Universul, octombrie 1907 (Anul 25, nr. 269-299)
1907-10-28 / nr. 296
ANUL XXV*—No. ^^6.—Duminecă 28 Octombrie"1907 *.» CELE DIN URMA ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA “g ifonumentul militar din T.Măgurele.— (Vezi explicația) PROECT DE LEGE Monopolizarea vânzării Biuturilor spirtoase în comunele rurale și mesuri în contra beției — Urmare și sfirșit — Art. 20. — Este interzis cârciumarilor a vinde alte băuturi alcoolice decât cele ce li se vor procura de comitetul cârciumilor. Gârciumanul dovedit că a vândut alte băuturi alcoolice, decât cele procurate lui de comitetul cârciumilor, va fi condamnat la o amendă de 200 până la 1000 lei și la închisoare la două până la patru luni, pierzând pentru totdeauna dreptul de a mai fi cârciumar. Comitetul cârciumilor este dator a constata prin proces verbal acest delict și a cere judecătorului de ocol condamnarea culpabilului. La caz când comitetul cârciumilor nu și-ar îndeplini această datorie oricine este în drept a denunța judecătorului de ocol delictul. Judecutorul este dator a face de îndată cercetare la fața locului și în caz de va constata denunțarea de întemeiată, a condamna pe cârciumar la penalitatea arătată mai sus și pe comitetul cârciumarilor la o amendă de la 500, până la 2000 lei, plătită solidar de membri lui. In contra sentinței judecătorului de ocol condamnații au drept de recurs la tribunal în termen de trei zile ; tribunalul se pronunță în ultimă instanță în termen de 15 zile. Art. 21.—Este absolut interzis cârciumarilor a da consumatorilor băuturi pe datorie. Orice vânzare trebue să fie făcută numai în contra numerar, răspuns în momentul în care se dă băutura. Este asemenea interzis a se da băutură în schimb de măr 5 bani Sngilomâriîa.—1O bani In strainaiate Calendar pe amil 1907 Ortodox sâmbătă, 27 Octombrie.—Sf. Dumitru Basarabov și Nestor Catodic Sâmbăta, 9 Noembrie.—Theodor Basa soarelui 7.05.—Apusul 4.55 București, 27 Octombrie. Comisia parlamentară Jouî s’a terminat, la Comisia parlamentară, discuțiunea generală a proiectului de lega pentru învoielile agricole, discuțiune ce a durat trei zile. După cum s’a putut vedea din dările de seamă publicate zilnic, proiectul a fost criticat și susținut într’un chip destul de viu. D. Disescu, membru al opoziției conservatoare dar care a luat parte la dezbateri nu ca reprezentant al iei, ci personal ca deputat, a criticat proiectul găsind că unele din dispozițiunile lui sunt neconstituționale. Alții, membri ai partidului liberal, au primit proiectul în general, dar au criticat unele dispozițiuni. Majoritatea s’a declarat pentru proiect, în general și în amănunt. In ședința de joi dimineața, d. ministru de interne Brătianu a recapitulat toate criticele, le-a analizat și a tras încheierea că din nici o parte nu s’au propus soluțiuni mai bune decât cele cuprinse în proiect și că aceste din urmă soluțiuni sunt cele mai potrivite în starea de astăzi a lucrurilor. Din lunga discuțiune generală a reeșit recunoașterea unanimă că starea de lucruri de până acum nu poate cu nci un preț să mai continue și că e interesul suprem al țării să se stabilească între Proprietari și țărani relațiuni ntemaiate pe dreptate pentru ca armonia să domnească tetre acești doui factori, „" Trebue’ să relevăm declarațiile categorice ale d-lor miniștri că guvernul, dispus să primească modificări asupra amănuntelor, nu va ceda în ce privește principiile. După cum a spus d. primministru D. Sturdza, aceste principii au fost enunțate în programul de la Iași al partidului liberal. Guvernul s’a angajat solemn, prin manifestul regal din Martie trecut, pe baza căruia s’au ales actualii reprezentanți ai națiunii. Guvernul și partidul vor face reformele solemn făgăduite, sau vor cădea. Joar după amiază a început discuțiunea pe articole. In cursul acestei discuțiuni, modificările de amănunt ce se vor găsi nemerite, vor fi introduse în lege. Chiar în prima ședință s’au admis unele modificări, după cum s’a putut vedea din darea de seamă ce am publicat. din Rm (Coresp. particulars a ziarului «Univerul») Londra, 22 Octombrie. Campania de toamnă împotriva Lorzilor După cum e un sezon de toamnă la Covent Garden, tot așa e o campanie de toamna împotriva Camerei Lorzilor ; însăși miniștri o conduc, cu o extremă energie. Primul ministru de pe cel d’întâiu semnalul , săptămâna aceasta, d. Ascoiit, cancelarul Tezaurului și d. Lloyd George au continuat. Dar observatorul nepărtinitor, e neapărat silit să recunoască cum că toate discursurile acestea, toate aceste critici sunt departe de a excita entuziasmul publicului. E lucru vădit că această chestiune nu pasionează opinia publică. S’ar putea spune că d'abia o interesează. Atât de mult s’a vorbit și s’a strigat împotriva Lorzilor ! Toate argumentele au fost așa de multe ori repetate; dintre toți oamenii, englezul este cel mai puțin capabil să dea atenție, să se intereseze de punctele de politică abstractă, de discuțiunile de drept constituțional. Insă, chestiunea Camerei Lorzilor e puțin o discuțiune de acest fel : nu face de loc parte din practical politics, politica practică, ce singura ar putea să emoționeze pe alegătorul anglo-saxon. Până aici toate măsurile votate de Camera Comunelor și respinse de Camera Lorzilor nu sunt de așa fel ca să poată agita mult opinia publică. Chiar legile agrare, acea relativă la Scoția și și acea privitoare la Anglia, asupra cărora o să se înceapă lupta de la deschiderea Parlamentului, lasă nepăsători pe cea mai mare parte a cetățenilor britanici. Nimeni, la adică telea, nu pun mult temeiu pe ele. Nu prin legi se va obține reîntoarcerea la ogor, ,,back to the land“. Depopularea câmpiilor provine din multe și adinei cauze, care scapă in mare parte oricărei acțiuni a legislatorului. Va trebui, deci, să se caute altceva, să se găsească o chestiune care să aibă aceste două caractere : 1) de a diviza neapărat cele două Camere; 2) de a interesa sau chiar de a pasiona pe alegători. Dar trebue multă bâtie de cap, căci o astfel de chestiune nu se poate dezlega cu ușurință. Proectul legii asupra învățămintului, „Education Bill“, pe care toți neconformiștii, adică elementul principal al majorității liberale, ar voi să-l reia, are pe cel dintâi din aceste caractere, dar desigur nu pe cel de-al doilea. Orice mäsurä întrucâtva serioasă în privința Irlandei este cu neputință pentru acest moment. Nu mai rămâne decât legile sociale, dar pe acelea, conservatorii din Camera Lorzilor le vor vota tot cu atâta grabă ca și liberalii din Camera Comunelor. Alegerile comunale Alegerile comunale care au avut loc Vineri în orașele de provincie ale Angliei și a țării Galilor, au fost o victorie pentru conservatori. Candidații socialiști au suferit numeroase înfrângeri. Presa antisocialistă spune că rezultatele acestor alegeri constitue o adevărată înfrângere pentru cauza socialismului. După statistica definitivă, se poate evalua că conservatorii au câștigat 145 scaune, liberalii 23, partidul lucrătorilor 20 și socialiștii 4.. Marea majoritate a isbânzilor conservatorilor au fost dobândite în orașele care au ales în alegerile parlamentare din urmă pe deputații liberali. Nu trebue însă, să se deducă de aici că ministerul liberal a pierdut încrederea alegătorilor. Cu mult mai degrabă ,amenințarea mereu iminentă a grevei de la drumurile de fier a pricinuit această reacțiune împotriva socialismului. O prietenă, a lui Napoleon III Tribunalele engleze ocupându-se cu succesiunea misse Howard, contesă de Beauregard, care se ridică la 3.400 000 lei, în lnngi morții fiului său, contele de Rachevoi, întâmplată în luna August trecută, au ascultat următoarea istorisire asupra obârșiei acestei averi : Miss Howard, al cărei nume adevărat e Elisabeth-Anna Hargett, era foarte mult lansată în societatea londoneză, în momentul când Louis-Napoleon se găsea in Anglia. Miss Howard își puse punga la dispoziția pretendentului și-l ajută in proiectele sale. Când acesta deveni prezident al Republicei franceze, ea îi urmă în Franța și se așeză la Saint- Groud,liitind cu dânsul în calitate de amantă oficială. Când impăratul luă în căsătorie verișoara de Montijo, miss Howard își vözu spulberate speranțele concepute de a fi împărăteasă și se mânie oarecum pe dânsul. Napoleon III o potoli făcând-o contesă de Beauregard, oferindu-i un palat la Versailles și o sumă de 6 milioane. Fiul ei fu contele de Bechevet și credința generală era că copilul era fiul împăratului. West. ...... furt, precum grume, ouă, păsări sau orice alte produse ale economiei agricole. Cârciumarii nu vor putea sub nici un cuvânt să Împrumute bani cu sau chiar fără dobândă, nici să dea bani ca arvună pentru produse sau munci agricole, afară de muncile agricole pe care cârciumarul, în caz de a fi proprietar, ar avea să le facă pentru agricultura sa proprie. Pentru orice infracțiune la aceste dispozițiune cârciumarul va fi pedepsit cu o amendă de cinci ori superioară sumei pentru care va fi dat băutura pe credit sau în schimb de mărfuri și de trei ori superioară suma ce va fi împrumutat sau arvunei ce va fi dat pentru munci sau produse agricole. Cârciumarul este liber a-și întrebuința banii ce ar fi având de fructificat în împrumuturi de ipotecă, în participări la Băncile Populare și în orice fel de operațiuni și întreprinderi comerciale străine comerțului băuturilor spirtoase. Art. 22. — Comitetul cârciumelor, orî-ce consilier comunal, precum și orî-ce agent administrativ și financiar de orî-ce grad, este în drept a denunța prin adresă netimbrată judecătorului de ocol infracțiunile la dispozițiunile articolului precedent. Judecătorul procede la cercetare și își dă sentința. Condamnatul poate face în termen de 3 zile recurs la tribunal, care judecă în termen de 15 zile în ultima instanță. CAP. V Art. 23.— Cârciumile comunale se deschid în zilele de lucru la ora notărîta de comitetul cârciumelor. Duminicile și sărbătorile ele trebue să stea închise până la orele 11 dim. In tot cursul anului și în toate zilele cârciumele se închid la orele 8 seara. Este absolut interzis a se face în cârciumi jocuri de cărți sau alte jocuri la noroc. Jocurile de dibăcie, precum popicele și biliardul sunt permise. Cârciumele pot să țină hore și scrîncioburi, după vechile datine. Art. 24.—Cârciumarii nu vor da băutură copiilor mai tineri de 16 ani; nu vor da sub nici un motiv și sub nici o amenințare oamenilor beți; nu vor primi in cârciuma femei bete sau cu moravuri recunoscute rele. Cârciumarii împreună cu ajutoarele lor sunt datori să înfrâneze orice neorânduială ar încerca cineva să facă în cârciuma; la trebuință vor recurge la puterea publică, agenți polițienești, geandarmi, paznici, spre a restabili ordinea și a face ca consumatorii să se conformeze legea de față. Motivul că s’a dat neregulat băutură, sau s'a tolerat alte contravenției la legea de față, sub impresiunea amenințărilor sau a maltratărilor nu acoperă în nici un caz pe cârciumar de responsabilitate. Art. 25.— .Pițntra..orice contra-vențtuni la dispozițiunile art. 23 și 24 cârciumarul va fi condamnat la o amendă de 20 până la 50 Ioi. In caz da recidivă va fi condamnat la o amendă îndoită și va fi destituit. Condamnarea în aceste cazuri este dată de comitetul cârciumarilor și amenda împlinită imediat. Cârciumarul are drept de recurs în 3 zile la Judecătorul de ocol, care se rostește în ultima instanță în termen de 15 zile. Art. 26.—Dacă prefecții, inspectorii comunali, orî-ce inspectori administrativi sau financiari vor constata că s’au comis în cârciume unele din contravensiunile arătate, mai sus fără ca comitetul, cârciumelor să-șî facă datoria de a le pedepsi, ei au dreptul a condamna imediat atât pe contravenienți la amendele prevăzute la art. 25 de mai sus, cât și pe membri comitetului cârciumelor la o amendă de la 60 până la 120 lei plătită solidar; amenda se va încasa de îndată, condamnarea fiind în acest caz fără recurs. CAP. VI Art. 27.—Orî-cine fiind beat se va gâlcevi, se va deda la neorînduelî de orî-ce fel, sau va cădea în drum, va fi pedepsit cu o amendă de la , 2 soî la 20 lei, în caz de recidivă, în cursul aceluiași an la amendă se va adăuga arestarea pe 24 de ore ; în a doua recidivă, pe lângă amendă se va adăuga arestarea pe 48 de ore ; la a treia recidivă în cursul aceluiaș an de la prima condamnare, se va adăuga la amendă închisoarea pe 3 zile. După aceasta a treia condamnare, comitetul cârciumelor este dator să înscrie numele condamnatului pe o listă zisă a bețivilor, ce se va ține la toate primăriile. Cel înscris pe această listă nu va mai fi primit în nici o cârciumă, fie în comuna unde locuește, fie în oricare alte comune, cărora va fi fost comunicată oficial lista bețivilor. Art. 28.— Condamnările prevăzute la art. precedent se pronunță de comitetul cârciumelor și se execută imediat. Prefecții, inspectorii comunali, precum și orice inspectori administrativi sau financiari, constatând infracțiunile comise in contra disposițiunilor acestui articol, au și ei dreptul a da aceleași pedepse, condamnând în acelașî timp și pe membri comitetului cârciumelor, cari n’au pedepsit infracțiunele, la o amendă de la 60 până la 120 leî, executând-o solidar și îndată. Aceste condamnări sunt definitive. Art 29. — Toate amendeie prevăzute în legea de față sunt încasate prin perceptorii comunali, cu aplicarea legei de împlinire a impozitelor Statului și sunt vărsate la fondul cârciumelor comunale. Art 30.—Toate amendeie prevăzute în legea de față se transformă, în caz de insolvabilitate, în închisoare după regulele stabilite de codul penal. CAP VI Măsuritu contra beției privitoare la cârciumele din comunele urbane Art. 31.—Numărul cârciumelor affate în comunele urbane la promulgarea lege de față nu se va mări în nici un caz. Nici un debit nou de băuturi spirtoase nu va fi îngăduit a se deschide. Art. 32.—Pe măsură ce debitele existente se vor închide, fie pentru încetare de comercia, voluntară, prin deces sau prin încetare de plăți, fie prin închiderea stabilimentului ca aplicare a dispozițiunilor lege! licențelor de băuturi spirtoase, fie pentru orice alt motiv, debitul închis nu se va mai redeschide. Tot astfel se va urma până când în fiecare comună urbană va rămânea cel mult câte un debit de fiecare 100 capi de familie. Va fi permis oricărui debit să se mute în raza comunei urbane în care se află însă numai cu autoritarea ministerului de finanțe. . Art 33 —Jocurile de cârti și orîine alte jocuri la noroc sunt absolut interzisa in cârciume . Jocurile de dibăcie, precum popicele și biliardul sunt permise. Art. 34.—Dispozițiunile art. 24 și 27 din legea de față se aplică cârciumelor din comunele urbane. Art. 35.—Contramerițiunile la dispozițiunile art. 24 și art. 32 se pepedsesc cu amendă de la 20 la 100 lei, aplicată proprietarului debitului. In caz de recidivă amendere se îndoeie. După a treia condamnare în spațiu de un an de la prima condamnare, stabilimentul va fi definitiv închis. Șeful poliției comunei urbane, inspectorii de poliție și comisarii de clasa I sunt în drept a constata prin proces-verbal contravențiunile și a condamna pe debitanțî la amendă, la limitele aliniatului de mai sus încasând amenda prin perceptorul fiscal local și prin aplicarea legei de urmărire. Condamnatul are un termen de 3 zile drept de recurs , la judecătorul de pace, care se rostește în ultima instanță în termen de 15 zile; caz de achitare amenda se restitue. Art. 36.—Delictele prevăzute la art. 27 se constată în comunele urbane de toți agenții polițienești, de la șeful poliției până la gradul de comisar inclusiv, și toți aceștia pronunță pedepsele de odată cu constatarea și împlinesc amendele, în contra cărora dau chitanțe dintr'un carnet cu matcă. Condamnările până la 10 lei amendă și 48 ore arest sunt definitive. Condamnările mai grele, precum și înscrierea pe lista bețivilor, dacă nu sunt date de șeful poliției, sau de un inspector polițienesc, au trebuință de aprobarea unuia din aceștia spre a se aplica. Listă bețivilor este ținută în comunele urbane de șeful poliției. Art. 37.—Orice agent polițienesc, din cei arătați la art. 35 și la art. 36, va constata că un subaltern al său a avut cunoștință de unul din delictele arătate în articolii precedenți și nu l’a pedepsit, este dator să constate prin proces-verbal neglijența sau toleranța și să condamne pe acel subaltern la o pedeapsă egală celeia ce ar fi trebuit să aplice delictului comis. Dispoziții tranisatorii Art. 3S. — In cursul lunii Martie 1908, toate consiliile comunelor rurale vor hotărî ce cârciume comunale voe sc a deschide și vor constitui corințele cârciumelor, după cum se arată la art. 13 de mai sus. Art. 39.—Cârciumele comunale, ce se vor deschide în conformitate cu legea de față, trebue să înceapă a funcționa la 1 Aprilie 1908. Art. 40. — Toate cârciumele ce ar exista la promulgarea legei de față in comunele rurale și pe teritoriul lor, sunt datoare să-șî desfacă băuturile de care ar dispune până la 1 Aprilie 190S. La cas de a nu le putea desface până la acea dată, comitetul circiumelor va evalua băutunie după principiile arătate la art. 15 de mai sus, se va plăti și le va lua pentru aprovizionarea cârciumelor comunale. Art. 41.—Cârciumele care la promulgarea lege de față ar ține de vînzare, pe lângă băuturi alcoolice și mărfuri de băcănie, de manufactură și altele, vor putea să-și urmeze comerciul pentru toate celel’alte articole afară de băuturile alcoolice. La caz de vor contraveni acestei dispozițiuni, culpabilii se vor pedepsi în conformitate cu dispozițiunile art. 2 al acestei legi. Art. 42. — Comunele care nu vor dispune de capitalul trebuincios primei instalări a cârciumelor comunale, se vor împrumuta până la suma maximală de 5.000 lei de la Banca populară locală, sau de la Banca din comuna cea mai apropiată. Polițele emise de consiliul comunal în acest scop, se vor scumpta de Casa Centrală a Băncilor populare. Consiliile comunale sunt datoare să prevadă în budgetele celor trei ani ce vor urma sumele trebuincioase pentru stingerea datoriei contractate la înființarea cârciumelor comunale. Monumentul ssüuar din Turnu-Magurele — Vezi ilustrația — Dăm astăzi ca ilustrație o vedere a monumentului din Turnu- Măgurele, care se va inaugura mâne, in amintirea soldaților Teleormăneni, cari au murit pentru patrie în răsboiul de la 1877-78. Ridicarea acestui monument este datorită inițiativei unui comitet de militari din reg. Teleorman No 20, al cărui președinte este colonel G. Solacolu, comandantul reg. Ilfov 21 și fostul comandant al regeleorman. Monumentul a fost turnat din bronz la Florența (Italia) de către sculptorul R Romanelli. Placa din stânga reprezintă trecerea Dunărei, de fața fiind Domnitorul Carol, iar cea din dreapta reprezintă un episod din timpul răsboiului pentru independență. Această vedere a monumentului este reprodusă după o fotografie luata de atelierul fotografic Arthur Gerber din T.Măgurele. Sfințirea acestui monument ostășesc va fi celebrată de P. S. arhiereul Sofronie Craioveanul, asistat de clerul din localitate. Comisia parlamentară Ședința a 8-a și a 9-a Deși a fost feri și de sărbătoare — S-tul Dumitru — Comisia parlamentară s’a întrunit și înainte și după amiază. Ședința de dim. a durat până la ora 1 fără un sfert. A continuat discuția asupra cap. IiI—islazurile comunale. D. C. Disescu cere, la art. 13, să se suprime obligațiunea de a învoi vitele la pășunat pe o anume întindere, pentru proprietarii ce nu ar voi să vîndă pământ pentru izlaz; cere de asemenea să se șteargă sancțiunea măsurii de mai sus, ca proprietarii cari vor refuza învoirea vitelor să plătească un impozit fonciar de 13 la sută asupra veniturilor întregii moșii. D. ministru de interne spune că nu se pot șterge aceste dispozițiuni, căci, dacă s’ar șterge, chestiunea islazurilor, care e atât de importantă, ar rămânea nerezolvatii. Și legea actuală a tocmelilor agricole, ai cărei autor e d. P. Carp, cuprinde multe dispozițiuni bune; ele n’au dat însă nici un rezultat fiind-că n’au avut sancțiune. D. Enoilescu cere unele lămuriri pe care i le dă d. ministru de interne. La art. 47 — numărătoarea de două ori pe an spre a se verifica dacă numărul vitelor la hectar nu depășește numărul prevăzut de comisia regională — I. M. Burileanu cere să se spue „numărul maximum la hectar“.—Se admite. I. M. Burileanu mai observă că în articolele privitoare la pășunat nu se prevede nimic în privința miriștilor. D.ministru I. Brătianu ia notă de obervațiunea d-lui Burileanu și spune că va aviza. Să intră în discuțiunea cap. IV—muncile agricole. La art. 24, privitor la libretul de munci agricole, se face observațiunea,că libretul fiind individual, proprietarul sau arendașul nu are nici o garanție față de țăranul care, obligându-se la oarecare munci împreună cu membrii familiei sale, s’ar ține el însuși de angajament dar membrii familiei sale nu s’ar ținea. D. M. Burileanu cere să se specifice bine că se pot face contracte pentru pescuit, papură, etc., dar acestea să nu fie cuprinse în contracte agricole, ci să se facă separat contracte. — Se admite: La art. 35, d. Dinică Schileru ceru ca păzitorii câmpeni să fie numai români, iar nu cum e azi când se aduc turci și fel de fel de neamuri, străine. La art. 45 (Gap. 5 secția 2,— măsurătoarea), d. Burileanu cere ca proprietarul să nu fie solidar răspunzător cu prepusul său cind acesta s’a făcut vinovat de măsurătoarea falsă, decât numai când s’ar dovedi că a fost complice cu prepusul sau. Se admite în sensul că proprietarul va fi pasibil de amendă, dar nu și de închisoare. La art. 46 (măsuri pentru îmbunătățirea culturei) — prin care țăranii posedând păminturi de cultură sunt obligați, a cultiva, pentru fiecare cap de vită mare, pe cel puțin 10 arii plante speciale de nutreț— d. Vintilă Brătianu cere să se prevadă o întindere mai mică de 40 arii. D. ministru de interne I. Brătianu se opune, spunând că țăranii iau pământ în arendă de la proprietari. La art. 49 — care dispune că nu vor putea beneficia de izlazul comunal țăranilî carî nu vor cultiva zarzavaturi pe o întindere oarecare în curtea lor—d.G. Alimănișteanu cere să se prevadă ca țăranii să fie obligați a-șî ține păsările în cotețe, căci astfel nu vor putea cultiva zarzavaturi. D. Burileanu crede că nu e nevoie, căci țăranii sunt obișnuiți a-șî apăra zarzavaturile cu crengi, etc. De aceeași părere e și d. ministru. D. /. G. Duca cere suprimarea art. 50 — prin care proprietarii sunt obligați să comunice comisiei,regionale planul de cultură adoptat pentru întreaga moșie pe un termen de cel puțin trei ani. D-sa își sprijinește cererea pe următoarele trei argumente : 4) Intervenționismul împins la esces duce la vexațiuni și nu acesta e scopul legii. 2) Dispoziția nu o practică căci se poate ca un proprietar să fie silit, din cauza vremii, să nu respecte rotațiunea. 3) Chiar în afară de aceasta, se poate ca cel mai de bună credință proprietar să nu se poată ține de planul de cultură comunicat comisiei regionale, in adevăr, dacă după un an de la declarare ar vrea să introducă o îmbunătățire, o inovație, el ar fi împiedecat de art. 50. D-sa cere ca și țăranii să fie deslegați de această obligație. Comisiunea s-a raliat la cererea d-lui Duca și d. ministru de interne a primit-o. Asupra comisiunilor regionale a fost multă discuție. D-nîi Burileanu și Poenaru- Bordea spun că aceste comisii, așa cum sunt constituite, nu vor fi destul de independente față de întrririle politice. D-lor propun că cei patru delegați (2 țărani și 2 proprietari) în loc să fie aleși consiliul județean, sa fie aleși direct de către țărani și proprietari : țăranii să aleagă douî reprezentanți, iar proprietarii mari cu cenzul pentru Senat, să aleagă doi.>. Moisescu propune să se stabilească TST îmbunalul județului o listă a țăranilor buni gospodari și o listă a proprietarilor cari își cultivă înșiși moșiile și din aceștia să se tragă la sorți. D. ministrul. Brătianu spune că desigur modul de constituire a comisiilor regionale, prevăzut de d-sa un proiect, nu e perfect, dar nu este altul mai bun astăzi, pentru corijarea imperfecțiunilor, a instituit consiliul superior agricol. Răspunde d-lui Moisescu, că prin sistemul tragerii la sorți s’ar putea să vie în comisiune tocmai cel mai slabi, iar d-lor Burileanu și Poenaru-Bordea le răspunde că, în starea de azi a spiritelor, nu ar fi oportun ca țăranii să-șî aleagă reprezentanții în comisiile regionale. La aliniatul c al art. 57 d-nnî Burileanu și Poenaru-Bordea propun să se fixeze prin lege maximul dijmei, și anume una și una, remânând ca părțile să se învoiască după nevoi până la acest maximum. D. ministru de interne spune că e mai bine să se păstreze depozițiunea din proiect. , Inver, maximul și minimul stabilindu-se pe regiuni — iar nu individual — pericolul influențelor politice e nul, căci într’o regiune, sunt proprietari de toate nuanțele politice. Apoi, sunt regiuni in țară, unde maximul de una și una ar fi păgubitor pentru țărani; așa de pildă, în Argeș dijma e de 1 din 3. Ministrul repetă că, în ce privește constituirea comisiilor regionale, dacă se găsește un sistem mai bun decât al d-sale, îl primește bucuros. D. Enușescu propune ca adausul la calcularea maximului dijmei să fie de 33 la sută în loc de 40. Se admite: Alți membri cer să fie egalitate între dijmă și arenda in bani. D. ministru se opune. D. Em. Culoglu cere, la art. 61, să se reguleze chestia podurilor și drumurilor pe moșiile proprietarilor. D. ministru de interne spune că drumurile trebuincioase tuturor se vor expropria. In ce privește podurile, e de mult prevăzut prin lege ca ele să fie expropriate, dar nu au fost fonduri ; de altmintrelea, particularii nu pot pune taxe pe poduri decât cu învoirea ministerului lucrărilor publice. La art. 63 (Secția a 3-a—consiliul superior al agriculturei) se hotarește ca membri consiliului să fie numiți pe 15 ani. In primii 9 ani, consiliul va rămâne neschimbat iar după aceia se va rinoi parțial din trei in trei ani, câte un membru la trei ani. D. ministru spune că ar fi preferat inamovibilitatea pentru membrii consiliului , dar aceasta ar fi atras limita de virstă, ceea ce ar fi făcut ca țara să nu se poată folosi de serviciile tocmai ale oamenilor cu mai multă experiență. Ședința s-a ridicat la orele 3 jum. seara. WmMmie © itee In ziua de 3 Noembrie st. n (St. Hubert), patronul vinătorilor ofițerii regimentului de ulan î «Arhhiducele moștenitor Frantz Ferdinand No. 7», l’au sărbătorit printro vinătoare călare la care au luat paria toți ofițerii regimentului în număr de 37 precum și 4 cădeți cari își fac stagiul , călărind ofițerii inferiori caii de șarjă dați de stat, iar cei superiori caii proprietate. Vinătoarea a fost condusă de l. colonel Ferdinand von Dondorf, comandantul regimentului. Plecarea a fost de pe câmpul de exercițiu, la orele 10 dim. parcurgându-se terenul presărat de obstacolnaturale și artificiale ales și oreganizat din ajun, pe o distanță de 14 km., care distanță a fost străbătută in galop cu 2 timpuri de trap a câte 5 minute și 2 timpuri de pas de 3 minute în zirnp de o oră și 5 minute. Obstacolele naturale au consist din trecerea unei ape adâncă de 4 m, și largă de 10 m, cu malurile aproape drepte ; sărirea a 45 șanțuri largi de 0.60—0.80. 0 șanțuri cu apă largi de 0.80—1 ml 20, un pilin larg de 2 m. 50 și altul de 1 m. 80 avind malul opus. mocirlos pe o întindere de 3 m , două taluzuri înalte unul de 1 m. 19, ■ altul de 0.80 și două garduri vii a 0.80 cm. Ostacolele artificiale constau din trecerea unei porțiuni a căei ferate în săpătură de 2 m, având șanțuri de 0.60 mn dreapta și stânga terasamentului, trecerea unei alte porțiuni a căii ferate in umplutură de 4 m. 50 da asemenea subistríítate — Prin poștă — După o ultimă dispoziție, ministrul de război și al Statelor Unite, Taft, nu va mai întreprinde marea lui călătorie in Europa. Ministrul va pleca de-a dreptul pe coastele Pacificului. La Pilsen (Austria) un băiat de 41 ani, Wilhelm Brada, a dat foc Castelului de la Honigar, al contelului Schonborn. Incendiul a distrus castelul, cu toate dependințele și depozitele de mașini agricole. Pagubele sunt de peste un milion. .*. «Arbeiter Zeitung» din Viena află din Tremborza (Polonia austriacă), cum că patru soldați dragoni s'au sinucis in urma maltratărilor suferite din partea căpitanului conte Koziebrodski. Din Petersburg ,se anunță că în construirea noulor torpiloare rusești s’au utilizat toate experiențele făcute în războiul cu Japonia. Planurile nouilor vase de războift au fost, pentru întâia oară, desenate exclusiv de șantierele rusești, fară a se recurgă la reproducerea tipurilor streine. F. Din New York se anunță ea la Evereth (statul Washington) lucrătorii albi au distrus cu desăvârșire mahalaua lucrătorii indieni. Banca Franței a hotărât să pună la dispoziția băncei Anglia, suma de 75 milioane, in monede de aur. împrumutul e motivat de criza americană. “T"."O ultimă statisticii socotește recolta vinului la 58 milioane hectolitri pentru Franța, 7 mil. și jum. pentru Algeria) 800.000 neutru Corsica și 250.000 neutru Tunisia. Ziarele engleze publică știrea că un inginer din Glasgow a inventat o nouă turbină rotativă, al cărei diametru e numai de 80 centimetri și care dă o forță de 46 cai. Noua turbină, care dă o iuțeală necunoscută până acum, poate fi întrebuințată la automobile și locomotive. — IWU»- ««SSaQin KMnnwm». O CUGETA.K.%. PJSZZ E cu neputință ca un stăpân leneș să aibă servitori silitori. 16 Blzkanaps MÉrafi ROMAN SOCIAL de exroim& mvE Emssmn I Nebuna de la Gorona VI Copila aceea din care el își formase un ideal, pe care o iubea ea pe o ființă îngerească, nu era decât o cochetă de rând ? Nu, nu voia să creadă. — Vreau să am o convorbire cu ea, își zise tânărul. In acea seară, după cină, nu se duse la culcare. Era îngrijorat. Eși de la vilă și încet-incet ajunse la casa lui Tonio și când ajunse acolo, fără să știe el însuși pentru ce, sări peste gardul de plante vii al gradinei și apucă spre fereastra Natalie?. * In acel moment, Tonio, care «sățea la „pândă” trase asupra lui. Rănitul fu transportat în casă. Tonio, care simția deja remușcare pentru crima comisă, nu știa dacă trebuia să fugă sau să stea pe loc. D’o dată trecu pe dinaintea lui Natalia, cu obrajii aprinși, cu părul despletit. Țăranul o opri. Dinsa se întoarse indignată și ’i aruncă o privire furioasă. — Ucigașule, tu l-am omorît ! — Da, eu , aveam tot dreptul, căci omul acesta voia să mă desonoreze. — Dînsul ?! — Da , e amantul tân. — Dinsul ?! repetă Natalia. Jur pe tot ce am mai sfânt că nici nu-l cunosc. Tonio se cutremură, lăsă pe Natalia liberă și, în loc sa se ducă să dea ajutoare rănitului, o croi de fugă printre vii. Mii de planuri ciudate îl vansa și prin minte. Intre toate, o singură idee, o idee fixă îl întuneca mintea . Să găsească pe Șchiopul și să-și răzbune asupra lui. Noaptea era întunecoasă însă Tonio cunoștea toate potecie și știa unde se oprea, de obicei vagabondul. — De data asta n’o să-mî mai scape, murmura dânsul printre dinți; înainte d’a mă duce la ocnă, trebue să-l omor și pe dânsul. Era să intre în pădure, când o umbră albă se ridică înaintea lui.. Tonio fu cuprins de o frică superstițioasă și rămase ca pironii în locul sau. Umbra întinse brațele spre dânsul, apoi înainta. Atunci Tonio recunoscu pe „nebuna“. — Fiica mea, Tonio , strigă dânsa, fiica mea. — Ge’rui vorbești de fiica ta? Pleacă d’a er. Eu nu știu că ai o fiică. Eu vreau să răzbun pe a mea. — Fiica ta e fiica mea, zise nebuna. Țăranul nu luă în seamă aceste cuvinte. Dinsul respinse pe nebună. — Lasâ-ma, lasă-ma, că altfel îl scap, n’o să-l mai găsesc și eu vreau să-l ucid. — Să-l ucizi? Da, așa am făcut și eu. Uite sângele luî aci pe mâinile mele. Dinsul mă necinstise și nu avusese de mine nici un pic de milă și nici de fiica mea. Dar mi-am răsbunat. Nebuna zise intr’un mod sinistru, ceea ce făcu pe Tonio să se infioare până in măduva oaselor. Ochii eî luciau în umbră ca douî cărbuni. Tonio se simțea acum mai potolit. — Lasă ca o sâ’l prind altă dată pe Șchiopul, își zisa dtosul. Acum trebue să mă întorc acasă. Vreau să știu dacă tînărul acela a murit și apoi mă voiu duce să mă predau jandarmilor. Respinse din nou pe nebună care continua a bolborosi fraze neînțelese . — El a voit așa, numai el ! Și dacă fiica lui ar ști... Sărmana smintită nu observase că Tonio plecase. Și ea stăpinită de o nouă idee, începu să alerge spre vii și sa opri dinaintea unei porți închise pe care erau zugrăvite două țeste omenești. înăuntru se zuriau o mulțime de cruci. Era cimitirul. Intunerecul era adine însă se părea ca nebuna îl străbate cu ochiie”. — Bacă-me ! eacă-me ! Ah ! credeai că n’o să vin în noaptea asta ? Băgă mâna printre gratiile porții, împinse un zăvor, intră și înainta cu pas hotărît, trecind ca o umbră printre cruci, fără să le atingă. Dacă cineva ar fi văzut-o in acel moment, și-ar fi făcut cruce și ar fi fugit. Ajungând la un mormint însemnat numai cu un lemn, se așeză pe el și isbucni intr’un rîs lugubru. — Tu ești aci înăuntru, murmură dinsa cu capul aplecat în jos. De ce nu mai pot să te ucid o dată! Ți-aș sfâșia inima cu dinții ! Stătu mult timp acolo bolborosind cuvinte de ură și de resturnare către mort, apoi se sculă și porni împleticindu-se spre poartă. Aci remase uimită de priveliștea ciudată ce avea inaintea. In întunericul câmpiei se vedeau mișcându-se lumini de facle și niște umbre omenești cari păreau a duce un obiect lung. Curând văzu luminele și oamenii oprindu-se la casa lui Tonio. VIII Șchiopul se învârtia in acea seară prin via lui Tonio căci presimția că, după ce băgase dănueala în inima lui Tonio, avea să se petreacă ceva deosebit. Șchiopul văzuse pe Armand intrând in grădina lui Tonio și crezuse că e Victor. Auzi detunătura puștei și, ghicind adevărul, se depărtă încet spre a se îndrepta apoi spre vila contelui Ramori. Locuitorii vilei nu se culcaseră încă. Contesa avusese în acea seară, o convorbire cu Victor și-i spusese că aflase de întîlnirile lui cu țăranca și că prin urmare chiar a doua zi trebuiau să plece din acele locuri, spre a pune capăt unui scandal care nu mai putea să dureze. Spre marea surprindere a bătrânei aristocrate, Victor nu făcu nici o obiecțiune. Ba încă el se apropie de Amalia, care de câteva zile nu face altceva decât să plângă și să se închine la icoane, și îî zise cu un accent afectos: — Sunt și eu plictisit de a mai sta aici. Spune, Amolio, dorești și tu să ne reîntoarcem în oraș? „Dacă e așa,atunci visul mamei mele se va putea realiza mai curând. (Va urma) o Sunt rugați bine abonați, cari fac reclasnațiuni sau cer schimbări de adresă, să bine-voiască a trimite la Adție totdeodată șî eticheta pe care este imprimată simié adresa, spre a se putea da curs repede reclamaliluitor și a nu se face întârzieri ,cu trimiterea ziarului la noua adresă.