 Maiü va pleca la Caramurat, unde va face consacrarea noiri biserici cu oficiul pontifical. Timpul variabil , semănăturile foarte frumoase , a căzut puțină grindină la comuna Ganara, fără a cauza stricăciuni. Gigea. Ploești Festival artistic. — Aseară, Sâmbătă 23 Aprilie, a avut loc, în sala teatrului „Cooperativa“,un ma­ri festival artistic dat de direcțiu­nea liceului din Ploești, cu concur­sul m­ai multor artiști și diletanți, în scop de a se procura instrumente muzicale pentru formarea unei fan­fare a liceului. Serbarea s-a deschis la orele nouă prin „Dumnezeule putinte“ de Cau­­della, executat de elevii liceului, sub conducerea maestrului C. Stănescu. Orchestra liceului, compusă din aproape trei­zeci elevi, sub condu­cerea d-lui locotenent Dim­itriu, a cântat admirabil „Nunta țărăneas­că“ de Wiest. D. avocat Eugen Davidescu, a cân­tat anoi pe flaut „Fantaisie pasto­rale hongroise“ și „Le balevard“ din Terebant. Elevii Crimeanu Mihail, I. Nico­­lescu și I. Mihăilescu au declamat câte­va frumoase anecdote de Spe­ranță. Ceea­ ce a cules tunete de aplause a fost Insă quartetul «Străinul» de Abt, cântat de elevii din cl. VII, Contu George, Zinculescu Ioan, Po­­lizu Stelian, Ștefănescu George, Pe­­trescu G. Nicolae, Bujoreanu Gh. și Ștefănescu Ilie, puși sub condu­cerea bătrânului și cunoscutului maestru de muzică Al. D. Verzianu. Tinerii Petrescu Dumitru și Boris Keffer au cântat de asemenea în­­tr’un mod admirabil câte­va bucăți din Vieuxtemps, Wagner și Nachez, pe vioară, iar elevul Popescu Tra­­ian, îmbrăcat în costum de militar, a declamat destul de bine câte­va poesii eroice da Coșbuc. Serbarea s’a terminat apoi prin imnurile «Cea din urmă noapte­a lui Mihaiu­ Viteazu» și «Hora unui regiment ardelean» executate de e­­levii liceului, sub conducerea maes­trului C. Stănescu, care a cules de asemenea numeroase aplauze. Beneficiul net al acestei serbări se ridică la suma de peste 500 lei, din care, după cum am spus, șe vor cumpăra instrumente pentru formarea unei fanfare a liceului. Se zice că o asemenea serbare va avea loc și în ziua de 10 Maiü, a­­ceasta în amfiteatrul liceului. Coc­u. II »-Sărat Sinuciderea unui falit fu­git In America.—E aproape un an de când «Universul» a fananțat dispariția depozitarului de făină Nachmias Isohn, In urma unui fali­ment fraudulos și a unor escroche­rii îndrăznețe ce au făcut mare sen­zație în orașul nostru. După cât­va timp s’a aflat că fa­litul s’a stabilit în apropiere de o­­rașul New­ York și cu cei 80.000 lei ce i-a luat cu sine la dispariție, a deschis o fabrică de jamaica. Astă­zi, o scrisoare sosită din acel loc, Înștiințează pe rudele sale de aici că dispărutul, suferind un e­­norm deficit în această afacere, s’a sinucis. O victimă a mizeriei.­­ Un individ necunoscut, care vagabonda de câte­va zile prin comuna Pingi­­nești, a fost găsit mort. Făcuindu-se autopsia cadavrului s’a constatat că moartea i-a prove­nit numai din cauza foamei. Bum. Constanța .Incheiare. — Astă­zi s’a pro­nunțat sentința în afacerea Hrist­os, prin care se admite contestația acei de scont din Con* Un­ța și a Bancei generale din București, fri­­sând termenul încetării plăților la Noembrie 1900 și s’a respins ce­rerea de intervenție a d-lui P. Contzias. Descoperiri.—La com­una Cuz­­gon, săpânudu-se un puț, s’a găsit la o adâncime de 15 m’., un strat de humă roșie, de 3—4 m. grosime, numită catilină, care se întrebuin­țează la facerea porțelanului. Gândaci stricticioși.­­ Ivin­­du-se o specie nouă de gândaci în comuna Carol I din acest județ, a distrus cu desăvârșire 2 hectare jum­­ine, proprietatea locuitorului Aliman Poplivean, cauzând o pa­gubă de 1500 lei , s’au luat măsuri pentru stârpirea lor. Diverse.—.Numărul emigranților și dezertorilor din Bulgaria, de când au încetat cursile vapoarelor spre Constantinopol, a atins cifra de 189. — Primăria comunei Constanța va lua o decisiune ca să dea sala­riul pe 15 zile funcționarilor supri­mați. — S’a declarat stinsă epidemia de scarlatină din comuna Murfailar Rîoarie subiîrt.—Comerciantul Velicu Gurtof din comuna Asarlâc, plasa Silistra-Nouă, în urma unui atac de apoplexie a încetat subit din viață la orele il jum. In latri­nă, ne­fiind nici o bănuială s’a dat autorizație de înmormântare. Sanitare.—In comuna MedjitHs s’au declarat 19 cazuri de febră ti­foidă, s’a luat energice măsuri pen­­rtru combaterea și» * cumente au fost vînd­ute unui guvern străin.* ¥ ¥ «Fester Lloyd» anunță că fe­­mei­a preotului Arhangel din De­­ligrad (Serbia), a născut 6 ge­meni, dintre care trei bieți și trei fete; toți sunt sănătoși și bine făcuți. Acum 18 luni, ea a născut 3 gemeni, ceea ce face un total de 9 copii într-un an și jumătate. împăratul Wilhelm și-a cum­părat un automobil, care e con­dus de un mecanic francez, și cu care face zilnic preumblări în Potsdam.* * * împăratul Wilhelm a numit pe ducele de Aosta, vărul rege­lui Italiei, șef onorific al regim. 4 de cuirasieri din Münster (Westfalia).* * * La Calocia, în Ungaria, a avut loc un duel sângeros, între Imre Vindis, mare proprietar, și Ca­rol Gergies, grefier la tribunal. Acesta din urmă a primit patru tăietori de sabie, din care cea din urmă l’a rănit greu­. Motivul duelului e o ceartă avută într’o seară la restaurant. * De la 22—26 iulie st. n. se va ține la Londra, sub protectoratul regelui Eduard ViI, congresul pentru combaterea tuberculozei. * ¥ ¥ % «Curierul de Varșovia» anunța că la castelul imperial din acel oraș au sosit ordine de la Pe­tersburg pentru a se aranja di­ferite apartamente în care vor fi găzduiți MM. II. Regele Vi­ttorio Emanuel III, Alfonso al Spaniei și Alexandru al Serbiei. Acești Suverani vor trece pe acolo în cursul acestei veri, du­­cându-se la Petersburg pentru a face o vizită Țarului. Ei se vor opri și câte­va zile la Varșovia.* * ¥ Regele Victor Emanuel a dat zece mii lei din caseta sa parti­culara pentru vindecarea mala­riei la Castel Porziano. * Se anunță din Livorno că o fem­ee din cartierul Venezia, a­­vea două fete surdo-mute, din­tre care una a orbit după cât­va timp. Acum, după 16 ani, ea și-a recăpătat vederea. Oculiștii studiază acest caz cu­rios fără să-î poată găsi motivul. * ¥ ¥ la afacerea executatului abate Bruneau ziarele franceze din știri contradictorii . «Le Journal» spune că mon­seniorul Conelus, vicarul gene­ral din Nantes, va aduce dovezi pentru nevinovăția lui Bruneau. El ar fi primit, spovedania unei persoane pe patul de moarte. «Figaro» declară însă că toată afacerea e sfîrșită, însuși abatele Boîo de la biserica Madeleine din Paris recunoaște că nu va fi în stare să aducă dovezi despre inocența preotului ghilotinat, fi­­ind­că a ucis pe abatele Fricot. UV PROVUÎIE PE ZI Gu timpul mergi departe. (Francez): personale tuturor autorităților din țară, ordonând paza cea mai riguroasă și discretă. Iată numeie anarchișliior : Cremer Corneille, Bontait Jean, Favila Galileu (italian), Baconi Alfred, Faiticher Jugli­­chus (supus italian), Jons Alons Vincent, Berg. Mathias, Deear­­lini Alexandru (supus italian), Zanto Louis, Dorando Secondo, Lanelto saü Lonettocambo Giu­­seppo Giovanni, Firello Romeo, Estere Jean Baptista, Guala loset Ga roii ni, Biscolli Friederic Alci­­liadi, Fiorís Ludovico, Gimeno Louis, Maras Pezzi Sebastian. Martnait Salvatore, Rome Antoi­ne, Vidal Jacques, Chiti Paul, Barilo Michel, Caizai Raphime, Gionetto Leane, Mini Joseph, Nigro Stefano, Lamotte Jean Baptiste, Locatelly Cezar și Fran­cois Vidmar. ---------------- » n-i m —...——- .II. Știri din síréirnltate — Prin poșlâ — Ziarul «Sanclet» spune că 30 de kurzi condamnați anul tre­cut pentru diferite crime înfio­rătoare asupra creștinilor au fost grațiați de către Sultan. A , ¥ ¥ 1T revoluționari bulgari con­­damnați prin sentința tribuna­­ului din Salonic, au fost trans­portați la închisoarea centrală din Constantinopole. Un ziar rusesc spune că soarta acestor condamnați e teribilă. Ei sunt încărcați cu lanțuri. Iar unii dintre dînșii sunt aruncați în apele Bosforului avînd câte o ghiulea de gât.* ¥ ¥ «Vosersehe Zeitung» din Ber­lin amenință pe Austria în caz dacă va ieși din tripla­ alianță cu coaliție germano-italo-rusă, în virtutea căreia Prusia și-ar rea­liza ambițiile ei în Balcani, fără acorda Salonicul Austriei, pe când Italia ar răpi Austriei Tri­este și vechia parte italiană din Tirol. Pare hotărît că tema marilor manevre navale italiene va fi în anul acesta apărarea coastelor Sardiniei în contra atacurilor u­­nui presupus inamic. Escadra Mediteranei și torpi­­loarele vor lua parte la aceste manevre, cari vor fi complectate prin operațiuni din insulă de că­tre trupele de miliție mobile și teritoriale.* Se anunță din Olanda că re­gina Wilhelmina se află într’o poziție interesantă. ¥ ¥ In cercurile catolice­ germane se afirmă că împăratul Wilhelm ar fi trimis, în zilele din urmă, o scrisoare autorizată Papei prin care cere pentru Germania, drep­tul de a exercita protectoratul asupra tuturor creștinilor din Orient. Generalul insurgent Cailles, un adevărat tip de gueri­lă, care con­tinuă campania la Pilipine în munții Tayabes din insula Luson, a fost proclamat dictator în urma prindere! lui Agomiaklo. El a anunțat că va merge înainte cu o luptă de exterminare. Prin ordinul lui au fost îm­pușcați în zilele din urmă opt prizonieri americani cerând res­­cumpărări pentru viața mai mul­tor ofițeri. Mai multe coloane de soldat­ urmăresc în momentul de față pe acest șef al insurgenților, al cărui campament a fost surprins acum câte­va zile la Dugot , dar el a reușit să scape. * La Washington s’au furat planurile încrucișătorului «St.­ . Louis». ■ Autoritățile cred ci froesc­it * * Lucruri din tepid­ima Vést­ satiric. — «Magasin Pittoresque» povestește un epi­sod interesant d­e pe timpul când Napoleon III nu era de­cât pre­ședinte de republică. Făcând, în anul 1852, o călă­torie în Franța de Sud, pentru ca să câștige populația pentru proclamarea imperiului, s’a abă­tut și prin Bordeaux. Acolo făcuseră mari pregătiri pentru primirea lui; prefectul, între altele, a ridicat și o poartă triumfală, d’asupra căreia sta un geniu, care ținea în mână o co­roană de lauri cu inscripția: «Vrednic este !» Coroana de lauri trebuia să se lase în jos în mo­mentul când Napoleon avea să treacă în trăsură pe sub poarta triumfală. In timpul acesta, cu câte­va minute înainte de a trece trăsura pe sub poartă, se porni un vînt puternic care rupse coroana, așa că în momentul când Napoleon ajunse sub poartă nu mai atîrna de­cât frînghia de care fusese legată coroana. De-asupra frîn­­ghiei se citeau cuvintele «Vred­nic este !» Fapta buna bine resplă­tirii.­­ In anul 1854, un englez cu numele Hawthorne a scăpat de la înec, în portul Dover, pe o femee anume Fairfax, care căzuse din întâmplare în apă. De atunci a trecut aproape o jumătate de veac și Hawthorne și-a și uitat de această întâm­plare, când, zilele trecute, fu ci­tat la judecătorie și acolo i se anunță că d-na Fairfax a murit și i-a lăsat lui toată averea. In chipul acesta Hawth­orne, pentru o salvare făcută cu 47 ani înainte a primit un cadou de trei milioane și 125 mii de co­roane. Mica publicitate. — Zilele trecute, într’un ziar din Londra apărut următorul anunț la mica publicitate : De vînzare un om împietrit, despre care se crede că a fost un amiral englez și că a murit în Patagonia înainte cu 200 de ani. Adresa la administrație. Că se vînd oameni petrificațî, asta tot mai merge. Dar din ce se poate ști că omul împietrit a fost un amiral, și încă englez ? Tot mai dibaci englezii ! Expositia de la Maned­ in sala în care de­ună-zi au fost expuse tablourile puternicului nos­tru artist Grigorescu, s-a deschis o altă exposiție organisată de­ câți­va pictori și sculptori tineri. De­și mică, expoziția totuși se prezintă bine. Aruncând o privire prin sală, ne apare pe peretele din fund figura decedatului Krețulescu, un portret foarte asemănător și de un colorit atât de remarcabil, în­cât ți se pare că nu ești înaintea unei pânze zu­grăvite, ci însăși în fața unui om viu. E o lucrare a neîntrecutului maestru Mirea. Pe acelaș perete se remarcă un tablou, în cadru de stil egiptean, reprezintând moartea Cleo­­patrei. Autorul tabloului e d. Costin Petrescu, un bun elev al maestrului Mirea și care de acum se vede că pășește cu multă bărbăție pe ur­mele maestrului seu. Aceasta este din acele lucrări cari ar face onoare ori­cărei expoziții streine. Pe un bogat pat se vede nenoro­cita regină a Egiptului moartă de mușcătura viperei și lângă dînsa sclavele sale luptând cu moartea. Se impun lucrările d-luî Loghi și mai ales tabloul intitulat „In a­­murg“. Tablourile d-luî Alpar , „Gura din Argeș“, „Turma de oi“, «Casă țărănească», etc., sunt lucrări pline de farmec și de un colorit cald și plăcut. Se mai remarcă tabloul «La ju­mătatea drumului» de d. Dimitriu A. și genu­lui pastel „Mica mar­chiză“ de d. Petrescu. Rep. XIT&MPLAEI Pisi Casi Uftlâ Arestarea unuii spărgător Poliția Capitalei a arestat era pe un anume Isidor Gîeni, recunoscut pungaș și care era urmărit de mai mult timp. Tot acest Isidor Cleia e autorul spargere! din strada Bradului No. 52, de unde a furat mai multe lu­cruri. Șefa­ siguranței cercetează acum să afle dacă acest pungaș n’a mai săvârșit și alte spargeri. rVenoroestea de pe bulevar­dai Academiei Eri pe seară, cismaru! Petrache Dobrogeanu de pe str. Vămel No. 6 voind a traversa bulevardul Aca­demiei a fost călcat de tramvaiul electric, ranindu-l grav la mâna dreaptă. Pacientul într’o stare gravă a fost transportat la spitalul Colțea , iar conductorul tramvaiului a­­ fost a­­restat. 30 de anarhiști urmănd în com­ânia Dintr’o sorginte absolut si­gură am aflat că ministerul de interne, prin telegrame confiden­țiale, a fost vestit că 30 de a­narh­iști periculoși, au fost ex­pulzați din Franța, Belgia și prin­cipalul Monaco. Temându-se ca nu cum­va a­­cești revoluționari primejdioși să-șî găsească refugiu in­ țara noastră, ministerul de interne, a­­ transmis ejaculări infidențiale,și Rezultatu­ "alegerilor tis­erî Eri au avut loc.alegerile parțiale de Cameră și Senat în județele Prahova, Gorj și Putna. Iată rezultatul : Prahova D. dr. Cantacuzino, liberal , 202 voturi ales. D. G. Gr. Gantaeuzino, con­servator, 106 voturi. Gorj D. Barbu Știrbei, junimist, 205 voturi ales. D. Take Ionesou, conserva­tor, 91 voturi. Putna D. A. Plagino, liberal, 171 voturi ales. D. C. A. Colescu. conserva­tor, 71 voturi. ...... ■< -mmm «— Conferințele societăței Sprijinul Conferințele pe care membrele societăței Sprijin­ul le-a ținut erî în Capitală au avut un mare suc­ces. La toate au asitat lume foarte multă. La școala primară de fete «Fer­dinand» de pe bulevardul Fer­dinand, a vorbit d-na dr. Ermina Kaminski, tratând despre «Inrîu­­rirea hranei asupra sănătăței». Conferențiara a îmbrăcat acest subiect intr’o formă populară pentru a fi înțeles de publicul mahalalelor care asista la con­ferință. La școala primară Sf. Vineri, de pe calea Grivița a vorbit d-ra dr. Ecaterina Arbore despre «Igiena Alimentațiunea». Ultima conferință a fost ținută de d na Alex. Bertha Floru la școala de fete din str. Uranus și a vorbit despre «Superficțiuni». D-na Floru a fost mult aplau­dată de publicul care a asistat la această interesantă conferință. _ -a.« InTM—— La 10 Maiü, iar nu,la 6, vor face alergările de cal la le grafica Craiova­ ■ va inaugura la i; ♦ se Craiova. ♦ Linia te Brabova se Maiü. ♦ Preoții români din Tincs (Bihor, Ungaria) vor susține la­­ alegerile de deputați pe pro­topopul Nicolae Bocsin, iar în comitatul Făgărașului candidează secretarul Gipu, amb­i ca gu­­vernam­entali. ♦ «Monitorul Oficial» de ieri publică decretul prin care Sântul este copvocal, pe ziua de 1 Maiü a. o., in sesiune ordinară de primăvară. ♦ In Petroșani (Transilvania) a fost o mare luptă între românii din Orășlie și Secui. In cete mari s’au atacat cu petre, cuțite și bâte. Gălăgia era așa de mare, în­cât pasagerii sosiți cu trenul de seară n’au cutezat să intre în oraș. Numai târziu a sosit pa­trula de grandarmî, care au prins și condus la tribunalul din Deva pe A. Cazan, I. Susană, Z. Che­­recheș, G. Lazar, Sălaș Crăciun, G. Goslea și I. Rusu. Dintre, secul e unul mort, iar altul pe ducă și trei răniți, intre români doui răniți. Sub­ judele din Puiu care a făcut cercetarea, a fost aflat dimineața mort în urma unui atac de inimă. Cauzele a­­­cestei încăierări nu se cunosc. ♦ Veniturile porturilor Mărei Negre și Dunărei, provenind din taxa de o jumătate la sută și din taxele de chesagiu s’au ridicat, pentru­ Martie 1901, la suma de 182,194 lei, 05 bani, adică cu un spor de 88,055 fr. 63 asupra a­­celora din Martie 1900. ♦ Venitul total al G. F. R. de la 1 Aprilie 1900 până la 31 Martie 1901 e de 49,395,661 lei asupra exercițiului 1899—1900. ♦ Deficitul probabil al exer­cițiului 1900—1901 va fi de 15— 16 milioane lei. ♦ D. Sp. Haret, ministrul in­­strucțiunei publice, se ocu­pă cu chestiunea schimbarea orariului la școalele rurale, conform reso­­luțiunilor luate în congresul di­­­dactic din anul trecut. In principiu s’a admis ca cur­­­surile la școalele rurale să fie, începând din Aprilie și până la sfîrșitul anului școlar, de la 6 di­­­mineața până la 12 a. m., cu o întrerupere de o oră. ♦ D. Mântulescu, dirigintele oficiului telegrafic din Craiova, a fost avansat la gradul de oficianta superior cl. I și lăsat tot cu con­ducerea acestui oficiu. ♦ Corespondentul nostru din,. Craiova ne-a anunțat ieri moartea generalului de brigadă Simion­­ Stoilov, comandantul diviziei I-a din localitate. Defunctul era în vîrstă de 6Q­ de ani: el era născut la 1841 S1 Februarie. In 1857 a intrat în­ școala militară și la 1859 a fost făcut sub­ locotenent. El a luat parte la resboiul din 1877 cu gradul de maior, iar la­ 1878 în Ianuarie 1, a fost inain­­­tat locotenent-colonel. In anul 1896 a fost înaintat general de brigadă și acum­ era­, comandant al diviziei I infanterie. Defunctul general era decorat cu «Virtutea militară», «Coroana României» și «Steaua României.» ♦ Zilele acestea va sosi în dio­m­irile din Galați, pentru repa­rație, canoniera Grivița care se află acum la Sulina. ♦ Directoarea școalei profesio­­­­nale de fete No. 3 din București, d-na Aurelia Constentinescu, a demisionat.­­ ♦ D. Haret a primit demisia d-lui Gostescu, directorul liceu­lui din T.-Severin. $ Era, la orele 3, meseriașii români din Capitală au ținut în­trunire în sala Constructorilor. Au vorbit din I. Brătescu Stănescu, Petrescu și alți ora­­tori, insistând asupra indispen­­sabilităței legei meseriașilor. ♦ Erî, după amiază, a avut loc întrunirea proprietarilor din Capitală, la casa Zerledi din str. Smârdan, sub președinția d-lui Cuțescu. Au vorbit d-nii Daniilescu și I. Brătescu în privința, nepăsă­­reî de care dau dovadă proprie­tarii față de interesele lor. O altă întrunire va avea loc Sâmbătă, 5 Maiü, la orele 8 sea­ra, când se va decide dacă pro­prietarii își vor continua mișca­rea pe baza statutelor societăței «Bucur», sau prin simplă ligă. ♦ S’a hotărît, în principiu ca comunele și districtele care au contractate împrumuturi la Casa de depuneri să-șî convertească datoria în titluri de ale casei creditului comunal și districtual pe cari Casa de depuneri le va plasa apoi în țară sau străinătate­. ♦ Astă-seară, la orele 8 ju­mătate, se va întruni comisia permanentă a Camerei de co­merț din București, spre a dis­cuta cestiunile ce se vor des­­bate în congresul general al ca­merelor de comerț, ce se va ține la Iași. ♦ A. S. R. Prințesa Maria a asistat ieri la serviciul religios de la biserica anglicană din sir Diaconeselor. ♦ Micii prinți au asistat ieri la serviciul religios de la Mitro­polie. ♦ D. Ioan M. Petrescu, este numit provisoriu­ agent clasa II în serviciul culturei tutunurilor din administrațiunea regiei mo­nopolurilor Statului, în locul va­cant prin budgetul exercițiului curent. $ S’a acordat fabricei de pos­tav de la Buhuși, scutire de plata taxelor vamale pentru Qj cantitate anuală de 40.000 kgr. lână spaniolă de merinos, ce va importa pentru trebuințele fabri­ce­ și care nu se găsește în țară. Această scutire se acorda până la 1 Aprilie 1903. " „ ♦ Decanul baroului da Iași a făcut cunoscut, printr’o adresă, d-lui avocat P. Ghițescu, că ocupând funcțiunea de­ comisar comunal, conform legei nu mai poate pleda, fiind salariat. . D. P. Ghițescu, a declarat că va aduce cazul în judecata Cur­ței de apel. . . „ ♦ Mai mulți cititori ne roaga să întrebăm jge comitet­ul »d­e*­ BA­RBANI, BUCUREȘTI, BULEV» MARIA, 30 . Primește în condițiuni excep­țional de avantagioase : imțirî, toțu­l ți feiâ«j pentru toate ziarele din țară și străinătate ■«ref.T­.Tr­afiFORMA TIT­IN LUNI. • In Mahmudia, niște pescari ruși trecuți din Basarabia ca să pescuiască în bălțile dobrogene, au împușcat pe revizorul pescă­riilor Statului, care a căutat să-l împedice de la actul contraveni­­tor. Revizorul a fost adus în Mahmudia într’o stare gravă și după câte­va zile a murit. ♦ Ministerul de interne a res­pins contestația făcută contra a­­legerea colegiului­­ de comună din Ț.­^Jâgărele,

Next