Universul, octombrie 1905 (Anul 23, nr. 269-299)
1905-10-28 / nr. 296
fastei și actualul procuror general al Sinodalui rusesc.(Vezi explicația) Calemlar pe anul 1905 Ortodox ioni, 21 Octombrie. — Sf. Nestor și Dimitrie Basarabov. Catolic Joni, 9 Noembrie.— Teodor. Soarele răsare 7.6, apune 4.54 București, 27 Octombrie. in mod expres celebrul profesor și bacteriolog dr. Robert Koch. El a accentuat in mod deosebit faptul că în ce mare măsură s-au făcut folositoare femeile in combaterea boalelor din țările tropicale. Aceste femei și-au îndeplinit greaua lor misiune, cu o îngrijire și devotament neîntrecut de nici un specialist, și adecă la examinările sângelui, care erau foarte necesare pentru a stârpi malaria în unele puncte ale teritoriului colonial. Olimpia. Gratiusea Dobrogaflilor și la partea a doua a lucrării d-sale, d. Pariano vorbește despre naționalitățile din Dobrogea. Ne pare rozi că lipsa de loc ne împedică aspicui din acest capitol, în care sunt relațiuni interesante. Vom releva numai că românii sunt împărțiți de d. Pariano în trei categorii : autohtoni, transilvănenii emigrați și românii veniți din România. «intre toți Dobrogenii, zice autorul broșurei, moralul acestor din ’ urmă este mai zdruncinat. Deznădejdea i-a cuprins într’atât, că unii dintr’înși’ au început chiar să emigreze in Bulgaria. Intr’adevăr, este nu se poate mai crud ca să fi plecat Români dintr’un județ al țării lor și să fie prefăcuți străini intr’altul, fără măcar să le fi dat la peste 12000 dintre dînșii până acum nici pămînturile pentru care, prin strămutarea lor aci, și-au risipit averile și tot rostul lor de dincolo. Capitaliștii, asemenea, după ce și-au vindut averile și munca, crezînd într’un viitor »l acestei provincii, așteaptă și vobesc de 38 de ani regimul excepțional». Mai departe, autorul vorbește de bulgari, ruși și lipoveni, tătari, turci, germani, greci, armeni și evrei, locuitori ai Dobrogei, susținând că nici un pericol nu este din partea lor. In partea a treia, d. Pahaim supune regimul excepțional al Dobrogei la o critică aspră, spunând că el dă loc la abuzuri și împedică asimilarea provinciei și progresul ei—și combate argumentele acelora cari susțin că ar fi primejdios să se acorde drepturi politice Dobrogenilor. «Elementul autohton este supus, zice d. Pariano, fiindcă are frică de administrație, iar nu din patriotism, și după cum ni se închină azi nouă, așa s’a închinat eri Turcilor și tot astfel se va închina mâne altora. «Interesele generale ale unui Stat nu pot să fie satisfăcute de către niște contribuabili supuși și indiferenți, ele trebuesc să fie sprijinite de cetățeni conștienți de datoriile lor și pătrunși de sentimente patriotice. «Drepturile fac totdeauna pe cetățeni să uite sarcinile. Esercitarea lor este școala unde dînșii învață să se aprecieze și să se iubească. Printr’vis éle ei se luminează unii pe alții și tot prin ele se naște și se întreține în toți acea solidaritate de interese care face puterea unui Stat». Dar chiar dacă ar exista tendințe nesănătoase, d. Pariano crede că tot trebue să se acorde drepturile politice, căci «sunt boale cari nu pot fi tratate până ce printr’un mijloc oarecare nu se provoacă manifestarea lor». După cum am anunțat, d. prim - ministru Cantacuzino a instituit o comisiune care să studieze chestiunea Dobrogenilor, ocupându-se între altele și de acordarea drepturilor politice. Chestiunea e deci la ordinea zilei și trebue să așteptăm lucrările comisiunei.’ DIN MACEDONIA (Corespondență part. a ziarului «Uniwssi») Monastir (Bitolia) 29 Octombrie. Manopere neizbutite Atacul bandiților în solda arhiereului grec în contra preotului român Theodor avea de scop să mutileze pe preot, la rigoare să-l ucidă chiar în învălmășală. Detunătura revolverului tras de preot și apariția consulului francez a zădărnicit planul lor. Poliția, care până atunci simula că operează în contra mulțime de bandiți, cum a văzut pe consul a început să dea în năvălitori, al căror miner se urcase la peste o sută. Preotul, scăpat din ghiarele bandiților greci, era în pericol de-a fi târât de agenții poliției la arest. Fuga lui însă în casa dragomanului consulatului italian i-a pus în încurcătură. Consulul italian, înștiințat de cele întimplate, a permis dragomanului sofi ca să găzduiască pe preot până când va izbuti sa fie ocrotit contra mai neperilor grecești, susținute și de autoritățile turcești ca să compromită pe preotul român. Spre seară, s-au prezentat mai mulți agenți de-ai poliției ca să chieme pe preot la comisariat, însă au fost refuzați, însuși valiul era predispus să pedepsească pe preot, spunând că criminalul e acela care a tras cu revolverul fără a ține seamă ca preotul era in legitimă apărare. Impresia produsă asupra consulilor străini, — afară de cel grec,—ele apucăturile sălbatice ale organelor arhiereului grec, a fost cu atât mai penibilă cu cât se știe că în momentul învălmășelei trecuse in trăsură arhiereul grec încurajând pe derbedei prin gesturi văzute de toată lumea. Sub această impresie, unii dintre consuli s’au dus la valid, și au conferit asupra conduitei scandaloase a cetelor patronate de arhiereul grec, invitându-l a lua măsuri serioase pentru siguranța publicului. Se afirmă chiar că consulul rus a trimes pe dragomanul seu să sfătuiască pe valiu ca să renunțe la ideea de a aresta pe preotul Theodor. Se asigură, de asemenea, că în urma intervențrei Legațiunei române din Constantinopol, marele vizir ar fi dat ordine valiului ca să ocrotească pe preotul român și să nu permită a fi arestat. Cu toate acestea însă, el a fost citat de tribunalul corecțional, pe când agresorii lui, cunoscuți de poliție, se plimbă sfidând toată lumea. Um asasinat Din ziua în care s’a săvârșit atentatul contra preotului român, patru indivizi din cetele arhiereului grec au fost desemnați ca să omoare pe unul dintre românii condamnați deja de comitetul grecesc. Acești patru indivizi au fost văzuți pândind noaptea în fața caselor românilor vizați de arhiereul grec. Denunțați la poliție, ei au crezut prudent să amâne operațiunile lor criminale contra românilor, iar ca să se șteargă această impresie ,și-au ales ca victimă un negustor bulgar. Marțea trecută pe când intra printr’o poartă a bazarului (bhezesten) ca să deschidă prăvălia sa bulgarul Lozancefi, trei focuri de revolver ’1 izbesc pe la spate. Rănit destul de grav, bulgarul a avut curajul ca să urmărească pe unul din asasini dar neavând o armă, i’a lovit cu umbrela, apoi a căzut părăsindu-i forțele. Asasinii văzuți de toată lumea, au putut scăpa, afară de unul, care se zice că a fost arestat. Acesta e tot bulgar de naționalitate și cunoscut de toată lumea că primește leafă de la arhiereul grec. Rănitul e un tînăr bulgar al cărui frate a jucat un rol însemnat în acțiunea revoluționară a bulgarilor. Deși rana e destul de gravă, fiind atins peritoriul, medicii însă speră să-l scape cu viață. Asasinul lui Lozancefi se numește Amza și e unul din cei patru indivizi cari cu o zi înainte pândeau pe români. Represalii Bulgarii n’au întârziat de a’și răzbuna pentru atentatul contra negustorului Lozancefi. Chiar a doua zi de la săvirșirea acestui asasinat, un bulgar, rămas necunoscut, a omorît pe negustorul Matei.. Caraghiani cu trei gloanțe de revolver care l’au izbit mortal la gât. Omorul acesta a pus groaza în rîndurile fruntașilor grecomani, deoarece până acum răzbunarea bulgarilor era îndreptată în contra organelor plătite de arhiereul grec, pe când acum ei omoară pe autorii morali mai mult, cari prin bani contribue la Întreținerea agitațiunei criminale patronată de arhiereul grec. E de temut că această stare de lucruri va lua proporțiuni îngrozitoare, deoarece acțiunea bandelor grecești e susținută de însăși poliția turcească. Bulgarii provocați la acte de răzbunare, e probabil că vor recurge la măsuri extreme, ceea ce va contribui la crearea de complicațiuni și vărsare de singe intre creștini. In momentul acesta afla că profesorul de matematici de la liceul bulgar, Vulcanoi F, a fost asasinat în stradă. Patru indivizi postați intr’o casă, aproape de strada Suitanie, nu departe de școala de fete catolică, au tras de aproape un foc de revolver care l’a nemurit în cap lăsându-l mort. Iritația printre bulgari e la Culme. " Farm. CRONICI FEMININE Activitatea femeilor iniiței îe tropicale Un ziar german din Berlin scrie următoarele pr'unul din nimerite sale mai recente : Din multe părți s’a atras atențiunea asupra marilor merite, pe cari si le-a câștigat femeea pe țăranul îngrijirii bolnavilor in coloniile noastre. Este, după cum spune cunoscutul profesor dr. Rainer, o muncă grea, cinstită și plină de merite, pe care au făcut’o femeile germane pe iărmul îngrijiră bolnavilor, care până acum a fost aproape cu totul neglijat. Aceasta este un câmp, pe care mai mult ca pe oricare altul fenicea poate să desvolte o activitate rodnică. Aceasta a recunoscut’o steaua ii Rusia . Știri grave.— îteacțiunea în Polonia. — Incidente în Fhtlasula.Masacre sistematice. Există temerea că acalmia să nu fie de lungă durată în împărăția rusească, dacă guvernul nu se grăbește să dea nouă dovezi, nouă garanții serioase de sinceritatea intențiilor lui reformiste. De-abia s’a stabilit oarecare liniște la Petersburg și Moscova, și guvernul își asumă, în unele puncte, o atitudine care face să renască indoelile asupra realităței concesiunilor anunțate.La Varșovia, mai cu seamă, guvernul sgindărește presa, năvălește în localurile ziarelor, și menține acea deplorabilă cenzură a cărei desființare se credea că va fi aplicată la tot imperiul. Și această purtare nu numai că poate produce o sporire de agitație în Polonia, dar poate zdruncina și încrederea in valoarea făgăduelilor imperiale pretutindeni unde ea tinde să renască. Ori cine se poate îndoi că situația in Polonia nu este una din cele mai delicate și mai grave din tot vastul domeniu al țarilor? Polonia prusiana și polonia austriacă sunt vecine. Puțin dacă revoluția ar mai persista în provincia poloneză a Rusiei, ea riscă a se întinde în statele limitrofe și a provoca o mobilizare militară, plină de consecință grave. Zvonuri neliniștitoare sosesc și din Finlanda. Guvernul trimete pe mare întăriri de trupe cari elau de bănuit să nu fie vorba de a se lua cu o mână ceea ce s’a dat cu cea l’asta, și de a pedepsi astfel marele ducat de revolta lui printr’o represiune singeroasă. Și nu este greu de ghicit cari vor fi consecințele unei atât de crude manifestări de rea credință. Din autonomistă ce era, mișcarea finlandezilor ar deveni pe față separatistă, și poporul finlandez și-ar urmări acest ideal radical pe toate căile. In sfirșit, nepopularul general Trepoff nu a fost încă sacrificat partidului reformist și măcelurile antisemite, in cari unele autorități locale sunt complice, continuă în unele puncte, pe când guvernul asistă, nepăsător, la adevărate orori ce se produc în unele orașe, ca Odesa, Tomsk, Ghișinău, unde organizația bandelor contra-revoluționare instigate, dacă nu direct organizate de autocrație, dă loc la un sălbatic războu civil. Este sigur că dacă contele Witte nu reușește a pune ordine in aceste sălbăticii și a da nouă dovezi văzute și pipăite de sinceritatea făgăduelilor imperiale, va fi repede discreditat și armistițiul tacit ce s’a încheiat nu va fi decât de scurtă durată, făcând loc unei faze nouî și mai tragice decât toate cele precedente, ale revoluției. Este sigur că dacă nu se pune capăt imediat acestui măcel, care devine o rușine pentru domnia lui Nicolae al II-lea, revoluția își va relua, dintr’o zi intr’alta, toată violența și va merge până la ultimile limite. A. UW S3FJLT JP3B7 zi JSozele în lapte.— Luam albușul (teta, patru sau cinci ouă. batem un zahăr pisat cu vanilie până ce se formează o spumă. Când vedem că laptele fierbe, luăm din alburi cu o linguriță și dăm drumul in tuple, astfel că se formează ca și găluștiie; după aceea le dăm de-oparte dein foc și le așezăm frumos pe un"rft trițh Morarii la ffearalia (Prin poștă de la coresp, noștri particulari) Tulcea, 95 Oct. Grozăviile din Ismail. — Plecarea eossM În ÎHÎ român Sosesc mere și persoane din Ismail care se refugiază în Tulcea și împrejurimi. Teroarea ce domnește acolo este de nedescris. 185 case sunt și azi în flăcări ; focul se vede cu binoclul din dealul «Monumentalul».Sunt în total până în prezent 72 morți și câteva sute de răniți. Negustorii părăsesc prăvăliile și tot avutul și fug, spre a-și scăpa cel puțin viața. Consiliul român de acolo, d. Stamatescu, a sosit ori aci, împreună cu toată familia, viața nefiindu-i în siguranță. Orașul este viu impresionat, nu vezi decât pâlcuri, pâlcuri, discutând cu aprindere cele ce se petrec in Ismail. Din Noua-Suliță rusească Cernăuți, 24 Oct. Duminecă au isbucnit în Noua-Suliță rusească tulburări, care luară un aspect înfricoșător. Peste 400 de revoluționari au demonstrat prin centrul orașului. Panica în public erau de nedeschis. De frică de a nu se întâmpla excese, consulul austriac din Noua-Suliță rusească a avisat jandarmeria din Noua- Suliță austriacă, care a și plecat în număr mai mare sub comanda căpitanului la granița rusească spre a interveni la cazuri extreme. Două bat. din reg. 41 de infanterie din Cernăuți stau gata, totodată stau la dispoziția soldaților și vagoanele " necesare, ’așteptând alarma. După’ nouăle știri venite, se afirmă că în satele din împrejurimile Nouei Sulițe rusești toată noaptea trecută au fost tulburări, cauzate de câteva sute de măcelari, car’i au săvîrșit atentate asupra trenurilor.’— Incom. Ocnița, 4 puștii depărtare de Noua-Suliță rusească, au isbucnit turburări anti-semite. O cârciumă a fost prada flăcărilor. Evreii se refugiază în Noua - Suliță austriacă. La trecerea graniței nu li se face nici o greutate. CARNETUL MEU Răzmierița ’n Capitală, Moș Dumitru, făcu pozna C'a'.șa face el când vine, Zăpăcește toată lumea Fără teamă, nici rușine... Cum sosește moșul nostru Te și dă afară din casă Nici că vrea să știe dacă Vremea e bună sau ploioasă... Și tu pleci că nai ce face Cu bagajul după tine, Ș’apoi paguba pe urma Ti Ca și scaiul mi se ține... —Vai.—se plânge o cucoană,— «Mi-au rupt scaunul și masă «S'o ia dracii de mutare «Ca 'nceput pe nas să-mi iasă»... —Oh, vai miel., tipa alta- Dând bagajul jos în tindă,— «S’a spart lampa mea, săraca, «Uite, colea ș'o oglindă»... Și așa și mai încolo Auzi d'astea câte câte, Drăcuelî de toată mâne,, Vorbe rele și urâte... Ba se 'ntâmplă chiar și ceartă Intre lumea ce se mută Și din ceartă, dar gâlceava Și bătaia e făcută... Casa, face moș Dumitru Când în vizită ne vine. Numai păgubi ne aduce. Fără teamă, nici rușine... Maria îî întîmplă și între om și femee; trebue car căutată causa nefericirei care înveninează atâtea familii. Femeea nu mai este sclava unui timp anumit, dar nu este nici liberă,poate adăoga cu amărăciune autorul, nu merită încă această libertate. Ea este numai o libertă a civilizației; iar de tirania bărbaților aplicată lor pe înfundate și de mângâierile lor false cari seamănă a palme, se răzbună cu minciuna care pentru dînsa a devenit o armă necesară, întreb : Aceste triste cuvinte nu sunt umilitoare pentru bărbat ca și pentru femee ? Totuși, nu trebue să disperăm; la orizontul nostru apar nouă și frumoase raze de speranță. După mine feminismul modern nu e altceva decât tendința de a se înălța moralmente femeea; el devine imne ridicol când susținătoarele lui cad in fatala eroare ca sexul slab să fie egal cu serin tare și să aibă toate drepturile pe cari le are dânsul. Orice om inteligent, care însemnează ceva în societate, chiar și care nu e feminist, trebuie să invoace o justiție justă care să se bazeze pe cunoștința întreitei naturi feminine și care constă în natura fizică, morală, intelectuală, și să vadă că este capabilă de înălțare și de tot felul de muncă intelectuală și fizică dacă i s’a dat o educație solidă și împrejurările grele ale vieței au impins’o să iasă din ghineceă, împrejurările dar n’au făcut’o ceea ce este. Mantegazza n’a insistat mult asupra studiului tuturor claselor societăței, ci a scos dintr’insa trei tipuri: ’ proletara, burgheza și dama mare. * * Femeea proletară, spre exemplu, lucrează prea mult și se nutrește rău și prea puțin. Mizeria îi înăsprește viața, o prostituește, o torturii până la moarte. Gând o să vie pentru dinsa o justiție economică așa încât această oropsită a soartei, să nu mai trăiască întocmai ca un animal, să fie și ea o creatură umană, sigură de pâinea ei zilnică, sănătoasă și fericită în mijlocul familiei sale ? * * * In lumea burgheză marea plagă este dorința femeei de a părea mereu a ceea ce nu este, și încă și mai mult, este o aspirațiune vertiginoasă a ajunge să posede bunuri pe care nu le poate obține și pe cari niciodată nu le va avea. De aci decurge perpetuu nemulțumire și boala cronică, minciuna. Și unde mai pui că pentru miile de torturi și miile de nevoi ,pe cari și le creiază, ea nu posedă toată sănătatea de care ar trebui să se bucure. Pe lângă aceasta ii mai lipsește și cultura la care are dreptul și de aci decurge la această clasă o mare șubrezenie morală. ¥ ¥ In sfirșit mai e o a treia categorie de femei, acelea cari stau pe înalta scară a societăței și cari mai toate sunt: bolnave de ședere și de vanitate, bolnave de plictiseală, reduse adesea a fi animale de lux. Toate aceste femei, cari au tot timpul liber, ar putea să își cultive inteligența, să devină artiste ale condeiului, ale penelului, sau ale acului; iar când natura nu le-a dotat cu asemenea talente, să se devoteze cu totul operelor filantropice. Toate durerile mari omenești ar trebui în femeea avută să găsească pe mângâitoarea sinceră ; iar nu pe binefăcătoarea vanitoasă și rece de care să-ți fie și silă ca te-a ajutat. Mantegazza speră intr’un viitor mai bun și e sigur că el, pentru femee, se va schimba în curind. * ¥ ] Noi, cele câteva luptătoare, se înțelege că nu vom putea vindeca societatea de rănile ei’dintr’o trăsătură de condeiű, nici rezolva probleme economice spre îmbunătățirea traiului proletarei,dar mult bine putem face moralmente cu exemplul unei vieți active și senine. Noi cel puțin știm prețul lucrurile pe cari le posedăm și înălța privirile noastre nu spre alte ideale. Să căutăm deci a ne cultiva mintea și a răspindi dragostea unei culturi serioase și practice care să dărâme toate prejudecățile. Când vom ajunge să ne convingem că noi suntem aici numai spre binele și înălțarea obștească, vom fi făcut deja un pas spre moralizarea comună. *Să lucrăm clar din răsputeri, pentru ca viitorul să poată aduce cu el o femee senină și sinceră. Indheia urând ca toate femeile române, din timpul meu, in ciuda lui Mantegazza, să fie isvor de bine și de bunătate pentru înălțarea României. Smara. & CV 1?337X O inimă bună e un isvor binefăcător ce face să nască verdeață, și flori în locurile ce-l înconjoară. ............. ■ ISEaaWBBaBUaM»»».'..... ■ ■ [UNK]wwiMrerjasatag figO - --F«ife la timpul E8Ü Acesta este titlul unui nou volum, al ilustrului fisiolog și profesorele universitare la Florența Paulo Mantagazza, care a surprins publicul feminin cu o mulțime de opere, pline de sfaturi bune și ințelepțești pentru sexul nostru. Sa examinăm, pe scurt, această nouă carte : Exorciul este tot plin de o constatare amară.Intre miile de cause de nemulțumire a popoarelor civilizate, din lumea noastră europeană, spre a studia cari sunt cele mai rele, mai însemnate, ar trebui volume peste volume. Una dintre cele mai mari, este fără îndoială: puțina stimă pe care bărbatul o are pentru femee și femeia pentru bărbat. Cu toate acestea, fiecare dintre dinșiî nu este decât jumătatea unui întreg, unui tot, care singur poate profita de viața întreagă, plină, fericită. Done jumătăți egale și cu toate acestea deosebite, închise, ca un simimre, unite în chip fericit, având o singură cugetare, un singur sentiment. Și intre aceste cotilidoane, unite astfel, micul și tinărul embrion, care va fi copilul, care va fi viitorul unei nouă generații. Precum în viața vegetală, din cotimdoane sănătoase și iubitoare ese embrionul robust și fericit , și din cele nepotrivite, costelive, uscățive, ies embrioanele diforme, pipernicite, fusice; tot astfel se Fostul și temM pmator general al Sinodului rnsese — Vezi ilustrația — Dăm azi ca ilustrație portretele fostului procuror general al Sinodului rusesc, Pobjedonotzeff (la stânga) și a succesorului său, principele Obolinski, fostul guvernator general al Finlandei. Se știe că în urma proclamării Constituției, Pobiedonotzeff și-a dat demisia, și am dat zilele trecute o biografie a lui. Principele Obolensky este general de divizie. Poate că sunt vinovat de a fi lucrat cum am lucrat, poate că merit moartea, să fiu împușcat... sunt gata să mor, dar în ce țară un soldat, oricât ar fi de vinovat nu a obținut cel puțin grația de a fi judecat înainte de a fi osîndit ? Eu însă am fost împușcat moralicește, pe simple rapoarte de medici și infirmieri sosiți la Petersburg imediat după dezastru, fără a se fi ascultat măcar explicația mea. Ceea ce el este aceea ce «Mimul dintre asasini are dreptul să ceară justiției omenești, adică de a fi judecat înainte de a muri». Și aci amiralul izbucni în plus, Amiralul Niestogatorf și lupta de la Tarsîtîm Am fost înștiințați telegrafic de sosirea în Europa a amiralului rus Niebogataff, acela despre a cărui capitulare în lupta de la Tsushima s’a vorbit atâta și care a și fost distituit din armata rusa. De asemenea ni s’a comunicat telegrafic și o parte a declarațiunilor făcute d e amiralul rus unui redactor al ziarului «L’Echo de Paris»; dăm aci în întregime acele declarațiuni. Corespondentul descrie astfel pe fostul comandant al nefericitei divizii navale ruseștii : «Scurt, gros, cu o barbă alb care-î încadrează fața. Poartă o beretă englezească de sub care scapă șuvițe de păr alb, pe când pipa ce ține continuă în dinți împrăștie adevărați nouri de fum.» La început amiralul s’a eschivat, și nu voia »să spună nimic ziaristului, dar acesta l-a urmărit pînă la restaurantul unde Niebogateff, imediat după debarcare, s’a dus însoțit de câțiva dintre foștii lui ofițeri, și, la masă, corespondentul a putut obține de la dinsul următoarele declarațiuni : «Când a început Fapta navală de la Tsushima, la 96, la ora 1 d. a., vasul «împăratul Nicolae», care purta steagul amiral, era al noulea în linia de bătae, dar pe măsură ce se desfășura lupta, eu mă apropia atâta de focul inamic încât la ora 6 vasul meu era al douilea. Pe neașteptate,amiralul Rodneatvensky îmi trimise, printr’un torpilor, ordinul de a fugi imediat spre Vladivostok. Făcui semnalele și me pregătii să execut ordinul, continuând totuși lupta, pe când încercam cu încetul să fug. Toată noaptea, de la 8 seara până la 3 dim. furăm atacați de mai mult de patruzeci de torpiloare inamice, dar nici o torpilă nu neatinse așa ca să ne producă pagube serioase. De partea noastră, scufundasem trei torpiloare japoneze, după cum rezultă de altfel chiar din rapoartele lui Togo. La, răsăritul soarelui găsirămîn larg alte cinci vase, patru cuirasate și un crucișător, care mergeai tot spre Vladivostok. Crucișătorul era Izumkmd care se ajunsese in seara precedentă la ora zece. Puțin mai nainte torpiloarele japoneze făcuseră, să sară în aer două cuirasate din flota lui Rodjestvensky, și acum se strângeau in jurul nostru îndesind asalturile. Eram împresurați de mai bine de 27 vase și de mai mult de 40 torpiloare inamice. Noi aveam patru, și din acestea, trei cuirasate erau de construcție veche și luau apă de pretutindeni. Pe bordul lui Orel aveam peste șaizeci de morți , pe bordul vaselor noastre peste cincizeci de răniți. Munițiile erau aproape ofurșite și cele câteva granate ce ne mai rămâneau nu mai puteau produce nici un efect. Nu ne rămânea nici un drum de scăpare ; singura partidă de luat era de a ne lăsa să fim scufundați fără putința apărărei, să ne sinucidem fără nici un folos. In contra, noastră aveam o escadră foarte puternică : nimic, nimic, absolut nimic nu mai era de făcut. Toți marinarii și ofițerii înțelegeai că situația era disperată, căci inferioritatea noastră era trist evidentă." Vrind să fac o proporție ași spune că noi eram unul și inimicul zece. Totuși eram cu toții hotărîți ca să murim. Privii în jurul meu și mă gîndim. Atâtea sinucideri ’ se intimplaseră, fără nici un fel de folos. Capitular. Nu am lucrat din egoism personal căci nimic nu-mi era mai ușor decât de a’mi transporta steagul amiral și întregul meu stat-major pe bordul lui «Izumrud» care era foarte aproape de mine și care m’ar fi putut duce la Vladivostok. De fapt, «Izumrud», grație iuțelei lui și-a putut ajunge scopul. Un sentiment de nesfirșită milă pentru marinarii mei me hotărît să primesc rușinea unei capituluri decât să sacrific peste "2000 " de marinari si ofițeri. ȘTII 11 STipIÂOT — Prin poștă — Din Constantinopol se anunță, că în ce privește mesurile de adoptat in urma întrerbirilor ce s’au urmat între diferiții ambasadori, puterile așteaptă ca Austro- Ungaria »și Rusia să-și formuleze propunerile. La Milan a fest adresat sitele trecute contele Angelo Meddlago, în vârstă de 28 ani,pentru ea, crocheriî. Tînerul conte era foarte cunoscut în lumea milaneză. 1. Studenții cehi din Fraga au adresat o telegramă ministrator de interne Bylamtt-Riieit, în care se plângen contra poliției și cer ca urzitorul masacrelor de Duminecă, prefectul poliției baronul de Krikova, să fie suspendat imediat. O telegramă din Petersburg anunță că Dumineca trecută a apărut acolo primul Musik al unui ziar socialist. Candidați pentru președenția academiei maghiare de știința sunt: Albert Beraserfesy fost ministru al instrucțiunii publice, colonelul Tisza și baronul Radvaresky, custode al Coroanei. „*. Ziarul «Budapesti Hírlap» a nimță că «Kulturegyletul» din comitatul Torontal, care are de scop» maghiarizarea naționalităților, are, de gând să organizeze un curs gratuit de limbă maghiară în casârmele din Becskerekul inaa*e,,pentru ca soldații n«maghiari să nu-ivețe ungurește. Ziarele de peste navați anunță că pe o livadă de lângă Sibiu o haită de lupi a atacat în noaptea de Duminică o turmă de oi, sfâșiind o parte din ele și faW gărind vre-o 40.„ Poliția din Paris a secfosteat la o stație din apropierea capitalei o ladă care conținea patruzeci de kilograme de fotografii ale ducelui de Orleans. Pare că aceste fotografii erau destinate pentru o tentativă de propagandă orleanistă in vederea apropiatelor alegeri politice. .*» După unele statistice făcute, în cursul anului trecut, din toate porturile lumoi s’au transportat 48 milioane tone de diferite sarturi; din acestea 31 mlioane tone au fost transportate pe bordul vaselor engleze.. Regele Leopold al Beig, însoțit de contesa de Flandra și de principesa Clementina a făcut zilele trecute © vizită la castelul Bonchonte, ex-împărătesei Chariot»,, văduva nenorocitului împărat Maximilian al Mexicului. Un ziar vierte* anunță că regele Alfonso al Spaniei, cu ocazia vizitei, pe care o va face peste câteva zile la Viena, se va logodi cu una dintre fiicele arhiducelui Frideric de Austria. „*. Parchetul din Praga a confiscat ziarele cehe «Pravo Lich», «Narodny Listy» și «Czas» fiindcă au publicat rapoarte denaturate asupra esceselor din zilele trecute. Alaltăeri au sosit în Praga mai multe batalioane de infanterie, pentru ca să întărească garnizoana de acolo, în vederea eventualelor escese ale populațiiei. ■ [UNK] [UNK] ■ ... CONGRESUL comunităților evreești (Prin fir telegrafic de la trimisul nostru special) Focșani, 20 Octombrie ȘEDINȚA DE DIMINEAȚĂ Deschiderea eemgprasaritK Azi la orele 9 elina, s’a deschis aci congresul comunitarilor evreești, menit să voteze regulamentul comunităților și să ceară Corpurilor legiuitoarerecunoașterea lor ca persoană juridică. Sunt prezenți la deschiderea cogresului peste 40 de delegați, printre care d-nin Beck, Niemierower, Rabinovich,Poltasch, Nacht și d-nii Spanier, Boling, Goldring, Netzier, Margulius, Apoteker, etc. T. Zoller, președintele comunitatei evreești din Focșanî, deschide congresul, unind congresiștilor bună venire și apor la muncă. Procecîidu-se apoi la alegerea faiuroului se aleg d-niî : Zoller, președinte. Gelbert, CAROLINA INVERNIZIO 143 îngropată dn PARTEA A ȘEASEA Victime. — Pedepsirea unei femei.—Drama finală XH la ce chip putuse Ninela să înșele buna credință a sărmanului Stenio ca să intre ajutoare de bucătăreasă în casa Măriei ? Bucătăreasa aleasă de bătrânul servitor cunoștea pe Nei.* rasa la care se dusese de mai multe ori să-i dea în cărți pentru ca să afle ceva de soarta unei surori ce avea în America. Buna femee istorisea ghicitoare toate păsurile vieței sale și astfel Nerissa află că ea servise la aceeași casă cu un anume Stenio, om foarte de treabă, că stăpâna lor murise, că Stenie găsise îndată serviciu la niște tineri soți unde o chiemase și pe dînsa ca bucâiăreasă. ! — Și acum am nevoie de o ajutoare la bucătărie, îi zise la urmă. Falsa Nebașa, care o ascultase cu băgare de seamă și a■flase numele tinerilor soți, îi zise cu un accent mișcat : — Eu aș putea să ți dau o ajutoare la bucătărie ; e un înger de fată ; e orfană, nu are pe nimeni în lume și e foarte nenorocită din causa urîciunei figurei ei. Nicăeri nu poate să găsească loc.«Am luat-o la mine de milă, insă nu pot s’o țin pentru totdeuna. Dacă a! lua-o pe lângă d-ta, ți-aî face o pomană și eu ți-aș rămânea foarte mult îndatorată. — S’o văd, zise bucătăreasa. I vreau să-ți fac plăcerea asta. ! — Uite, me duc s'o chtem. Rosalia se coborî în camera unde se afla Ninela și cum se apropie de dînsa, o apucă și o strînse în brațe așa de tare ! Dincât biata fată iui de durere. — Ninela, Ninela, dracul e de partea noastră ! esclamă Rosalia. — Ce s’a întâmplat ? Bătrâna T spune pe scurt ceea ce trebuia să facă, apoi o întrebă : — Crezi că o să fi! rostul ? Ninela zise arătându-și dinții ascuțiți. — O să vezi! zise ea. — Atunci vino cu mine. O conduse în camera unde o aștepta bucătăreasa. Aceasta nu putu sâ-și stăpânească o mișcare de desgust, de temere când văzu acea ființă diformă. — Asta e ? întrebă ea. — Asta își sunt sigură că de îndată ce o vei vedea la lucru n’o să te mai desparți de dînsa. — Nu știmi dacă o s’o primească d. Stenie, zise bucătăreasa. — Dacă e om de inimă, nu se poate să nu fie mișcat de soarta acestei nenorocite. Ninela se apropia de bucătăreasă și îngenunchiă înainte-.. — Fie-ți milă de mine, zise dinsa, și o să te servesc ca un câine, ca o roabă. Ce sunt eu de vină dacă D-zeu m’a făcut așa de urîtă ! Ah! dar dacă ai ști ce dor de muncă am ! Dacă d-ta nu mie ajuți, voia fi silită să mă omor, căci nu mai pot sta în sarcina bine-facetoarei mele. Bucătăreasa era adinc emoționată. — Sărmană fată, ridică-te și fă-ți curaj. O să vorbesc cu d. Stenio, o să-l rog pentru d-ta și n’o să mie refuze. Ei din parte-mi te primesc bucuroasă. Ninela îi sărută mâinele și picioarele. Stenia, cum avea o inimă foarte bună, căzu lesne în laț. El crezu tot ce-i spusese Ninela iar când se juca înainte-î un nou rol de durere, fu încredințat că oropsita aceea o să fie nespus de credincioasă stăpînei sale. ■— Măriei o să-i pară bine să aibă așa servitoare în casă, se gândi dinsul. Sermanul de $1 ! Rozalia, când trebui să se despartă de credincioasa sa, simți o durere așa de mare cum nu simțise încă niciodată în viață. — Ah ! dacă n’aș avea să îmi răzbun pe acea femee care m’a umilit, te asigur că nu te ași lăsa să pleci ele lângă mine, îi zise dînsa îmbrățișând-o. Ascultă, Ninela, sunt sigură că o să faci treaba întocmai cum ți-am spus și o s'o isprăvești după dorința mea pentru ca să te întorci iar lângă mine. Pentru că o să vii iar la mine, nu e așa ? — Me mai întrebi ? Aș putea eu să trăesc fără d-ta și d-ta fără mine ? — Nu, nu, zise Rosalia sărutând-o, tu ești umbra corpului meu, nimic nu va putea să ne despartă ; vom fi împreună toată viața. — Da, în toată viața, Ninela fu cuprinsă de o sensație ciudată încă din primele zile ale intrării sale în casa d-rului Ribotto. Ea nu trăise nici o odată între oameni onești; nu auzise niciodată decât vorbe murdare, blesteme și înjurături la adresa omenirei și a vieței. Nu cunoștea nici o religiune ; trăise întotdeauna ca un animal. In casa doctorului era cu totul altfel. Cuvintele sănătoase ale bucătăresei și ale lui Stenio, bunătatea ce-i arătau toți, lipsa de orice aluzie și batjocură la diformitatea sa, purtarea, cinstită a tuturor servitorilor, o făceau să cadă pe gânduri adeseori. Pe lângă asta, fiind prezentată Măriei și doctorului, ambii îi vorbiseră cu multă bunătate îndemnând’o să o asculte de bucătăreasă, să-și caute bine de treabă și dînșii aveau să se gândească la viitorul ei. E adevărat că și Rosalia se purtase bine cu dînsa, însăți punând’o să comită fapte rele. Cu toate astea ea‘ a’a ds i mare respectul ce avea de Rosalia încât nici prin gând nu-i trecea să calce făgăduia!» ce-i dăduse. Ea observase că pe Moroul lui Luigi era întotdeauna « sticlă cu apă din care dinsul bea cu lăcomie un pahar ori de câte ori intra acolo. Praful ce-i dăduse Mosa-Ra, împărțit în doze mici, se disolvă în apă fără să o tulbure. Deci se gândi că nu avea să găsească un alt mijloc mai bun spre a se achita de însărcinare. Și în timp de aproape o lună, Ninela putu în fiecare zi să pună o doză de otravă în sticla cu apă fără ca nimeni să-l observe sau să bănuiască ceva. Luigi nu ,simți îndată efectul misterioasei otrăvi. «Varsis»!