Universul, octombrie 1902 (Anul 20, nr. 269-299)
1902-10-26 / nr. 294
Gar« Schllu-GoIeștG— (Vezi explicația) Calendar pe anul 1902 O vnuitul Vineri, 25 Octombrie.—Martirul Marcian Catolic Viner, 7 Noembrie.—Engelbert Soarele răsare 6.45 ; apune 442 București, 25 Octombrie. TNNIFLEB Prin comunicările publicate acum câteva zile—din cercuri învățătorești mai întâitt, și apoi din cercuri preoțești, — am pus înaintea opiniunoi publice una din cele mai importante părticele ale marei noastre probleme culturale. Din scrisoarea unui învățător rural și repetăm că nu e singura ce am primit asupra acestei chestiuni — s’a văzut că învățătorii reclamă că în sarcina ce e pusă pe umerii lor, pentru ridicarea stării culturale a poporului, nu întâmpină ajutorul clerului rural, chemat și el, prin pozițiunea sa, a colabora la această măreață operă. La această critică am primit răspunsuri de la mulți preoți, din cari am publicat unul. Preoții se apără de imputarea ce li se face, arătând că, deși misiunea lor e foarte grea, totuși nu stau la îndouială a conlucra la opera culturală. Din această discuțiune reeșit că între preoți și învățători este oarecare neînțelegere. Acești din urmă impută celor dintățit că nu le dau concurs, la rîndul lor preoții se plâng că nu li se dă atențiunea cuvenită și că învățătorii nu li sunt prieteni. Lucrul acesta merită toată atențiunea. Este un interes național de primul ordin ca poporul să fie ridicat din starea în care se află,stare înapoiată în multe privințl, pentru luminarea poporațiunii rurale, pentru buna ei îndrumare pe cale economică și socială, factorii cel mai potriviți, prin pozițiunea lor în mijlocul sătenilor și prin pregătirea lor, sunt învățătorii și preoții. Nici învățătorul singur, nici preotul singur, nu pot să îndeplinească munca ce se cere pentru aceasta ; deosebit de această imposibilitate de fapt, acțiunea unuia singur din acești două factori ar avea drept urmare o desvoltare unilaterală, lipsită de echilibrul absolut necesar la care trebue să tindem. Intre preot și învățător trebue să existe dar, în interesul cauzei, o desăvîrșită înțelegere, el trebue să se sprijinească unul pe altul în tot momentul. Dacă nu este înțelegere între ei, sau dacă există chiar neînțelegere, aceasta e un rău foarte păgubitor și pentru cauză, și pentru dînșii. Și după cum s’a văzut din comunicările publicate, nu există înțelegere, ba se pare chiar că e neînțelegere între cei douî factori culturali ai satelor. Starea aceasta de lucruri e foarte regretabilă și ea trebuește însănătoșită. Fiind geloși unul de altul sau neîncrezători unul de altul, preotul și învățătorul nu câștigă nimic, ba dimpotrivă pierd, căci își amăresc sufletul și își împiedică reciproc acțiunea. Din contră, dacă își vor da bine seama de pozițiunea și chemarea lor și se vor întovărăși frățește Spre a se rezema unul pe altul, ei vor câștiga enorm, mai mică le va fi sarcina, mai ușor o vor putea îndeplini și mai mult și mai grabnic rod va produce munca lor. Ei trebue să se gândească cum că atențiunea fruntașilor țârei și a opiniunei publice este continuu îndreptată asupra lor, și că-și vor atrage cinste satt ’desconsiderațiune, după cum își vor îndeplni chemarea lor măreață. In multele scrisori pe cari le am primit de la preoți în aceasta privință, am constatat cu bucurie că preoțimea ’și dă seamă de trebuința unirei puterilor. De același spirit sunt pătrunși și învățătorii. Să-și dea dar mâna și să lucreze cu toții în armonie. In acest sens credem că și autoritățile superioare respective ar trebui să îndrumeze pe preoți și pe învățători. Din Ungaria (Corespondență articulară a „Universului") Budapesta, 22 Octombrie. Situația politică In urma consiliului de miniștri ținut la Viena, sub președinția împăratului, este evident că.atât guvernul austriac cât și cel ungar ’și vor retrage proiectele de legi presentate Parlamentului, asupra recruților și a reservișiilor de întregire, presentând în locul lor altele. Urcarea contingentului recruților va fi de 20—25.000 oameni. Interesantă este versiunea că și ministrul comun de finanțe, Kaliag, a luat parte la consiliul coroanei. Din acest fapt se trage concluziunea că acolo s’a discutat și acele chestiuni cari privesc situația politică din Peninsula Balcanică. Prin unele cercuri politice circulă fvortul că partidul Kossuthist va face obstrucție în Parlament în chestia proectului de indemnitate. Un ziar guvernamental afirmă că pentru o astfel de obstrucțiune nu există nici motive obiective, nici subiective. In chestia militară primul ministru Szell a amânat în chip patriotic și uman ședințele comisiunei militare, iar în ceea ce privește chestia pactului cu Austria, fiecare vede, că dacă acesta n’a reușit, se datorește numai atitudinea primului ministru Szell, care apără cu energie interesele Ungariei. Marele Incernbat de la salonul Național în ziua de 27 i. c., era să se deschidă în salonul Național de aici o expoziție a vre-o 60 de tablouri ale pictorului Ladisau Paal, decedat la 1879, cari au fost adunate de la particularii germani, francezi, maghiari, englezi și americani. Aseară se strică conductul pentru iluminarea electrică și unul dintre lucrători săvârși imprudența de a se apropia cu o luminare aprinsă de pereții acoperiți cu decoruri. Acestea se aprinseră și focul se întinse repede cu fulgerul cuprinzând toate trei șalele expozițiunei, nimicind partea cea mai mare din tablourile cari fuseseră deja aduse acolo. Pompierii au reușit să stingă focul, dar din cauza stricăciunilor cauzale expoziția s'a amânat pe un timp nedeterminări Pagubele sunt enorme deși câteva tablouri erau asigurate pentru suma de 100.000 coroane. Grevă de călugărițe Călugărițele catolice, angajate în spitalul Maria Valeria din Szabadka, refuză să mai facă servicii în secția chirurgicală a medicilor Szantha și György, deoarece aceștia le tratează cu bruschețe. Călugărițele s-au plâns și primarului și prefectului județului, cari au deschis o anchetă. In decursul acesteia călugărițele vor face serviciu. Cusan. CRONICI FEIEME Școalele elementi în Elveția ! Sub acest titlu vom publica o serie de articole, pe cari una din cititoarele mele mi le trimite și asupra cărora atrag atenția tuturor acelora cari se ocupă cu instrucțiunea femeei, precum și diferitelor societăți, cari au de scop ajutorarea femeei române. In Elveția, unde învățămîntul de toate gradele este organisat după metoadele cele mai practice, conducătorii instrucțiunei de mult timp ’șî-au luat sarcina d’a procura tinerelor fete o educațiune, nu numai științifică, artistică și profesională, dar și menageră. Desvoltarea ce a luat acolo, de zece ani încoace, învățămîntul popular, se datorește mai cu osebire inițiativei Societăței de utilitate a femeilor Elvețiene. Această societate este un fel de federaliune femenină fondată în 1888, în care se grupează femei instruite din diferite cantoane, aparținând la diferite limbi și diferite regiuni locale. Deviza societăței cu deosebire caracteristică este aceasta : «Dând săracului ceva, îl ajuți puțin , arătându-i însă, mijlocul prin care să se poată ajuta singur, îl ajuți pe deplin». Inspirată de această sănătoasă filosofie, societatea femeilor Elvețiene, în capul căreia figurează d-șoara Viltiger, n’a găsit îndestulător de a crea numai din a sa inițiativă școale menagere, ci a voit a interesa și guvernul elvețian la aceste instituțiuni. Spre acest scop, în anul 1893, d-șoara Villiger a adresat consiliului federal un memoriu, în care a desvoltat principiile următoare : a) Pentru a lupta contra alcoolismului, pare a nu fi îndestulător numai remediul negativ al monopolului, dar trebue și o acțiune positivă, dirigentă contra cauzelor și efectelor lui , și printre mijloacele combaterea alcoolismului, se pot pune în primul rang și silințele ce au de scop ridicarea vieței familiale. b) Este destul de cunoscut că școalele de menagiü și de bucătărie sunt cele mai eficace pentru a ajunge la acest rezultat. c) Fiind știut că sprijinul federal a fost destul de larg distribuit până acum pentru cursurile profesionale de ambe sexe, este cu drept ca și învățămîntul menager să beneficieze și el de aceleași favoruri. După acest memoriu, la 25 Noem. 1894, consiliul federal a relevat gradul până la care statul elvețian avea datoria de a subvenționa școalele de menagiu și de bucătărie, precum și școalele normale, destinate a forma maistre pentru acele școale. Drept consecință, în anul următor, la 20 Decembrie 1895, un decret federal a dat societate femeilor Elvețien, autorizația și mijloacele de a exersa întreprinderea sa pe o mai mare întindere. In organisația acestor școale, societatea, în loc de a impune fiecărui canton un tip unic de școală, sau programe uniforme, a lăsat asupra secțiunilor cantonale facultatea de a organiza învățămîntul menager, după trebuințele și situația culturei femeilor locale. Astfel, unele au organizat de preferință școale de servitoare menagere, altele au desvoltat cursuri serale de menagiü pentru fetele de familii; altele au înființat pensionate menagere pentru fetele părinților cu mijloace ; altele, în fine, au înființat, în cantoanele principale, învețemîntul menager pentru clasele populare și osebit pentru servitoare. In genere școalele menagere au fost organizate în Elveția conform dorințelor consiliului federal, în vederea mai cu seamă, a familiilor mai puțin avute. Cu toate astea, deși la început școalele menagere au fost deschise numai pentru acele tinere fete, cari mai târziu n’ar fi mutut avea servitoare menajere, și ar fi trebuit să îndeplinească singure sarcinile menagiului, dar după un scurt timp, familiile avute, recunoscând necesitatea pentru fiicele lor de a ști să dirige în mod sistematic casa, au început și fetele acelor familii să frecventeze școalele particulare de menagiu. Taxele de cursuri pentru externe și pentru interne în aceste școale, sunt foarte ușoare, și pentru cele sărace sunt rezervate locuri gratuite. învățămîntul în aceste școale este mai mult practic și cu tendința de a forma bune menagere, economice și muncitoare. Absolventele școalelor de menagiu, nu vor ști poate să lucreze broderii fine sau festonuri încărcate, dar vor cunoaște desigur metoda de a repara sau preface rufele și veștmintele familiei, și a pregăti în mod economic o bucătărie curată și sănătoasă. Cu aceste cunoștințe absolventele școalelor de menagiu realizează dorința uneia dintre cele mai valoroase propagatoare a învățămîntului menager, d-na Coradi Suhl, care a zis : «Noi voim a da junelor fete, nu numai un învățămînt teoretic și practic, dar încă a le face să înțeleagă misiunea lor de menagere și a le da prin aceasta iubire de împlinirea datoriilor domestice, precum și deprinderea cu un devotament luminat». Școalele de menagiu sunt foarte simple, dar în acelaș timp atrăgătoare și chiar cochete. Dimineața elevele sunt împărțite în două grupe : una din aceste grupe se ocupă cu pregătirea mâncărilor, și altă grupă cu serviciul camerelor. Toate primesc secțiuni teoretice asupra curățeniei și higienei fiecărui serviciu, iar după prânz sunt ocupate cu lucrul de mână, la repararea ciorapilor, rufelor și hainelor, precum și la mici lucrări de lingerie, la facere de tipare ușoare pentru veștmintele femenine, bluze, rochii de copii, etc. Pentru spălatul și călcatul rufelor, sunt ocupate numai câte două-trei zile, la fiecare două săptămâni. In deosebi, tinerele fete sunt datoare a consemna, în caetele ce trebue să fie, lecțiunile ce le sunt date și să înscrie lista mâncărilor cu prețul costului lor, ținând încă și câte un registru de comptabilitate domestică. In aceste linii generale constă învățămîntul ce se predă în școalele menagere, a cărui durată în unele localități este de cinci luni. învățămîntul acesta este metodic și are de țintă a da un sens mai înalt acelor multiple ocupațiuni menagere, cari altfel făcându-se mașinal- se pare multor femei ca foarte plictisitor. 1 Zîna, ii ii ii I ii— ■ mu ii — « O.----~ Memoriile lui Krueger (Continuare. — Vezi No. 291,290 și 293) Telegrama președintelui Krueger către ofițerii boeri In numărul nostru de ieri am spus că acest capitol al «Memoriilor lui Krueger» se termină cu o telegramă adresată de el tuturor ofițerilor boeri. Iată textul acestei telegrame : «Nu șovăiți și nu cădeți în necredință, este timpul ca poporul lui D-zeu să fie chemat sub arme. Animalul va dobândi puterea ca să prigonească pe creștini și aceia cari ’șî perd credința vor ramâne afară și nu vor intra în mărețul Stat bisericesc,și prin urmare vor fi excluși din împărăția Cerului, după ce biserica va fi închisă. Dar aceia cari persistă în credința lor și se luptă în numele Domnului vor dobândi coroana și vor intra în mărețul Sfat bisericesc de o mie de ani și prin aceasta și în împerăția cea vecinică. Fraților, fraților, ve rog, nu părăsiți credința și ve luptați în numele Domnului.Intrebați inima voastră: dacă voi sunteți atât de lași și fugiți, aceasta se face Gind-că voi nu mai credeți că există un D-zeu în ceruri și astfel veți fi tăgăduitori de D zeu. Ve spun însă pe baza cuvîntului lui D-zeu, că nimic nu se poate face fără voia sa, învingerea și sabia sunt în mânile sale și el le dă aceluia care luptă în numele său. Dar acela care nu crede, ajunge în întunerec și la perie. Este încă tot același D-zeu, care a apărat pe Daniel in groapa leilor, încât aceștia nu l-au mâncat și când regele a aruncat pe prigonitorii lui Daniel, aceștia au fost sfâșiați și mâncați de lei. Nu este oare acelaș D-zeu care trecea pe valurile mării și porunci lui Petre să vină la dînsul? îndată ce Petre începu să se teamă pe valuri și să-șî piardă credința, îl ridică și-l pedepsi pentru necredința sa. Nu este oare același D-zeu, Mântuitorul, care a zis copiilor sei: Nu vă temeți, voi credeți în D-zeu și în mine, nu voesc să ve las ca orfani—și care ne-a profețit că vor veni războae, dar să nu ne speriem ? Nu este oare Isus Christos care a murit pentru oameni și a înviat a treia zi și apoi a rămas 40 de zile printre oameni, deși lumea nu l’a văzut? Dar ei l’ați văzut și în fala dar s’a ridicat la Geruri cu porunca . Luptați lupta cea adevărată și iarăși vom veni în mijlocul vostru ! Acest D-zeu ne-a dat libertatea și credeți acum că ne-o va lua ? Este acelaș D-zeu care a ajutat pe Ghedeon și pe cei trei sute ai lui, i-a condus, și i-a întărit în luptă, și în mâna căruia se află biruința: «Fraților, fraților iubiți, nu vă perdeți credința, și luptați-vă în numele lui Dzesi. Aud că fiecare comandant voește să meargă la districtul săit, ca să se lupte acolo. Aceasta va aduce pustiire și lupta va fi fără de folos oameni buni,fiți credincioși ofițerilor voștri și ei să asculte pe comandantul general, căci credința și supunerea este biruința. Ascultați raporturile bune ale comisiunei noastre din Europa ! Fiți atenți asupra proclamațiunea lordului Roberts, pe care a lansat-o în Statul Orange. Aceasta nu este decât o cursă. După psalmul 83, dușmanii zic de mult că acest popor nu poate să stea în împărăția lui Isus ; tot aceasta a zis și Chamberlain și Salisbury. Dar D-zeu zice că acest popor trebue să existe, Christos e generalul nostru suprem care ne conduce. Fraților, ne rog încă odată ascultați de poruncile sale, căci el a condus pe copil în pustiu, dar vă asigur că el ne va conduce și pe noi în luptă, dacă avem încredere în el. Acela care așteaptă scut de la D-zeu, acela va fi ocrotit de supremul rege și apărat în noaptea întunecoasă. Vedeți psalmul 93. Cetiți aceasta tuturor ofițerilor și burghezilor, căcî aceea ce suferim în present nu este nimic în comparație cu mărirea vecinică. Să ascultăm de Mântuitorul nostru !... (Va urma) O CUGETARE PE ZI Făcând cale dreaptă, vei avea tovarăș pe Dumnezeu. Echivalența cu bacalaureatul Am spus într’un număr precedent că consiliul permanent al instrucțiunei a fost sesizat de către direcțiunea învățămîntului secundar, și de d. C. Banu, inspectorul învățămîntului particular, asupra echivalenței cu diploma de bacalaureat, a acelora cari au examenul de diferență. Consiliul permanent când și-a dat avizul asupra masorilor de cari vor fi examinați acei ce posedau o școală de comerț, școală militară sau școală normală, etc., a admis echivalența în virtutea vechei legi a instrucțiunei și le-a pretins acestora să treacă examenul de diferență după norma celor 7 clase de liceu. Prin urmare pentru aceștia nu mai poate fi vorba de a li se pretinde un examen de clasa Vill-a, sau examenul de capacitate.* ___ Ceea ce va avea de rezolvat consiliul permanent, este de a se găsi o formulă în eliberarea de certificate pentru tinerii cari au trecut examenul de echivalență cu bacalaureatul, deoarece pe certificatele lor nu se află menționat că li se acordă toate beneficiile diplomelor de bacalaureat, și la înscrierea într-o școală sau facultate străină, li se fac dificultăți din acest punct de vedere.* ¹ ] Pentru viitor, consiliul permanent va încuviința examene de diferență în conformitate cu spiritul nouei legi a instrucțiune, adică pretinzând echivalența a 8 clase de liceu, și a examenului de capacitate pe care îl trec elevii de la școalele statului. Totuși va trebui luată o deciziune, care se va aproba de consiliul permanent și de d. ministru al instrucțiunei. Maziu. »—— ——s ** Gara Schitu-Golești — Vezi ilustrația — Corespondentul nostru din Câmpulung ne-a comunicat era amănunte asupra sosirei A. S. R. Principele Ferdinand la Schitu Golești, care a plecat apoi să ia parte la vânătoarea din munții Muscelului. Ilustrația noastră de azi reprezintă fațada gării Schitu-Golești, luată după o fotografie făcută de serviciul fotografic al detașamentului de geniut din 1900. Ușa din dreapta, cum privești spre gară, este o săleî de recepțiune, unde A. S. R. Principele Ferdinand se întreține cu persoanele cari ies întru întâmpinare și unde câte odată ia și dejunul. In dosul gărei curge rîul Tirgul. Șeful gărei este d. I. Iordăchescu. Știri din străinatate — Prin poștă — Ziegler, organizatorul recentei și nefericitei expediții Baldwin la Polul Nord, a fost însărcinat să echipeze o nouă expediție a cărei direcție va fi încredințată de astă-dată la 2 exploratori încercați, Pelletier și Lawson, cari înainte de a pleca, se vor consfătui cu faimosul comandant Peary. S’a hotărît * ca* Chamberlain, ministru ano lea invarnițiilor, să se ducă in Africa de Sud prin canalul de Suez. El va debarca la Durban. Călătoria sa va fi mai scurtă de cum s’a spus. Afară de evenimente neprevăzute, el se va întoarce în ianuarie. * * * «Deily Express» spune că multe familii boere au de gând să se statornicească în Antilele olandeze. D ru Müller, fost funcționar al statului Orange, a făcut o cercetare la fața locului. Insăiu fusese vorba de a se îndruma emigrarea spre Mexic, dar chestiile de limbă și de religie au fost privite ca piedici de neînvins. Steamerul Sampas a plecat din Capetown în Argentina cu 70 Buri reconciliabile, între cari femei și copil, cari au de gând să se așeze acolo. Li s-a făgăduit 1000 acri gratuit și alți 5000 cu prețul de 80 bani aerul, plasibile în 5 ani, li se vor da semințe, vite și unelte de arat, precum și merinde pentru un an. Eî vor debarca la Buenos Aires. Condiția concesiei e ca să cultive fiecare 200 acri ; eî vor fi scutiți de serviciul militar. * ¥ ¥ Din Görlitz (Germania) senunță că alaltă ori a fost executat acolo prin decapitare asasinul Witsobell, în vârstă de 42 de ani.* ¥ ¥ Duminecă s’a ținut la Hyde Park, din Londra, un mare meeting al rezerviștilor liberați după războiul anglo-bber și cari n’au ocupații. S’a adoptat o ordine de zi spuind că rezerviștii sunt hotărîțî a căpăta dreptate și că, la nevoe, vor întrebuința toate mijloacele spre a sili guvernul a se da satisfacție. Unul din oratori a citat cazul unui rezervist căruia ministerul de războiu ’î datorește 750 franci, ai cărui 2 copii au murit de foame și care a trebuit să intre el însuși într’un azil de săraci. * ¥ ¥ Ziarul «Obzor» afirmă că raporturile între prințul Nicolae de Muntenegru și arhiepiscopul catolic din Antivari, Milinovicî, sunt din ce în ce mai încordate. Prințul ar dor ca locul lui Milinovicî să fie ocupat de un prelat italian. «Obzor» observă că aceste condițiuni sunt consecința prezentei pozițiuni politice a Muntenegrului, care servește Italia în aspirațiunile ei asupra Albaniei.* ¥ ¥ Poliția din Sofia a făcut perchiziție în casa secretarului societăței macedonene, și a sechestrat acolo un mare număr de puști Manlicher, precum și două care pline cu lăzi de cartușe. Se bănuește că aceste arme și munițiuni au fost furate de la vreun depozit al armatei bulgare. ♦ ¥ Cincisprezece automobile s’au pus în urmărirea unui balon care deunări dimineață se înălțase din parcul Palatului de Cristal, din Londra. Era vorba de o experiență a clubului automobilistic londonez, dacă e cu putință de a se împedica un balon să ducă ordine în timp de războiu. Cele 15 automobile văzând balonul apucând în direcția de sudvest, luară și ele acea direcție , dar puțin după aceea, din cauza ceței, perdură din vedere balonul, așa că au trebuit să țină seamă numai de direcția vântului. Balonul se coborî la pământ după câteva ore, la 35 mile la Sud-Est de Palatul de cristal, dar numai unul din automobile reuși să sosească în momentul în care aeronauții atingeau pământul. Asta a fost de ajuns ca telegramele în timp de război și să poată fi sechestrate. Memoriile generalului tar Ban Vlijeen (Urmare. —Vezi No. 289, 290, 291, 292 și 293) In seara zilei de 27 Februarie târziu, ajunsei în cartierul general de la Modderspruit: Am călărit toată noaptea spre tabăra de la Polgieterschrift, unde ajunsei abia a doua zi dimineața. Primul lucru pe care l’am văzut a fost o căruță cu 10 răniți, toți galbeni de lidulă. Erau burghezi cari veneau din lupta de la Pieterskoogte. Am întrebat ce s’a întîmplat și cum stă afacerea. — Ah, comandante, răspunse cornetul, afacerile noastre stau foarte prost! Locțiitorul de comandant du Preez și eu am fost chemați cu oamenii noștri la Pietershoogte, deoarece pe acolo se încearcă să năvălească dușmanul. Ne-am bătut bine, deși bateriile engleze ne faceau mari stricăciuni. Duminecă dușmanul a cerut un armistițiu, pentru a-șî îngropa morții. Am acordat armistițiul până la ora 6. ’— Erî, continuă cornetul, după o scurtă tăcere, dușmanul a reușit să înainteze prin mai multe puncte. Du Preez și cornetul Moster au fost grav răniți. Din comandosul nostru 42 au rămas morți, răniți sau făcuți prizonieri. După câtva timp am aflat și groaznica catastrofă despre capitularea generalului Cronje, care a produs o mare panică. Pentru ca să-mi fac o idee despre starea trupelor noastre, am plecat călare până în vîrful unei înălțimi In vale văzui întreaga noastră armată în complectă retragere, cu vre-o 500 de care și cu numeroase vile de tăiat, totul învelit într’un nor gros de praf. Și în stânga de Ladysmith văzul un asemenea spectacol trist al retragerei burghezilor noștri. Privind înapoi, văzul pe englezi în coloane dese, cari se apropiau din ce în ce tot mai mult și cu cea mai mare precauțiune. In dosul acestei trupe se afla o armată și mai mare plecând de asemenea în direcția spre Ladysmith. Acum nu mai aveam nici o alegere. Am dat ordin ca să se pună șelele pe cal și apoi urmarăm celelalte comandosuri. Am anunțat printr’o telegramă retragerea mea comandantului general și primii de la dînsul răspunsul că s’a ordonat o retragere generală, că cea mai mare parte din comanda se aveau la spatele lor Ladysmith și că Escelența Sa a plecat deja înainte la Glencoe. Către apusul soarelui am părăsit pozițiunile de la Tugela. Multă vreme le-am apărat cu succes și prin aceasta am împedecat armata britanică să elibereze orașul Ladysmith ! Cați scumpi camarazi șî-au lăsat acolo viața pentru patrie și pentru iubirea de neam ! Era o priveliște tristă cum se retrăgeau comandatele noastre în neorânduială... In luna Iulie, 1901 ne aflam iarăși în vechiul nostru câmp de luptă, la nordul calei ferate. In ce stare am regăsit țara își poate cine va închipui, când spun că 30.000 de soldați englezi au cutreerat ținuturile trei săptămâni de-a rîndui în toate direcțiunile, nimicind totul. Soldații englezi au făcut multe mizerii femeilor și copiilor, răsturnând căruțele, în care se sflau. Numeroase familii fugeau din fața dușmanului, lăsând în urma lor întreg avutul. Casele lor erau apoi arse de englezi. Am aflat astfel de familii în cea mai mare mizerie. Femeile aproape moarte de foame și acoperite cu sdrențe ne-au făcut cea mai grozavă impresiune ce am avut-o in tot timpul războiului. Le-am ajutat cu ce am putut. Comandosul nostru era foarte obosit și animalele noastre aveau trebuință de odihnă dură atâta călătorie. Am lăsat pe asistentul metz, generalul Müller, la minele de cobalt de lângă rîul Olifants —în apropriere de Wagenfurt— pe când eu cu 100 de oameni și cu un tun am plecat la Witpoort, ca să adun pe burghezî care pribegeau pe acolo și astfel să-mi reorganisez comandosul și să mă îngrijesc de nutreț pentru vite. (Va urma) Grádifire! La 3 noembrie a. c., va avea loc tragerea la sorți a premiilor ce acordăm gratuit abonaților noștri, între care premii sunt : 1 pereche cercel de safir cu briliante, in valoare de Lei 1500, un inel de safir, in valoare de 400 lei, o pianină, ceasoarnice de aur, etc., etc. Aceste obiecte se pot vedea la vitrina stabilimentului nostru, unde sunt expuse. Vor concura la tragere toți abonații și cei ce se vor abona,de la 1 și 15 Octombrie și 1 Noembrie. Abonații pentru un an au dreptul la ÎS bilete, pentru 6 lunii bilete, și pentru 3 luni S bilete. Prețul abonamentului : 3 luni, 5 lei ; 6 luni, lei 1O; un an, le! 10.50. Vizita 1. S. Regetul la Rlusciuk (Prin telegraf de la trimisul nostru special) Rusciuk, 24 Octombrie. Sosind la Rusciuk pe la orele 1 p. m., cu vaporașul «Turnul- Severin», prima mea grijă a fost de a cutreera orașul pentru a mi da seamă de pregătirile ce se fac în vederea vizitei Suveranului nostru. Părțile centrale ale orașului, nu sunt încă îmbrăcate în hainele de sărbătoare proprii zilelor mari și păstrează obișnuita lor animație. Pregătirile în centrul orașului conform dispozițiunilor luate de primăria locală, nu vor începe decât mâine. Primăria Rusciukului a afișat deja azi o ordonanță prin care face cunoscut cetățenilor sosirea în oraș a M. S. Regelui Carol al României, pentru ziua de 29 c. și-i invită a-șî pavoaza magazinele și edificiile cu drapele române și bulgare. La debarcader La debarcader insă pregătirile urmează de mai multe zile cu o activitate febrilă. Zeci de lucrători lucrează zi și noapte la construirea unei șosele nouă, de la debarcaderul vapoarelor austriace, unde va debarca Suveranul și până la intrarea străzei Kneajeșca în care se află palatul prințului Bulgariei. La intrarea în ulița Kneajeșca se construește actualmente un superb arc de triumf splendid decorat cu drapele române și bulgare și cu verdeață. La sosirea sa pe parnumul Bulgariei, învingătorul de la Plevna va trece pe sub acest arc de triumf pentru a merge la palat. Palatul prințului Ferdinand Acest palat e o imposantă clădire situată în ulița Kneajeșca Aci va fi grăsduit regele în noaptea de Marți spre Miercuri și tot aci se va da marele prânz de gală în onoarea. Sale. Palatul a fost totalmente restaurat. Reparațiunile și amenajarea continuă până acum cu cea mai mare activitate, conform ordinelor date personal de prințul Ferdinand, care, după cum se știe, a venit incognito din Varna, pentru a da aceste ordine. Atât palatul cât și parcul său, cari au în fața lor încântătoarea panoramă a Dunărei, sunt puse într’o stare demnă de a primi pe Augustus oaspete. La prefectura de Rusciuk — Programul de recepție Localul prefecturei de Rusciuk e o imensă clădire cu o fațadă monumentală. Acest palat se înalță pe piața principală a orașului în fața gradinei publice, unde se află monumentul comemorativ al soldaților căzuți în războiul independenței. Prefectul, d. Manooff, fiind plecat la Giurgiu, pentru a conferi cu prefectul de Vlașca, am fost primit de d. Zaharoff, directorul prefecturei. Atât din întrevederea pa care am avut’o cu d-sa, cât și din acea pe care am avut’o cu d. Banu, simpaticul director al prefecturei de Vlașca, resultă că programul de recepțiune nu e încă fixat în mod definitiv. Cu toate acestea se pot da ca certe următoarele puncte din program : M. S. Regele va pleca din București Marți, la 10 iuni., cu tren special și va dejuna în tren. Suveranul va fi însoțit, afară de d-ni. C. Sturdza, președinte al consiliului și ministru de război și, și I. Brătianu, ministru de externe, dec. general P. Wartiade, aghiotant general, de. d-nii colonel L. Mavrocordat și locot.-colonel G. P. Georgescu, aghiotanțî, colonelul Coandă, secretar general al ministerului de războiu, colonelul Averescu, din statul-major general, maiorul Romanescu, comandantul batalionului 2 de vînători și de căpitanul Al. Sturdza. Suveranul României va sosi la Rusciuk Marți, 29 c., la 2 d. a., și vă fi primit la debarcader de către prințul Bulgariei. Regele și Prințul se vor duci din port cu trăsura la palatun princiar. In cursul zilei vor vizita pe mitropolitul bulgar și cazarmele din oraș. Seara se va da la palat un mare prânz de gală în onoarea Regelui, la care vor lua parte 80 invitați. Suveranul nostru va petrece noaptea de Marți spre Miercuri la Rusciuk. Miercuri, Regele și Prințul vor pleca cu un tren special la Plevna. Trenul se va opri în dreptul Griviței, unde ambii Suverani se vor coborî spre a vizita în trăsură acea redută și apoi orașul Plevna. O delegație a batalionului II de vânători, trimeasă din Constanța, va aștepta pe Rege la Grivița. De la Plevna, Suveranii se vor duce cu trenul la Samovit, unde vor sosi la 7 seara. In acel post se va da un al douilea prânz pe bordul vaporului bulgar «Krum». Apoi, M. S. Regele își va lua rămas bun de la Prințul Bulgariei și va trece pe bordul vaporului «Orientul», al navigațiunei române, spre a se duce la T.Măgurele, unde ’L va aștepta un tren special. M. S. va pleca în aceeași noapte direct la Sinaia. In ceea ce privește Giurgiu, nu se știe încă cu precisiune dacă M. Sa, pentru a ajunge la Smârda, de unde se va îmbarca, va trece prin oraș sau va merge cu trenul regal direct în port pe linia care ocolește orașul. In această privință, d. Ghica, prefectul de Vlașca, a plecat azi la Dadilov, pentru a primi instrucțiuni de la d. prim-ministru Sturdza, care se află de azi dimineață acolo pentru a asista la exercițiile de tir. Escadra regală După cum se știe, M. S. Regele va trece Dunărea pe vaporul «Orientul» care va fi gata Marți dimineață, la Smârda,pentru a primi pe Augustul călător. «Orientul» va fi urmat de alte două bastimente românești. D. Mandoff, prefectul de Rusciuk, mergând azi în Giurgiu, a exprimat d-luî Banu, directorul prefecturei Vlașca, dorința guvernului bulgar de a trimite la Smârda, spre întâmpinarea bastimentului regal, alte două vapoare bulgare. Astfel, escadra regală va fi compusă în total din cinci bastimente. Măsurile de pază Politia din localitate a luat pel