Universul, iulie 1907 (Anul 25, nr. 177-207)
1907-07-01 / nr. 177
* A ■ Duminecă 1 Iulie 1907 Grăbiți-vi de ave abona la ziarul UNIVERSUL singurul ziar independent, imparțial și cel mai răspândit din țară, cel mai bine informat și cel mai in curent cu întreaga mișcare politică, economică și financiară din țară și străinătate,. Corespondenți spreciali in : Paris, Berlin, Londra, Viena, Budapesta, Roma, Lope,, Constantinopol, etc., etc. CU ÎNCEPERE DE LA 1 IULIE Zlirth „CîWVERSUL” di următoarele Însemnate premii abonaților ISI: 1) Un mare premia de................................................ 1.500 SSI 2) 2 premii de câte......................................................... 250 LSI 3) Trei loturi întregi ale Loteriei de Stat Român, purtând No. 52.583, 52.594 și 52.599, pentru loteria a II-a. 4) 5 premii de câte..................... . . 100 LEI 5) 4 premii de câte ......................................................... 40 LEI 6) 10 abonamente pe un an la ,,Universul“. .... 180 LEI 7) 10 abonamente pe 6 luni............................................91.50 LEI 8) 10 abonamente pe 3 luni............................................ 4650 LEI Câștigul rezultat pentru fiecare din loturile ad sus arătate, va atribuit abonatului care Utragerea premiilor noastre va fi câștigat locul respectiv. In cazul cel mai noro- marie» OidTfcCfc íHAITtCf Tff TEf cos se poate câștiga *»*■» *3\ß\P £ idf&ld[ adică cu nimic se poate câștiga O WERE FROHMA De asemenea ,W*J abonații primesc gruu universul Literar, ziar săptămânal, care conține, pe lângă o bogată materie literară, și o frumoasă ilustrație în colon. Pe lângă acestea abonații vor mai primi gratuit un frumos roman intitulat: FIUL LUI LUDOVIC XVI sau COPILUL REGE. Abonamentele la UNIVERSUL sunt cele mai ieftine : PENTRU 1 AN LE1 18 ! PENTRU 6 LUNI LEI 915 PENTRU 3 LUNI LEI 465 Abonații, spre a participa la tragerea premiilor de mai sus, vor primi Pentru un an is bonuri di premii: Pentru șase luni ia bonuri; pentru trei lunii bonuri de premii. issaM Bani cu împrumut , 3.000, 5.000, 7.000, 10.000, 15.000, 20 de mii, 25.000, 30.000, 40.000, 41.000, 45.000, 50.000, 60.000, 70.000, 80.000, 92.000, 100 mii până la 500.000 de Lei se dlau cu împrumut pe moșii in orice județ și pe case din Capitalii, cu procente convenabile și ferfi întârziere. DE VIAZARE case, viile, vii, terenuri, moșii puse la Credit, cu înlesniri de plata și arendări. Doritorii a vinde case, mor »». etc. sa trimită detailuri, având cumpărători. GRATUIT plasăm bani,bonuri și sume dotate, pe h>poteci sigure asupra moșii și case. A se adresa la «Vechia Agenție H. Burdin«, str. Regală o 11 București. Judecătorul Sindical _________Tribunalului Argog AHUNCIU Comerciantul Vasile Angheloff din Pitești, dispărut, fiind declarat in stare de faliment și din registrele sale, neputându-se constata in mod exact numele și numărul creditorilor, 6e aduce la cunoștința tuturor că oricine va avea să primească vre-o sumă de bani de la acest faliment să facă cunoscut aceasta sindicatului falimentului, depunând și creanțele doveditoare. Tot de odată se face cunoscut că tribunalul a fixat epoca încetărea plăților la 15 iunie 1907 și a stabilit un termen pentru depunerea creanțelor până la 4/17 iulie 1907, iar pentru creditori cari reșed în străinătate acest termen s-a prelungit până la 12/26 iulie. Verificarea creanțelor tuturor creditorilor sa fixat la 14/27 iulie 1907. Jude sindic, Barbu Brez ianu. No. 19. Pitești 1907 iunie 27._______664 ASISTENTe caută in farmacia Iordan Iordan, Turmi-Severin. Are adresă direct, 644 român mecanic și glor electric, care și-a facut studiile in Germania. cautâ loc la o fabrică, la orice instalațiuni sau la ori ce loia de construcții privitoare branșei sale. A se adresa redacției furnalului pe inițialele : W. W. W 14320. 645 DEA si A ADULTOR R. TRANCU—RAINER Chirurg al Spitalelor Eforiei. Fost șef de clinică obsteticala Faceri, Boli de femei, Soli chirorgicaio — Strada Oionisie 68 bis — Con*. 2—8 și 6—7 o. m, R&măncinată vara i Capitală 647 Doctorul C. FAEHSM Șeful Clinicul boațelor nervoase sint i*| MIlTAT in stradă Canta iju AnflU 1AIcuziaio(Polonă) 16071 Consultații de boale nervoase și mentale. Electroterapie de la 5—7 foi p an. Doctorul 2SUTSIH Special in boale interne, sifilitice (lumești) și de piele No. 36. Strada Sirației Ho. 36 vis-a-vis de Biserica Bărâției Consult, de la 8—9 si 1—4 p. m. 595 AUTOMOBIL omnibus 30 persoane — de vînzare — In perfectă stare SUTER MI . Strada Șuier. 9. AUTOMOBILE DE VINZARE de prima marcă, putere 14 cat, in stare nouă.—A se adresa str. Luminca 24, între orfile IO— I p. nr. 643 STELIAN POPESCU fielt jadec&toT de instrucție •— JLVOCA.T — — Strada Antim, 34 — 1835 LI SINAIA m VlfVZARE un frumos foc în Întindere de 1663 metri pătrați, situat în centrul orașului, între stradele Poiana, Florilor și B*du) Ghica Ao. 55. Locul e împodobit, cu brazi și arbori seculari, având eșiri pe două străzi. Pentru ori ce informațiuni a se adresa d-lui I. D. Benzol, bancher, strada Doamnei 14. 1631« lainen ¥@g@l Reprezentant de comerț pentru industria petrolului București: Bilul Academiei â.Telefon 7/24 Stecomendă MOTOARELE „DIESEL” de la 15—200 cai putere cu cete mai solide și mai economice, întrebuințate cu MARE SUCCES in industria mare. Certificate la dispoziție. 15“ husarii si Lingerie „LAWILHM SILL“ Casă elvețiană G. SALM&C-le BUCUREȘTI str. Bărduiel 4—8 BRAU,A Calea Regală 78 CRAIOVA Str. Lipscani A'6. 4 .PLOEȘTI Piața Unitei En gros ș Eu datai Se confecționează după comandă : Saltele, plapsme și perne, umplute cu AFOR. La cerere se trimit mostre Prețuri absolut fixe 562 Duminecă se va serba cu o deosebită solemnitate a 300 aniversare a inființărei universităței Giessen (Germania)., Dumineca trecută s’a inaugurat la Sanct-Paul in America, o statue a poetului german Frideric Schiller; împăratul Wilhelm a adresat comitetului serbărei o cordială telegramă de felicitare. ,. Alaltă ea s’a deschis la Paris al cincilea congres internațional al tipografilor, la care iau parte delegați din toate Statele, adică 31, cari reprezintă un milion și jumătate de lucrători tipografi. .*. La Strasburg a fost osândită la 5 ani inchisoare servitoarea Ana Sauer, care Își îngropase de vie, un cimitir, o copilă de 4 ani. * Dumineca trecută văduva Wilhelmina Reschke, din Berlin, și-a serbat a 100 aniversară a naștere ei. împăratul și împărăteasa i-au dăruit un vas de corcelan, însoțit de o scrisoare de felicitare. Drama din calea Dorobanților Un fift care incearca sa’și ucide tatăl Faptele sângeroase se succed la foarte scurte intervale de câtKva vreme In Capitală. S’ar părea că un vânt bolnăvicios suflă, că trecem printr’o Stare anormală în care sufletele nu destul de destoinice a despărți binele de rău, cuvinciosul de necuvincios, iși dau liber friü pornirilor rele. După atâtea crime cari afi impresionat în ultimul timp atât de mult Capitala, iată acum o nouă dramă care suudue un întreg cartier, care nenorocește pe un tiner muncitor, o încercare de paricid din fericire neizbutit. In Calea Dorobanților 133 iși avea de câtăva vreme micul atelier tapițerul de trăsuri Lazăr Avram. Tînăr de 24 ani, meseriașul își întreținea în ultimul timp Întreaga familie pe tatăl său, Avram, un bătrân infirm de 70 ani, fost tâmplar de trăsuri, pe mamă-sa, două surori și un frate mai mic Bătrânului Avram ii dăduse locuință la alt atelier din strada Nisipuri, iar mamei și surorilor le fățea chiria unei case de pe calea "oșilor. Pare însă că traiul dintre tânărul meseriaș și bătrânul lui tată nu era atât de liniștit. Bătrînul, mai cu seamă de când i se tăiase un picior în urma unui accident devenise vițios, arțăgos și o adevărată povară pentru toată familia lui. Certurile se repetau des în familie și tînărul Lazăr Avram îșî vedea toată truda de a’și întreține familia nimicită de relele apucături ale bătrînului. Acesta nu vroia să se liniștească la casa ce’i dăduse fiul lui, nu se mulțumea cu micul ajutor ce’i dădea zilnic și in fiecare zi scenele violente se repetau. Una din aceste scene s’a petrecut și ieri dimineață, in timpul căruia furia a înarmat brațul copilului contra tatălui. Aterizat.nl dri dimineață, la orele 11, bătrînul Avram s'a dus la atelierul fiului lui din calea Dorobanților, ca totdeauna gata pe scandal. Tînărul Lazăr Avram a încercat din nou să facă pe tatăl său să înțeleagă că face atât cât poate pentru dinsul și că trebue să se mulțumească cu atât. Bătrânul însă, mai arțăgos ca nici o dată, a făcut din nou scandal, ba chiar a și ridicat una din cârji să lovească ln copilul care ii dedea să mănânce. Scos din fire, orbit de furie, Lazăr Avram a pus atunci mâna pe un revolver pe care-l avea sub pernele unei trăsuri vechi și a amenințat pe bâtrin că-l ucide dacă nu pleacă ; acesta a devenit și mai agresiv, iar fiul a descărcat un glonț asupra tatălui. Lovit în umărul stâng al obrazului, la coada ochiului, bătrinul s’a repezit afară din curte, strigând ajutor. Au sărit vecinii, s’a anunțat circumscripția 18 ș i fl. comisar Ralet a venit la fața locului. Bătrânul a fost transportat la spitalul Filantropia, iar atentatorul a fost arestat la circumscripție. D. prim-procuror Schina a luat, la circumscripție, primul interogator atentatorului. L’am văzut și mai târziul. E o figură destul de simpatică și nu pare a fi premeditat crima. L’am întrebat dacă fiu’i pare rău de cele ce făcuse, dacă iși dă seama de grozăvia faptului , un copil care ridică mâna asupra tatălui, oricine și oricât de rău ar fi acesta și ne-a răspuns că nu mai putuse indura viața ce i se făcea, și că fusese prea orbit de furie ca să-șî mai dea seamă de faptă. Atentatorul a fost adus erî după amiază la arestul poliției și azi va fi trimis la parchet. Cât despre rănit, starea lui nu inspiră Îngrijiri. A. XIIV Ziimonadă ieftină.—Se poate face o limonadist răcoritoare și folositoare bolnavilor, întrebuințând —cu un preț de nimic—un loc de lămâie, acid citric (sare de Lămâie), care se găsește la orice băcănie. SOCIETATEA ȚESĂTOARE. Societatea aceasta, pusă sub patronagiul M. S. Reginei, și care lucrează cu stăruință la răspândirea sericiculturi, a trimes comisiunilor ei din țară o interesantă circulară, din care extragem următoarele, regretând că lipsa de loc ne împiedică de a o publica în întregime . Societatea „Țesătoarea“ distribuind anul acesta 300 kgr., semință de gândaci de mătasă, produsul probabil minimal ar fi de 300.000 kgr. gogoși sau produs mijlociu după timpul anului curent 600.000 kgr. — Județul Ilfov singur, din 44 kgr. sămânță, cât a primit ar fi produs minimal 44.000 kgr., sau în medie 88.000 kgr. Insă, de adus s'a adus numai 12.000 kgr., din Ilfov și vre-o 3000 kgr., din restul țărei. Rămâne întrebarea ce s’a făcut cu restul gogoșilor? Răspunsul îl cunoașteți toți. Toate organele societăței, comitete, comisiuni,învățători, preoți etc , au răspuns : sătenii întrebuințează produsul gogoșilor pentru trebuința casnică. Dacă aceasta este așa, și așa trebue să fie, căci de trei ani de când Societatea distribue sămânță, cererile pentru sămânță nu descresc ; din contră multe comuni iau măsuri pentru sporirea duzilor în vederea de întinderea culturilor, am făcut cercetări să vedem dacă procedarea aceasta este bine chibzuită sau nu. Știm, că Societatea în anii 1905 și 1906 a format în mai toate părțile țarei personalul instruit în creșterea gândacilor de mătase printre învățători, preoți și maice. Aceștia la rândul lor făcând culturi de gândaci de mătasă in fiecare an fac prin această propagandă folositoare. Insă la un punct slab se oprește activitatea lor, adică acolo unde cultura și producerea gogoșilor încetează și unde trebue să înceapă filatura. Deci prisosul de gogoși, rămas în țară care „se trage pentru trebuința casnică“ până acuma nu produce folos cum ar trebui să producă. Iată de ce: In lipsa de mașini de tras, sătancile duc la rotărese gogoșii« ca să 1« tragă și să faci din «I« borangini Rotăreasa, in loc să mioare cheali (varmele) gogoșei la cuptor, sau la apă caldă cu aburi, punând gogoșile intr’un coș acoperit cu pânzi peste un cazan cu apă clocotindă timp de 2 ore ca să pătrundă aburul, apoi să pue gogoșilă la uscat și aerisit ca să nu mucgăească, ceea ce face ca firul mătăsei să se tragă până la sfârșit, ea, rotăreasa, pune gogoșile la soare puțin timp, prin care fapt mătasa mai întâi perde culoarea și apoi fără să fie bine omorîte le pune la roată, la tras. De obiceifi, rotăreasa trage o parte a gogoșilor, dând mușteriului puțină mătasă, iar restul il declară de neintrebuințat, iar în urmă îl trage pentru dânsa și iși produce ea însăși borangicul cel mai bun. Societatea a înființat în București, Instr Popa Lazăr un atelier de țesătorie unde în timpul verei de acuma, la oricine se dă instrucțiune gratuită de lucru la tras pe mașinele școalei de meserie; asemenea a așezat acolo deocamdata 12 răsboae de țesut. Mai multe fete de săteni și din oraș primesc acolo gratuit învățămîntul țesutului. Atelierul primește comande pentru orice pânzeturi, precum să și însărcinează contra unei taxe modeste cu țesutul materialului adus de particulari ; dă instrucțiuni de țesut, oricui și cu acest chip fetele de săteni reintrând în căminele lor vor putea la rândul lor să învețe această meserie pe alte persoane, căci părăsind atelierul fetele primesc gratuit câte un rasboiu și o mașină de tras ca zestre din partea societății și acele fete pot rămânea în legătură cu societatea pentru orice alte comenzi ce le-ar da societatea de efectuat, asigurându-și prin aceasta un câștig sigur pe lunile de iarnă și în anii secetoși. Mai adăugăm că vermele rămas după tras, formează și el cel mai bun nutriment pentru păsări și gâini, de care iarăși numai rotăreasa profită. Deci recomandăm a se procura în fiecare comună una sau mai multe mașini de tras care se fabrică școala de meserie a Statului din București cu preț de 35 lei una și aceste mașini ,vor fi de mare folos , căci se poate trage cu puține fire și se poate produce o mătasă mai fină iar nu ca acea a borangiculuî care este de o grosime de 30—100 gogoși la fir. Dacă societatea „Țesătoarea“ distribue in fiecare an câte 300 kgf. semință de gândaci de mătasă, care alcătuește o valoare de aproape 70 mii lei, nu se poate cere de la el tipsa să distribue și mașini de tras, care rămâne să și le procure particularii însăși sau comunele sau celelalte asociațiuni. Ceea ce lasă societatea se Încearcă a face în această privință este următoarele : Atelierul este încredințat conducerea subsemnatului comitet de doamne. Adresându-ne cu aceasta către comisiunile societăței „Țesătoarea“ din toată țara, nădăjduim că pătrunzându-se de aceste idei ele vor bine-voi a conlucra cu noi la o îmbunătățire, și prin aceasta, a stărei materiale a săteanului. Comitetul d-nelor : președintă: Zoe Râmniceanu ; membre : Alex. Gr. Cantacuzino, Zoe Golescu, Anna Th. Nica, Fanny Seculici. ______ „Universal“ in provincie (De la coresp. noștri particulari) Joi, 28 Iunie. CĂLĂRAȘI.—Dispătrut. — In ziua de 12 c., locuitorul Mihalache Cheleș din com. Luciu, de profesie pescar. Intr’o barcă și cu uneltele sale de pescuit, a plecat pe balta Coșcovata, de unde nu s'a mai întors. Autoritățile comunale secondate de șeful postului de seandarmi din Piua-Pietrei, făcând cercetări pe baltă nu au găsit decât uneltele cu care pornise sus-zisul locuitor. Se bănuește că la mijloc e o crimă, cercetările continuă. Mort din bătie.— Locuitorul Petre Preda din corn. Arțari, fiind grav bătut de individul Păun Radu, astă-noapte a iricetat din viață. Cazul s’a reclamat parchetului. Hoți de cal. — Țăranilor Petrache Marin Voicu și alți trei din corn. Dichiseni, in noaptea de 18 spre 19 cor., li s’au furat din câmp de la pășune 6 cai. Dimineața păgubașii pornind in căutarea lor, în preajma pădurea Putineiul din acest județ, au Întâmpinat pe păzitorul de țarină Gh. Coman. Luat de scurt acesta a mărturisit că el a furat caii împreună cu individul Gh. Nicolae din com. Brănești, jud. Ilfov, care a și pornit cu ei spre București un scop de a-i vinde. Gh. Coman se află în arestul companiei de jandarmi Călărași, până va fi prins și cel l’alt hoț de cai, care e pus în urmărire. GIURGIU.—Parastasul și inaugurarea monumentului locot. Ioanițulescu.—Se știe că cu prilejul potolirea răscoalelor țărănești, sătenii din Stănești, îndârjiți la vederea armatei au tăbărât contra ei și au ucis pe locotenentul Ioan Nițulescu din compania 1 a reg. 5 Viașca de infanterie. Deschizându-se o listă de subscripție pentru ridicarea unui monument pe mormântul acestui brav ofițer. Monumentul fu executat de sculptorul-pietrar P. A. Petrescu din Giurgiu. Azi urmând să se inaugureze acel monument, sosi din județul Vâlcea Întreaga familie a locotenentului Nițulescu. La orele 9 și 30 m. dimineața, d. prefect loan T. Ghica, primar Gh. Parthenescu, locot.-colonel Vasilescu din reg. 5, și maiorul Ghigorț, din reg. 10 cavalerie, însoțiți de întregul corp ofițeresc din localitate, al ambelor regimente de infanterie și cavalerie, d. polițai C. lonescu și representanții presei, sosiră la biserica Sf. Treime (Smârda). Aci cu prilejul împlinind 1 * disiuni de la moartea lacot. Nițulescu se oflese serviciul divin al parastasului. După aceasta întreaga asistență merse la cimitirul Sf. Treime, unde se afla depuse rămășițele pământești și unde s-a oficiat un serviciu divin. Monumentul e bine executat și la medalionul de sus are fotografia locot. Nițulescu. In josul acestei fotografii se află săpate următoarele cuvinte : «In amintirea bravului locotenent loan Nițulescu, din compania 1 reg. 5 Vlașca, mort pe câmpul de onoare in răscoalele țărănești, la Stănești Martie 1907.» După oficiarea serviciului divin, confesorul garnizoanei, preotul Marin Popescu, ținu o mișcătoare cuvintare. După dânsul a vorbit preotul Prundeanu, de la Gineni, Vâlcea cumnat cu locot. Nițuescu. După aceasta d. prefect Ghica, primar Parthenescu și corpul ofițeresc s’au retras. Prefectura de Vâlcea a luat inițiativa de a plăti facerea unui grilaj la mormânt. _____ LUCRURI DIN TOATA LUMEA Folosiri pierdere ?—Un individ oarecare, din Paris, perduse osul vorbirei; el fu deci nevoit, negăsind altceva, să cerșească, și se așeză, spre acest scop, în dosul Pantheonului. Dar, odată, pe când trecea pe strada Soufflot, era cât pe aci să fie victima unui accident. Un automobil, ce venea în toată viteza, l-ar fi călcat dacă, cu o sforțare supremă, mutul nu s-ar fi suit pe niște trepte, țipând cât îl ținea gura, îndată publicul curios se opri în jurul lui, intrebându-l de cele întâmplate. Și mutul începu să le povestească cazul. Marea-î emoțiune 11 vindecase cu desăvârșire. Veți spune, poate, că e o fericire mare că și-a recăpătat ^nsul vorbirei. Nu, împreună cu mutismul dispăru și utilitatea ce o trăgea din infirmitatea lui. Vorbea dar nu mai avea bani. Redus la cea mai mare mizerie, reclamă în contra proprietarului automobilului, care, vindecându-l, îi lua, spre a zice așa, bucățica de la gură. Iată un proces care va face să vorbească, afară de «x-mutul, și multe alte persoane.*_________ Starea timpului și semănăturilor iată, în rezumat, starea semănăturilor până la 25 iunie e. ; in multe localități a căzut ploie ; in unele regiuni cantitatea de apă căzută a avut o adevărată înrâurire binefăcătoare asupra vegetațiunei, cum a fost in județele Prahova, Botoșani, Buzău, Muscel, Suceava, Tecuci, Vlașca, Vaslui și Dâmbovița, iar în altele ca Ilfov, Iași, Covurlui, Dorohoi și Tulcea, cantitatea de apă deși mai mică, totuși a adus o îmbunătățire simțitoare semănăturilor de primăvară. Căldurile mari ce am avut au grăbit coacerea oarzelor, al căror secerat a început din cursul săptămânei trecute și a pregătit coacerea grâului, al cărui secerat s’a început în multe regiuni ale țărei. Răpită s’a secerat și treerat. Vegetațiunea porumbului este puternică, dar în unele localități unde semănăturile au fost Urzii, se simte nevoe de ploae și porumburile sunt mici și înapoiate. Iată situațiunea In județel Argeș. — Starea semănăturilor s’a mai îmbunătățit. Se simte trebuință de ploae. Prășila porumbului merge cu repeziciune. Viile și pometurile sunt mediocre. Bacaü. Semănăturile de toamnă continuă a fi aceleași ca in intervalul de la 7 — 15 iunie. Se continuă cu activitate la prășitul porumbului, care din cauza timpului favorabil, se face cu ușurință. Fânețurile și imașurile progresează. Pomii fructiferi vor da o recoltă mai puțin ca mijlocie. In ziua de 19 cm au căzut ploi aproape în întreg județul. Botoșani. La 20 Iunie a căzut ploie în tot județul, fiind însoțită in câte-va comune de grindină, fără să cauzeze vre-o stricăciune semănăturilor. In urma ploilor căzute semănăturile de primăvară s’au mai indreptat, asemenea și imașurile și fânețurile. Grâul de toamnă e relativ bunușor în plasa Siret, și parte din plasa Târgului, restul județului slab. Rapița e compromisă , viile sunt mediocre. Buzăfi. Atât semănăturile de toamnă cât și cele de primăvară se prezintă în bune condițiuni, imbunătindu-se simțitor in urma ploilor ce au căzut în ultimul timp. Incorn. Trestiana, în ziua de 19 cm a căzut o ploae Însoțită de grindină în mărimea alunelor, distrugând cu desăvârșire pomii și semănăturile. Constanța. — Starea semănăturilor e bună in plățile Constanța, Hârșova, Silistra nouă, și mediocră in plățile Mangalia și Medgidia, afară de griul din plasa Medgidia care e compromis cu desăvirșire. Pașunele și pomii se prezintă bine. Viile sunt bune in plășile Constanța, Hârșova, Medgidia și Silistra nouă, bunișoare in plasa Mangalia. Locuitorii se ocup cu prășitul porumbului. In ziua de 19 Iunie au căzut ploi parțiale în județ, totuși se simte nevoe de ploae. Covurluia.—De la 15—22 cm n’a plouat decât foarte puțin. Semănăturile in general suferă din cauza lipsei de ploae. Prășila porumbului a început și continuă cu activitate. Semănăturile de toamnă, în urma timpului călduros ce a fost, au Început să se coacă ; recolta lor va fi mediocră. Semănăturile de primăvară vor da o recoltă mediocră. Imașurile sunt bunișoare, simt insă nevoe de ploae. Dolj. — Din cauza lipsei de ploae porumburile și islazurile în unele locuri sunt compromise. Viile se prezintă bine. 4alem. — Semănăturile de semnă s’au ameliorat; cele de primăvară sunt bune. Porumbul de asemenea e bun și se continuă cu prășila lui. Viile sunt mediocre, de asemenea și pomii fructiferi. Ialomița.—Semănăturile de toamnă și primăvară sunt mediocre, locuitorii se ocupă cu sapa porumbului, iar parte au început seceratul grâului și orzului. Pășunele au Început a se usca din cauza secetei. Se simte mare nevoe de ploae. Iași.—La 18, 19 și 20 iunie au căzut ploi parțiale în județ, recolta grâului, secarei și orzului de toamnă in general e in stare de mijloc ; orzul și porumbul se prezintă bine. Viile sunt mijlocii, pomii sunt fără rod. Mehedinți.Semănăturile de toamnă sunt bune, acum se continuă cu seceratul grâului a cărui recoltă e sătiefăcătoare. Porumbul se menține bine și acum se prășește a 2-a oară. Pășunele sunt frumoase. Arborii nu au rod din cauza omizilor de primăvară. Viile se mențin bine. Muscel.In intervalul de la 13-23 Iunie au căzut ploi abundente in tot județul. Grânele de și cam rari insă datorită timpului favorabil promit o recoltă bună. Porumburile sunt frumoase, se continuă pra șil a 2-a. Viile sunt bune. Neamțu.—In com. Băncești a căzut ploae insolită de grindină care a cauzat stricăciuni semănăturilor. Grâul de toamnă și semănăturile de primăvară până în prezent merg bine ; fânețele sunt frumoase. Putna. — Semănăturile de primăvară continuă a fi frumoase. Se simte insinente de ploae. Se continuă cu activitate prășila IX-a, a porumbului. Viile se prezintă bine. Fânațele sunt mijlocii. Roman.—Grâul, orzul, ovăzul sunt frumoase promițând o recoltă satisfăcătoare. Secara e mediocră. Porumbul e frumos, acum se continuă prășila II-a. Fânețele de asemenea sunt frumoase. Viile mijlocii. Suceava.—Semănăturile la genere sau îndreptat în urma ploilor ce au căzut în ultimul timp în tot județul. Imașurile sunt bune. Prașila porumbului se activează. Tecuci. Semănăturile de primăvară cât și cele de toamnă s-au îndreptat simțitor în urma ploilor căzute, cele de primăvară merg progresând și se așteaptă la o recoltă frumoasă. Porumburile ca și imașurile se prezintă bine, dar suferă din cauza secetei. Fânețele sunt de mijloc. Vlașca. — In zilele de 20 și 21 a plnat in tot județul, în comunele Putnî, Vida Cartojanî a căzut și grindină fără a cauza stricăciuni mari. In general semănăturile sunt frumoase, îndreptându-se simțitor in urma^idoilor^eaibă in^^^^^^^^ H A 2 Pe Dunăre, in barcă. — A’a'țî fie frică, d-noi, nu este nici un pericol. — Ia spune, barcagiule, a căzut cineva pe aici ? — Da, d-nă. Chiar săptămâna trecută a căzut unul, dar a fost găsit a doua zi. ___ INFOMATUM SAMBATA ♦ Brînoiții licențiați in drept, au vizitat, fabrica de bere și instalațiile de la Bucureștii-noi. După aceea a avut loc un banchet la care a luat parte și profesorul Basilescu. tisa propune înființarea unei asociațiuni, care să se ocupe cu studierea chestiune vitale neamului și apariția cât mai grabnică a unui organ, care să le propage. Răspunde d. P. N. Boboș, urând tot succesul asociațiunei . D. George Burcel, advocat, a fost numit secretar al contenciosului muntelui de pietate. ♦ D. Romulus P. Voinescu, inspectorul șef al siguranței, a fost primit erî in audiență de M. S. Regele, la Castelul Peleș la Sinaia. * D. Uie O. Fotino, din Zimnicea, a cumpărat la Garajul Leonida & Comp., un automobil „Unic“ de 12 cai. * Noua comisiune interimară din Huși se compune din d-niî dr. Munteanu, președinte ; G .Iliescu, vice-preș. ; Ath. Popovici și Gh. Harnagia, membri. ♦ Serviciul tehnic al comunei Iași a intocmit și depus planul parcelar și tabela parcelară a locurilor situate in comună și care urmează a fi expropiate in vederea canalizării și rectificării Bahluiului. M. S. Regele a bine-voit a primi în audiență pe d. maior de stat-major Baron de Hammerstein-Gesmold, atașat militar pe lângă legațiunea Germaniei, care a avut onoare a-I remite anuarul armatei regale prusiene pe anul 1907. ♦ D. general de brigadă Hartei Alexandru, secretarul general al ministerului de rasboiu, plecând in misie, d. col. Pătrașcu Ioan, directorul infanteriei din min. de rasboiu, va gira afacerile secretariatului. ♦ Curtea cu jurați din Roman a achitat pe 20 săteni din Oniceni, dați judecății pentru devastările din Martie. o Clubul parlamentar român din Viena a ales ca orator pentru desbaterile budgetului austriac pe deputatul baron Al. Hurmuzachi. ❖ Erî dimineață s’a inaugurat, cu o deosebită solemnitate, instalațiunile mecanice ale fabricei de scrobeală albastră și producțiuni chimice, proprietatea d-lui Iosif Carniol, calea Văcărești 180. A asistat multă iunie. Primăria Capitalei a fost reprezentată prin d. consilier N. D. Botez. Arginul și creta întrebuințată în fabricațiuni d. Carniol și-o procură din carierele din Dobrogea și Prahova. Aceste materii prime mai nainte se importau din străinătate. * Marți s’a Întors în Capitală, prima serie de 70 de copii, 35 de băeți și 35 de fete — trimiși de eforia spitalelor civile la sanatoriul Techir-Ghiol, spre a-și căuta sănătatea. Climo-Teraria movina și băile de Techir-Ghiol, au folosit mult copiilor. Joul a plecat la Techir-Ghiol a doua serie tot de 70 de copii. Această serie se va întoarce la 2 August, când va pleca a treia serie tot de 70 de copii, care vor sta la Techir-Ghiol până la 5 Septembrie. ♦ Ministerul de justiție a desemnat pe următorii d-ni magistrați ai "trib. de Putna să presideze, în ziua de 12 Iulie, alegerea col. II comunal. Focșani, d. Em. Stroica, primpreș. secția I; d. Al. Calistrat, supleant, secția N. Odobești, d. N. C. Penciulescu, judecător de ședință, Panciu, d. Al. Negrescu, președintele secțiune! a II-a. • Ministerul de domenii a cerut tuturor prefecților să trimită stațiunei agronomice din Capitală câte 20 sau 25 probe de grin, in cantitate de 1 sau 2 kgr. spre a se stabili calitatea grăitelor noastre in acest an. Toate datele deținutiv In urma analizei vor fi ajuse in cunoștința străinătăței în vederea exportului ce vom face. O Coresponder: R.Sărat ne seri Contrar celor nostru din oblicate de ziare acum 2—3 zile, putem afirma că există proces contra unor ofițeri )cal No. 9, înviserviciu intimrăneștî. i se spune de că de aci—se Va il din războiu din 6 Iulie a. c. i Greceanu, dipolilie din mi B, a fost numit locul d-lui “tragere, dy, director al iî, a fost nudin regimentul uniți de refuz de pus răscoalelor !. Acest proces—1 persoană marcan judeca de consili Galați in ziua din D. I. Trăsni rectorul afacerilonisterul de externef al protocoluli D. Lena, pus in D. C. Diamal cabinetului mini?mit director al afacerilor politice și d. N. Filodor, a fost numit director al cabinetului ministrului. ♦ D. Teodor Marinescu a fost numit grefier contabil la arestul preventiv din jud- Tulcea, în locul d-lui Fr. Dumitrescu, trecut în altă funcțiune. ♦ Pe ziua de 10 Iulie st. n. s’au mai admis la convorbiri telefonice internaționale cu rețeaua telefonică română următoarele localități din Ungaria : Klőpatak, Tușnad și Zajzon. Taxa unei convorbiri simple (de trei minute) intra aceste localități și localitățile române este stabilită astfel : 2 lei, 50 bani, cu București ; 3 lei, cu Brăila, și 1 left, 50 bani, cu Ploești, Câmpina, Comarnic, Sinaia, Predeal, Azuga, Bușteni și Buștenari. ^ Starea sanus continuă a fi foasirul cazurilor de foarte restrâns, actele comunei fiind băut din punct ciologic. Numărul cazurilor de disenterie a mai sporit puțin din cauză că copiii consuma mute fructe crude. ♦ D. G. Pradea«, directorul comptabilității ministerului de interne, obținând un concediu de o lună, va pleca Duminică la Călimănești. D. Grigorescu, șef de biuton, iî va ține locul. ♦ Erî fiind ziua onomastică a M. Regelui Petru al Serbiei, un Te-deum s’a oficiat la orele 11 in biserica Kalenderu din Capitală. In afară de miniștrii aflați in Capitală, au mai asistat și representanții puterilor străine, d. rustici, ministrul Serbiei, și d. Svilocvsici, secretarul legal uneî, împreună cu personalul, precum și numeroși membri ai coloniei sârbe. După amiază, d. Ristici a primit colonia sârbească. ȘTIRI MILITARE ♦ Doctorul Aposescu Virgil, s’a însumat ca medi - ajutor pe 2 ani la spitalul n 1 al diviziei IX, pe ziua de 16 frate. Doctorul Rabit,ci Leon s’a însumat ca medic ,itor la reg. 1 geniu pe ziua de 1 Iulie. ♦ Casa de economie, credit și ajutor a ofițerilor, atingând situațiunea dorită de a -e aduce ajutor și ofițerilor de rezervi in aceleași condițiuni ca și celor din activitate, aduce la cunoștința generală că consiliul de administrație al Cassei, a decis ca toți ofițerii de rezervă cari se găsesc funcționari inamovibili in serviciul Statului, județelor și comunelor și a căror stabilitate in funcțiune le este recunoscută prin legi speciale, pot cere și obține de la Casa ofițerilor avanse de bani in contul soldei sau retribuțiunilor in condițiunile cari se pot vedea în «Monitorul oficial» de era Vineri No. 71, stiriT școlare ♦ D. N. Lăzărescu, dirigintele scoalei din Probotești, comuna Târnanca a fost numit Învățător agricol ambulant pentru întreg județul Dorohoiu ♦ In urma examenului de capacitate ținut la liceul Lazăr au fost declarați absolvenți ai liceului următorii elevi din secțiunea reală : Borcea St. Eduard, Demetropol St., Dobrescu T., Huch V., Iliescu, Mihailescu V., Minciu V., Panaiit C. Popescu Niță, Prager G. Stoenescu Em., Stoica D. Stern H., Ioanovici, Persu G. și Serafim ȘTIRI ARTISTICE — Mâine, Duminana, 1 Iulie, se va da o frumoasă saua de n5ata sala ..Turn-Verein“ str. Brezoianu No. 35, sub conducerea d-1 profesor de dans A. Bogyo. TRIBUNĂ LIB! Absolvenții școalelor comerciale superioare - neeliberarea diplomelor certificatelor Absolvenții școalelor comerciale superioare din anul acesta, deși au făcut un an mai mult ca ceilalți, totuși întîmpină greutăți mult mai mari. Așa, conform dipozitiunei luate de d. ministru respectiv, nu li se eliberează nici un soíți de certificat cu care să poată dovedi că au absolvit școala, până ce nu vor face o practică de șase luni la bănci sau la instituții de credit publice ori private. Și nu ar fi atât de greu pentru eî, dacă ar fi știut de aceasta mai de timp, dar nu numai eî, ci nimeni nu a știut de practica in chestie până in prezent, așa că e ceva surprinzător pentru dinșii și tot odată nedrept. Toată lumea zice că aceasta nu e decât o pedică pentru tinerii absolvenți, și aceasta o zic cu drept cuvint pentru următoarele motive: Actualii absolvenți au făcut practică în școală in anul al IV-lea, care s-a înființat anume pentru aceasta, tocmai pentru motivul că practica reală nu s'ar puea face nefiind locuri;ăcî, înainte de a se înființa a aul al IV-lea era vorba numa de șase luni de practică; în fire, studiindu-se chestiunea maî de aproape s’a văzut că practica s’ar face mai cu folos în școală și ași s’a înființat anul al IV-lea. :iare se predă pe lângă cele salte materii și biuroul comercial. Insa lege s’au menținut și cele 6 luni de practică, lucru ce nu e drept și care pune în o situație rea pe noui absolvenți. Este oare de vre un folos practica în chestie și cine ii va plasa pe absolvenți pentru a o face? Absolvenții, neposedând certificatele de absolvire, vor întimpina greutăți chiar pentru a face practica ce li se cere, căci, cine îi va crede pe cuvînt că’s absolvenți ai școlilor comerciale superioare, când ei n’au nici o tidulă la mână? Apoi, ei au interesul de a face practica ce li se impune și de el, vor fi nevoiți a o face gratis, in care timp părinții absolvenților trebue să li mai poarte de grii încă 6 luni.Ori, ei nefiind salariați, li se va putea da atribuțiuni serioși, de la cari să poată profita? Desigur că nu, căci ce responsabilitate pot avea eî fațl se leege Așa că această practică e de prisos, căci pe lingă că nu va fi folositoare, va răpi încă o sumă de an tinerilor absolvenți, In care timp el ar putea să profite mult mai cu folos, având certificatul de absolvire. Insă, prin neeliberarea certificatelor li se mai pune o mediea mai grea, căci lovește dinut ta viitorul tinerilor absolvenți. Majoritatea absolvenților, decembrie curent, trebue să intre in armată, și cum eî nu au știut nimic de practica de 6 luni și de neeliberarea certificatelor, nu s’au îngrijit mai din timp de aceasta; căci, de obiceiu, consiliul de revizie al recrutărel ii întreabă pe elevi dacă au nevoe de a fi anănați și ei nu au solicitat aceasta, ci au cerut să fie luați. Cine ar fi făcut aceasta, dacă ar fi știut că la finele anului nu pleacă cu certificatul? Și, la Noembrie, când au vor prezenta la armată conform ordinului de chemara și neavând aici o dovadă că au absolvit comercială superioară, desigur , vor fi luați pe termen de aol. Iată deci, cum li ce strică viitorul prin neeliberarea de certificate , căci, după cum se știe, școala comercială nu-și dau bogătașii copiii, ci cei mai mulți părinți al copiilor sunt sărați și nu vor avea de unde să le plătească taxa pentru a-i amâna. Pentru considerațiile se preced, d. ministru al cultelor și metru*țiunei publice cata rugat a dispune ca să se elibereze diplomele și certificatele absolvenților șccolelor comerciale superioara, spre a li se servi la facerea practicei, în caz când nu se desființează, cum și la armată pentru eare a fi absolută nevoe. AI G- Nofroessee. INTAMPLAN am CAPITALA Hoț de vite Circumscripția 33 a arestat iert și a trimis la siguranță pe măcelarul Anghel Petre al Chiranei, care furase din magazia No. 21, de la abator o mare cantitate de seu, proprietatea d-lui Ion M. Cotara din calea Văcărești. Anchetat la siguranță, d.emisar Zahiu a izbutit să descopere că arestatul este un vestit hoț de vite și s’a putut stabili chiar ca el este autorul furtului unui bou ce s'a găsit tăiat ieri dimineață Intr’o ghețărie din Calea Văcărești. D. comisar Zahiu și-a întins cercetările, fiind vorba de furturi cari se practică de multă vreme și al căror autor trebue să fie a l restatul de azi. * Un om practic Se vede că gropile de pe soseaua Herăstrăului a scos din sârus pe bieții locuitori, de s au apucat să’și înlesnească singuri mijlocul de a putea umbla pe șosea. Vor fi protestat oamenii, vor fi reclamat și văzând că nul chip să fie auziți, s’au pus pe treabă. Vre-o 10 tineri, un cap cu un oarecare tranzelar, Tais, din șos. Herăstrăului 5, au aținut calea tuturor căruțelor cu nisip sau su meloz se treceau pe șosea și pe care cum trecea o răsturnau pa șosea. Astupaseră ai așa câteva din gropile de pe șosea, până când a intervenit circumscripția, cum că adică n’au voe oamenii să’și facă dreptate singuri, nici chiar când nimeni nu vrea să le-o facă. Ispravă de pungaș Petre Dinescu e unul din clienții obicinuiți ai arestului poliției. Pungaș cu diplomă, făcuse ce făcuse și de câtăva vreme nu mai căzuse în nici un păcat. Ieri însă și-a încercat din nou meseria, dar i-a mers rau. A bănuit că e ceva de furat intr’o magazie a d-lui Dumitru Menafu din str. Cazărmei 71 și tocmai pe când încerca să tae cu o pilă urechia lacătului de la megazie, I-a pus lui mâna în urechi stăpânul și ce i-a pătimit spinarea numai el știe. După toate acestea, pungașul a mai fost ținut și la circumscripția 26, de unde însă i s’a dat drumul după ce i s’a tras..., o morală sdravănă. Dioarae Arestări. — La serviciul siguranței a fost arestat erî Niță Vasilescu, zis Grecui, pungaș, fost condamnat, care furase femei Frosa Ion din str. Biena-Doamna, o sumă de bani și un inel de aur ce s’au și găsit la dânsul. — Cu mandat a fost arestată servitoarea Maria Samson, urmărită pentru furt. —• Circumscripția 42 a arestat pe precupețiți Dumitru Iordache, din strada Frunzei 40, care și-a bătut grav nevasta. Aceasta se află acum in spitalul Maternitatea, fiind și însărcinată aproape de a naște. SFATURI MEDICALE Lapte și iaurt .Laptele este un aliment nn-. jutritiv și în același timp o doctorie puternică contra multor boale. Se gândesc la numeroșii copii Intercast prea de timpuriu, la numeroșii bolnavi de tuse, de inima, de ficat, stomac, rinichi, cari se pierd din cauză că nu știu că bând lapte s’ar putea vindeca, sau n'au de unde să și-l procure“. „La noi era odată obiceiul, care se pierde, când lumea făcea cură de lapte la stânii. La băile noastre minerale, astăzi găsim multe bune și frumoase, numai ca să facă cineva o cura cu lapte, rar găsește. Și cât ar fi de folositoare băile minerale, dacă ar fi însoțite de o dietă o» lapte pentru boalele chronici“. In orașe și în satele unde in tot timpul, vara și iarna, un copil, un bolnav, un bătrân, nu poate găsi să bea lapte, nu e da trăit viață sănătoasă. I Am reprodus rindurile de mai sus din o scriere de medicinăopulară, despre lapte, ce am puricat pentru Întâia dată in 1899 în ziarul „Românul“ ce apărea atunci, scriere publicată apoi in „Buletinul direcției sanitare“ și în câteva edițiuni succusive prin Marile Magazine de ASMS Boonrestlin 71 al MUSocun. Crama Cal. Tiotorim,44Di Ui dOilini, at. Utirol 48 — Furnisor al Curței Regale — are onoare a aduce la cunoștința unor sale clientele din toată țara, că a Înființat In magazinul său o secțiune specială de PUȘTI pentru pădurari lucrată special pentru acest magazin și fiind de o construcție solidă și — PREȚURI FOARTE AVANTAGIOASE — Model No. 230.—Pușcă cu capsă, cu o țeavă, lei ..................15 Model No. 285.—Pușcă cu capsă, cu done țevi, solidă, recomanda Ofibilă, lei...............................................................................un Model No. 236.—Pușcă cu capsă, cu două țevi, oțelurile Înainte,a foarte solidă, funcționare admirabilă, model f. recomandabil "IU Model No. 138.—Pușcă foc central, cu o țeavă, sistem „Mauser“, Q A cal. 12 aaü 16, robustă, recomandabilă, lei......................OU Model No. 101.—Pușcă foc central, cu două țevi. calibru 12 sau 16, cheia de deschidere intre cocoașe, cocoașele punându-se sinrgure la piedica de siguranță, m. solid, lei......................odei No . 1103.—Pușcă foc central, cu două țevi, calibru 12 sau 16, cheia de deschidere intre cocoașe, cocoașele punându-se singure la piedica de siguranță, oțelurile înainte, (armă de pt reclamă a magazinului), pușcă recomandabilă, lei . . . Nu Prețurile sunt reduse, fixe și se inteleg numai cu bani gata.—Expedițivul In toată țara.—Gomandele se efectuiază în ziua primirei. 190 William Foster I Co., Ltd Locomobile, Trpersitoare „MINUNATA“ Modelimi — cu cele mai nouă perfecțiuni — BATOZE de PORUMB cu aburi, originale „MINUNATA“ etc. THEODOR UMRATH! Societate în Comandită ............................... ¥isocaiî?raga —-----------— Treerătoare de mână, Garnituri de treerat cu manej ................ in diferite mărimi ............................... ........... Batoze de porumb simple și duble Tocătoare de pac, Său, cosea!, zis. SEMĂNĂTOARE ÎN RINDURI: „ORIGINAL“ cu distribuirea seminței prin rotițe canelate. „PRECIOSA“ cu distribuirea seminței prin lingurițe. DEPOZITARTgEINER a U: Koralek & Maher BRAEâ — CASA SPANI 5.93 & if; rin* j&gist POMPE ORIGINALE WORTHINGTON se găsesc în depozit la Reprezentanța pentru România a Companiei Worthington W. STMBECKEE, Bucuresci LINCOLN, ANGLIA primară a Capitalei e bună. Numefabră tifoidă e ia din conducfoarte bună de vetre baete