Universul, octombrie 1904 (Anul 22, nr. 270-300)
1904-10-28 / nr. 297
Y > X * AISUL X5II, nr. 291—Jeul 23 Octombrie 1991 Fondator: LUIGI CAZZAVILLAtI*1^ CELE DIN URMĂ ȘTIRI DIN LUMEA întreaga Calendar pe anul 1904 Ortodox ,Miercuri, 27 Octombre. — Sf. Nestor și Sf. Dumitru Basarabov. / Catolic Miercuri, O Noembre. — Teodor Soarele răsare 648 ; apune 4.40 I — —— București, 27 Octombrie Morala afacerilor Cu toate că situațiunea finnanciară internațională e destul de grea din cauza costisitorului războiu din Extretami-Orient și a nesiguranței ce domnește în privința viitorului celui mai apropiat, desvoltarea industriei noastre naționale urmează neîntrerupt. Capitaliștii occidentali, cari multă vreme au fost recinsformați asupra stârei lucrurilor de la noi și din cauza asta j se țineau în rezervă, au început să se intereseze mai de aproape și să caute a înjgheba afaceri industriale în România. Faptul constitue fără îndoială un progres; se cere însă «ă fim cu băgare de seamă ,pre a deosebi binele do red și să ne păzim de idei greșite. In această privință găsim,într’un articol al revistei Bursa», câteva reflexiuni ce merită a fi cunoscute în cercuri cât mai largi. După ca amintește răul ce fi-au pricinuit țării acei mijlocitori cari au adus primele capitaluri străine în întreprinderile industriale din țara noastră fără a se gândi la altceva decât, cum să tragă immediat cât mai mult folos, Confratele spune următoarele: Deși suferim încă de pe urma necunoașterei noastre de către streinii întreprinzători, deși tot l se mai înjgheabă afaceri insuficient studiate și în care atât capitalistul străin, cât și proprietairul român sunt victimele intermediarilor , deși o sumă de întreprinderi tânjesc încă din cauza păcatelor săvârșite la origina lor .—totuși un progres este de constatat., Sunt acum în țara noastră întreprinderi înfloritoare și humorul lor crește zilnic ; capitaliștii străini, legați în bună parte între dînșii prin relațiunii de afaceri, își comunică reciproc experiența câștigată la noi și se îndeamnă între dînșii la întreprindere nouă în România. Acum nu se cere nouă să fim cuminți și, folosindu-ne de momentul favorabil prin care treicem, să ne dăm bine seamă de ceea ce se poate și de ceea ce nu se poate ; să nu confundăm pe oamenii cari, pregătiți sau ■ nu, conștienți sau nu de ceea ce ■fac, morali, imorali izbutesc să realizeze afaceri, cu afacerile însășî. In general oamenii aceștia dispar după un timp și afacerile dacă sunt cu chibzuință întemeiate, rămân și aduc folos și posesorilor lor și țârei întregi. Confratele încheie spunând că există o morală a afacerilor independentă de moralitatea oamenilor de afaceri. Morala aceasta este că oricine procură mijloace desvoltării unei ramuri de activitate națională, contribue la propășirea țârii. Din Bucovina somnoroasă a țărișoarei Bucovina în favorul mult uitatului țăran, spre a-l scăpa din criza în care se află. Un fapt lăudabil în această direcție este înființarea «Băncei țării». In ședința a șaptea, dep. dr. Fl. Lupu raportează asupra înființărea unei «bănci a țărei». Presidentul țârei, dr. cav. de Biegleben, zice că chestia înființărea unui institut de credit al țarei, e de mult timp obiectul discuțiilor și a desbaterilor, și că guvernul în aceasta a fost cât se poate de bine-voitor. Ele bucuros deci că aceste silințe au luat forme mai concrete. Urmează discursul de p. dr. Weidenfeld, singurul contrar înființărei «băncei». Oratorul fu mereu întrerupt de strigăte de protestare din partea întregului public aflător în sală. Au vorbit pentru înființarea «băncei țârei» deputații L&ngenhaun, dr. Volcinsehi, dr. Hulban și dr. Aurel cav. de Onciul. Motivarea acestor deputați a provocat mare entusiam, încât orice altă discuție e exclusă. «Banca țărei» a fost deci votată de întreaga dietă, în strigătele și aplausele frenetice ale întregei camere și a publicului. Deputatul dr. Aurel cav. de Onciul raportează din partea comisiunei economice despre proectul de lege referitor la «transformarea dreptului de propinație și convertirea restului de datorie a rescumperărei propinației». La desbatere au vorbit pentru deputatul baron Kurmuzachi și dr. Hulban. Proectul este votat în aclamațiunea întregei camere, înlocuirea trenului local cu automobilul Pe linia Hatna-Dornavatra se va introduce ca și în celellalte locuri ale Austriei de jos și Boemia, un automobil care se speră că va face distanța Hanna-Dornavatra numai în timp de 5 ore, în loc de 8 ore cum face acum trenul local. Un bărbat cu umbrelă de damă Ilie Denesciuc, din Cuvești, a fost arestat la gara Cernăuți de comandantul gardiștilor, văzând la sus numitul o umbrelă de damă cu mânerul de argint și gravat monogramul «M.» Dus la poliție, numitul mai întâia minte desvinovățindu-se că umbrela i-a fost dată de stăpâna Betti Meierhofer, din Serejeni (România). După un interogatoriu, depune că umbrela a furat-o de la sus numita d-nă. Făcându-i-se o cercetare mai amenințită, se găsi asupra lui o sumă mai însemnată de franci și câteva șervete la cari se cunoaște că monogramele au fost desfăcute. Parchetul cercetează. Societatea «Junimea» Duminică s’a ținut întâia ședință socială a «Junimei» în acest an, în onoarea membrilor noul intrați. La orele 9 seara pavilionul palatului național era plin de oaspeți, între cari și doamne și domnișoare. Ședința se deschide de președintele societate!, d. când. fl. Lucaci, Care îndeamnă pe junimeni, în deosebi pe membrii noul de a se devota cu credință ideii naționale sub steagul tricolor. Apoi mai vorbi vice-președintele societăței, d. stud. sll. Alecu Procopovici. Continuând șirul ideilor emise de președinte, arată că «Junimea» este în ajunul unei acțiuni, menită să dea avînt nou simțului național. Termină cuvîntarea în onoarea membrilor onorificî, în numele cărora răspunseră, în mijlocul unor vii aclamații, d-niî O. Țurcan și Dori Popovicî. In numele tinerilor membri vorbi d. Nichitovicî, dând promisiunea de a rămânea pururea fii credincios! al națiune! și «Junimii». Din cauza doliului, în urma morții membrului emeritat St Grigorovicî, nu a avut loc o parte neoficială a ședinței. Toți rămaseră petrecând plăcut la un loc. Au părăsind pavilionul la orale 12 lun. noaptea. Refora electorală In urma acordului majorităței dietale, s-a hotărît definitiv proectul reformei electorale, ce se va vota în una din ședințele viitoare. Se vor crea 55 mandate, dintre cari : 10 din cursa generală a IV ; 14 din curia III, a colegiilor rurale ; 14 din curia II, a colegiilor urbane ; 15 din curia I, a marilor proprietari (12 pentru marii proprietari și 3 pentru reprezentanții fondului religionar, și 2 viriliști. Comitetul țării se va compune din 8 membri, dintre cari se vor alege 2 de către deputații marii proprietăți, 2 de deputații orașelor și 4 de deputații curiei III și IV în secții naționale. In comitetul țarei creat pe baza reformei, Românii vor fi în număr de 8 față de 5 membri de alte naționalități. Alegerile în dietă se vor face direct și secret. Societatea dezertorilor ruși. O companie a societății de ajutor pentru dezertorii ruși a intervenit la șeful țării, dr. Biegleben,în chestia dezertorilor ruși. Șirul țării, după ce se informă de starea dezertorilor, promise că pe viitor va căuta să îmbunătățească starea lor. După cum este cunoscut, dezertorii se aduceau cu escortă de la granița rusească la poliția din Cernăuți, pentru interogatoriu ; pe viitor interogatorul se va lua de gendarmerie în Noua Sulița. Un grup de 32 dezertori a fost predat unui agent al firmei Goldbest Comp, reprezentant al liniei Austro-Americane. IM vap. iCfirespondență part a ziarului «Universul» Cernăuți, 24 Octombrie. «Banca țării» Din premersurile dietei, vedem că ambele partide sunt până în prezent în cea mai mare înțelegere. Era timpul suprem ca să «fri .joacă această schimbare în viața GEOMÎGI FEMININE Despre vizite Toți musafirii trebue tratați la fel. Nu primi deci decât pe aceea cari ’ți plac și închide ușa celorlalți, dacă nu te poți arăta bine-voitoare față de aceia cari 'ți sunt antipatici. Iar dacă persoane, pe cari le întâlnești într’o casă amică, ’ți cer adresa, te întreabă da ziua primirui, iar tu nu dorești să-I primești, fii totuși amabilă și găsește pretexte dibace spre a te face că nu înțelegi. Unele persoane sunt foarte neîndemânatice când fac vizite. Ele îți vorbesc despre fleacuri sau despre micile lor afaceri particulare, pe când o covorbire interesantă ți ar ține atenția încordată sau ți-ar fermeca spiritul. Altele ’și urmăresc ideea, revin necontenit la dînsa și readuce pe tapet mereu subiectul lor, când convorbirea se desfășoară pa un cu totul alt teren. Nu e chip de făcut interesantă convorbirea cu acest soiü de limbuți, iar gazdele î trebue mare tact și nemărginită răbdare, spre a readuce binișor pe musafirul plictisitor la convorbirea generală. Gazda trebue să știe să asculte și să răspundă. Copiii nu se duc la vizite, iar stăpânii casei trebue să îndepărteze ei înșiși pe ai lor. Fiecare trebue să înțeleagă că aceste mice ființe gălăgioasă nu vor putea răbda o liniște silită ori că prea marea lor libertate ar putea incomoda persoanele prezente. Silvia. Tribuna militară Ofensiva generalului IC Krupatkin II Motivele strategice, care au împins pe generalul Kuropatkin să provoace luptele sângeroase, din ultimul timp, au fost inspirate, după cum s’a spus deja, de dorința de a veni în ajutorul moral al apărătorilor de la Port- Arthur, câștigând o victorie, la distanță, contra japonezilor. Condițiunile tactice, în care s’a angajat lupta din partea generisimului rus și desfășurarea tehnică a diferitelor lupte ce a în durările da la Innsbruck Se anunță din Innsbruck că, afară de pictorul Pezzey, mort dintr’o lovitură de baionetă, ar fi încetat din viață un german, lovit de un glonte de revolver. Se zice că a murit și unul dintre studenții italieni răniți. Numărul răniților e mult mai mare de cum s’a spus la început. Italienii arestați sunt în număr de 140. A doua zi după scenele tragice, despre cari v’am telegrafist și în cari italienii se văzuseră constrînși să tragă gloanțe de revolver, germanii au reînceput agresiunile. Italienii, întâlniți pe stradă, au fost insultați, trântiți la pămînt și bătuți cu bastoanele. Nimeni nu se lua apărarea. Pe la amiazi, situațiunea deveni foarte gravă. Din toate părțile începură să se adune cete mari de germani și se auziau mai teribile ca oricând strigătele de amenințare contra italienilor. Un grup ca de 20 germani austriaci s’a adunat la gară și s’a dus la casa doctorului italian Bazzanella, încercând să pătrundă înăuntru, însă poarta era încuiată și era prea solidă. Demonstranții s’au mulțumit să smulgă firma. Apoi s’au dus la casa profesorului Farinelli, făcând o demonstrațiune ostilă. Devastarea facultății italiene După aceasta s’au dus la localul facultății juridice italiane. In timpul nopței se spărseseră deja ferestrele cu aruncături de petre. Cortegiul demonstranților se întâlni cu un alt grup ca de 300 de unși și, cu toții, luară cu asalt localul spărgând ușa cea mare cu securile și apoi sfărâmând celelalte uși, scaunele, mesele, sobele, băncile și lămpile. Toate obiectele au fost făcute bucăți și aruncate pe fereastră. Se formă astfel în stradă o movilă mare de ruine. Dacă ar fi explodat în local cinci sau șase bombe, aspectul n’ar fi fost mai trist ca după această devastare. La ora 1 demonstranții porniră și pe drum numărul lor crescu enorm. Apucată spre palatul imperial, locuit de arhhiducele Eugeniu și de guvernator. Aci sparseră cu petre toate geamurile. Gălăgia era de nedescris. *) Din noul volum de versuri al d-lui R. D. Rtosetti, spaniila România «»10 Bani'la slLIngiaHTANDHCIURI Pag. III Linia corp 7 Bani 40 Pag IV „ 20 t Inserții și reclame 1,25 linia / REDACȚIA Șl ADMINISTRA f1. Strada Brezoianu 11, Buc ureprins, ne dau îndărăt cu mai bine de 100 de ani din punctul de vedere al artei războiului. Pentru bătălia ce proiecta și care a fost începută de generalul Kuropatkin prin mișcările sale de la 6 Octombrie, reamintesc încă odată aci desfășurarea adoptată pentru forțele sale : Corpul 3 siberian forma stânga rusească și avea misiunea să atace și să ocupe succesiv Bianiapudza și Bensiku ; la centru era corpul 4 iar la aripa dreaptă corp. 10 și 17 europene. Reserve specială a aripei drepte era formată din corpul 6, așa că mai remâneau corp. 1, 2 și 5 disponibile, cari au constituit rezerva generală a rușilor și cari veneau înapoia centrului. Spre a umple spațiul de peste 30 kilometri dintre corp. 3 și 4 siberian, generalul Kuropatkin a aruncat în acest interval toată cavaleria sa sub generalul Micenko. Spre a discuta această grupare de forțe e nevoie de a vedea cum a putut fi planul de operație al generalului Kuropatkin. Intențiunile generalisimului rus nu puteau fi altele decât de a forța linia Yantai, să cucerească Liao-Jang și să despartă pe japonezi ori să-i arunce spre Fenghoangweng. Pentru reușita acestui plan erau posibile două manevre: Să țină de front masa japoneză, pe când o parte din forțele rusești cucerind Bensiku, ar amenința direct linia de retragere, dinspre Fenghoangweng și ar forța prin urmare pe japonezi la retragere, ori să-și acopere flancul stâng cu un detașament, iar cu masa forțelor sale să zdrobească frontul japonez. Pentru acest din urmă proiect de operație ocuparea localității Bensiku de către Ruși nu se impunea oare destul pentru el, să ocupe solid Bianiupudza și da aci să supravegheze drumurile ca, de la Bensiku, duc spre minele Yantai, adică spre flancul stâng, ai direcțiunei de atac adoptată de centrul rusesc. Sforțările, făcute de Ruși ca să ocupe Bensiku, arată că planul lor a fost să amenințe linia de retragere japoneză dinspre Fenghoangceng, dincolo de Taitso. Acesta ßine clar proiectul presupus al rușilor, după cât reese din operațiunile lor, atunci gruparea de forțe a generalului Kuropatkin e cu totul greșită. Dacă aripa lor stângă avea misiunea decisivă, atunci ea era prea slabă pentru o asemenea acțiune și expusă să dea greș de la început, după cum s’a și întîmplat. Cavaleria lui Micenko nu a putea fi de nici un folos în acest teren muntos și nici la atacul ori ocuparea localităților Bianiupudza și Bensiku. Cavaleria n’a fost nici odată armă de resistență ori de poziție , prin urmare trimiterea ei în această parte a câmpului de bătălie a fost cu totul greșită, căci acțiunea ei s’a redus aci la o simplă misiune de legătură și supraveghere, operațiune pentru care câteva escadroane ar fi fost suficiente. La centru și la aripa dreaptă rusă, timp de 3 zile, de la 0 până la 9 Octombrie, lupta a fost dată de ruși contra perdelei de ante-posturi a japonezilor, cari în mod foarte judicios au dus o luptă de resistență în retragere, dând timp masei japoneze dinapoi să se gătească și să se grupeze în vederea bătăliei. E straniu și poate un exemplu unic în istoria războaelor, că după trei zile de luptă ofensivă, generalul Kuropatkin n’a ajuns nici să se orienteze, nici să se hotărască asupra loviturei ce voa să dea japonezilor. Atunci la ce a servit masa de 3 corpuri, ce a păstrat înapoi până în ziua de 15 ca reservă generală ? Această reservă nu a fost întrebuințată decât după 9 zile de luptă și când cauza rusească părea pardută. Pentru spiritul metodic, dar confus al generalului Kuropatkin, ofițer abil de stat-major, dar slab comandant de trupe, se pare că bătălia ce a dat la Liao-tang și la sud de Mukden a fost întrevăzută de el ca o manevră de toamnă, unde diferitele arme și corpuri de armată au venit, în mod metodic și succesiv, să dea, în zona lor de acțiune, o reprezentație de luptă. Totul s-a redus la o serie de rezultate deosebite și parțiale, care a costat pe ruși perderi colosala, fără să le asigure un singur moment victoria. Intre alte calități ce se cer linul general de căpetenie și care se recunoșteau generalului Kuropatkin, când i s’a dat comanda trupelor din Manciuria, era și spiritul de hotărîre și voință fermă. In luptele ce s’au dat la sud da Mukden, poate că aceste două însușiri sunt acelea ce au lipsit mai mult generalisimului rus. La începutul mișcărei sale ofensive, se părea că generalul Kuropetkin voia să sdrobească pe inamic cu aripa sa stângă, dar, fiindu-i teamă de linia de operație care înclina spre dreapta frontului său de luptă, grămădește toate forțele sale la centru spre a putea înclina într’o parte sau alta mai cu înlesnire, așa că, voind să gonească 2 epuri deodată, ori să sează în 2 luntrii, în loc să ajungă la un bun rezultat, excesul său de abilitate i-a preparat propria lui perie. Această frază umoristică explică principiul tehnic al economiei forțelor, care a fost violat de generalul Kuropatkin și la Liao-Jang și la Mukden. Armata cea mai bună, comandată de un general incapabil, e ca o sabie de Damasc în mâinele unui om neexperimentat, ci poate fi omorît cu o frigare ruginită de un maestru abil. Această acțiune enormă a comandamentului asupra conducerei războiului a inspirat lui Napoleon faimoasa frază : Nu legiunile romane au cucerit Galia, ci Cesar ; nu soldații cartaginezi au făcut să tremure Roma, ci Anibal , nu falangele macedonene au pătruns în Indii, ci Alexandru. Adeverul acestei idei e exprimat și de proverbul: Mai mult folos aduc o sută de oi conduse de un lefi, decât o sută de lei conduși de o oaie. Lipsa de hotărîre, de impulsions și de voință de a învinge, din partea generalului Kuropatkin, a transformat sforțările rușilor într’o bătălie paralelă, în care comandamentul rusesc a crezut că are să învingă rezistența japoneză prin o mișcare ușoară, înceată și progresivă ; în acest scop, a întreținut o luptă egală pe tot frontul. Toate rezervele rusești au fost întrebuințate să hrănească acest gen de luptă al secolului al 18-lea. Bătălia astfel concepută, consecințele erau naturale și impuse. Rezervele au devenit un fel de rezervoriu, din care s-au luat, în continuu, pachete mici, spre a întreține această luptă fenomenală de 14 zile. Forțele rusești au fost împrăștiate pe tot frontul și s’au perdut în o luptă de uzură sterilă. Comandamentul rusesc, căruia ’î scăpase arma din mână, a așteptat atunci, inert, o circumstanță favorabilă, care să-i dea victoria, dar fără să știe nici de unde, nici cum are să-i vie. Deli'an Amicii mei, când am plecat, Eram mai tînăr de căi voi; Veniaminul ne-a lăsat V’a fi zis glumind : «Raidem și noi!» Și 'ntreaga lume am pribegit, Umblând nebuni după noroc, Când soarta iarăși ne-a 'ntrunit Pe câte șense la un loc. Privesc al vostru blând profil Și, dus pe gânduri, trist rămân : Cum eu, plecat cel mai copil, Mantore acum cel mai bătrân ? Departe Departe mă aflam de ea, Dar o simțeam cai lângă mine, Căci dorul eî mă urmarea, Păcându-mi zilele senine. Acuma ne am apropiat, Un sat de stradă ne desparte, Iubirea însă a sburat, Alături stăm — și ce departe I Dădu D. Rosetti. Da la palat mulțimea se duse la cazarma vînătorilor tirolezi,cari șarjaseră mulțimea în noaptea trecută. Un pichet armat aștepta pe demonstranți. Aceștia răcniră și fluerară și atâta tot. Mulțimea se împărți în mai multe grupe care devastară câteva prăvălii ale italienilor. Expulzarea italienilor Pe la 6 ore seara, vre o 200 de demonstranți se prezentară faptelui «Crucea Albă» și invitară pe deputații italieni austriaci și pe corespondenții de ziare, cari se aflau în Innsbruck, tocmai din cauza turburărilor, ca să plece din oraș în cursul nopței, căci nu se putea ști ce avea să se Întîmple cu dînșii a doua zi. Italienii au trebuit să se supună. Dînșii au plecat în aceeași seară. Indignarea între italienii din Triest, pentru faptele petrecute la Innsbruck, e foarte mare. mmm . . --------ap-«!»® -«»-CIV............ UN 1‘lOVElUÎ PE 7,1 De la un platnic reüier ce poți. (Englez). DIN LITERATURA RUSĂ Greutățile viesei de A. Ceekov Lev Ivanovicî Popov, om nervos și nefericit atât in viața de slujbaș, cât și in viața de familie, se așeză la masă și începu să calculeze iarăși. Era o lună de când cumpărase de la bancherul Coșchera un bilet de loterie, pe care îl plătea în rate lunare, și vrea să calculeze în cât timp îl va plăti, și când va deveni biletul proprietatea lui. — După cursul zilei, biletul costă 246 ruble, socotea el.—Am dat arvună zece ruble, au mai rămas 236. Bine... La suma asta trebue să adăugăm : dobânda de 7% pe lună și */« % comision , pentru timbre și cheltueli poștale, pentru trimiterea diitanței 21 capeici ; asigurarea biletului o rublă și 10 capeici; transitul o rublă și 22 capeici, pentru elevator 74 capeici... Pe pat, după paravan, era culcată nevasta lui Popov, Sofia Lavina, care venise la bărbatul său, din Mțensc, spre a-i cere permisiune de a trăi independentă de el. Pe drum, ea recise și, căpătând o nevralgie, se chinuia grozav. Sus la etajul al 2-lea, un elev al conservatorului, învăța o rapsodie de Liszt, dar cu atât foc, încât ai crezut că pe deasupra casei trece un tren de marfă. Alături, un student în medicină, prepara un examen. El umbla în lung și în lat, învățând cu glas tare . — Catârul cronic la stomac se observă mai ales la bețivi și la oameni, cari duc o viață neregulată... In casă era un aer înecăcios de cuișoare, creozot, iod, acid fenic și alte doctorii, pe cari Sofia Savișna le întrebuința pentru măsele. — Bine... !—continuă Popov. La 236 ruble adăogăm 14 ruble și 81 capeicî, fac în total 250 ruble 81 capeicî. Acum, dacă în Martie vom plăti 5 ruble, remâne 240 ruble 81 copeicî. Foarte bine ! Să socotim pe o lună înainte 7 °/o dobândă ’/«% comisionul... — Aoleü !—începu a geme nevasta.—Ajută-me Leo Ivanovicî ! Mor ! Aolen. — Ce să-ți fac, dragă ? Eu nu sunt doctor... V«C» pentru comision, 10 ° la cartagiu pentru tranzit, 74 copeici... — Nesimțitorule !—începu a plânge Sofia Savina, arătându-se de după paravan.—Nici o dată nu m’am compătimit. M’am chinuit numai! Ascultă-me, când îți vorbesc, nepoliticosule ! — Vrea să zică V*C/» pentru comision, 74 copeici pentru tranzit... pentru elevator 18 capeicî, pentru cheltuelî de poștă 32 capeicî , total : 17 ruble și 12 capeicî. — Catârul cronic la stomac,— înveța înainte studentul—se observă mai ales la oameni bețivi, lacomi... Popov se opri un minut, își scutură capul și iar începu să calculeze. După o oră el se afla cu calculul tot acolo. El bolborosi : — Așa, în Aprilie 1898 remân 228 ruble 67 capeicî. Foarte bine... In Septembrie dau 5 ruble... remân 223 ruble 67 capeicî. Și mai departe adăogând pe fiecare lună 7 °/« Și V»% pentru comision... — Barbarule ! dă-mî spirtul, sbieră Sofia.— Tiraniile ! Criminalule ! — Catârul cronic la stomac se observă și la oameni cari sufer de ficat... Popov dădu nevestei spirtul și continuă: — IUV» pentru comision, pentru tranzit 74 copeici... Sus, muzica încetase. Dar deodată pianistul începu iarăși, și cu o forță și mai mare de ai fi crezut că se dărâmă tavanul. Popov se uită stupid în sus și începu iarăși să socotească de la August 1896. Privi hârtia cu cifre, și mintea i se întunecă. Se zăpăcise cu totul. Pe frunte îi curgea nădușala, dar el se hotârîse să nu se scoale până ce nu va isprăvi toate socotelile. — Aoleü 1 — se vaită Sofia Savina. Maica Domnului ! Aolea ! Nu mai pot ! Dar ce-i pasă lui ? Măcar să mor, el habar n’are ! Nenorocita de mine! Martiră! M’am măritat cu un tiran ! — Eu, ce pot să’țî fac eu?... Așa... vrea să zică în Februarie 1903 voi fi dator 208 ruble și 7 copeici. Bine. Acum să adăogăm 7 la sută și«n sută... — Catârul cronic se observă și la ofticoși... — Nu-mi ești bărbat! Nu ești tată de copil! Ești un tiran ! Dă-mî cuișoarele, nesimțitorule ! — Să fie sie dracului ! *[, la sută pentru comision, adică... dar ce fac eu ?... Studentul de alături n’o slăbea de loc . — Catârul cronic sa observă și la ofticoși... După vre-o trei ceasuri, Popov isprăvise socotelile. Trebuia ca în tot timpul amortismentului să plătească bancherului Goșcher un milion 347.821 ruble și 92 copeici și, chiar dacă ar fi câștigat două sute de mii de ruble, tot rămânea dator mai mult de un milion de ruble. Văzând cifrele astea Leo Ivanovicî rădi cu totul... Fața i se contractă, urechile îi visiau... Sus, venise un camarad al pianistului și ambii începură rapsodia lui Liszt ă quatre mains. Studentul de-alături se aprinsese de tot și umblând mai iute : — Catârul cronic se observă la bețivi, oameni lacomi... Sofia Sabișna începu să sbiere și mai tare. Aruncase perna pe jos și tropăia din picioare. Se vede că durerea ajunsese la culme... Popov își șterse nădușala de pe frunte și,așezându-se la masă, îngând . — Trebue să verific socotelile... Pe semne că am greșit undeva... Și începu iarăși calculul : — Biletul costă 246 ruble... Arvună 10 ruble, vrea să zică a mai rămas 236... Urechile îi visiau grozav. El auzea detunături, împușcături, fluerături, răcnete de lei, tigri și leoparzi. — A rămas 236 ! — strigă el, mai tare ca tot zgomotul din jurul lui. In Iunie fi dau 5 ruble ! Fir’ar ale dracului ! 5 ruble ! Bestia, fir’ar al dracului. 5 ruble... Vive la France ! Vive Derouiede ! Dimineața, fu du3 labalamuo. 0 scenă din războiul ruso-japonez — Vezi ilustrația — Ilustrația noastră de astăzi reprezintă scena când un detașament de infanterie călăreau rusească asvârlă bombe încărcate cu piroxiüm asupra tranșeelor japoneze de lângă Port-Arthur, al căror efect, după cum sa știe a fost teribil. 1 —— w leHichia populară Cărbunele contta-otrav& In Franța, se întrebuințează de aproape 75 ani cărbunele, ca doctoria cea mai bună contra otrăvire. D. Thonery, farmacist-chimist al spitalelor din Montpellier, a comunicat lucrările sale Academiei de medicină din Paris, în anul 1829, din care rezultă proprietățile minunate ale cărbunelui animal sau vegetal. Lucrările d-lui Thonéry au fost continuate de nepotul său d-rul Secheyron și de d. Daunis, d-rî șefi la aceleași spitale, cari au dat la lumină, într’o broșură, rezultatele tratamentului lor. Pentru a convinge pe oricine despre faptul că în realitate cărbunele este contra-otravă universală, d. dr. Thonery, în fața mai multor delegați ai Academiei de medicină din Paris, a amestecat cu praf de cărbune o cantitate dastryclnină care putea omorî mai multe persoane, a înghițit-o și cu toate astea nu a suferit nimic absolut. Dacă dar avem temeri de otrăvire, după ce am mâncat ciuperci, carne, stridii, pește, etc., luăm praf de cărbune, și, nenorocirea este înlăturată. Cărbunele trebue să fie bine pisat, pentru că, cu cât praful va fi mai mărunt, cu atât efectul miraculos al cărbunelui va fi mai repede. Praf de cărbune se va lua câte o linguriță din zece în zece minute și se va bea puțină apă, până când durerile încetează. Jeraticul, scuturat bine de cenușă și pisat foarte mărunt, este doctoria cea mai ieftină, contraotravă universală și la îndemâna oricui. La spițerii și droguerii se găsește praf de cărbune, foarte bun. In orașul Toulouse au mâncat ciuperci 15 persoane, într-o singură casă, și constatându-se că ciupercile erau otrăvite, bolnavii au fost tratați cu praf de cărbune și după câteva ore toți 15 au fost complect vindecați. Cărbunele este de asemenea leacul cel mai bun și în cas când cineva ar fi băut prea mult spirt sau rachiü și viața ’i-ar fi în pericol. Această descoperire, atât de importantă, merită toată atențiunea, mai ales în țară la noi, unde otrăvirile prin ciuperci și de tot felul, fac numeroase victime pe fiecare zi. Credem dar nemerit să atragem atențiunea celor in drept, spre a căuta să facă cât mai cunoscută această descoperire, afișând-o in toate primăriile, școlile si cazărmile. V. N. B Pălmuirea ministrului francez de război a Incidentul violent, ce s’a întâmplat la sfârșitul ședinței de Vineri a Camerei franceze, va avea urmările prevăzute da regulament. Iată povestirea exactă a faptelor: Deputatul naționalist Lisses sa urcase la tribună. El atacase violent pe generalul André, ministrul de războiu, din cauza colonelului de Quinemont, despre care vorbise ministrul. Acesta din urmă răspunse : «Protestez contra acestui chip de a mi se face interpelări la cari nu pot răspunde nepregătit ; știu că un număr oarecare din dușmanii mei mi-ați jurat peirea! Vom rezista tuturor atacurilor și voiü rămâne la postul m*>ü până ce un vot manifest al Camerei mă va îndepărta». Generalul André se întorcea la locul său când în hemiciclu trei deputați din centru și dreapta, între alții colonelul Roussel, îi spuseră : „ Nu suntem contra persoanei, ci contra politicei d-sale. Ministrul strânse mâna colonelului. In acel moment veni și deputatul Gabriel Syveton, foarte palid. El strigă ministrului : — Mincinosule ! Apoi ’i trase două palme zdravene. Generalul André căzu pe banca sa. Deputații se strînsera iute în jurul lui. Deputații din stânga se repeziră la cei din dreapta. Se încinse o bătae în toată regula. Syveton se refugiase la extrema dreaptă, în mijlocul ambilor sei, cari ’l apărau cu corpurile lor. . Ministrul fu dus într’un biuron și doctorul Belliére și dădu îngrijiri, ștergând mai întâi sîngele ce curgea dintr’o rană mai ușoară făcută pe obrazul drept de un inel al deputatului agresor. După ce Syveton fu alungat cu soldați pentru 30 ședințe din Cameră, biuroul Camerei se întruni, spre a disputa urmările incidentului. Gensura cu excluderea vremelnică atrage pentru Syveton perderea jumătătei din diurnă pe două luni. Din punctul de vedere judiciar, incidentul trebue să fie considerat, după art. 129 din regulamentul Camerei, ca un delict săvîrșit în incinta palatului legislativ și de aceea biuroul e ținut să informeze pe procurorul geral despre delict. După sfârșitul ședinței, toți membrii biuroului s’au întrunit în cabinetul d-lui Henri Brisson, spre a redacta procesul-verbal al delictului comis de către Syveton. Acțiunea judiciară s’a deschis. Procurorul-general și un judecător de instrucție au fost la Cameră și au făcut o anchetă. Gazul deputatului Syveton e prevăzut de codul penal francez, care pedepsește cu închisoare de la 2 — 5 ani pe oricine săvîrșește astfel de fapte asupra unui ministru în exercițiul funcțiunei. O CUGETARE PE ZI Prea mult spirit umilește pe aceia cari au puțin. Perechea princiară la expoziție Era, în orele 3 după amiază, A A. U. R.R. principii moștenitori, împreună cu micii principi Carol și Maria au vizitat expoziția societăței agrare. Altețelor lor li s'a făcut o frumoasă primire de către membrii comitetului de organizare a expoziției, în frunte cu d. St. Greceanu, președintele Societatei agrare. Au mai fost da față la primirea principilor mai multe doamne de elită cari au oferit A. S. R. principesei Maria buchete de flori S’a vizitat mai întâi marele palat al industriei și agriculturei și apoi, pe rând, palatul industriei casnice, pavilionul domeniilor coroanei, pavilionul închisorilor, palatul ministerului de domenii, pavilionul regiei monopolurilor statului și celelalte pavilioane. Auguștii vizitatori au fost conduși prin expoziție de d. Sclta, prefectul poliției Capitalei, iar d. profesor dr. Istrati, comisarul general al expoziției, le-a dat explicațiile necesare asupra obiectelor expuse. Timpul fiind frumos expoziția agrară atrăsese și ieri un public foarte numeros, care a salutat călduros pe principii moștenitori. Muzica militară precum și un taraf de lăutari au cântat diferite arii naționale și dansuri, în tot timpul cât a durat vizita princiară. A. S. R. Principesa Maria care a vizitat expoziția pentru prima oară, a rămas încântată de cele văzute și a felicitat pe membrii societăței agrare, promițând în acelaș timp a reveni în expoziție Jouî, spre a o vizita mai amănunțit. După vizitarea pavilioanelor, Altețelor Lor li s’a oferit șampanie în pavilionul regal. Perechea princiară s’a reîntors la palatul Cotroceni la orele 5. Mes.