Universul, iulie 1903 (Anul 21, nr. 177-207)

1903-07-22 / nr. 198

Oe vînzara averea totală a d-Rei Aglas Nipeozzi compusă din : 1) . Moșia Voinești la 16 k­m. de Iași, casa și parcul de o fru­musețe renumită, în întindere de 2000 fălci, din care 1600 fălci pădure , acare te uimitoare. 2­ . Moșia Prîgorenii-Mîcî la un sfert de ora­de Tg.­Frumos, 475 fălci, pământ arabil de pri­ma calitate. 3) . O casă mare cu două rîn­­duri în Iași, din care rin­du! de jos frumos mobilat, grădină, ogradă mare, atenanse în foarte bună stare. 4) . O casă cu un rînd in Tg.­Frumos. A se .adresa la proprietara, Iasî strada Meselor 20. Animeiü fpauaaracul (bâlciul) de la Rădeana comuna Bogdana, ja­­•d»­ul Bacăut­­iin 19 și 20 cu­­rent, s’a amânat pentru zî’ele tip 85, 26 și 27 als acastei l«d. Atragem ateidiusea în special amatorilor de vite de muncă. .Tren direct la halta Rădea«?. 6575 gt atragem­ deosebit. ( tehCftrȘ .Asupra ins &min+ 1 Cin­dining, iSeitjtetsional. "Apele minerale din SLAMIO (Moldiva) Vindecă sigur: boalele de stomac, intestine, ficat.. .ri­nichi, bășica ud .»lui, arh­itism, diatest­u­ „„ rică, etc. EBl Isvorul No. 1 JJiínMtiSe&gl « „ . ... . 0 SBi.iinaB.Kfei este cea mai igienica apă de băut cu vin s““ sa­­ ea la masă. Slfilă Cereț­ farmacistului I. WERKER, Iași Fcinisorul Curții Regale'* Șantierele de Construcții Navale un I «mu­stre nevoe de IRJAM MAI­ȘTRI și LUCRATOR?, for­­geroîiî și șarpanițcri na­va!!. Doritorii se vor adresa Direc­țiune!­la T.-Severin, înaintând actele doveditoare de pricepere în aceste branșe. Gr.?2 LACUL-SA­RAT Vila Trandafirescu Mare restaurant cu g­­ădîn8. Zi­­iie linuri al­be și negre c­e cea mai bună cali­ate. Bucătărie FRANCEZĂ și GERMANĂ La 1. Mihăilescu 6513 RSPÍff (Colza) bun­ă pentru sămînța, se găseș­te la moșia Fiurea (Ialomița). Prețul 15 lei beet. împreună cu sacul. Aston Esesen, gara Dolga. 6525 l/ff I * de vinzare in T.» V­ilslicii Ocna, 7 cîiffiere, dependințe (4 camere). Fo­sili­une și grădină frumoa­se. R. Sturdza, str. Gimna­ziului, Bacăst. om­ Se caută TM Un «al de călărie dresat, sănătos, etate 5—8 ani, talie mare, robust, ofer preț bun. Maior Mai­edo­­neanu­, rara cal. 6530 Ministerul -cuPr ior și In­­strucț­ii.net publice ADIHINISTRAȚIA GASTI­­ CCALELOR) Fubu­cațîime Se publică spre cunoștința gene­rală că în ziua d­e 5 Septembrie 1903, orele 11 a. m., se va ține liciUi­u­­ne publică atât la Prefectura jude­țului Buzău, cât și la Adm­­istrația Casei Școalelor, pendinte de Minis­terul cultelor și Instrucțiunei pu­blice, situată în București, strada Diaconeselor No. 4, pentru arenda­­rea moșiei Uța din Vîrf, situată pe teritorul comunei Tohani, județul Buzău. Această moșie se arendează pe timp de 5 ani, cu începere de 1 Aprilie 1904 până la 1 Aprilie 1909. Prețul cu care se arendează moșia și de la care va începe licitația­ ea, este de jci 200 anual, întinderea moșiei este de 14 po­goane, fostă vie. Această moșie se aren­dează în co­ndițiunile generale, actualmente în vigoare pentru arendarea moșii­lor statului, publicate în «Monitorul Oficial». p. ministru, M. POPESCU. No. 9359 din Iulie 903 6510 că restul până la complectare acestei sume, de 13.000, crede că i s’a furat din vapor pe când e­­șise pe ponton spre a intra în Silistra. In basa acestei declarați­uni, poliția din­ Silistra a cerut auto­rităților române din Ostrov să ancheteze. Ajutorul sub-prefecturei din Ostrov, d. Cristodorescu, însoțit de polițaiul Stratopol și de drago­manul căpităniei, d. Cristea S­i­­mitriu, intrând in vapor, au fă­cut o minuțioasă pprehhiziție me­canicului Iovaneli Nicolae, însă fără nici un rezultat. De aci autoritățile române au plecat la Silistra spre a confrunta pe mecanicul Iovaneli cu Schmidt. Acesta a declarat că nu cunoaște pe Iovaneli și nici nu crede ca dânsul să-î fi luat cele 13 000 lei. Până acum cercetările stau aici. Sîrt la Ostrov. "~VITFITO VESTE­I*E ZI Fie-pe galben își are buba, fie­ ce diamant lacrima. (Evreesc) 646 © înfiorătoarea dramă militară de la b­atălionol 1 de visători (ALTE A­MEN­UNTE INTERESANTE) (Prin poștă de la corespondentul nostru particular) Craiova, 19 Iulie. Amănuntele cele mai complecte și precise vi le-am trimis cu poșta de erî. In acea corespondență am arătat în mod detaliat și absolut exact pe­ripețiile oribilei drame de la bat. 1 vânători, care a impresionat adânc toată țara. Azi revin cu alte amănunte pe cât de interesante, pe atât de adevărate. Maiorul Nestorian con­­dam­­ant Spuneam era că criminalul Isbă­­șoiu voia să comită un adevărat măcel ; el voia să producă o panică în cazarmă, panică prin care să adu­ne la un loc pe toți ofițerii și apoi de la distanță să tragă în grămadă, mi­zând ast­fel pe toți superiorii lui. Se știe că un s­ingur cartuș Manli­­ch­er poate trece prin ș­apte corpuri omenești. Cu cinci dar el putea o­­morî un mare num­­ăr de ofițeri. Maiorul Nestorian, comandantul batalionului, fusese cel d­iurgu con­damnat de criminal. In adever, în dimineața zilei de 17, când s’a co­mis crima, Iibișoiu a întrebat de mai multe ori pe santinelă și pe ofi­țeri, dacă maiorul vine la cazarmă, întrebat de ce, el spunea că are să i reclame ceva. In realitate însă voia să știe dacă prima țintă a lui se găsea la îndemână. Din fericire ma­iorul în acea zi n’a dat pe la ca­zarma. l­er&fedare. Asasinul, vezend că era când o­­fițerii urmează să plece acasă se a­­propie și comandantul batalionului nu mai vine, începu a fi cuprins de nerăbdare. Victime îi trebuiau lui, acum, cine era să fie, puțin îi păsa. Și, pretextând o trebuință natu­rală, porni în executarea planului. De unde a luat cartușele Cu 2 zile înainte criminalul fă­cuse parte din o escortă.­ Se știe că fie­cărui soldat, când este în a­­ceastă funcție, i se dă câte 5 car­tușe—un încărcător. La terminarea serviciului, dînsul, în loc să dea înapoi cartușele, le-a ascuns sub salteaua patului pe care dormea și când i-a spus santinelei că vrea să-și dea arma la magazie, a luat și gloanțele de unde le pitu­lase și le-a introdus pe furiș la ar­mă. Restul se cunoaște. Versiuni false Ca în toate împrejurările de fe­lul acesteia, știrile culegându-se în grabă, multe chestiun­­i de detaliu sunt eronate. Se afirma da unii că sergentul aghiotant a­ fost cel d’io­­íöiü împușcat, că sau tinda s'a a­­juns în camera ajutorului și că o­­fițer­i, martori la dramă, n’u inter­venit. Căpitanul Georgescu a fost prima victimă, iar aghiotantul Tecu­lescu, voind să intervie a căzut, și dânsul străpuns de un glonț. Lupta între santinelă și criminal a fost în urmă, când Isbășoiu voia să fugă. Asasinul n’a voit să se sinucidă, ci să fugă și numai faptul că a fost apucat de picioare a făcut ca dânsul să cază în cap. Mutismul criminalul­ui Am spus era că Isbășoiu refuză să respundă la întrebările d-lui co­misar regal, căpitanul St. Vasilescu. Cerând hârtie și creion, dânsul răspundea prin monosilabe la în­trebările puse și nici o dată direct la chestiune. O stratagemă Spre a obține declarații, d. căpi­tan Șt. Vasilescu a recurs la o stra­tagemă : A pus 2 sergenți din ba­talionul de vânători să converseze toată noaptea cu Isbășoiu, ca prin acest mijloc să-l plictisească și ast­fel să-l silească a vorbi. Procedeul a reușit. Azi asasinul a cerut să vorbească comisarului regal. Primele declarații — Da, am vrut în adever să ucid pe căp­tanul Sava Georgescu și-mi para bine c’a murit! Cât pentru aghiotant, regret; dacă nu se amesteca, scăpa ; de ce a voit să-mi ia arma din mână? — E adeverit că pe maior am vrut de asemenea să-l omorî ? — Nu. — Atunci de ce te-ai interesat de venirea lui? — Ai mai vrut să omorî și pe alții ? — Nu. — Pentru ce atunci ai ochii pe sublocotenentul Filimon ? _ 2 — 1f 22S225 — Nu-mi aduc aminte. — E drept că ai vrut să dai foc cazărmei ? — Nu. — Ce căuta atunci fânul In sinul téu ? ■ — Ni luasem spre a face din el un șomoiog, căci auzisem că mă va trimite să curăț latrinele. — Nu știi însă că în asemenea cazuri sergentul de zi are grija șo­­moiogurilor ? Comisarul regal a continuat să-l întreba asupra mobilului Îndouitului asasinat, asupra premeditarei, pre­cum și asupra altor lucruri, la care asasinul a răspuns că a plănuit crima cu 3 zile înainte, că perse­cuția la care era supus a fost mo­bilul și că nu regretă deloc fapta sa. D­ocamdată el­ va fi lăsat în pace, după 4 zile însă, când va eși din spital complect vindecat, va fi supus unui nou interogator. Tot atunci va începe și instrucția. Din antecedentele lui Isba­­șoiu iată câte­va amănunte asupra an­tecedentelor lui Isbășoiu : Mutat din batalionul 1 de vînji­­tori, acolo unde se găsea când a raportat direct Suveranului, în reg. 18 Mehedinți, a fost și de aci per­mutat în reg. Gorj No. 17, unde a stat și mai puțin, și a fost neribu­­tat în reg. Rovine No. 26 din Craiova. Adesea Isbășoiu întrunea mai mulți soldați, cărora le făcea propa­gandă. Gradele inferioare, ca și ofi­țerii, începuseră în adever să fie în­­grijați de acest periculos soldat. Nu numai că nu era pedepsit pen­tru purtarea sa, dar, contrar tutu­ror regulilor, spre a nu mai da loc la rapoarte ca cel de la Bobotează, Isbășoiu erea scutit chiar de multe servicii obligatorii. Reîntors la batalionul 1 de vînă­­tori, de unde plecase cu 3 luni înainte, asasinul de azi a continuat să fie acelaș. Inmormintarea victimelor După cum am anunțat telegrafic, azi s’a făcut înmormîntarea căpita­nului Sava Georgescu și a sergen­tului aghiotant Nicolae Teculescu. La început se hotărîse ca aghiotan­tul să fie î­nmor­mintat la ora 1, iar căpitanul la 5. In urma unui ordin superior s’a revenit asupra acestei dispoziții și rămășițele pămintești ale ambelor victime au fost pornite spre locuința de veci la aceeași oră, — la 5, încă de la 3 și jumătate toate stradele, balcoanele și ferestrele pe unde avea să treacă cortegiul erau înțesate de lume. La 4 și jumătate nu se mai vedea de­cât o mare de capete. Două care funebre, acoperite de coroane, precedate de mai mulți preoți și urmate de toți ofițerii din garnizoană și un numeros public, pornesc la orele 5 de la spitalul militar. Parcurgând stradă Gazăr­­mea, cortegiul se oprește la biserica sf. Arh­angheli, unde se oficiază serviciul divin. De aci trecând prin str. Buzești, str. I. C. Bratianu, intră în strada Unirei si se oprește în fața caicu­lui militar. Aci sub­ locotenentul Pascu rostește o mișcătoare cuvin­­tare, care umple ochii tuturora de lacrămi. Cortegiul se pune din nou în mișcare, îndreptându-se spre ci­mitirul Ungureni. După oogribanie, căpitanul Prasa, din vânători, ține un discurs în care vorbește de meritele ofițerului ucis. O salvă de puști, sicriurile sunt coborîte în mormînt și pământul acoperă victimele zeutăței omenești. Luclius, scăldându-se în Tisa, s’au înecat. Mama fetei Kiss și cu o altă fiică a ei au sărit în apă ca să le scape, dar sau înecat și ele. Cele­ 4 cadavre au fost pes­cuite după câte­va ore. * «Figaro» spune că regele Pa­liei se va duce la Paris pe la începutul lunei Octombrie, iar la Londra peste o lună. In intervalul dintre aceste călă­torii va veni Țarul la Roma. Se asigură că prințul Olandei va merge să viziteze posesiunile neerlandeze din India în pri­mele luni ale anului viitor. * Preotul Ortfey,* autorul cele­brei drame anticlericala «Li­­berté», care a făcut atâta sgomos la apariția sa, regretă cele­ ce a scris și a reintrat în sînul Bi­­sericei. El a rugat pe toți cari au drama lui să o trimeată autorităței bi­sericești, spre a fi distrusă. * ¥ Din cardinalii cari iau parte la Conclav,,42 ha cerut voe de a putea mânca în propriile lor celule și 20 într'un salon comun. Asta e prima oară când se întimplă a­­cest lucru.+ ¹ ¥ Din ordinul cardinalului Ore­­g’ia s’au tăiat toate legăturile te­lefonice dintre Vatican și oraș. * ¹ ¥ Prințul Obolensky, aghiotant al Țarului, a fost trimis în terito­­toriul Vistulei spre a împărți, în numele Țarului 200.000 de ruble între populațiunile cari au sufe­rit pagube din cauza inundațiilor. UN SEAT !>K ZI Pudră curâțitoare de dinți. — Praf da iris de Florența, 30 gr., bitartrat de potas, 10 gr., pia­tră ponce porticisată, 10 gr., tinc­­tură de ambră muscat, 1 gr. Co­lorează în roșu și o mestecă. ·S* » ·SS> ·S*—-------­­ Știri din străinătate — Prin poștă — O îngrozitoare dramă de fa­milie a consternat pe locuitorii din Altona (Germania). Un om foarte cunoscut și foarte respectat, judecătorul Brâu, a ucis, în camera în care zăcea cadavrul mamei sale, pe pro­priul său frate, un avocat, și pe portăreasa casei, apoi s’a sinucis. Crima nu a fost descoperită de­cât a doua zi dimineața. Parchetul din Genova a sfîrșit instrucția în afacerea locotenen­tului german Wessel, arestat la San­ Remo, după cererea poliției din Berlin. In timpul instrucției Wessel și-a menținut declarația că are documente însemnate cari se re­feră la afacerea Dreyfus. Autoritățile italiene au acordat extrădarea cerută de cele ger­mane. La Berlin Wessel va fi apă­rat de către deputatul socialist Haase.* ¥ ¥ La Pionia se pregătește un mare pelerinagiu italian la mor­­mîntul lui Leon XIII. Scopul acestui pelerinagiu ar fi de a organiza o recepțiune, care să dea ocazie noului Papă să pronunțe un discurs relativ la Italia.* * † Intre stațiile New-Sandec și Marcinkovice s’au ciocnit 2 tre­nuri, rănind grav 14 călători. ¹ † Se anunță că în Norvegia se va vota în curând o lege asu­pra admiterea femeilor în exerci­țiul avocaturei. In realitate fe­meile norvegeze fac deja de cât­va timp pe procuratorii sau apă­rătorii înaintea tribunalului, dar dreptul lor nu e încă recunos­cut prin lege. ¥ ¥ In comuna Badalo (Ungaria) fata directorului școalei locale, anume Kiss, și prietena ei Szabó, Caissthias Fernessie Un program Discursul pronunțat de d-na G. Zossima cu ocaziunea distribuirea premiilor la «Institutul Pompilian», conține întregul program și reflectă modul de a vedea al acestui Institut. Modul special de a înțelege edu­­cațiunea fetelor, prezintând un mare interes general, am ținut a ne pro­cura acest discurs și a-1 aduce la cunoștința cititorilor noștri. Doamna Zossima susține că sin­gura educațiune solidă în timpurile noastre, nu poate fi de­cât aceea care are de bază o instrucțiune so­lidă. Ne arată însă că această in­strucțiune trebuește condusă de oa­meni superiori, având el însuși o anumită formațiune filosofică și­ pe­­dagogică fără de care nu ar reuși să formeze de­cât mici pedante și ar ajunge prin urmare la un re­zultat diametral opus celui ce tre­buie urmărit. Adevărurile eterne scoase din a­­dineul sufletului marilor gânditori, din înalta concepțiune a vieței, con­servate și întărite de înțelepciunea școalelor, au fost urmate în pre­cepte sub forme imuabile ,învechite ca și adevărurile eterne de alt­fel ce reprezintă, cum zice d-na Zos­sima. Acestea servite de-a gata copiilor sub presiunea autoritate­, fie chiar sub protecțiunea religiunei, sub con­trolul opin­iuneî, dacă n’au trecut prin laboratoriul conștiincios al cu­getare!, nu pot forma convingerea și nu se împlântă în nnimele lor. Obișnuința spiritului de a le re­găsi în diferitele fapte ce se pre­zintă succesiv la controlul minței, obiceiul de a gândi înaintea preo­cuparea de a memora și puterea do­bândită prin antrenarea zilnică, de a gândi bine, constrîngerea la un singur lucru : acela de a nu lăsa mintea să se mărginească la cu­noașterea materială a faptelor, cu un cuvînt Instrucțiunea largă și pro­fundă este, după doamna Zossima, singurul mijloc de a forma o edu­cațiune pe care mai târziu practica viețea să o poată întări în loc de a o distruge, f&că de alt­fel textul întreg al a­­cestui discurs: Doamnelor, Domnilor, Dragi copil, încheiem anul nostru de muncă prin constatarea unui fapt . Școala noastră a făcut în direcția culturală un pas decisiv înainte. O datorie ni se impune astă­zi : aceea de a ne uni, pentru ca să mul­țumim împreună profesorilor voștri, ale căror sforțări unite și dirigente în acelaș sens, au realizat acest pro­gres. In­trucțiunea voastră, dragi copii, prezintă dificultăți excepțio­nale. Instrucțiunea băeților tinde să ob­țină un prim regulament, care este considerat adesea ca satisfăcător . Acela de a căpăta cunoștințele ne­cesare pentru formarea ulterioară a unei carieri. Este rezervat unui mic număr de aleși printre dînși­, să pătrunză și să'șî asimileze simțul adânc al lucrurilor, care ascute min­tea și înalță sufletul. Voi, din contra, dacă vǎ opriți la câștigul material al cunoștințelor, faceți nu numai un lucru inutil, dar și dăunător, căcî vă îndrumați ast­fel către pedantism și tindeți către tipul acelor femei cari au fost pen­tru vecie ridiculizate de marele Mo­­lière. Se impune deci cu strășnicie pro­fesorilor voștri, aleși de alt­fel prin­tre cei mai distinși și luminați ca, după ce pun în plină lumină obiec­tul lor, sa vă facă să pătrundeți mai departe sensul ascuns și profund al lucrurilor, să degajeze învățămin­tele concordante din fie­care, pen­tru ca prin convingere iar nu prin formule învechite ca și adevărurile eterne de alt­fel ce reprezintă să vă ajuta a deveni ființe cât mai simple cât m­ai drepte și în acelaș timp cât mai bune, cât mai blânde, cât mai îngăduitoare. La educațiune prin instrucție,prin cultură,—deci prin convingere,—și nu prin constrângere, acesta este i­­dealul școalei noastre, pentru stin­gerea căruia mai avem mult de lu­crat, dar către care am făcut anul acesta, după cum am spus la înce­put, un pas decisiv înainte. Trebue să vi se arate multe, nu pentru ca să știți multe ci, pentru ca să vă convingeți mult, pentru ca să vă formați o personalitate distin­să, să vă făuriți o valoare morală care să vă susție în toate necazurile cari s’ar pune de-a curmezișul drumului ce trebue să urmați în viață, pentru ca această viață să fie demnă și bine Împlinită. Vouă vă incumbă datoria de a îngrădi căminul vostru cu virtuți păzitoare de primejdii morale, care veșnic amenință pe oa­meni în societatea noastră modernă. Prin instrucție și prin cultură profesorii voștri trebue să ajute su­fletelor voastre a se întări în aceste virtuți. Din acest cămin va trebui să fa­ceți o cetate, unde soții și mai târ­ziu copiii voștri să găsească adăpost și consolare contra nenorocirilor ce ar încerca, nenorociri isvorîte fie din cauze exterioare, fie din propriile lor greșeli. Și ce greu lucru e, câtă adevă­rată superioritate ve va trebui pen­tru ca să știți a vă uita pe voi, a nu vă gândi de­cât la suferințele de alinat, la necesitățile cărora va tre­bui să faceți față, și mai cu seamă să știți să uitați partea de suferințe ce vă va reveni din greșeli ce adesea nu vor fi ale voastre. Spiritul științific ce căpătați la școală vă va ajuta să distingeți lu­crurile importante de nimicuri și vă va permite să înlăturați de la vatră voastră neînțelegerile și meschină­riile, pentru ca ast­fel casa voastră să fie un loc de pace și de reculegere. Asupra educațiunei voastre stă ațintită atențiunea țărei întregi, căci de pregătirea voastră și puterea voastră de a înțelege, de valoarea voastră morală, depinde viitorul neamului nostru, căcî voi sunteți ciumate a da îndrumarea genera­ției de mâine. Timpurilor nouî, metoade noul. Eu­­ cred că pentru a ve­da pregă­tirea misiunei voastre în acest Secol de lumină, Instrucțiunea și convin­gerea sunt singuriie mijloace ce convin. In una din circularile sale, mi­nisterul ne spune între altele : «Ar fi de dorit să se deprindă «elevele cu simplitatea, modestia și «economia , trebue­se riguros inter— «zise pieptănăturile pretențioase, «adesea­ ori ridicule, inelele și toate «podoabele zadarnice, reducând to­ntul la trebuințele unei vieți sână­­­toase și modeste». Sub acest raport, cred, dragi co­pii, că v’am servit tot­dea­una de exemplu. Rog pe D-zeu a face ca și din punctul de vedere al simp­icităței morale, al îndeplinirei datoriilor, al muncei desinteresate, al răbdărei, al supunere­ la lucrurile ce nu depind de voința noastră să vă pot fi de asemenea și în­tot­dea­una un exem­plu. ani. Dânsul suferea de mai mult timp de anghina pieptului. Bisecttchii. — Un incendiu a ni­micit azi pe la ora 1 o șiră de gi­ri a preotului Scar­lat Uzureanu, din str. Golești. Grație intervenției i­­mediate a pompierilor, incendiul a fost stins repede, cu toate că era alimentat de un vînt puternic. Fo­cul a luat naștere de la niște schi­ței ala unei mașini de treerat. Tandem. [Mitral­ia provincie De la coresp. noștri particulari — Pe ziua de 19 Iulie — Bacău­ înecată. — Femeea Ruxanda P. Doagă, din Agaș, ducându-se cu mâncare la bărbatul sâu, fu apu­cată de accesul unei vechi epilepsii în dreptul ferestrăului de pe gâr­­lița Suița. Ea căzu în gârlă și se înecă. Moarte subită. — Locuitorul Costache Sion, din Răcăciuni (Ba­­cău), plecă la Brăila cu o căruță cu doui rai. Pe drum el poposi la Sul­tana N. Prisecani, din cătuna Bal­­dovinești, comuna Gazasu (Brăila) și acolo muri subit. Strivit de tren.­ Un individ a fost lovit în piept de mașina unui tren pe linia Palanca-Comănești. Ne­cunoscutul, într’o stare destul de grozavă, fu internat în spitalul Moi­­nești. Înecat. — Tînarul V. V. Lupu, întorcându-se de la lucru de­­ la o mașină din jud. Neamțu și voind să treacă în comuna Buda, căzu în apă și se înecă. lînvire Botoșani Incendiu. — Din cătuna P­așca, comuna Movila-Ruptă, se anunță că un incendiu a isbucnit la casa locuitorului C. Dimitrian. Cu tot a­­jutorul sătenilor, a ars întreaga clă­dire a locuitorului, lăsându-l într’o neagră mizerie. Crima din Trusești.­­ Par­chetul local a fost înștiințat că în Trușești a fost găsit pe imaș ca­davrul aduî păzitor de vit», anume Dumitru Cojocaru. Cadavrul­­ pre­zintă mai multe leziuni. Se crede că la mijloc e o crimă. Epileptic înecat.—Locuiitorul I. Târnăceanu, din Dângeaî, sufe­rind de epilepsie, pe când voia să treacă apa Jijiei, tu lovit de un a­­tac și căzând, s’a înecat. S’au vestit autoritățile. Focul din Zisa iuitnuia.— Din nebăgarea de seamă a unui lucră­tor, anume Iancu Niculescu, s’a iscat un incendiu la Zlătunoaia, care a distrus o gireadă cu orzoaica a a­­rendașului A. Fișer. Pagubele sunt însemnate. A’eccl. Caracal Moarte subită.—Astă­zi de di­mineață, pe la orele 8 luni, a În­cetat subit din viață, la locuința sa din str. Filipescu, cismarul Iancu Dumitrescu, în etate cam de 28 de Craiova Rănit de tren. — Aseară, pe când trenul de marfă ce venea din Calafat trecea prin dreptul canto­nului No. 10, a lovit și rănit râu pe cantonăreasa de acolo ce se a­­propiase prea mult de linie. Ime­diat trenul a fost oprit și s-a ridi­cat victima, care a fost transportată la spitalul Central. Starea ei este destul de îngrijitoare. Trecerea ofițerilor ruși prin Craiova.­Delegațiunea re­gimentului rusesc «Vologda», ple­cată aseară din București cu trenul de persoane de la 11.40, spre a merge la T.­Ji­i, a trecut azi dimi­neață prin gara Craiova. Pe peron au așteptat mai mulți ofițeri din gar­­nizonă. In cele 13 minute cât trenul a stat în gară, ofițerii noștri s’au în­treținut în vagon cu ofițerii ruși cari n’au descins. S’a servit cafea cu lapte. Rănire gravă.— Ion Dumitru din str. Paciu a fost bătut și rănit într’un mod îngrozitor de Pavel Du­mitru Dinu, din aceiași stradă. Cu capul spart și fața numai răni, pacientul a fost transportat la spi­talul central. Nenorocirea din strada U­­nirei.­ Birja cu No. 82, ai cărei cai o luaseră la fugă din pricină că vizitiul îi lăsase singuri și intrase într’o cârciumă, a călcat azi mai multe persoane pe str. Unirei. Grație însă unui gardist care, e­­șind înaintea cailor, i-a oprit, s’a pus capăt accidentelor ce puteau fi foarte numeroase. Furt.—Gg. Florescu, fost în ser­viciul d-luü G. B. Boroff, comerciant din str. Lipscani, a furat de la fos­tul său stăpân mai multe lucruri din magazin. Hoțul a fost arestat. Arestarea a 2 dezertori bulgari.—Gheorghe Iovan și Oprea Stoian, dezertori bulgari, găsiți fără nici un rost prin oraș, au fost a­­restați. Asupra lor s’a găsit o mare corespondență. Focurile de revolver din str. Frații Golești.­ Aseară pe la 8, mai multe focuri de revolver au făcut pe locuitorii din str. Fra­ții Golești să se alarmeze. Un a­­nume Constantin G. Morezu, sub cuvînt ci încearcă un revolver, des­cărca focuri ca un pădure. Din fericire n’a fost nici un ac­cident de persoane. Morezu a fost arestat. Lucillus Roman Crimă din imprudență.—Lo­cuitorul Vasile Popescu a fost îm­pușcat în pântece de către Mihai Pftdurariu din Botești, în următoa­rele împrejurări: Popescu se afla la mașina de treer a d-lui Iordan Gu­­țulescu, proprietarul moșiei Nlrd­ăn­­cești și, fiind ostenit, se duse să se odihnească puțin în dosul unui tufiș. După un sfert de oră, trecând pe acolo locuitorul Mihai Pădurariu, care umbla după vânat și vezând că se mișcă ceva în dosul tufișului și crezând că e o vulpe, trase cu pușca în acea direcțiune, nimerind pe Popescu în pântece. Victima, într’o stare gravă, fu ri­dicată și dusă la spitalul Preeista Mare din localitate, iar imprudentul vînâtor arestat. Furt de cai.­­ Pădurarului Vasile Gh.Mihai, din Doljeștî, îi s’au furat astă-noapte din ograda case­lor 3 cai. Moldoveanu R.­Să­rat Sinucidere. — Rivinca Radu Ion, de 47 ani, din Bușteni, sufe­rind de mai mult timp de pelagră, s’a spânzurat. Mușcat de câine turbat. — Dumitru Nicolae, din acest oraș, a fost mușcat era de un câine lui­bat al blănarului P. Mihaescu, din str. Victoriei. Pacientul va fi trimis în cura institutului antirabic din Bu­curești. Cruzimile unui fiu­. — Dră­ghiciu Al. Făcană, din Plainesti, o ducea numai într’o ceartă cu tatăl său Alexandru Făcană, pentru niște păm­înt. Era, Drăghiciu, după ce se îm­băta sdră vSn, se duse la tatăl seu, cu care se­ luă din nou la ceartă, într’un moment de furie, neomeno­­sul fiu luă un d­orfing și dădu mai multe lovituri tatălui surl, epărgân­­du-i capul în mai multe locuri, după care a fugit. Sărmanul părinte a fost trimis la spital într’o stare gravă, iar agre­sorul fiu­ a fost prins și arestat. Dezertor prînS. — Erî a fost prins dezertorul Husaru Costache, din reg. 6 roșiori (Tecuciu). El a fost înaintat azi regimentului său. D­ive­rse. — Intre oile locuitori­lor din Măciina s’a ivit boala de picioare. Voinca Slatina Cadavru aruncat de apele Cilului.—Primarul comunei Casa Veche raportează că, în dreptul acelei comune, s’a găsit un cadavru aruncat de apele Oltului. Identitatea nu­­ s’a putut stabili, fiind intrat deja în putrefacție și cu corpul gol. Fol­cll­or. Tecuciu Jeleiie ia drumul mare.— Era, pe la orele 10 seara, pe când locuitorul Condrache Zaharia, din Oncești se întorcea cu căruța din târgul Stănișești, unde fusese să-șî vîndă grâul, în drum, la podul nu­mit Lăduica, i-au eșit înainte A­­lecu P. Tăn­ase și eu Ton Gh. Carp, tot din acea comună. Ei l’au luat U batie cu ciomegele, jefuindu-1 de banii ce-l avea la dânsul și de mai multe lucruri ce’șî cumpărase din târg, înecat. — Dumitru Negru, din Nicorești, ducându-se cu caii la Si­ret și scăldâ­ndu-se, s’a înecat. Până acum nu s’a pescuit cadavrul. Crima din­ Răchi­toasa—As­­tă­zi primarul comunei Răchitoasa a înștiințat parchetul cum că In a­­cea comună s’ar fi descoperit o crimă. D. substitut Hențescu,­­neputân­­du-se duce la fața locului, a dele­gat pe sub-prefectul respectiv să ancheteze această crimă. Tot­ cI­o UnWl OUU Krraw ft savutv­n ce au fost legate printr’un con­duct electric. Primul e la su­prafața solului, iar cel­ i’alt la 115 metri dedesubtul lor. Un fenomen ciudat.­­ Actualmente există în Indiana (Statele­ Unite), un omuleț extra­ordinar. El se numește Clyde Rarner, are 24 ani și nu­ a mai dezvoltat ca un copil de 5 ani. La naștere, el a fost normal și s’a desvoltat regulat până la vîrsta de 5 ani. De la acea epocă, desvoltarea sa Osică și mintală s’a încetinit în așa grad, în­cât ’T trebue de 6 ori mai mult timp de­cât altor ființe spre a atinge un anumit grad. Doctorul Campbell, care a ob­servat timp de 12 luni pe tînerul Clyde Hamer, afirmă că băiatul acesta va trăi 3 veacuri! El ’și întemeiază prezicerea pe faptul că schimbările chimice, în organizmul lui Clyde Barner, se fac de 6 ori mai încet ca in­­tr’un trup omenesc normal. Ajuns la vîrsta de 120 ani, el va fi atins desvoltarea unui tînăr de 20 ani, gata a fi recrutat. Lucruri din toata lumea Profeția lui Josîsî Le­­moinne. — Ziarul francez «Le Temps» amintește o pagină cu­rioasa a lui John Lemoinne, apă­rută în 1855. Acest maestru al ziarismului contimporan repro­duce un pasagiu al unui autor englez, Cumming, extras dintr’o scriere The­ End.Acesta din urmă citează un opuscul al lui Ru­dolf Gelthier, imprimat în Augs­burg, în 1675 — care conține profeția aceasta ciudată. Iată-î esența în spiritul eî, iar nu in litera eî : In mijlocul secolul­ui XIX, regi, principi vor fi omorîți; călugării vor părăsi mânăstirile, Papa va fi despoiat de ai sei, Biserica lipsită de bunurile sale tempo­­rale. Un cuceritor mare va veni de la Nord, cu o armată tare care va distruge pe rebeli și va sdrobi republica; el va apăra biserica lui Dumnezeu, și își va supune imperiul lui Mahomed. In sfîrșit va veni un semn ce­resc care va reda pacea lumea. Interesul acestei profeții este că de­și a fost formulată în 1675, a fost publicată tocmai în 1855 înainte de congresul din Paris, înainte de a se fi putut inaugura succesul ideilor lui Cavour. Deșteptat în coșciug.­­ De cât­va timp un fo­st căpitan bur, cu trupul plin de răni, se găsea la spitalul din Arz­gnano, provincia Vicenza (Italia). Marțea trecută, bătrânul lup­tător avu durerea să vază murind pe unul din vecinii lui de pat. După câte­va ceasuri dricarii veneau să-i ia cadavrul. In acel timp căpitanul dormea adânc și dricarii se înșelară ; e î­l luară drept mortul. ’L puseră dar încetișor în coș­ciug, pe care o scoaseră di­n sală; însă d’odată presupusul mort se deșteptă. El înțelese numai de­cât gre­șeala a cărei victimă fusese și începu să țipe din fundul rărun­chilor. Dricarii crezură că mor­tul învinse și fugiră îngroziți stri­gând că s’a întîmplat o minune. Personalul spitalului alergă să vadă ce este și după ce­ trecu prima emoțiune, scoaseră capa­cul coșciugului. Bătrânul luptător bur, care iz­butise să scape de moarte pe a­­tâtea câmpii de luptă, era dlară să cadă cât pe aci victima unei greșeli a dricarilor. Omni-lup.­ Un medic din Ohio, anume Banner, este cel mai teribil mâncător din cele două Americi și din cele cinci părți ale lumei. Un ziar londonez publică amă­nunte interesante despre lăco­mia acestui om, al cărui stomac poate fi comparat cu un buloiu fără fund. Inchipuiți-ve că odată după masă a mâncat 14 kilograme de struguri și S coșuri de fragi și un coș cu pere, cu aceeași ușu­rință cu care un alt om mănâncă două pere. Dejunul doctorului constă de obicei 1i din cinci kilograme de carne friptă, 48 de oue și vre-o 30 de cartofi, pe cari le udă cu 12 litri de­­ in. Când se întoarce noaptea de unde­va, face câte o gustare la care înghite două kilograme de carne, vre-o 40 de oue și un li­tru de lapte. Acest doctor e foarte robust, frumos la față și are o greutate de 120 kilograme. Să re ferească Dum­nezeu de a-i face cunoștința și a-i invita vre­odată la masă. Un observatorii­ într’o mină.—Există un număr destul de mare de stațiuni sismografice în Europa, Statele­ Unite și chiar în Japonia. Se știe că aceste stațiuni sunt însărcinate de a în­registra, cu ajutorul unor apa­rate speciale, toate mișcările scoarței pământului. Spre a complecta instalațiile ce funcționează in Austria, Aca­demia de științe din Viena a a­­vut ideea, foarte nouă și de­si­gur bogată în roade, de a­­ or­ganiza un post de observație sismografică în fundul minei Przibram, ale cărei galerii se coboară, în subsolul Boemei, la o adâncime de vr’o 1200 metri. S’au instalat în mină 2 pen­dule înregistratoare automatice, având o greutate de 1200 kgr., NOUL ABONAMENT cu premii la „Universul“ Costul abonamentului. Pentru în luni­le« 6. — » O » » 1­2 .50 » un an » 22.50 Cu începere de la 1 August 1003, «Universul» deschide un nou abonament, cu următoarele premii, ce se acordă gratuit abo­naților prin tragere la sorți: 1) 1500 lei in bani. 2) O pereche de cercei de dia­mant. 3) 500 lei în bani. 4) Un inel de diamant. 5) Un ceas de aur p­rru bărbat. 6) Un ceas de aur p­tru damă. 7) Un tablou artistic (aquarel) cu rama foarte elegantă, repre­zentând «E­mpțiunea Vesuviului» de renumitul pictor napolitan Coppola. 8) Un tablou cu o frumoasă ramă reprezentând celebra «Grot­­ta A#­urra» din insula Capri,lângă Neapole, de același autor. 9) Un frumos vas de porcelan cu coloana lui, înălțime 1 m. și 50, în valoare de 150 leî. 10) O oglindă de Veneția sculp­tata, cu mai mulți îngerași, înăl­țime 2 m., în valoare de 120 leî. 11) O masă de lemn sculptată cu 5 Îngerași artistic sculptați, în valoare de 100 lei. 12) O etajeră de metal nichelat. 13) O pereche de candelabre de bronz aurit. 14) O fructieră de argint plache și cristal. 15) Un port-visit de metal bronzat. 16) Un vas artistic de metal bronzat. 17) O veteză (lampă de noapte). 18) 1 căn­d­ar de bronz aurit. Adopații pentru 3 luni primesc gratuit 2 bilete spre a concura la tragerea obiectelor de mai sus, abonați pentru 6 luni primesc 5 bilete, iar abonații pentru un an primesc 12 bilete. Toți abonații la «Universul» primesc gratuit și 1 volum din «Biblioteca Economică», precum și «Universul Literar» colorat, pe tot timpul , cât sunt abonați. Toți abonații la «Universul» mai concurează, gratuit, prin tragere la sorți, la cele 3 premii ce se acordă în fie­care lună. Toți abonații la «Universul» sunt asigurați gratuit la «Gene­rala» în caz de nenorocire pe G. F., în urma unei ciocniri sau de­raieri de trenuri. ZvVvVv­AA­vVvV­AAAAVvV­A Obiectele de «»ui sas se pot vedea în Calea Victoriei Vo­­lîîî, (proprietatea ziaru­lui «Universul»), unde sunt expuse. CRONICA O aventură de nuntă Aventura de nuntă a unui tî­­năr medic, întâmplată mai zilele trecute, a stârnit o mare veselie în cercul cunoscuților. Tînărul medic este originar dintr’un mic oraș de provincie, unde trăește încă bhe frâna sa mamă. Din cauză că ea nu mai este în stare să suporte ostene­lile unei călătorii, s’a hotărît ca nunta să se fură în acel oraș. Nuntașii erau : părinții mire­sei, mai multe mătuși și veri­­șoare ale acesteia, precum și mai mulți colegi și prieteni ai mi­relui. După ospățul de nuntă toți nuntașii, afară de bătrâna din a­­cel oraș, împreună cu noul­ că­sătoriți voirii să se întoarcă în Capitală, de unde tîn era pereche, avea de gând să plece în străi­nătate. Legătura pe linia ferată cu orașul natal al mirelui este com­ sau 144 SATANELLA MÂNA MOARTEI Mare roman istoric-social de CAROLINA INVERN1ZIO PARTEA IV Supliciul nevinovaților’ — Crezi d-la în aparațiune ? Fiul contelui Alfieri făcu o mișcare de ironie. — Nu știu, zise dînsul cu greutate. — Eu însă cred, murmură Sa­­tanela cu voce tremurătoare. — D ta ? — Dar 60- Mai înainte cre­deam că atunci când cine­va și a vărsat toate incrămîle și s’a hră­­­lit cu amărăciune zece ani d’a jindul, o să poată găsi nu vin­­jdecarea durere­, ci alinarea ei. In adevăr, a fost un moment când eu am crezut că au să mi se usuce lacrămile. Atunci am ridicat brațele și am întrebat pe scumpa mea umbră : «Mamă, pot eu să fiu încă fe­rici­tă ? «Știi când am făcut întrebarea asta? Chiar în noaptea trecută. «Mi s’a părut atunci că acea mică cutie se deschide, dar în loc de mână, am vezut apărând o umbră albă, o fantomă care avea trăsăturile mamei mele. Și’a auzit vocea zicând :­­ «Cum­ poți tu să dorești feri­cire când mama ta nu e încă resburată și ucigașul trăește ne­pedepsit ?» — Dar unde se ascunde acest mizerabil? întrerupse Lionel cu violență. N’au nici un indiciu, nici o bănuială? — Da, poate, răspunse Sata­neia. Dar nu sunt sigură, încă, nu pot încă să vorbesc. — De ce nu-mi spui tot mie ? zise tînerul cu un accent generos. Satanela încruntă din sprîncene un moment, apoi un zâmbet trist îî apăru pe buze. — Nu, nu’ți spun nimic, pen­tru că d-la mi-ar fi de piedică. — Spune-mi cel puțin numele omului asupra căruia cad bănu­­elile tale. — Numele lui? exclamă Sa­lanela cu un accent ciudat. Aceia cărora aș vrea să-l spun, s’ar afla pe marginea mormîntului în momentul când var auzi. «Dar nu ți-am spus încă tot, Lionel. Aparițiunea mam­ei mele mi-a înghețat zîmbetele pe buze, m’a făcut crudă către d-ta. Cu toate astea speram că acea ha­lucinație era provocată de fanta­sia mea exaltată și de aceea m’am silit ca azi să mi arăt ve­selă, așa cum sunt datoare că­tre d-ta. «Iasă cu cât seara se apropia, me simțiam cuprinsă de spaimă și acum câte­va minute, înaintea venire­ d-tale pentru a doua oară, îmi apăru din nou umbra ma­mei mele și mi s’a părut că me amenință pentru gândurile mele de fericire. «Prin urmare vezi bine, Lio­nel, că nu trebue sâ ispitim pe morți. — Dar mama ta știe de­sigur că eu se iubesc cu amorul cel mai mare, cel mai sincer, cel mai adânc. — Taci, taci, cuvintele d-tale îmi pricinuesc frică. — Frică? Oare este o crimă dragostea mea pentru sine? es­­clam­ă Lionel. — Nu, nu, lasă-mă, eu nu pot să fiu pentru d-la de­cât numai o amică. — Și crezi că eu pot să mă mulțumesc cu rolul acesta ? es­­clamă Lionel care sa simția din nou eaprins de furie. Lalanela susținu cu liniște pri­virea indignată a sînerului. — O să te mulț­umești din mo­mentul ce eu vreau ast­fel. — Dar eu am asupri-țî toate drepturile date de lege. — Cu toate astea știi acum de ce sunt capabilă ? Vrei oare să publici ceea­ ce se petrece între noi, vrei să produci un scandal în jurul numelui d-tale ? Amicii d-tale, servitorii d-tale, însăși mama d-tale ne cred fericit­. Dorești oare să-î desamăgești ? «Ei nu, ascultă-mă Lionel. In ochii lumei d-ta vei fi un soț iu­bitor, însă aci, în singurătate, să te mulțumești cu amiciția mea. O să vie o zi când o să mi mulțu­mești în genunchi pentru aceasta. — D-ta ești o enigmă vie și mă tem să nu-mi pierd mințile studiându-le mai mult. Sper însă că cu liniște și în bună chibzu­ială o să-ți schimbi ideile. Sper că amorul meu, ascultarea și su­punerea mea te vor dezarma și vor împăca umbra mamei d-tale. «Eu nu voia mai veni să-ți tulbur rugăciunile. Satanela stătea cu ochii ațintiți pe covor. Lionel o privi cu milă, cu ne­caz, apoi eși repede din odae. Se auziau­ încă pașii lui prin coridor, când perdelele de la o ușă se deferă în lături și apăru Enric de Calm­on. Dînsul era galben și trist la față. Întinse în tăcere mâna Sata­nelo!. — Am auzit ? întrebă dînsa a­­proape părăsindu-se în brațele bătrânului gentilom. — Am auzit tot, răspunse dînsul posomorit. — Și ce zici? — Zic că noi suntem poate prea aspri și neîndurați cu ne­vinovații. — E adevărat, răspunse Sats­nela, suntem tot așa neîndurați cum a fost Gilbert pentru mama mea și pentru tine. — Și cu toate astea mi se pare că am fi făcut mai bine să lo­vim direct pe ucigaș. — Eu nu puteam și n’aș pu­tea. Dar oare tu aș fi voit să-ți mânjești mâinile-țî corale în sân­gele acelui mizerabil ? Nu, nu, dînsul nu trebue să moară nici de mâna mea nici de a ta; vreau să piară de tulburare, de dispe­rare, blestemat de familia sa, după ce va fi văzut pe rind unul câte unul, copiii și nevasta lui. «Nu, nici o milă pentru dînșiî. Gândește-te ce trebue să fi su­ferit mama mea recunoscând pe ucigașul său, omul pentru care se pierduse, căruia îî sacrificase totul. — Aî dreptate, murmură bi­ne cu tristeță , nici o milă pen­tru dînșiî. «Uite, vezi ? Eu am lângă mine o copilă frumoasă ca un înger, nevinovată, curată. Ei bine, nici o dorință nu s’a deșteptat în mine lângă dînsa. Toate simțirile mele rămân tăcute. Dar când îmî amintesc de mama ta și numai de dînsa, sângele începe să-mî vîntie prin vine chiar după tre­cere de atîția ani. Chipul săr­manei moarte e singurul suveran în inima mea. Nimeni nu-l va înlocui nici odată. Urmă un moment de tăcere. Teribilele emoțiuni prin cari tre­cuseră aceste două ființi îi slă­­biau de tot în unele momente. In sfîrșit Satanela își redo­bândi cumpătul. Dînsa apucă o mână a lui En­ric și o strînse cu bl ândeță în­­tr’ale sale, murmurând: — Ah ! dacă nu te-aș fi as­cultat p­e tina care ești cel mai bun și mai generos dintre toți oamenii, cu ce bucurie m’aș 8 dus după mama t­ ­ Ya urmț if .

Next