Universul, decembrie 1906 (Anul 24, nr. 330-357)
1906-12-01 / nr. 330
1 I. Vineri 1 Decembrie 1046 — La autopsia făcuta s'a constatat i siiiui că femeia Dna Banița, a murit de 1 fgPji congestie cerebrș și iar nu otrăvită. *1 Diapariția tm«r criminali.— jjl't Cadfi'Tii »insteeins. — IKpîy.p- comn -ti é.~T&l î» iinie. Jtăino gravii. " Craiova, 20 — Spuneam in numărul de ori cu o monstruoasă crimă a fost săvârșită de niște ciobani asupra guardului câmpean din Rast, Constantin iutii. Autorii au dispuiut imediat după culeale cerde autorităfi, săvârșirea omorului cetăriii făcute în uri, ei n'au putut fi prinși. Așî a plecat la fața locului de procuror, Jonesen,pentru a instrumenta personal această odioasă crimă. — Ia marginea comunei Călugăre, lângă o moară părăsită, a fost găsit cadavru! locuitorul»! Fierea P. Dorogea prezentând semne de violență. Primele cercetări au stabilit că Dorogea plecase seara din comună lavi-mi la el 20 lei, bani caii n’afi mai fost găsiți in dinsui. Se crede că niscai lâlhați bănuind ca ara mai mulți bani . In eo pneumoeni ziminori. — Marin asupra lui l’ar fi nuna Vela s’a uita infectioasă omorât, declarat printre Ion Constantin din Cio tul rotaș, pândind patru pe când se întorcea din oraș unde făcuse mai multe târguri, a sărit cu un ciomag asupra lui, l’a bătut și apoi l’a jefuit de lucrurile cumpăși de iici,o 1,1 ce avea asupra rate lui. — In spitalul din Negoaști a fost internată femeea Elena Ion Badea având o plagă profundă in regiunea frontalii. Ja o cine ,și in ca împrejurări i-a fost făcută, pacienta nu poate spune fiind intr’o stare gravă. Bandit sc țigani escroci. — Incendiatori prinși.— încercare de sinucidere.— Vagabonzi expulsați.—Inc’o sinuucidere.—Sfoarto subit«. — Incendiu.— Aeledei st. Iași, 29. — Jandarmii rurali au nins ori dimineață lângă Sinești o bandă de țigani, care se ocupa cu escrocarea sătenilor, cu cunoscutul sistem a apei de aur. întreaga bandă va fi adusă la Iași și înaintată parchetului. — Autoritățile au stabilit că incendiul care a consumat acum câteva sile mai multe stoguri de fân ale lui Grigore Munteanu, din Epureni, a fost pus de către țiganii Mihai, Rusu si Panaite Ferariu, cari au și fost arestați. Pe str. Morilor a fost găsită în agonie femeea Paraschiva Tudose. Ea a fost dusă la spital, unde a fost reternata. Se crede a fi la mijloc o încercare de sinucidere. — Eri, au fost expulsați, prin Burdujeni, indivizii Marin Boțla și Iancu Gratș, prinși vagabondând in localitate și cari au comis un asasinat in apropiere de Cernăuți. — Străjerii Grigore Iliuță, din Deism, s’a sinucis, trăgându-șî un foc de pușcă in inimă. Cauzele nu se cunosc. — Petru Iliuță, din Movilenî, bând o mare cantitate de rachiu, a murit subit. .— Un incendiff a distrus casele lui Boldur Epue, din Gănești. — Copila Anica Ștefan, din strada Armeană, a căzut de pe balcon, rătrindu-se de moarte. Panicii printre evreii din Banceiulifi. — Ulenoroeire.—Tiites.Ajutor de primar revocat Iași, Si.— Călătorii sosiți azi din ‘■GlișinSă vorbesc că sunt iminente imîuÎ tulburări antisemite acolo, reapărând banda de huligani cari provoacă populația. Panica printre evrei e mare. — Azi noapte un incendiu puternic a distrus casele lui Mina Agapi din com. Poiana. Pagubele sunt mari. — Prăvălindu-se un car cu lemne la pădurea Enăreni, a ucis pe băiatul IPetru I. Cocea care conducea boii. — Tifosul a isbucnit la Aroneanu. — Ajutorul de primar Ștefan Ghirilă,din comuna Prisăcani, a fost revocat. (Groaznica explozie din Boda- Turcului Tecuciui, 20.—Azi, la orelee. 40 si £ 0 dim. o groaznică explozie s'a produs la cazanul slabii de la moara cu aburi a d-lor Iile și Ițic Goldstein din Podu-Turcului, situată pe teritoriul comunei Giurgioana. Explozia s’a produs în momentul când erau mai mulți locuitori, omorând pe loc 3 din ei și rănind grav pe alti cinci, din care unul a murit pe drum când era transportat la spital. Celel’alte victime au fost transportate, in stare gravă, la spitalul Podu-Vurcuha. Sunt slabe speranțe de scăpare. Explozia a provenit din defectuositatea cazanului. Parchetul a fost sesisal telefonic. Groaznica explozie din cam. Giurgievan a. Tecuciu, 29. — Referitor la telegrama de azi complecte: știrea cu numele exact al morților și al răniților in ținta groaznicei explozii din corn. Giurgoiana. Au murit instantaneu in momentul producereii exploziei : Avram Ițic Weininger din Podu-Turcitul ;on Barbu si Ștefanache Druica, din Cobești (Tutova). Corpurile decedaților sunt groaznic mutilate și opărite. Au fost grav răniți: Spiridon Vlad, Constantin Coman și Grigore Cojocaru din Mancea, Petrache și Mihai Rotaru din Podu Turcului, și focarul Ion Moraru, care făcea pe mecanicul. Dintre răniți, in momentul de față afla că ei mai murit Grigore Copcaru și Miluit Rotaru, în total sunt 5 morți și 4 răniți. Starea răniților e îngrozitoare. Se așteaptă din minut în minut momentul fatal. La această explozie a contribuit mult apa din cazan, care conținea în rezervor sodă pentru a feri cazanul de piatra, și care atingând oamenii și vitele a cauzat groaznice arsuri.Vumirul morților în catastrofa de lângă Podu Tur-Chilî. Tecuciu, 20.—Constantin Coman, Petre Rotaru și Ion Moraru, victimele groaznicei explozii din Giurgioana, ce mai rămăseseră in viață, au sucombat și eî până la orele 7 seara, in spitalul din Podu Turcului. In toial , numarul morților, cu acel comunicat deja, se ridică la 9. Două din cadavre se află la locul sinistrului 5 la spital și 2 la casele lor. V. prefect Ion Angelescu, însoțit Ai un mecanic export, va pleca mâine în anchetare la fața locului. Știrea în oraș și împrejurimi a produs mare ccusoție, imami agenției romane JUH STWEHMT&TO Reforma electorală îs Austria Viena. 39. — Comisiunea seniorilor pentru reforma electorală a decis in principiu sistemul pluralității și numerus clausus pentru Camera seniorilor, cu toată triua cerere a presedintelui conul Beck de a miopia reforma modificațiuni. Primul minis- Beck a expus marile diie-ulpotrolului din deci șiutiilenii pentru desăvârșirea o*-ilurcai GapeS i'exîsiinutulnî tiranin P’ari*, 29.—Monseniorul Montagnini a părăsit Parisul aseară și e însoțit până la frontieră de un comisar special. In momentul perchisiiunii Montegnini a protestat în contra legalității acestor perchizițiuni și a cerut ca protestarea sa să fie inserată în procesul-verbal ; i s'a dat satisfacțiune. Magistratul a confiscat numeroase documente, cea mai mare parte scrise în italian,este cum și o scrisoare adresată cardinalului Merry del Val. Din Camera franceză Paris, 39.— Camera deputaților.—Deputatul Denis Cochin făcând o interpelare în privința Gretei a întrebat dacă Franța își va retrage în curând trupele. Ministrul Pichen a răspuns : Suntem însuflețiți față de Grecia de sentimente faine voitoare cari sunt tradiționale. Guvernul va interveni și pe lângă Grecia ca și pe lângă Bulgaria pentru a ajunge la o înțelegere și la potolirea ambelor țări. Notă. — După cu sa parc, ministrul de externe a vorbit și de alte chestiuni, nu numai de a Cretei.— N.R.. Răspunzând asupra perchisițiunii făcute la Nunciatură, primul ministru Clemenceau a declarat că perchisițiunea a fost făcută din ordinul justiției de către judecătorul de instrucțiune. De la ruperea concordatului nunciatura este o simplă casă ca oricare alta. Dacă biserica voaște, este încă timp a se evita lupta, li oferim legea din 1884 pentru toți francezii; va avea pace, altfel dacă ne caută ceartă va găsi furtună. (Aplause). Incidentul a fost închis. Camera respinge moțiunea propusă de a se modifica legea din 1881. Ședința s'a ridicat. Budgetul Germaniel Berlin, 39. — Budgetul imperiului pe 1907 prezintă un total de încasări și cheltueli de 2.565.073.427 mărci. filkRomi mmm ale ziarului ..Universul" Stast?elansata Austro-Ungarirt și chestia polon ozilocare rar ani Viena 39. — ,,Neues Wiener Journal“ află din Berlin, că ambasadorul german din Viena a fost însărcinat de guvernul său să declare guvernului austro-ungar ca orice remonstranțe, chiar în formă curtenitoare, in favoarea polonezilor, va fi interpretată ca amestec în afacerile interne ale Prusiei și ca atare respinsă. Ambasadorul a făcut într'adevăreri la ministerul de externe o asemenea declarație, primind ca răspuns încredințarea formală că guvernul austro-ungar nu se gândește să intervină în favoarea polonezilor. In urma acestora, în cercurile poloneze din Austria ar domni o mare nemulțumire contra slabei atitudini a guvernului austriungar. Von cvea profesorul 11 Noorden în București Viena. 29. — Aflu că mâine Joia, profesorul dr. Noorden va pleca spre București, spre a vizita pe Regele Carol. Această a doua vizită a fost hotărâtă chiar la epoca primei călătorii in România a ilustruhi om de știință, care vă încredințează acum că starea regelui este foarte buna și deci în nici un caz nu trebuie să se presupună că această a doua vizită ar fi pricinuită de o înrăutățire a stârei sânătățea regelui. Mésurí contra preoților francezi Paris, 39.—Ambasadorul Ternie]] i, a cărui protecțiune a fost invocată de monseniorul Montagnini, nu a găsit până acum nici un motiv de a interveni în afacere, al cărei punct de plecare e dat de sechestrarea unor scrisori de la un trimis al cardinalului Merry del Val, pe când încerca să treacă granița franceză. Aceste scrisori conțineau un plan pentru organizarea rezistenței populațiunei franceze credincioasă papei la legile și instituțiile franceze. Când organele autorităților apărură în localul fostei iunțiaturi, găsiră masa pusă pentru un dejun pe care Montagnini voia să-l ofere unor amici politici. Guvernul cunoaște foarte bine relațiunile lui Montagnini. Acum se studiază dacă este cu putință să se ia preoților rebeli cetățenia franceză, spre a putea fi apoi expulzați. Conflictul religios și o mtrioperă mare histă Paris, 39. — Papa a oprit, cum se știe, pe preoții francezi de a anunța autorităților ceremoniile bisericești, în conformitate cu legea asupra întrunirilor, aceasta insă nu e o pedică pentru ca a treia persoană să îndeplinească această formalitate. Un adevăr, Martinez, redactor la un ziar anarhist „La Renaissance“ însoțit de un anume Robin, au depus la prefectura de poliție o declarațiune care trebuia să fie valabilă pentru toate bisericile din Paris. Prefectul de poliție. Lepine a confirmat primirea declarațiunei tocmai la 7 ore seara, insă guvernul a ordonat ca această confirmare să fie retrasă, fiind la mijloc o manoperă anarhista. De altfel și cancelaria arhhiepiscopală publică o declarație spunând că nu recunoaște anunțările presentate de a treia persoană. Papa în etiragist de Germania în Vlpța’i cu Suvernil francez Berlin, 29. — Deputatul francez Richard, editorul organului socialist „La Petite Republique“, aflându-se acum aci, a declarat intr'un interview că e convins cum că guvernul francez va eși învingător din'vota cu Papa. Majoritatea clerului francez ar fi de partea guvernului și el să fii conformat nouei stări legale dacă Papa nu i-ar fi dat pe neașteptate instrucțiuni in sens contrar. Deosebit de aceasta—a adăugat intervievatul—in Franța se crede că treime sprijinit guvernul în lupta sa cu Roma, cu atât mai mult cu cât se presupune că Vaticanul e încuragiat de influențe germane în atitudinea-i ostilă. ULTIMA OM mmulW'.țîIEU's IWJIWIIM Idlikti Sosite în iiK&sra Eopje. Starea contelui Iaussdorff Petersburg, 39. — Contele Lamsdorff se află acum restabilit din indisposițiunea de care a suferit. iîuregeî« aiastro-ungar în «delegațiunii Budapesta. 39.— Comisiunea bugetară a delegațiunii austriace a adoptat bugetul ordinar al răsboiului. Comisiunea marinei a adoptat bugetul marinei. Nașterea unui prinț Madrid. 39.—Infanta Tereza a dat naștere unui principe, rnzbolul sfânt propti vîlituat în baroc Tanger. 39. — In toate moscheele, într'o depărtare de 30 de leghe, diferiți proclamatori au anunțat că invasiunea creștină este iminentă și au invitat populațiunea să se pregătească pentru răsboul sfânt, adăugând că Raisulf va procura arme și munițiuni acelora cari nu au. Aplicarea tegei separației în Franța Paris. 29. — Episcopatele și serinariile din Bordeaux, Mende și St. Brienne au fost evacuate ,astăzi;. Luntre înecata, cu 1î persoane Madrid. 29.—Ziarele spun că o luntre care traversa un rin s'a răsturnat din cauza vântului. ÎO persoane au dispărut. S'au găsit 7 cadavre. Sporirea jandarmeriei în Macedonia Constantinopol, 29.—Poarta a comunicat alaltărfi ambasadorilor că s'a ordonat, print- o iradea, adăogarea de 300 soldați din al treilea corp la jandarmeria ■ macedoneană. Această măsură a fost cerută urgent, de către Degiorgis, de acord cu toți atașații militari, a sa îndeplini până la 1b Decembrie, avându-se in vedere pericolele ce pot rezulta din neisbutirea reformă jandarmeriei, iscroște in Persia Teheran, 29. — Se așteaptă pentru sinele săptămânei principele moștenitor la Teheran. La Kurdistan, care este administrat de către Salared Dauleb, au isimenit revolte. Când Salared Dauleb a pătruns în capul unei numeroase cavalerii prin sate pentru a percepe din nou imposite deja plătite, un trib răsboinic s-a revoltat și a bătut pe principe care a fugit de la reședința sa lăsând mulți morți. Soldați pedepsiți pentru excese contra aromânilor Constantinopol, 29. — Consiliul de război« îîsiî Salonic a condamnat pe un locotenent și 1n4 soldați In închisoare de Sfet Iuzii până la «ionianî pentru excese într’un sat cuțovlah anume Gornoderevo, districtul Vodena. Laicizarea școlior din Orient Paris, 99. — Camera a discutat urmarea bugetului afacerilor streine. S'a primit propunerea acceptată de către ministrul Pichon, prin care se invită guvernul de a substitui progresiv în Orient școalele laice în locul ocoalelor congreganiste. Ultimele capitole s’au primit de asemenea. Episcop francez dat judecății Paris, 29.—■ Câteva incidente s’au petrecut când episcopul de Nancy, înconjurat du o mulțime numeroasă, a părăsit episcopatul. Episcopul, punând în mai multe rînduri mâna pe umerii brigadierului de jandarmerie, s'a dresat un proces-verbal in contra sa. Svon de demisia ministerială Sofia, 29.—Cercurile bine informate asigură că ministrul de război și Sa wow va demisiona în curînd și că urmașul său ar fi Nazlumof, comandantul scoalei militare. și In Parlamentul spaniol Madrid, 29.—Camera a adoptat budgetul războiului. Ministrul de finanțe a declarat că cugetă a stabili impozite pe grânee streine. La Senat, ministrul de Stat a declarat că conferința de la Algesiras a fost o operă de pace și de armonie pentru toate națiunile cari au interese in Maroc. A adăugat că Franța și Spania s’ar găsi in fața anarhiei marocane și era necesar a lucra in contra ei. Rezultatele conferinței n’ar putea fi decât fivantagioase pentru țările semnatare. Chestia carnei în Reichstagul german Berlin, 29. — Reichstagul a continuat discuțiunea interpelărilor în cestiunea chinei. Greci asasinați .1« o bandă bulgarii Atena. 29. — Telegramele agenției „Havas“ primite din Salonic anunță că Sâmbăta trecută o bandă bulgară a asasinat lângă Tebovo 10 greci și a rănit pe unul. Budgetul francez Paris, 29.— Camera a adoptat budgetul marinar. Lupta religioasa din Franța Paris. 29. — Declarațiunea făcută eia de către Martinez și Robin nu este valabila, deoarece ar trebui să fie făcută in vederea unei biserici determinate. Un fost membru al unei fabrici și un amploiat de la asigurări au făcut declarațiune pentru exercițiul cultului de la 13 Decembre 1906 până 12 Decembre 1907, în biserica Sf. Ioan Evanghelistul. Un discurs al ministrului marinei austro-ungare Budapesta, S9. In comisiunea marinei a delegațiunei ungare, discutându-se bugetul marinei, comandantul marinei amiralul Montecucoli, a declarat ca înlocuirea vaselor vecin prin altele noul este necesară pentru ca deosebirea dintre flota austro-ungară și celelalte flote ale altor Puteri sa nu devie și mai mare decât acum. Flota noastră, a zis amiralul, are de scop a proteja frontierele și un important serviciu maritim de mărfuri. Trebue să construim vase mari deoarece canalele noastre sunt așa de adânci încât cele mai mari vase inamice pot intra în ele, dar avându-se în nevedere că la un cas noi nu am avea de luptat pe Ocean ci pe Adriatic» ori cel mult pe Mediterana, nu avem trebuință de multe crucișătoare și ne putem lipsi de alte lucruri de cari au nevoe Puterile cari au să lupte pe Ocean. Budgetul moncei in Frați la Paris, 29. — Camera a votat bugetul Muncel. TELEGRAMELE PARTICULARE Si Gäto La timpii! rnopți! Irima »Ba pădurea Dragomiresti Tirgoviște, 29.—Pădurarul Andrei N. Ilie și Ioan Nicoară din Dragomirești, au pășit azi la amiazi în pădurea Dragomirești pe femeia Ana Radu Lixandru, aproape în nesimțire având o rană mare la cap. Vestind autoritățile, victima a fost adusă la spitalul județean. Starea ei e gravă, neputând vorbi și da vreo lămurire. Fără îndoială, e vorba de o crima. Parchetul a fost sesizat. Cardinal german contra învățământului religios în limba germană în Polonia Viena. 29. — Ziarul „Gras“ din Krakovia anunță din Roma că, cu prilejul ultimei sale șederi la Roma, cardinalul Kopp s’a declarat categoric inpotriva predarea învățămintului religios in limba germană copiilor din școlile din Dosen și nu contra ocupărei arhiepiscopatului din Daesen de către un episcop german- Conflictul dintre guvernul german și Reichstag Berlin. 29.’— Situația creată de refuzarea creditelor suplimentare pentru Africa de Sud-Vest de către comisiunea bugetară, nu e încă lămurită. In culoarele Reichstagului se exprima azi părerea că situația a încetat de a fi încordată și că o înțelegere va interveni, sau a și intervenit, intre guvern și majoritate. Ziarele de aseară consideră, in mare parte, situațiunea ca serioasă. Părerile sunt foarte contrazicătoare. Unele organe vorbesc iar de o criză internă și desemnează pe contele Possadowski ca succesor al lui Buelow. Bunanțirea ucigașului contelui Bonmartini Borna, 29.—Ziarul „Avenire detalia“ anunță că doctorul Nardi a denunțat parchetului ca ucigaș al contelui Bonmartini, pe o persoană care locuește la Bologna și al cărei nume nu a fost nici o dată pronunțat nici la instrucție nici la proces. Se fac acum cercetări asupra denunțărilor lui Nardi. Sosirea în Italia a expulsatului pop rezentant papal din Paris Roma, 29. — Reprezentantul papal din Paris, Montagnini, expulzat de guvernul francez, a sosit azi după amiaza la fruntaria italiană. Fără a se coborî din vagonul de dormit in care se afla, și-a continuat imediat călătoria spre Roma, unde va sosi mâne dimineață. In călătoria sa de la Paris la fruntaria italiană, comisarii de poliție care ’l insoțiați l-au lăsat singur. Montagnini, despărțindu-se de el, le-a strins mâna fără a zice nici o vorbă. Conflictul religios din Franța Paris, 29.—La perchiziția făcută la palatul nunciature s’a confiscat numeroase documente, care sunt acum examinate. Un funcționar superior de la ministerul de externe asistă la examinarea acestor documente, deoarece toate documentele care valează dinainte de ruptura diplomatică nu au a fi luate în considerație. Monseniorul Montagnini a fost condus până la graniță de un comisionar polițienesc. Cei trei preoți acuzați de călcarea legei separațiunei, au contravenit paragrafului 35 al legei, prin faptul că au comentat, de pe înălțimea amvonului, instrucțiunile papei și au auțat cu acest prilej pe credincioși în contra autorităței Statului. Montagnini e considerat ca transmițătorul acestor instrucțiuni papale. Unul din cei trei acuzați, abatele Jouin, a celebrat azi, in biserica St. Augustin, o liturghie funebră, Austria refuzând rușilor o extrădare Viena. 29. — Se anunță din Lemberg că Camera de punere sub acuzație de pe lângă tribunalul de acolo a hotărit definitiv ca să nu fie extrădat autorităților rusești, așa cum acestea au cerut, doctorul Kraușenczi, fugit din Polonia rusească. Mine de difuzisnt descoperite în Africa germană Berlin. 29.—în ședința de azi a comisiunii budgetare, directorul oficiului colonial Dembing a comunicat că în Africa de sudvest s-a descoperit mine de diamant. El a ordonat guvernatorului Africei de sud-vest să închidă acea parte a teritoriului colonial, pentru a rezerva guvernămintului exploatarea minelor, astfel ca beneficiile de la aceste mine și nu scape teritoriului colonial german. Bulgaria nemulțumită de Intuirile comandate în Franța Berlin. 29.—Ziarul „Vossische Zeitung“ anunță din Sofia că cercurile artileriste de acolo sunt nemulțumite de tunurile furnizate de uzinele de la Creuzot (Franța), așa încât se crede cu siguranță că nouăle comande de tunuri cari se așteaptă în curând, se vor face la uzinele Krupp. Presa franceză și expulzarea monseniorului Montagnini Paris, 29— Toate ziarele comentează pe larg lupta dintre Biserică și Stat. Radicalii socialiști aprobă pe guvern, pe când naționaliștii și reacționarii sunt indignați de expulzarea monseniorului Montagnini. Vaticanul protestând la Puteri contra guvernului francez Roma, 29.—Vaticanul a adresat o notă tuturor Puterilor protestând inpotriva violarea domiciliului monseniorului Montagnini, locțiitorul nunțiului papal la Paris, unde se aflau documente de-ale suprimatei nunțiaturi. Vaticanul spune că acolo se aflau și documente interesând pe guvernele străine. Vaticanul speră, în modul acesta, să creeze încurcături diplomatice Franței. Trupele turcești prinzând o bandă bulgară și multe arme Viena. 29. — Telegramă din Salonic: In ziua de 7 Decembrie s. n. trupele turcești au făcut prizonieră, lângă satul Germanovo, Kaza Demir Klsar, o bandă bulgară compusă din șeapte oameni. Se zice că bulgarii, cari de altfel n’au opus nici o rezistență, au fost găsiți in posesiunea a 100 de bombe, 05 chilograme dinamită, 10 puști, Mannlicher,5 puști Gras și 8 puști de alte sisteme. Deosebit de aceasta s’a găsit la dânșii și o mașină infernală. Nunțiul papal din Viena despre expulzarea lui Montag dini Viena, 29. — Un redactor al ziarului „Neue Freie Presse“ a intervievat pe nunțiul apostolic la Viena, monseniorul Uranito Pignatelli di Belmonte, care a spus că expulzarea monseniorului Montagnini din Paris nu poate să-l folosească câtuși de puțin intrucât Curia papală dispune de mijloace suficiente pentru a remânca in contact cu episcopii. Nunțiul a adăugat că e o adevărată monstruozitate ca in Franța episcopul să nu mai poată fi considerat ca șef al catolicilor și papa ca șeful suprem al bisericei, ceeace nu se întâmplă nici măcar în China și Japonia și in țările schismatice, precum o Rusia. Nunțiul a inedehit declarând că și alte țări nu au făcut o prea bună experiență cu „Kulturkampf-ul, (lupta în contra bisericei) și au ajuns la concluzia că într'o epocă in care principiul ordinei a fost atât de combătut și atât de tăgăduit și autoritatea a fost nevoită să sufere din cauza elementelor care pescuiesc în apă turbure, clerul poate fi un sprijin bine-venit pentru a intrina aceste elemente. E de presupus deci că și in Franța nouă alegeri vor da Într’o zi rezultate nefavorabile măsurilor luate în contra Bisericei. Ororile bandelor bulgare și sîrbești Belgrad, 29.—Privitor la asasinarea celor 24 bulgari in districtul Perlepului de către o bandă sârbească, cercurile politice sârbești declară că e vorba de o răzbunare pentru cruzimile făptuite de bulgari. In legătură cu aceasta se afirmă că, acum cincisprezece zile, bandele bulgare au incendiat satele Doverence și Baliakovci, omorînd șaptesprezece șerbi. Poarta mințind măsurile contra mitropoliților greci Viena. 29.— „Politische Correspondenz“ află din Constantinopol că Patriarhatul a cerut de curând Porții răspunsul la adresa sa prin care cerea suspendarea interdicției pronunțată contra mitropolițiior din Cozani și Drama, de a asista la ședințele consiliilor administrațiunei. Aîarele-vizir a trimis respuns că Patriarhhatul să -și ia nădejdea că hotărîrea luată ar mai putea fi retrasă. Autoritățile din Castoria au interzis mitropolitului Karavanghelis să întreprindă călătoria in interiorul diocesei sale. Deoarece insă, mitropolitul a încercat, totuși, să viziteze câteva sate de pe lângă Florina, el a fost din nou invitat să se supue dispozițiunilor guvernului. Prin aceasta autoritățile înțeleg să evite propaganda legată de aceste călătorii și care provoacă oidamia trecerea de sate întregi de la o biserică la alta și deci, discordii de tot felul. Rearestarea unui grec ca atențiilor la viața inspectorului român Duma Viena. 29. —„Politische Corresponded“ află că Nicola Egripiotis, pretinsul executor al atentatului comis contra inspectorului școalelor romane din Macedonia, Lazăr Duma, care de curând fusese pus în libertate din cauza lipsei de dovezi, ar fi fost din nou arestaț, după intervenția legațiunei române. Această rearestare e însemnată prin faptul că procesul contra lui Egripiotis s'a judecat la Salonic de către comisiunea numită Feikalia (tribunalul extraordinar pentru afaceri politice), a cărei procedură, conform unei iradele imperiale, nu are trebuință să fie din nou examinată de Curtea de apel sau de cea de Casație. Imparatul Germaniei hoțiărit să disolve lleicbstaBerlin, 29. — Guvernul pare hotărit a nu face pe voia centrului Camerei. Intre cancelarul Buelow și împărat s'a făcut in această privință un schimb de idei. Amândoi sunt de acord cu, urmând așa lucrurile, e neapărată nevoe să se disolve Reichstagul. Cum vor ocoli preoții francezi legea separațiunei Paris. 29. — Pentru biserica Sf. Ion Evanghelistul s’a făcut la autorități înștiințarea serviciului divin de către două persoane din public. Guvernul se mulțumește și cu anunțări venite de la persoane particulare. El nu ține numai decât ca însuși parvehul să facă înștiințarea. Insă pentru serviciile divine cari se vor săvârși fără înștiințare din nici o parte, autoritățile vor face răspunzător pe preotul care va fi oficial in acea întrunire nepermisă. Călcarea lege asupra întrunirilor va fi constatată prin proces verbal, după care nu va urma insăși o acțiune penală, ci numai oprirea în viitor a unor asemenea întruniri. In cancelaria archiepiscopului de Paris se declară că s’au făcut toate pregătirile spre a se asigura exercitarea in mod particular a cultului catolic. Serviciul divin se va oficia in locale închiriate unde nu se va permite să între decât persoanele cari vor avea o carte de invitație. Azi fiind ultima zi a concordatului, s'au oficiat servicii funebre in mai multe biserici din Paris. Serbarea eliberării Belgradului Belgrad, 29. — Se împlinesc mâne o sută de ani de când orașul Belgrad a fost liberat de sub stăpânirea turcească, fiind luat cu asalt de Karageorge (13 Decembrie 11iO6). Deoarece însă orașul a căzut din nou sub domnia turcească, la 1813, fiind liberat definitiv abia la 1862, mulți membri ai consiliului comunal s’au declarat contrari serbării zilei de mână, care se celebrează și prin votarea unei sume de un milion și jumătate pentru clădire de spitale. Incrucișătorii spanioli în Maroc Paris, 29.—Se anunță din Tanger că au sosit acolo crucișătorii spanioli „Principesa de Asturias“ și „Carlo Quinto“. Evenimeilese din Rusia (Telegramele Agenției Române) Grevada Odessi Odesa. 29.—Toți lucrătorii de la drumurile de fer s’au pus în grevă. Greva lucrătorilor din port s’a sfârșit. Zvonuri desmhițate Petersburg. 29. — Știrile date de către ziare că guvernul ar avea de gând să amâne convocarea Dumei, sunt lipsite de orice temeiu. ale'.Telegramele particulare "ziarului «Universul») Noul delapidări Londra, 29. — „Daily Telegraph“ află din Petersburg că, pentru motive necunoscute, ministerul marinei a ordonat pe neașteptate să se suspende construcția începută a celor două crucișătoare noul, pentru cari se fixase suma de 21.800.000 ruble. Se zice că s’au descoperit noul mari delapidări. Perchiziții și arestări într’un spital Viena. 29. — Se anunță din Lemberg că ziarului „Slowo Polski“ i se telegrafiază următoarele din Varșovia: Eri, înainte de orele 12 noaptea, trupe de infanterie și de cazaci au înconjurat spitalul israelit din strada Dworka, după care au procedat la o severă perchiziție domiciliară, care s'a întins asupra sălilor de bolnavi precum și asupra localurilor cancelariei și a durat 11 ore. Patru servitori ai spitalului au fost arestați , întâmplarea aceasta a provocat mare sensație, dăruirea unei unei banci din Odessa. Omor și simicirlare Viena, 29,—O telegramă din Odesa anunță că la Banca internațională de comercia de acolo s’a comis azi o tâlhărie. S’au furat 29 de mii de ruble în hârtii de credit, și 22 de mii de ruble în numerar. Tâlharii au fost urmăriți de poliție. Unul din ei a ucis un polițist și s’a sinucis. Ceilalți afi isbutit să scape. Midie bombe găsite într’un sat Berlin, 29—Se telegrafiază din Petersburg după o știre din Bachmut (guvernământul Ecaterinos- Joy), că în comuna Santarina s’au găsit 49 de bombe. ȘTIRILE NOPȚII Moarte s>o neașteptate l’e la ora 1 din noapte a fost găsit, de către sergentul de post, căzut în nesimțire, in str. Str. Nicolae Șelari No. 25, în dreptul restaurantului Maior Mura, arendașul Gogu Savu Vasiliu, în vârstă de 45 ani, cu locuința în str. Blănari 35. Sergentul i-a transportat la circumscripția 1, care in urmă a dispus transportarea bolnavului la spitalul Gorjea, unde i s-au dat grabnice ajutoare de către internul de serviciu. Totuși, după o oră, nefericitul arendaș a încetat din viață. NĂSCUȚI ?! MORȚI Pe ziua de 29 Noembrie 1906 Născuți 34. Morii: Edmond Vuia, Grîanî; Nicn’ae Marin, 05 anî; Andrei Oprea, 65 anî; Scarlat Andoni, Hă ani; Beniamin Veintraub, 76 anî; Mtinda Nichifor, 99 ani; Ana Constantinescu, 54 ani; Ghiță Mârgineanu, 65 anî; Pandele Târu, 8 ani jum.; Ovidiu Nicolae limesen, 1 zi; Mihai Vaida, 48 ani; Chită Mazilu, 40 ani; Ținca Ștefanescu, 50 ani; Maria Gheorghiu Orei, 80 ani ; Alexandrina Iani, 3 ani 10 zile ; Ștefan Mihail, 56 ani; Salomon Berc’ovici, 8 hml; Iunia C. Berbecel, 55 ani; Hulda Markworth, 73 ani ; Anca Gafița -nt. Gangăr, 8 ani; Mihalache Mitara Costache,.. 4 luni; Ecaterina Dăncescu, 90 ani; Tanase Miță, 60 ani. Oliviu dCa 19N6 Sope ț Motocolici — LOGODIȚI — Dorești. Adjad. In Locul oricărei alte Înștiințări. ; Un.tts.inec$i viitoare) 3 JDecembrie — la 9 seara — 1-u GONGERT dat de ilustrat Bl ANI ST. — în folosul — <>So c. Siîdci|iltr in medicină. In ziua concertului biletele remase nevîndutei vot*i depuse la casa Abacului de la ora 2 p. m. TEATIUL EDISON Azi, Joui 30 Noembrie și în fie care seară Cinematograful VORIITOR din Esposiția română Programele admirate de MM. IL. Regale și de AA. LL. Princiare începutul la 9 ore seara Doctorul €. Parton Micie a Spiritului Pantelimon Consultațiuni de boale nervoase, mentale și electroterapie de la S—7 p. m. Strada Semana No. 238 17-13 Bociama e suite în comerțulm ASTAZI ȘI INFiMREEI Coscerie de Orchestră IN SALA CASINULUI Ca i începere de la orele n. lei. Tramwayurile vor circula în toate direcțiunile la sfirșitul spectarolurii. 1718 Neconsolații : Dorotea î. losof, Dionisie losof cu soția sa Rita și cu copiii lor Aurel, Ecaterina, Olga și Virginia, Daniel losof cu soția sa Maria și cu copiii lor,Maria Stănilă cu copiii ei, Paraschiva Frăcea, Preotul loan Iosof cu familia sa. Dumitru Mandoiu și soția sa, Luiza Dumitru Niculescu și soția sa, Faur, Petru Stoicescu cu soția sa Maria, anunță cu durere încetarea din viață a prea iubitului lor soț, frate, cumnat si unchiu WAN lOSOF Inspector revizor și procurist la Societatea generală de asigurare Naționalaa. Ia etate de 6 I ani decedat subit în ziua de Marți, 1g Noembrie 1900, la orele 101/2 a. r.. Ceremonia funebră va avea loc mâine Vineri, 1 Decembrie 1900, la orele 2 p. m., la domiciliul defunctului, strada Sfântul Ștefan No. 27, de unde cortegiul va porni spre cimitirul Sfra Vineri, unde se vor depune rămășițele pământești. Aceasta va ține loc de invitație Rugați-vii pentru tilmul. â ¥ Și Aduc la cunoștința unor, public brăilean, că am plecat de la Băile Diana, atât eu cât și soția mea, și sunt la dispoziția Onor public din Brăila, ca maior și operator. Ammu.u; «anu Bulevardul Caza No. 19b — Brăila — Cumpăr BIJUTERII* aur, argint, briliante, diamante, smaralde, perle și monede antice Scoate amanete cu preț convenabil Dacă voiți să obțineți valoarea integrală a obiectului, adresați-ve la ST. CONSTANTMMLCO 50, str. Carol, vis-a-vis de Rotat C.bemai, viu la domiciliu. 1707 le nîc Nmiai dattă odăi slept mobilată 1711. h. mm Medic al spitalului Caritas Special in boale de ste mac si isite.st.tie CONSULTAȚIE NI 2—4 p. m. CALEA CĂLĂRAȘILOR No. A 1704 DE VÂNZARE IMEDIAT tmiML HTEMNOML PALATUL DE CRISTAL DE LA EXPOXIȚIE împreună cu vitrine de cristal A se adresa d-lui Horia Carp la Tipografia Munca, str. Doamnei 9. 1720 h. wivitm îm Medie la Spitalul CA SILTAS pentru Boule ixilevne și Muraoș 51, Calea Víicfuresti 53 (colț Udricani, 1) Cabinet special p. Boabe Secrete (lumești) și de femei (ginecologice). — Consult. 2—4 si 7—Sp. m. — 16GG DERACLISTERM Specialist în boale: Interne și Sifilitice Vechiü medic al Eforiei Spitalelor Civile Consultații de la 10-12 si de la 3 1 Strada Bibascu-Vodă 22, colt Șerban Vodă 1679 1 franc Consultația Medicală Pentru toate bocitele la Boctorul VINCLER Mutat in Fiîea Mobilon Ka. 54 Intre Str. Sf. Vineri si avuzul de la Sf. Gheorghe Vindecarea sigură. fără durere a BOALELOft SIFIÜTIGE (Sumești) SiliiuTL lnjecțis Dl, Pensementß, pană la orele i) scala 88 PBfflHi PLMÎAHH VIILOR Bi PRIMIVARJ Pepinierele PrințuLui B. Știrbey din DTLAGAȘAiII SUB DIRECȚIUNEA I luI Fr. Caspar (MEDIAȘ) — pRIMESC m hmm — Vițele comandate pentru Primăvară se stratifică special pentru fiecare client, cu deosebită îngrijire. A se adresa la Direcțiunea Pepinierelor Știrbey, Drăgușani, Produsele Știrbey, Calea Victoriei No. 12 și la W. Standocher, București. Ca sloc din CELE IU FRUMOASE VITE REZERVAȚI pentru plantarea viilor vna rifflă?âră gfiufactură, confectiunî si .Mode | H SYLVA“ & REIVENISTI r= 1 °'64-86—68.—BUGURESC! 1 pus ta vinzara toate 1 idilii! de TOAHI și IARNA Insîzisie au fost tot-«în a-una cele mai bine ! că și pentru aceste sasoane' sunt ne- jlORTIMENTELOR « și in | TURILOF! invingând ni-ce concurență MfiRELE MAGR IfTORIE HTA IÍBIDJ/JBDÜROVA BUCUREȘTI Actualmente Exposiție de covoare Orientale BesesopS și caeîoră specialo.— i&Ui&i garantată«•w'A A'.B. — Tente COtORIILE expuse sunt eu 1‘KK'j'UItNJK mM vA marcate pe fiecare yi absolut HXE, singurul mijloc pe»“ lit .<■ «mutul îi spre a se putea convinge atât pentru calutățiile sj « cinic și superioare cât să despre I - I ivfe ll R1I E ItXlŰ'TIC'.NAL I)E IJ-TJKE — Î11TM CASINO m & h &SP02IȚIE CASA }IA.\'i)Y