Universul, iulie 1903 (Anul 21, nr. 177-207)
1903-07-22 / nr. 198
Oe vînzara averea totală a d-Rei Aglas Nipeozzi compusă din : 1) . Moșia Voinești la 16 km. de Iași, casa și parcul de o frumusețe renumită, în întindere de 2000 fălci, din care 1600 fălci pădure , acare te uimitoare. 2 . Moșia Prîgorenii-Mîcî la un sfert de orade Tg.Frumos, 475 fălci, pământ arabil de prima calitate. 3) . O casă mare cu două rînduri în Iași, din care rindu! de jos frumos mobilat, grădină, ogradă mare, atenanse în foarte bună stare. 4) . O casă cu un rînd in Tg.Frumos. A se .adresa la proprietara, Iasî strada Meselor 20. Animeiü fpauaaracul (bâlciul) de la Rădeana comuna Bogdana, ja•d»ul Bacăutiin 19 și 20 curent, s’a amânat pentru zî’ele tip 85, 26 și 27 als acastei l«d. Atragem ateidiusea în special amatorilor de vite de muncă. .Tren direct la halta Rădea«?. 6575 gt atragem deosebit. ( tehCftrȘ .Asupra ins &min+ 1 Cindining, iSeitjtetsional. "Apele minerale din SLAMIO (Moldiva) Vindecă sigur: boalele de stomac, intestine, ficat.. .rinichi, bășica ud .»lui, arhitism, diatestu „„ rică, etc. EBl Isvorul No. 1 JJiínMtiSe&gl « „ . ... . 0 SBi.iinaB.Kfei este cea mai igienica apă de băut cu vin s““ sa ea la masă. Slfilă Cereț farmacistului I. WERKER, Iași Fcinisorul Curții Regale'* Șantierele de Construcții Navale un I «mustre nevoe de IRJAM MAIȘTRI și LUCRATOR?, forgeroîiî și șarpanițcri nava!!. Doritorii se vor adresa Direcțiune!la T.-Severin, înaintând actele doveditoare de pricepere în aceste branșe. Gr.?2 LACUL-SARAT Vila Trandafirescu Mare restaurant cu gădîn8. Ziiie linuri albe și negre ce cea mai bună caliate. Bucătărie FRANCEZĂ și GERMANĂ La 1. Mihăilescu 6513 RSPÍff (Colza) bună pentru sămînța, se găsește la moșia Fiurea (Ialomița). Prețul 15 lei beet. împreună cu sacul. Aston Esesen, gara Dolga. 6525 l/ff I * de vinzare in T.» Vilslicii Ocna, 7 cîiffiere, dependințe (4 camere). Fosiliune și grădină frumoase. R. Sturdza, str. Gimnaziului, Bacăst. om Se caută TM Un «al de călărie dresat, sănătos, etate 5—8 ani, talie mare, robust, ofer preț bun. Maior Maiedoneanu, rara cal. 6530 Ministerul -cuPr ior și Instrucții.net publice ADIHINISTRAȚIA GASTI CCALELOR) Fubucațîime Se publică spre cunoștința generală că în ziua de 5 Septembrie 1903, orele 11 a. m., se va ține liciUiune publică atât la Prefectura județului Buzău, cât și la Admistrația Casei Școalelor, pendinte de Ministerul cultelor și Instrucțiunei publice, situată în București, strada Diaconeselor No. 4, pentru arendarea moșiei Uța din Vîrf, situată pe teritorul comunei Tohani, județul Buzău. Această moșie se arendează pe timp de 5 ani, cu începere de 1 Aprilie 1904 până la 1 Aprilie 1909. Prețul cu care se arendează moșia și de la care va începe licitația ea, este de jci 200 anual, întinderea moșiei este de 14 pogoane, fostă vie. Această moșie se arendează în condițiunile generale, actualmente în vigoare pentru arendarea moșiilor statului, publicate în «Monitorul Oficial». p. ministru, M. POPESCU. No. 9359 din Iulie 903 6510 că restul până la complectare acestei sume, de 13.000, crede că i s’a furat din vapor pe când eșise pe ponton spre a intra în Silistra. In basa acestei declarațiuni, poliția din Silistra a cerut autorităților române din Ostrov să ancheteze. Ajutorul sub-prefecturei din Ostrov, d. Cristodorescu, însoțit de polițaiul Stratopol și de dragomanul căpităniei, d. Cristea Simitriu, intrând in vapor, au făcut o minuțioasă pprehhiziție mecanicului Iovaneli Nicolae, însă fără nici un rezultat. De aci autoritățile române au plecat la Silistra spre a confrunta pe mecanicul Iovaneli cu Schmidt. Acesta a declarat că nu cunoaște pe Iovaneli și nici nu crede ca dânsul să-î fi luat cele 13 000 lei. Până acum cercetările stau aici. Sîrt la Ostrov. "~VITFITO VESTEI*E ZI Fie-pe galben își are buba, fie ce diamant lacrima. (Evreesc) 646 © înfiorătoarea dramă militară de la batălionol 1 de visători (ALTE AMENUNTE INTERESANTE) (Prin poștă de la corespondentul nostru particular) Craiova, 19 Iulie. Amănuntele cele mai complecte și precise vi le-am trimis cu poșta de erî. In acea corespondență am arătat în mod detaliat și absolut exact peripețiile oribilei drame de la bat. 1 vânători, care a impresionat adânc toată țara. Azi revin cu alte amănunte pe cât de interesante, pe atât de adevărate. Maiorul Nestorian condamant Spuneam era că criminalul Isbășoiu voia să comită un adevărat măcel ; el voia să producă o panică în cazarmă, panică prin care să adune la un loc pe toți ofițerii și apoi de la distanță să tragă în grămadă, mizând astfel pe toți superiorii lui. Se știe că un singur cartuș Manlicher poate trece prin șapte corpuri omenești. Cu cinci dar el putea omorî un mare număr de ofițeri. Maiorul Nestorian, comandantul batalionului, fusese cel diurgu condamnat de criminal. In adever, în dimineața zilei de 17, când s’a comis crima, Iibișoiu a întrebat de mai multe ori pe santinelă și pe ofițeri, dacă maiorul vine la cazarmă, întrebat de ce, el spunea că are să i reclame ceva. In realitate însă voia să știe dacă prima țintă a lui se găsea la îndemână. Din fericire maiorul în acea zi n’a dat pe la cazarma. ler&fedare. Asasinul, vezend că era când ofițerii urmează să plece acasă se apropie și comandantul batalionului nu mai vine, începu a fi cuprins de nerăbdare. Victime îi trebuiau lui, acum, cine era să fie, puțin îi păsa. Și, pretextând o trebuință naturală, porni în executarea planului. De unde a luat cartușele Cu 2 zile înainte criminalul făcuse parte din o escortă. Se știe că fiecărui soldat, când este în această funcție, i se dă câte 5 cartușe—un încărcător. La terminarea serviciului, dînsul, în loc să dea înapoi cartușele, le-a ascuns sub salteaua patului pe care dormea și când i-a spus santinelei că vrea să-și dea arma la magazie, a luat și gloanțele de unde le pitulase și le-a introdus pe furiș la armă. Restul se cunoaște. Versiuni false Ca în toate împrejurările de felul acesteia, știrile culegându-se în grabă, multe chestiuni de detaliu sunt eronate. Se afirma da unii că sergentul aghiotant a fost cel d’ioíöiü împușcat, că sau tinda s'a ajuns în camera ajutorului și că ofițeri, martori la dramă, n’u intervenit. Căpitanul Georgescu a fost prima victimă, iar aghiotantul Teculescu, voind să intervie a căzut, și dânsul străpuns de un glonț. Lupta între santinelă și criminal a fost în urmă, când Isbășoiu voia să fugă. Asasinul n’a voit să se sinucidă, ci să fugă și numai faptul că a fost apucat de picioare a făcut ca dânsul să cază în cap. Mutismul criminalului Am spus era că Isbășoiu refuză să respundă la întrebările d-lui comisar regal, căpitanul St. Vasilescu. Cerând hârtie și creion, dânsul răspundea prin monosilabe la întrebările puse și nici o dată direct la chestiune. O stratagemă Spre a obține declarații, d. căpitan Șt. Vasilescu a recurs la o stratagemă : A pus 2 sergenți din batalionul de vânători să converseze toată noaptea cu Isbășoiu, ca prin acest mijloc să-l plictisească și astfel să-l silească a vorbi. Procedeul a reușit. Azi asasinul a cerut să vorbească comisarului regal. Primele declarații — Da, am vrut în adever să ucid pe căptanul Sava Georgescu și-mi para bine c’a murit! Cât pentru aghiotant, regret; dacă nu se amesteca, scăpa ; de ce a voit să-mi ia arma din mână? — E adeverit că pe maior am vrut de asemenea să-l omorî ? — Nu. — Atunci de ce te-ai interesat de venirea lui? — Ai mai vrut să omorî și pe alții ? — Nu. — Pentru ce atunci ai ochii pe sublocotenentul Filimon ? _ 2 — 1f 22S225 — Nu-mi aduc aminte. — E drept că ai vrut să dai foc cazărmei ? — Nu. — Ce căuta atunci fânul In sinul téu ? ■ — Ni luasem spre a face din el un șomoiog, căci auzisem că mă va trimite să curăț latrinele. — Nu știi însă că în asemenea cazuri sergentul de zi are grija șomoiogurilor ? Comisarul regal a continuat să-l întreba asupra mobilului Îndouitului asasinat, asupra premeditarei, precum și asupra altor lucruri, la care asasinul a răspuns că a plănuit crima cu 3 zile înainte, că persecuția la care era supus a fost mobilul și că nu regretă deloc fapta sa. Docamdată el va fi lăsat în pace, după 4 zile însă, când va eși din spital complect vindecat, va fi supus unui nou interogator. Tot atunci va începe și instrucția. Din antecedentele lui Isbașoiu iată câteva amănunte asupra antecedentelor lui Isbășoiu : Mutat din batalionul 1 de vînjitori, acolo unde se găsea când a raportat direct Suveranului, în reg. 18 Mehedinți, a fost și de aci permutat în reg. Gorj No. 17, unde a stat și mai puțin, și a fost neributat în reg. Rovine No. 26 din Craiova. Adesea Isbășoiu întrunea mai mulți soldați, cărora le făcea propagandă. Gradele inferioare, ca și ofițerii, începuseră în adever să fie îngrijați de acest periculos soldat. Nu numai că nu era pedepsit pentru purtarea sa, dar, contrar tuturor regulilor, spre a nu mai da loc la rapoarte ca cel de la Bobotează, Isbășoiu erea scutit chiar de multe servicii obligatorii. Reîntors la batalionul 1 de vînători, de unde plecase cu 3 luni înainte, asasinul de azi a continuat să fie acelaș. Inmormintarea victimelor După cum am anunțat telegrafic, azi s’a făcut înmormîntarea căpitanului Sava Georgescu și a sergentului aghiotant Nicolae Teculescu. La început se hotărîse ca aghiotantul să fie înmormintat la ora 1, iar căpitanul la 5. In urma unui ordin superior s’a revenit asupra acestei dispoziții și rămășițele pămintești ale ambelor victime au fost pornite spre locuința de veci la aceeași oră, — la 5, încă de la 3 și jumătate toate stradele, balcoanele și ferestrele pe unde avea să treacă cortegiul erau înțesate de lume. La 4 și jumătate nu se mai vedea decât o mare de capete. Două care funebre, acoperite de coroane, precedate de mai mulți preoți și urmate de toți ofițerii din garnizoană și un numeros public, pornesc la orele 5 de la spitalul militar. Parcurgând stradă Gazărmea, cortegiul se oprește la biserica sf. Arhangheli, unde se oficiază serviciul divin. De aci trecând prin str. Buzești, str. I. C. Bratianu, intră în strada Unirei si se oprește în fața caicului militar. Aci sub locotenentul Pascu rostește o mișcătoare cuvintare, care umple ochii tuturora de lacrămi. Cortegiul se pune din nou în mișcare, îndreptându-se spre cimitirul Ungureni. După oogribanie, căpitanul Prasa, din vânători, ține un discurs în care vorbește de meritele ofițerului ucis. O salvă de puști, sicriurile sunt coborîte în mormînt și pământul acoperă victimele zeutăței omenești. Luclius, scăldându-se în Tisa, s’au înecat. Mama fetei Kiss și cu o altă fiică a ei au sărit în apă ca să le scape, dar sau înecat și ele. Cele 4 cadavre au fost pescuite după câteva ore. * «Figaro» spune că regele Paliei se va duce la Paris pe la începutul lunei Octombrie, iar la Londra peste o lună. In intervalul dintre aceste călătorii va veni Țarul la Roma. Se asigură că prințul Olandei va merge să viziteze posesiunile neerlandeze din India în primele luni ale anului viitor. * Preotul Ortfey,* autorul celebrei drame anticlericala «Liberté», care a făcut atâta sgomos la apariția sa, regretă cele ce a scris și a reintrat în sînul Bisericei. El a rugat pe toți cari au drama lui să o trimeată autorităței bisericești, spre a fi distrusă. * ¥ Din cardinalii cari iau parte la Conclav,,42 ha cerut voe de a putea mânca în propriile lor celule și 20 într'un salon comun. Asta e prima oară când se întimplă acest lucru.+ ¹ ¥ Din ordinul cardinalului Oreg’ia s’au tăiat toate legăturile telefonice dintre Vatican și oraș. * ¹ ¥ Prințul Obolensky, aghiotant al Țarului, a fost trimis în teritotoriul Vistulei spre a împărți, în numele Țarului 200.000 de ruble între populațiunile cari au suferit pagube din cauza inundațiilor. UN SEAT !>K ZI Pudră curâțitoare de dinți. — Praf da iris de Florența, 30 gr., bitartrat de potas, 10 gr., piatră ponce porticisată, 10 gr., tinctură de ambră muscat, 1 gr. Colorează în roșu și o mestecă. ·S* » ·SS> ·S*—------- Știri din străinătate — Prin poștă — O îngrozitoare dramă de familie a consternat pe locuitorii din Altona (Germania). Un om foarte cunoscut și foarte respectat, judecătorul Brâu, a ucis, în camera în care zăcea cadavrul mamei sale, pe propriul său frate, un avocat, și pe portăreasa casei, apoi s’a sinucis. Crima nu a fost descoperită decât a doua zi dimineața. Parchetul din Genova a sfîrșit instrucția în afacerea locotenentului german Wessel, arestat la San Remo, după cererea poliției din Berlin. In timpul instrucției Wessel și-a menținut declarația că are documente însemnate cari se referă la afacerea Dreyfus. Autoritățile italiene au acordat extrădarea cerută de cele germane. La Berlin Wessel va fi apărat de către deputatul socialist Haase.* ¥ ¥ La Pionia se pregătește un mare pelerinagiu italian la mormîntul lui Leon XIII. Scopul acestui pelerinagiu ar fi de a organiza o recepțiune, care să dea ocazie noului Papă să pronunțe un discurs relativ la Italia.* * † Intre stațiile New-Sandec și Marcinkovice s’au ciocnit 2 trenuri, rănind grav 14 călători. ¹ † Se anunță că în Norvegia se va vota în curând o lege asupra admiterea femeilor în exercițiul avocaturei. In realitate femeile norvegeze fac deja de câtva timp pe procuratorii sau apărătorii înaintea tribunalului, dar dreptul lor nu e încă recunoscut prin lege. ¥ ¥ In comuna Badalo (Ungaria) fata directorului școalei locale, anume Kiss, și prietena ei Szabó, Caissthias Fernessie Un program Discursul pronunțat de d-na G. Zossima cu ocaziunea distribuirea premiilor la «Institutul Pompilian», conține întregul program și reflectă modul de a vedea al acestui Institut. Modul special de a înțelege educațiunea fetelor, prezintând un mare interes general, am ținut a ne procura acest discurs și a-1 aduce la cunoștința cititorilor noștri. Doamna Zossima susține că singura educațiune solidă în timpurile noastre, nu poate fi decât aceea care are de bază o instrucțiune solidă. Ne arată însă că această instrucțiune trebuește condusă de oameni superiori, având el însuși o anumită formațiune filosofică și pedagogică fără de care nu ar reuși să formeze decât mici pedante și ar ajunge prin urmare la un rezultat diametral opus celui ce trebuie urmărit. Adevărurile eterne scoase din adineul sufletului marilor gânditori, din înalta concepțiune a vieței, conservate și întărite de înțelepciunea școalelor, au fost urmate în precepte sub forme imuabile ,învechite ca și adevărurile eterne de altfel ce reprezintă, cum zice d-na Zossima. Acestea servite de-a gata copiilor sub presiunea autoritate, fie chiar sub protecțiunea religiunei, sub controlul opiniuneî, dacă n’au trecut prin laboratoriul conștiincios al cugetare!, nu pot forma convingerea și nu se împlântă în nnimele lor. Obișnuința spiritului de a le regăsi în diferitele fapte ce se prezintă succesiv la controlul minței, obiceiul de a gândi înaintea preocuparea de a memora și puterea dobândită prin antrenarea zilnică, de a gândi bine, constrîngerea la un singur lucru : acela de a nu lăsa mintea să se mărginească la cunoașterea materială a faptelor, cu un cuvînt Instrucțiunea largă și profundă este, după doamna Zossima, singurul mijloc de a forma o educațiune pe care mai târziu practica viețea să o poată întări în loc de a o distruge, f&că de altfel textul întreg al acestui discurs: Doamnelor, Domnilor, Dragi copil, încheiem anul nostru de muncă prin constatarea unui fapt . Școala noastră a făcut în direcția culturală un pas decisiv înainte. O datorie ni se impune astăzi : aceea de a ne uni, pentru ca să mulțumim împreună profesorilor voștri, ale căror sforțări unite și dirigente în acelaș sens, au realizat acest progres. Intrucțiunea voastră, dragi copii, prezintă dificultăți excepționale. Instrucțiunea băeților tinde să obțină un prim regulament, care este considerat adesea ca satisfăcător . Acela de a căpăta cunoștințele necesare pentru formarea ulterioară a unei carieri. Este rezervat unui mic număr de aleși printre dînși, să pătrunză și să'șî asimileze simțul adânc al lucrurilor, care ascute mintea și înalță sufletul. Voi, din contra, dacă vǎ opriți la câștigul material al cunoștințelor, faceți nu numai un lucru inutil, dar și dăunător, căcî vă îndrumați astfel către pedantism și tindeți către tipul acelor femei cari au fost pentru vecie ridiculizate de marele Molière. Se impune deci cu strășnicie profesorilor voștri, aleși de altfel printre cei mai distinși și luminați ca, după ce pun în plină lumină obiectul lor, sa vă facă să pătrundeți mai departe sensul ascuns și profund al lucrurilor, să degajeze învățămintele concordante din fiecare, pentru ca prin convingere iar nu prin formule învechite ca și adevărurile eterne de altfel ce reprezintă să vă ajuta a deveni ființe cât mai simple cât mai drepte și în acelaș timp cât mai bune, cât mai blânde, cât mai îngăduitoare. La educațiune prin instrucție,prin cultură,—deci prin convingere,—și nu prin constrângere, acesta este idealul școalei noastre, pentru stingerea căruia mai avem mult de lucrat, dar către care am făcut anul acesta, după cum am spus la început, un pas decisiv înainte. Trebue să vi se arate multe, nu pentru ca să știți multe ci, pentru ca să vă convingeți mult, pentru ca să vă formați o personalitate distinsă, să vă făuriți o valoare morală care să vă susție în toate necazurile cari s’ar pune de-a curmezișul drumului ce trebue să urmați în viață, pentru ca această viață să fie demnă și bine Împlinită. Vouă vă incumbă datoria de a îngrădi căminul vostru cu virtuți păzitoare de primejdii morale, care veșnic amenință pe oameni în societatea noastră modernă. Prin instrucție și prin cultură profesorii voștri trebue să ajute sufletelor voastre a se întări în aceste virtuți. Din acest cămin va trebui să faceți o cetate, unde soții și mai târziu copiii voștri să găsească adăpost și consolare contra nenorocirilor ce ar încerca, nenorociri isvorîte fie din cauze exterioare, fie din propriile lor greșeli. Și ce greu lucru e, câtă adevărată superioritate ve va trebui pentru ca să știți a vă uita pe voi, a nu vă gândi decât la suferințele de alinat, la necesitățile cărora va trebui să faceți față, și mai cu seamă să știți să uitați partea de suferințe ce vă va reveni din greșeli ce adesea nu vor fi ale voastre. Spiritul științific ce căpătați la școală vă va ajuta să distingeți lucrurile importante de nimicuri și vă va permite să înlăturați de la vatră voastră neînțelegerile și meschinăriile, pentru ca astfel casa voastră să fie un loc de pace și de reculegere. Asupra educațiunei voastre stă ațintită atențiunea țărei întregi, căci de pregătirea voastră și puterea voastră de a înțelege, de valoarea voastră morală, depinde viitorul neamului nostru, căcî voi sunteți ciumate a da îndrumarea generației de mâine. Timpurilor nouî, metoade noul. Eu cred că pentru a veda pregătirea misiunei voastre în acest Secol de lumină, Instrucțiunea și convingerea sunt singuriie mijloace ce convin. In una din circularile sale, ministerul ne spune între altele : «Ar fi de dorit să se deprindă «elevele cu simplitatea, modestia și «economia , trebuese riguros inter— «zise pieptănăturile pretențioase, «adesea ori ridicule, inelele și toate «podoabele zadarnice, reducând tontul la trebuințele unei vieți sânătoase și modeste». Sub acest raport, cred, dragi copii, că v’am servit totdeauna de exemplu. Rog pe D-zeu a face ca și din punctul de vedere al simpicităței morale, al îndeplinirei datoriilor, al muncei desinteresate, al răbdărei, al supunere la lucrurile ce nu depind de voința noastră să vă pot fi de asemenea și întotdeauna un exemplu. ani. Dânsul suferea de mai mult timp de anghina pieptului. Bisecttchii. — Un incendiu a nimicit azi pe la ora 1 o șiră de giri a preotului Scarlat Uzureanu, din str. Golești. Grație intervenției imediate a pompierilor, incendiul a fost stins repede, cu toate că era alimentat de un vînt puternic. Focul a luat naștere de la niște schiței ala unei mașini de treerat. Tandem. [Mitralia provincie De la coresp. noștri particulari — Pe ziua de 19 Iulie — Bacău înecată. — Femeea Ruxanda P. Doagă, din Agaș, ducându-se cu mâncare la bărbatul sâu, fu apucată de accesul unei vechi epilepsii în dreptul ferestrăului de pe gârlița Suița. Ea căzu în gârlă și se înecă. Moarte subită. — Locuitorul Costache Sion, din Răcăciuni (Bacău), plecă la Brăila cu o căruță cu doui rai. Pe drum el poposi la Sultana N. Prisecani, din cătuna Baldovinești, comuna Gazasu (Brăila) și acolo muri subit. Strivit de tren. Un individ a fost lovit în piept de mașina unui tren pe linia Palanca-Comănești. Necunoscutul, într’o stare destul de grozavă, fu internat în spitalul Moinești. Înecat. — Tînarul V. V. Lupu, întorcându-se de la lucru de la o mașină din jud. Neamțu și voind să treacă în comuna Buda, căzu în apă și se înecă. lînvire Botoșani Incendiu. — Din cătuna Pașca, comuna Movila-Ruptă, se anunță că un incendiu a isbucnit la casa locuitorului C. Dimitrian. Cu tot ajutorul sătenilor, a ars întreaga clădire a locuitorului, lăsându-l într’o neagră mizerie. Crima din Trusești. Parchetul local a fost înștiințat că în Trușești a fost găsit pe imaș cadavrul aduî păzitor de vit», anume Dumitru Cojocaru. Cadavrul prezintă mai multe leziuni. Se crede că la mijloc e o crimă. Epileptic înecat.—Locuiitorul I. Târnăceanu, din Dângeaî, suferind de epilepsie, pe când voia să treacă apa Jijiei, tu lovit de un atac și căzând, s’a înecat. S’au vestit autoritățile. Focul din Zisa iuitnuia.— Din nebăgarea de seamă a unui lucrător, anume Iancu Niculescu, s’a iscat un incendiu la Zlătunoaia, care a distrus o gireadă cu orzoaica a arendașului A. Fișer. Pagubele sunt însemnate. A’eccl. Caracal Moarte subită.—Astăzi de dimineață, pe la orele 8 luni, a Încetat subit din viață, la locuința sa din str. Filipescu, cismarul Iancu Dumitrescu, în etate cam de 28 de Craiova Rănit de tren. — Aseară, pe când trenul de marfă ce venea din Calafat trecea prin dreptul cantonului No. 10, a lovit și rănit râu pe cantonăreasa de acolo ce se apropiase prea mult de linie. Imediat trenul a fost oprit și s-a ridicat victima, care a fost transportată la spitalul Central. Starea ei este destul de îngrijitoare. Trecerea ofițerilor ruși prin Craiova.Delegațiunea regimentului rusesc «Vologda», plecată aseară din București cu trenul de persoane de la 11.40, spre a merge la T.Jii, a trecut azi dimineață prin gara Craiova. Pe peron au așteptat mai mulți ofițeri din garnizonă. In cele 13 minute cât trenul a stat în gară, ofițerii noștri s’au întreținut în vagon cu ofițerii ruși cari n’au descins. S’a servit cafea cu lapte. Rănire gravă.— Ion Dumitru din str. Paciu a fost bătut și rănit într’un mod îngrozitor de Pavel Dumitru Dinu, din aceiași stradă. Cu capul spart și fața numai răni, pacientul a fost transportat la spitalul central. Nenorocirea din strada Unirei. Birja cu No. 82, ai cărei cai o luaseră la fugă din pricină că vizitiul îi lăsase singuri și intrase într’o cârciumă, a călcat azi mai multe persoane pe str. Unirei. Grație însă unui gardist care, eșind înaintea cailor, i-a oprit, s’a pus capăt accidentelor ce puteau fi foarte numeroase. Furt.—Gg. Florescu, fost în serviciul d-luü G. B. Boroff, comerciant din str. Lipscani, a furat de la fostul său stăpân mai multe lucruri din magazin. Hoțul a fost arestat. Arestarea a 2 dezertori bulgari.—Gheorghe Iovan și Oprea Stoian, dezertori bulgari, găsiți fără nici un rost prin oraș, au fost arestați. Asupra lor s’a găsit o mare corespondență. Focurile de revolver din str. Frații Golești. Aseară pe la 8, mai multe focuri de revolver au făcut pe locuitorii din str. Frații Golești să se alarmeze. Un anume Constantin G. Morezu, sub cuvînt ci încearcă un revolver, descărca focuri ca un pădure. Din fericire n’a fost nici un accident de persoane. Morezu a fost arestat. Lucillus Roman Crimă din imprudență.—Locuitorul Vasile Popescu a fost împușcat în pântece de către Mihai Pftdurariu din Botești, în următoarele împrejurări: Popescu se afla la mașina de treer a d-lui Iordan Guțulescu, proprietarul moșiei Nlrdăncești și, fiind ostenit, se duse să se odihnească puțin în dosul unui tufiș. După un sfert de oră, trecând pe acolo locuitorul Mihai Pădurariu, care umbla după vânat și vezând că se mișcă ceva în dosul tufișului și crezând că e o vulpe, trase cu pușca în acea direcțiune, nimerind pe Popescu în pântece. Victima, într’o stare gravă, fu ridicată și dusă la spitalul Preeista Mare din localitate, iar imprudentul vînâtor arestat. Furt de cai. Pădurarului Vasile Gh.Mihai, din Doljeștî, îi s’au furat astă-noapte din ograda caselor 3 cai. Moldoveanu R.Sărat Sinucidere. — Rivinca Radu Ion, de 47 ani, din Bușteni, suferind de mai mult timp de pelagră, s’a spânzurat. Mușcat de câine turbat. — Dumitru Nicolae, din acest oraș, a fost mușcat era de un câine luibat al blănarului P. Mihaescu, din str. Victoriei. Pacientul va fi trimis în cura institutului antirabic din București. Cruzimile unui fiu. — Drăghiciu Al. Făcană, din Plainesti, o ducea numai într’o ceartă cu tatăl său Alexandru Făcană, pentru niște pămînt. Era, Drăghiciu, după ce se îmbăta sdră vSn, se duse la tatăl seu, cu care se luă din nou la ceartă, într’un moment de furie, neomenosul fiu luă un dorfing și dădu mai multe lovituri tatălui surl, epărgându-i capul în mai multe locuri, după care a fugit. Sărmanul părinte a fost trimis la spital într’o stare gravă, iar agresorul fiu a fost prins și arestat. Dezertor prînS. — Erî a fost prins dezertorul Husaru Costache, din reg. 6 roșiori (Tecuciu). El a fost înaintat azi regimentului său. Diverse. — Intre oile locuitorilor din Măciina s’a ivit boala de picioare. Voinca Slatina Cadavru aruncat de apele Cilului.—Primarul comunei Casa Veche raportează că, în dreptul acelei comune, s’a găsit un cadavru aruncat de apele Oltului. Identitatea nu s’a putut stabili, fiind intrat deja în putrefacție și cu corpul gol. Folcllor. Tecuciu Jeleiie ia drumul mare.— Era, pe la orele 10 seara, pe când locuitorul Condrache Zaharia, din Oncești se întorcea cu căruța din târgul Stănișești, unde fusese să-șî vîndă grâul, în drum, la podul numit Lăduica, i-au eșit înainte Alecu P. Tănase și eu Ton Gh. Carp, tot din acea comună. Ei l’au luat U batie cu ciomegele, jefuindu-1 de banii ce-l avea la dânsul și de mai multe lucruri ce’șî cumpărase din târg, înecat. — Dumitru Negru, din Nicorești, ducându-se cu caii la Siret și scăldându-se, s’a înecat. Până acum nu s’a pescuit cadavrul. Crima din Răchitoasa—Astăzi primarul comunei Răchitoasa a înștiințat parchetul cum că In acea comună s’ar fi descoperit o crimă. D. substitut Hențescu,neputându-se duce la fața locului, a delegat pe sub-prefectul respectiv să ancheteze această crimă. Tot cIo UnWl OUU Krraw ft savutvn ce au fost legate printr’un conduct electric. Primul e la suprafața solului, iar cel i’alt la 115 metri dedesubtul lor. Un fenomen ciudat. Actualmente există în Indiana (Statele Unite), un omuleț extraordinar. El se numește Clyde Rarner, are 24 ani și nu a mai dezvoltat ca un copil de 5 ani. La naștere, el a fost normal și s’a desvoltat regulat până la vîrsta de 5 ani. De la acea epocă, desvoltarea sa Osică și mintală s’a încetinit în așa grad, încât ’T trebue de 6 ori mai mult timp decât altor ființe spre a atinge un anumit grad. Doctorul Campbell, care a observat timp de 12 luni pe tînerul Clyde Hamer, afirmă că băiatul acesta va trăi 3 veacuri! El ’și întemeiază prezicerea pe faptul că schimbările chimice, în organizmul lui Clyde Barner, se fac de 6 ori mai încet ca intr’un trup omenesc normal. Ajuns la vîrsta de 120 ani, el va fi atins desvoltarea unui tînăr de 20 ani, gata a fi recrutat. Lucruri din toata lumea Profeția lui Josîsî Lemoinne. — Ziarul francez «Le Temps» amintește o pagină curioasa a lui John Lemoinne, apărută în 1855. Acest maestru al ziarismului contimporan reproduce un pasagiu al unui autor englez, Cumming, extras dintr’o scriere The End.Acesta din urmă citează un opuscul al lui Rudolf Gelthier, imprimat în Augsburg, în 1675 — care conține profeția aceasta ciudată. Iată-î esența în spiritul eî, iar nu in litera eî : In mijlocul secolului XIX, regi, principi vor fi omorîți; călugării vor părăsi mânăstirile, Papa va fi despoiat de ai sei, Biserica lipsită de bunurile sale temporale. Un cuceritor mare va veni de la Nord, cu o armată tare care va distruge pe rebeli și va sdrobi republica; el va apăra biserica lui Dumnezeu, și își va supune imperiul lui Mahomed. In sfîrșit va veni un semn ceresc care va reda pacea lumea. Interesul acestei profeții este că deși a fost formulată în 1675, a fost publicată tocmai în 1855 înainte de congresul din Paris, înainte de a se fi putut inaugura succesul ideilor lui Cavour. Deșteptat în coșciug. De câtva timp un fost căpitan bur, cu trupul plin de răni, se găsea la spitalul din Arzgnano, provincia Vicenza (Italia). Marțea trecută, bătrânul luptător avu durerea să vază murind pe unul din vecinii lui de pat. După câteva ceasuri dricarii veneau să-i ia cadavrul. In acel timp căpitanul dormea adânc și dricarii se înșelară ; e îl luară drept mortul. ’L puseră dar încetișor în coșciug, pe care o scoaseră din sală; însă d’odată presupusul mort se deșteptă. El înțelese numai decât greșeala a cărei victimă fusese și începu să țipe din fundul rărunchilor. Dricarii crezură că mortul învinse și fugiră îngroziți strigând că s’a întîmplat o minune. Personalul spitalului alergă să vadă ce este și după ce trecu prima emoțiune, scoaseră capacul coșciugului. Bătrânul luptător bur, care izbutise să scape de moarte pe atâtea câmpii de luptă, era dlară să cadă cât pe aci victima unei greșeli a dricarilor. Omni-lup. Un medic din Ohio, anume Banner, este cel mai teribil mâncător din cele două Americi și din cele cinci părți ale lumei. Un ziar londonez publică amănunte interesante despre lăcomia acestui om, al cărui stomac poate fi comparat cu un buloiu fără fund. Inchipuiți-ve că odată după masă a mâncat 14 kilograme de struguri și S coșuri de fragi și un coș cu pere, cu aceeași ușurință cu care un alt om mănâncă două pere. Dejunul doctorului constă de obicei 1i din cinci kilograme de carne friptă, 48 de oue și vre-o 30 de cartofi, pe cari le udă cu 12 litri de in. Când se întoarce noaptea de undeva, face câte o gustare la care înghite două kilograme de carne, vre-o 40 de oue și un litru de lapte. Acest doctor e foarte robust, frumos la față și are o greutate de 120 kilograme. Să re ferească Dumnezeu de a-i face cunoștința și a-i invita vreodată la masă. Un observatorii într’o mină.—Există un număr destul de mare de stațiuni sismografice în Europa, Statele Unite și chiar în Japonia. Se știe că aceste stațiuni sunt însărcinate de a înregistra, cu ajutorul unor aparate speciale, toate mișcările scoarței pământului. Spre a complecta instalațiile ce funcționează in Austria, Academia de științe din Viena a avut ideea, foarte nouă și desigur bogată în roade, de a organiza un post de observație sismografică în fundul minei Przibram, ale cărei galerii se coboară, în subsolul Boemei, la o adâncime de vr’o 1200 metri. S’au instalat în mină 2 pendule înregistratoare automatice, având o greutate de 1200 kgr., NOUL ABONAMENT cu premii la „Universul“ Costul abonamentului. Pentru în lunile« 6. — » O » » 12 .50 » un an » 22.50 Cu începere de la 1 August 1003, «Universul» deschide un nou abonament, cu următoarele premii, ce se acordă gratuit abonaților prin tragere la sorți: 1) 1500 lei in bani. 2) O pereche de cercei de diamant. 3) 500 lei în bani. 4) Un inel de diamant. 5) Un ceas de aur prru bărbat. 6) Un ceas de aur ptru damă. 7) Un tablou artistic (aquarel) cu rama foarte elegantă, reprezentând «Empțiunea Vesuviului» de renumitul pictor napolitan Coppola. 8) Un tablou cu o frumoasă ramă reprezentând celebra «Grotta A#urra» din insula Capri,lângă Neapole, de același autor. 9) Un frumos vas de porcelan cu coloana lui, înălțime 1 m. și 50, în valoare de 150 leî. 10) O oglindă de Veneția sculptata, cu mai mulți îngerași, înălțime 2 m., în valoare de 120 leî. 11) O masă de lemn sculptată cu 5 Îngerași artistic sculptați, în valoare de 100 lei. 12) O etajeră de metal nichelat. 13) O pereche de candelabre de bronz aurit. 14) O fructieră de argint plache și cristal. 15) Un port-visit de metal bronzat. 16) Un vas artistic de metal bronzat. 17) O veteză (lampă de noapte). 18) 1 căndar de bronz aurit. Adopații pentru 3 luni primesc gratuit 2 bilete spre a concura la tragerea obiectelor de mai sus, abonați pentru 6 luni primesc 5 bilete, iar abonații pentru un an primesc 12 bilete. Toți abonații la «Universul» primesc gratuit și 1 volum din «Biblioteca Economică», precum și «Universul Literar» colorat, pe tot timpul , cât sunt abonați. Toți abonații la «Universul» mai concurează, gratuit, prin tragere la sorți, la cele 3 premii ce se acordă în fiecare lună. Toți abonații la «Universul» sunt asigurați gratuit la «Generala» în caz de nenorocire pe G. F., în urma unei ciocniri sau deraieri de trenuri. ZvVvVvAAvVvVAAAAVvVA Obiectele de «»ui sas se pot vedea în Calea Victoriei Volîîî, (proprietatea ziarului «Universul»), unde sunt expuse. CRONICA O aventură de nuntă Aventura de nuntă a unui tînăr medic, întâmplată mai zilele trecute, a stârnit o mare veselie în cercul cunoscuților. Tînărul medic este originar dintr’un mic oraș de provincie, unde trăește încă bhe frâna sa mamă. Din cauză că ea nu mai este în stare să suporte ostenelile unei călătorii, s’a hotărît ca nunta să se fură în acel oraș. Nuntașii erau : părinții miresei, mai multe mătuși și verișoare ale acesteia, precum și mai mulți colegi și prieteni ai mirelui. După ospățul de nuntă toți nuntașii, afară de bătrâna din acel oraș, împreună cu noul căsătoriți voirii să se întoarcă în Capitală, de unde tîn era pereche, avea de gând să plece în străinătate. Legătura pe linia ferată cu orașul natal al mirelui este com sau 144 SATANELLA MÂNA MOARTEI Mare roman istoric-social de CAROLINA INVERN1ZIO PARTEA IV Supliciul nevinovaților’ — Crezi d-la în aparațiune ? Fiul contelui Alfieri făcu o mișcare de ironie. — Nu știu, zise dînsul cu greutate. — Eu însă cred, murmură Satanela cu voce tremurătoare. — D ta ? — Dar 60- Mai înainte credeam că atunci când cineva și a vărsat toate incrămîle și s’a hrălit cu amărăciune zece ani d’a jindul, o să poată găsi nu vinjdecarea durere, ci alinarea ei. In adevăr, a fost un moment când eu am crezut că au să mi se usuce lacrămile. Atunci am ridicat brațele și am întrebat pe scumpa mea umbră : «Mamă, pot eu să fiu încă fericită ? «Știi când am făcut întrebarea asta? Chiar în noaptea trecută. «Mi s’a părut atunci că acea mică cutie se deschide, dar în loc de mână, am vezut apărând o umbră albă, o fantomă care avea trăsăturile mamei mele. Și’a auzit vocea zicând : «Cum poți tu să dorești fericire când mama ta nu e încă resburată și ucigașul trăește nepedepsit ?» — Dar unde se ascunde acest mizerabil? întrerupse Lionel cu violență. N’au nici un indiciu, nici o bănuială? — Da, poate, răspunse Sataneia. Dar nu sunt sigură, încă, nu pot încă să vorbesc. — De ce nu-mi spui tot mie ? zise tînerul cu un accent generos. Satanela încruntă din sprîncene un moment, apoi un zâmbet trist îî apăru pe buze. — Nu, nu’ți spun nimic, pentru că d-la mi-ar fi de piedică. — Spune-mi cel puțin numele omului asupra căruia cad bănuelile tale. — Numele lui? exclamă Salanela cu un accent ciudat. Aceia cărora aș vrea să-l spun, s’ar afla pe marginea mormîntului în momentul când var auzi. «Dar nu ți-am spus încă tot, Lionel. Aparițiunea mamei mele mi-a înghețat zîmbetele pe buze, m’a făcut crudă către d-ta. Cu toate astea speram că acea halucinație era provocată de fantasia mea exaltată și de aceea m’am silit ca azi să mi arăt veselă, așa cum sunt datoare către d-ta. «Iasă cu cât seara se apropia, me simțiam cuprinsă de spaimă și acum câteva minute, înaintea venire d-tale pentru a doua oară, îmi apăru din nou umbra mamei mele și mi s’a părut că me amenință pentru gândurile mele de fericire. «Prin urmare vezi bine, Lionel, că nu trebue sâ ispitim pe morți. — Dar mama ta știe desigur că eu se iubesc cu amorul cel mai mare, cel mai sincer, cel mai adânc. — Taci, taci, cuvintele d-tale îmi pricinuesc frică. — Frică? Oare este o crimă dragostea mea pentru sine? esclamă Lionel. — Nu, nu, lasă-mă, eu nu pot să fiu pentru d-la decât numai o amică. — Și crezi că eu pot să mă mulțumesc cu rolul acesta ? esclamă Lionel care sa simția din nou eaprins de furie. Lalanela susținu cu liniște privirea indignată a sînerului. — O să te mulțumești din momentul ce eu vreau astfel. — Dar eu am asupri-țî toate drepturile date de lege. — Cu toate astea știi acum de ce sunt capabilă ? Vrei oare să publici ceea ce se petrece între noi, vrei să produci un scandal în jurul numelui d-tale ? Amicii d-tale, servitorii d-tale, însăși mama d-tale ne cred fericit. Dorești oare să-î desamăgești ? «Ei nu, ascultă-mă Lionel. In ochii lumei d-ta vei fi un soț iubitor, însă aci, în singurătate, să te mulțumești cu amiciția mea. O să vie o zi când o să mi mulțumești în genunchi pentru aceasta. — D-ta ești o enigmă vie și mă tem să nu-mi pierd mințile studiându-le mai mult. Sper însă că cu liniște și în bună chibzuială o să-ți schimbi ideile. Sper că amorul meu, ascultarea și supunerea mea te vor dezarma și vor împăca umbra mamei d-tale. «Eu nu voia mai veni să-ți tulbur rugăciunile. Satanela stătea cu ochii ațintiți pe covor. Lionel o privi cu milă, cu necaz, apoi eși repede din odae. Se auziau încă pașii lui prin coridor, când perdelele de la o ușă se deferă în lături și apăru Enric de Calmon. Dînsul era galben și trist la față. Întinse în tăcere mâna Satanelo!. — Am auzit ? întrebă dînsa aproape părăsindu-se în brațele bătrânului gentilom. — Am auzit tot, răspunse dînsul posomorit. — Și ce zici? — Zic că noi suntem poate prea aspri și neîndurați cu nevinovații. — E adevărat, răspunse Satsnela, suntem tot așa neîndurați cum a fost Gilbert pentru mama mea și pentru tine. — Și cu toate astea mi se pare că am fi făcut mai bine să lovim direct pe ucigaș. — Eu nu puteam și n’aș putea. Dar oare tu aș fi voit să-ți mânjești mâinile-țî corale în sângele acelui mizerabil ? Nu, nu, dînsul nu trebue să moară nici de mâna mea nici de a ta; vreau să piară de tulburare, de disperare, blestemat de familia sa, după ce va fi văzut pe rind unul câte unul, copiii și nevasta lui. «Nu, nici o milă pentru dînșiî. Gândește-te ce trebue să fi suferit mama mea recunoscând pe ucigașul său, omul pentru care se pierduse, căruia îî sacrificase totul. — Aî dreptate, murmură bine cu tristeță , nici o milă pentru dînșiî. «Uite, vezi ? Eu am lângă mine o copilă frumoasă ca un înger, nevinovată, curată. Ei bine, nici o dorință nu s’a deșteptat în mine lângă dînsa. Toate simțirile mele rămân tăcute. Dar când îmî amintesc de mama ta și numai de dînsa, sângele începe să-mî vîntie prin vine chiar după trecere de atîția ani. Chipul sărmanei moarte e singurul suveran în inima mea. Nimeni nu-l va înlocui nici odată. Urmă un moment de tăcere. Teribilele emoțiuni prin cari trecuseră aceste două ființi îi slăbiau de tot în unele momente. In sfîrșit Satanela își redobândi cumpătul. Dînsa apucă o mână a lui Enric și o strînse cu bl ândeță într’ale sale, murmurând: — Ah ! dacă nu te-aș fi ascultat pe tina care ești cel mai bun și mai generos dintre toți oamenii, cu ce bucurie m’aș 8 dus după mama t Ya urmț if .