Universul, iulie 1908 (Anul 26, nr. 178-208)
1908-07-22 / nr. 199
Blarți 22 Iulie 1008 Os Vînzare Porî de fier și de lemn, uși și ferestre mari și nici, geamuri, tablă de fier pentru acoperișuri, lemnărie, »casidskî, 38 lespezi de piatră de Rușciuk cioplită, lete se vind — wmm Estra — A se adresa la «Universul». U. A apărut in editura librăriei M. Iliescu, din Roșiorii-de-Vede, «Circalatorul» pentru cereale, cu prețuri gata până la 105 dubli decalitre lucrat fie d-l loan T. Crues a fost revizor școlar. Mai cap înde măsurile vechi din Moldova și Dobrogea, transformate în noul și monedele straine cu valoarea lor un lei noul, etc. Această lucrare, prezintă o deosebită importanță și este de mare folos : producătorilor agricoli, sătenilor, comercianților, etc., înlesnind, transacțiile de producte. Calculatorul este așa întocmit, că se poate purta un buzunar de cumpărători. Se folosește și neștiutorilor de carte dar cunoscători de numere. Se află de vânzare la toți librarii din țară. In localitățile unde nu se găsește, doritorii se pot adresa editorului, trimetând costul, plus porto 20 bani. Prețul unul examplar asta mimat 4 le. 2381 _ " A SE FERM GGHYRAFACER) Cerați niumai adevărata ! «Em fs y cs fia mi frumusețe! "istî fîîi Efs, ParÎ Emetîî, Sue Vivienne FA.EIS Kaurt șatre «ane pentru îngrijirea copiilor mici sanatosi și bolnavi • — «io Si*. # aratăm — Mc'Mca! SpItatetiKl de Sepii Strada Șerban-Vodă Ng 20 $0cec si 1255 De vânzare la notaria iibâriil* Mn toni 8 literara mortanîâ Săptămâna viitoare apare în Capitală un interesant anuar al lumei politice, literare, publicistice, etc. lucrare importantă. „timbul general al romanului* de pretutiodenî“ (vol. I) emisine 250 portrete ale celor mai de seamă bărbați ai țârei, precum și multe din ale românilor fruntași din Transilvania, însoțite de date biografice. Cuseiese in autotip ce sunt foarte reușite, coperta e artistic ilustrată, hârtia fină, totul formează o lucrare interesantă Prețul unul exemplar va fi de lei i , ediție de lux 20. Comenzile se fac d-luî Valentin, str. Sărindar 7. Administrator de moșie, absolvente ieagricultura. I0 ani practice, cu întinse clinii dioic și al viticulturii, posniculturii și creșterea vitelor Cutii post. Adresa : VE AR fi AȘ, str. Aposon No ! București. 2404 SE CRIZTA la Fabrica de ciocolată. IM RWNFY UN Bragastsst și as suprawghaiar în fabrică, ambii cu ga Ciin^lt. 2412 la VIILE și d-lui PETRE BALACEANU gara Scaeni, se vinde cantități mari de Pty M[] <xcelente pentru masă și compot, precum și — amumim wa masa — și pentru nasist. Telefon prin Ploești. Űri «Iert de oră de tren de la Pepinieră la Ploești, 6 trenuri pe zi._______2362 Piliie, STEOE SPECIALIZAT IN boumm șî (Diabet, Gută, Obezitate, Constipație cronică, etc.) în clincile profesori. ,Fr C. von Noorden ( Viena) și Fr. von Miller (München). Consultațiunî G— S p. m. Pentru cei lipsiți de mijloace, gratuit, de la 8—9 a. m. 14.— Strada Colțel,—14 _________Telefon 21 35 2313 Armăsari și ape de pur sânge, bătute cu Vinari sau Solon, cu mânji din anul acesta de vânzare la Buzău. Hergheia Albatros. Are adresa : Administrația Alexandru Marghiloman 14, Strada Mercur, București, cm fi Demilano, Villa Albatros, iUiarâu 2350 ITfll. UZAROVICI Specializat la Facultatea dentară din Viena la BfJLE de ÎÎIBA și DINȚI Extracțiuni aseptice și fără durere. Dinți artificiali , plombe și lucrări de aur artistice. Consult. 9—12 si 2—6 Calea Victoriei 28, Pasaj Vilacros, scara E 2308 Dr. LS ARASDH Be la L’acultatea din Paris Fost elev al profesorului Fournier SPECIALIST Ia BOALE de PIELE și SIPHYLIS — boalele purului — 120, in Calea Victoriei, No. 12q (lângă Biserica Albă) Consult, S—0 si de la 2—3 p. In 2056 Feimafl mî ambis dacă întrebuințați renumitele Bonboane Orientale, (marca Semiluna cu sica) contra mirosului urât »i gurei. Cele mai recomandate pentru fumători spre a se lăsa de tutun. Bonboanele Orientale dau gurei un miros delicat și o senzație delicioasă incomparabilă. La toate farmaciile și drogheriile. 50 bani cutia. Observați bina Semilunajtu stea. 2297 Sultanului, care a vrut sa ucidă două epuri cu un singur glonte. Ministrul a sfătuit presa să facă propagandă ca macedonenii emigrați să se întoarcă cu toții In patrie, căci pentru ei este un câmp mare de activitate obștească. Bulgarii macedoneni emigranți au datoria să conducă alegerile și să lumineze populațiunea bungară. Relativ la organizațiile macedonene, a spus că toate s’au disolvat in urma acordării Constituției, ne având nici un motiv de a exista. .*. Dieta Bucovinei va fi convocată pe la jumătatea lunei Septembre, pe o durată de mai multe săptămâni In această sesiune se va decide asupra reformei dietale, pentru care e necesară o armonie a tuturor partidelor. /, Vineri s’au Început in lena serba,tie jubileului de 300 ani al Universității, cu predarea noului muzeu. Custode al acestui muzeu este prof. univ. Ernest Haeckel. Cu serbările jubilare s’a împreunat și sfințirea universității nou zidite. Din Madrid se anunță a se fi stabilit definitiv ca suveranii Spaniei să viziteze pe Împăratul FranzJosef, la Iseki, la jumătatea lui August. .% Ziarele americane aduc știrea despre următoarea incercare îndrăzneață a unui american : Robert Leach a sarit ĭntr’una din zilele trecute in Niagara, de pe podul Inait de 200 picioare ce duce neste cataracte Dânsul se înarmase cu o umbrelă de cădere, al cărui mecanism i-a pus in mișcare, înainte de a se arunca de pe nod, încercarea a reușit perfect. Leach a căzut încet in apă. Nu i s’a Întâmplat nimic. Mai mulți prieteni, cari ii așteptau jos cu o barcă i’au scos teafăr din valuri. t"_ Din Strasburg se anunță că Prințul August Wilhelm al Prusiei, al patrulea fiu al Împăratului Germaniei, a fost laureat doctor in științe de stat. Profesorul Rossi dir. Genua a făcut la congresul ginecologic ce se ține la Sheffield (Anglia), o importantă comunicare relativă nu putința vindecărei sterilitățeî. La Praga s’au bătut deună di ;n duel. pentru o actriță, ofițerul fie marină principe Hohenlohe cu ofițerul in rezervă Popper. Acest din urmă a fost rănit ușor Si vorbește din nou in cercurile Iidis-Kioseului că dacă Sultanul reușește să rezolve chestiunea succesiuni ia tron fie in persoana favoritului sau fiu Burhan-edii sau in a lui Mohamad- Reșad ori Insuf-Edin fiul lui Abdin-Azi fostul sultan—padișahul actual are de gând: să se retragă la Brussa in viața privată departe de zbuciumul vieții politice. .UT? PSOV2R3 FS ZI Cine nu vor niște rău de nimeni are nume bun. Starlaiîsî și al «iaț Sifâilșpelimateric» Oe ncl c Havi.—Scandalul Elin Popesc./.Am relatat că avocatul Elin Popescu, din Craiova, a fost. bătut de frat.î d-nel Dudnieanui la Ocnița. Ca afacerea să se termine în grabă, d. jude Potop a și fixat termenul judecății pentru 26 c. Acest proces promite a fi foarte interesant, date fiind petronagiite cari au luat parte la acet scandal. Bal.Sâmbătă, 19 c., s’a dat un mare bal în sala Klauss, în folosul muzicei militare. Vizitatori. — Anul acesta au sosit mai mulți vizitatori ca de obicei. Nu se mai găsesc casa de închiriat. Prețurile s’au ridicat, dar lumea sosește încă din cauza băilor sărate admirabile și a aerului curat de aci. De aci pleacă zilnic trăsuri încărcate cu vizitatori, cari se duc spre Govora, Horez, R.Vâlcea, Călimănești. Au mai sosit d-mi N. Iepure, avocat, primar, Al. Boicescu, avocat, R.Vâlcea, Gh. Rădulescu și Sevastia Gh. Rădulescu, d-ra Elisa Rădulescu; d-na I. Ionescu; d-na Pârvanescu, București; maior Ghirițescu cu d-na, T.Măgurele , I. Polihron, Slatina ; d-na dr. Gruescu, T.Severin ; maior Verbiceanu, Craiova; d-na Elisa Cămărășescu, T.Jiu; d-na Ana Teodorescu, Craiova; d-na Elena Nasta, T.Severin ; d. M. Stănescu, București ; d-na Elena Gârleșteanu, Craiova ; d. și d-na Marinescu; d-na Teodorini, d-ree Grețeanu, Drăgășani ; căp. Dumitrescu; d-na Dabuleanu, Craiova, Calimfinești.—Noul vizitatori. In zilele din urmă au mai sosit următoarele familii: D na Zoe Rimniceanu, d-na Pană, d-na Elisa Popescu, colonel Hagiescu cu d-na. Israil Esciuini cu d-na. I. Pătărlăgeanu, T. Vasiliu, D. Solomon, d-na Burcă, căn. Dimitrescu, M. Naxopol, tocot, Negulescu, Bratușanu, I. Calz, M. Vidrașcu cu d-rra, Profira Bujoreanu, Deculescu, Naumescu, A. Magheru, I. A. Ioanin, Sterica Staicu, Urzică cu d-na, Bujeag cu d-na, E. Demetrescu, I. Pârâianu, deputat, G. Manolescu profesor, d-na Nicolaidi cu d-e-a, d-na Stănescu Elena Christu, Const. Demetrescu cu d-na, d-na Petrescu profesoară, N. Crasan cu d-na Fr. Barach cu d-na, I. Florian procuror, Frangopol cu d-na, d-na P. Bottea, Tătăranu, d-na Elena Bălătescu profesoară, G. Stoicescu consilier la casație, Săvescu cu d-na, Costescu profesor, V. Varlam, Vioreanu cu d-na, Stelorian, M. Ressel cu d-reie, A. Ciurea procuror, P. Rădulescu, N. Georgescu, Crăciuneanu, d-na Govărsscu, Fracman. general Filat, Teodorescu agent N. F., Constantinescu, I. P.aduban, d-na Rusescu, Bunescu procuror, V. Dociu, dr. Mariescu cu d-na. Ionescu cu d-na. P. Năstăsescu, d-na Varan, Elent, Luca, Simionescu, S. Radovici, etc. Tșs.Ocna.Vizitatorii băilor Nastasache.—Printre numeroșii vizitatori ai băilor am remarcat familiile : Măcărescu, Comarnic, Eugenia Ciorian, Iași; Elena Iov, Iași; d. Tabu? revizzor școlar: I. Taifer, Moinești, Lambrioi, Bacău; d-ra Abramovici; farmacist Dăianu, Tulcea; locot. Pericle, ing. Iouțescu-Comănești, d-ra Orghidan, Sofia Basarab, Mitescu, d-na Dimitriu, Iași; Rozinberg, Huși; farmacist Roșu, Ermil Istrati, Piatra; d-na Floroiu, Waserman, Govian, Bârliba, etc. ifihinești [Muscel), comună așezată pe un șes bogat in plantații de pruni între două dealuri, o stație climaterică plăcută și igienică. Aer curat. Gară in comună. Numărul vizitatorilor crește în fiecare an. Au sosit familiile : Ghergiu, Marinescu, Stroescu, Strărniceanu, Ionescu, d-rele Russ, familia Dumitrescu, Vasilescu, Constantinescu, Mușetescu, etc. Viața estină și confortabilă întrucât Câmpulungul e aproape. Demn de vizitor parcal care e unul din cele mai frumoase parcuri ale ministerului domeniilor.• Slănic (Prahova).—Noi vizitatori : Din București, familiile : I. Otescu, Cesar Cherber, P. Theodorescu, I. Segalescu, Rosembaum, P. Caracaș, P. H. Brachman, M. C. Vasiliu, Socot, C. Dedu, C. Călinescu, Frankel, P. Petriu, Al. Nicolau, I. Savulencu, I. Căplescu, Simon Blandh, D. Stăncescu, Dr. Stroe, D. Dâmboviceanu, Preot Aslan, I. Păunescu, C. D. Lupeanu, Gh. Bogdan Duică, C. Spanopol. D-na Betti Diamand, Inginer Pavelescu, colonel Serghiescu, Colonel Polizu, căpitan Botez. Ploești, familiile : V. Ciucurescu, C. Ghiculescu, Naum, M. Penescu, M. Vlădescu, I. E’uiga Constanța , D Constănțeanu, Focșani, familia căpitan Angelo Grigoriu. Timpul.—De pe la începutul lunei în fiecare zi plouă, ceea ce contrariază foarte mult publicul vizitator. Deces.—D-na căpitan Botez, care a venit bolnavă aci, a încetat din viață în urmă unei vechi suferinți. Corpul defunctei a fost transportat la București pentru Înmormântare Unite Vizantea (Putna). — Intr'o corespondență recentă descriind această frumoasă localitate din munții Vrancea, am vorbit despre renumitele isvoare «Pîrîul Alb» și «Slatina« cari conținând iod, sare și sulf, se întrebuințează cu mult succes în combaterea reumatismului, sifilisului, stărilor limfatice, scrofulosa, tuberculoza locală, boalete de piele, boaleta de femei, etc Pe lângă acestea mai sunt băi reci cu cabine speciale pentru bărbați și femei, cu dușuri sistematice Există o farmacie și medic Poliția se face de d. comisar I. Alexandrescu și mai mulți sergenți din Focșani, cari păstrează cea mai bună ordine. Traiul pe aci e foarte ieften, aproape ca niciodată, acei cari gătesc in casă, aude toate la îndemână și ieftene. Birturile mai cu seamă sunt economicoase și curate. Serviciul poștal se face de două ori pe zi prin Vidra și Panciu, iar distribuirea corespondenței se face la locuință fiind detașat aci un factor special. Telefonul așezat anume chiar in centru, este la îndemâna publicului. Distracții destul de plăcute, dar de vre-o 3 zile plouând într’una—ploi de altfel mult așteptate—nu s’au putut face escursiunî spre a se admira panorama Vrancea ci totul s’a redus la serate dansante și alte petreceri locale. Zilnic sosesc noi vizitatori, așa că până acum numărul sufletelor trec de ■400. Iată în parte numele familiilor pe localitățile de unde sunt veniți București: Familiile Lonșinescu, profesor universitar, Neculai Irimescu, Carl Zimner, Alexandru Tinălași familia Tufescu profesor, Rașeia Moscovici, Eugenița Rosen; Galați: Sofia Sote, Ana Aronzon, Dobrița Isidor Zolmer; Ploești : C. Teodorescu, Brăila Ilie Soroceanu, Aspasia Veneri, Roman : Ana Marcus, Rosei Rotzier, Lisa Berman ; Banati ■ familiile Gabril Onișor profesor, căp. 1. Arabu, căp. Danielescu, Stefăniță Andrei, Buca Rosenblat, Tecuciu : familiile Temesen, avocat: Arahil Garabet, Ortansa Ilia Gaveiu, Anghelina N Teodor, Zelda Voxel, Clara Drapen, D-tru Pohrib, profesor, Victoria Costinescu, Aneta Mincu, Aspasia Stoianovici , Botoșani: Gh. I. Morari, Maria I Diaconu , Bacău • Marcovici Haim ; P.Neamțu , Victoria Mancîu ; R.Sărat : Vasile Caluianu, Focșani: familiile Aurelia Constantinescu, Teodori. Mironescu I. Alexandrescu, Nanciu R. Petrescu, profesor, Sabina Rosenștein, Haim Zilberman, Aristina Mandel, Mărie Zoneraib, F. Dimitriu, Șt. Gavrilescu, Isac B. Scharff, Fani Rotștein, Petheca Rosenberg, Roza Weiner, Divora Sfarț, Leibu Cupersmid, Moise Rotștein, Leibi Lecter, Maria Laub, Leca Bici, Roza Davidescu, Haim Stoder, Eva Strutovici, Mali Grunberg, Gisela Bolman, Iosef Rosenfeld, Pincu Steiner, Iancu David, Rifca Șloim, Gh. N Grosu, Ana Hofman, Costica Antifi, Ada Otrescu , Panciu , Ghiță Sbughiu, Zisia Horoviț, Hascăl Herșcovici, Nișei Leibovici, Gherșiu Haham, Tomita Georgescu, Maer Lehter, Ion Gosnith,Elena Popescu, Sofia Ilerșcovici, Leonora Mihăilescu, C. Constantinescu, Sarchiz Tabacaru, Rașela Leibovici, Ghiță Beșleagă, Ecaterina Filip, Liza Rosenblat, V.Ataci, A zic Aschinger, Lina Iosupovicî,Mihai Sefirovicî,Odobești: familiile Ciurumelescu, Șt. Petrescu, Toader Drâajbă, Ana Șirul, Iancu Gaieu, Ștefan Dragomir, Hana Strul și L. Blumen. Adjud : familia dr. Ralf, Sevastița Mititelu, Moriț Goldenberg, Beni Goldenberg, Oprea Ștefan din com. Făurei- Putna ; Alex. Tutoveanu din Ivești— Putna, Ion Buluș din Paulești-Putna, Ghiță Cuiiță, Ion Ardeleanu, Ion Du han și Sufla C. G. Cotârlan din Jariștea-Putna ; Anica I. Daraban și Catarina V. Ciubotaru din Gosmești- Tecuciu; Costică Lăzărescu și Vasile I. Dumitru din Mărășești-Putna; Dumitru Tataru din Nicorești-Tecuciu ; Anița T. Balica din Faraoane-R.Sărat; Gh. Câtu din Tulcea; Elena Popescu din Câmpuri; Ștefănache A. Giurgea, Eni Savin din Jariștia, Sevastița Pleșcan ; familiile St. Săndulescu farmacist și Vasilache Neagu din Vidra-Putna , Toader Drâmbă din Bolotești, și alții a căror nume îmi scapă pentru moment. ---. . ------ »a».* 4» Sunt câțiva ani de când, nu departe de Remirenmnt, într’un încântător peisaj umbrit de codri seculari ai Vosgilor, unde mă aflam intr’o călătorie de studii, admiram ingeniositatea unui cultivator rural de acolo, care dintr’un biet isvoraș, aproape pierdut printre ierburi iscutise, să’și procure o folositoare energie electrică, pentru trebuințele gospodăriei lui. Făcuse pur și simplu un mic rezervoriu cu un stăvilar sus, in deal, unde apa strânsă in timpul nopței și în o parte din zi, îi erau suficiente pentru a mișca câteva ore pe zi o turbină și dinamul, modest construite de el însuși. Și to’am gândit mult cum această forță și de folositoare s’ar fi pierdut degeaba, cum se pierd și aiurea, la roî de exemplu, fără nici un profit. Adesea ori mi s’a întâmplat de atunci ca, rătăcind pe pajiștele înflorite ale țărmurilor și privind la argintată lucire a durilor noastre, să’maduc aminte de acel ingenios culțu valor din Vosgi și să mă întreb dacă oare nu s’ar putea prinde și la noi ceva din nebunaticele forțe ale apelor, domesticindu-le, transformându-le, pentru ca acel din prejur să profite tot mai mult de acest dar ceresc, de ape, care la noi în țara noastră sunt atât de dese și atât de neîntrebuințate, de pierdute. Nu vorbim de captările făcute de marile uzine, de marii capitaliști cu o destinație strict limitata, deși chiar acestea sunt foarte puține la număr. Dar apele acestea ale munților, ce curg în lungul României, ar putea îmbogăți o lume întreagă prin minunatele rezerve de putere, de energie ce zace în cristalinele lor unde; și aceasta este cu atât mai adevărat, cu cât toată lumea, și acea de la orașe și acea de la sate, ar putea profita de acele rodnice și muncitoare ajutoare. Nu trebue pentru a se utiliza forța apelor, ca să avem întotdeauna cantități enorme de apă sau căderi de la mari înălțimi; ci se pot utiliza și unele cursuri de apă ce sunt atât de abundente în țara noastră, mai ales in regiunea munților, și atât de neluate in seamă. Prin adoptarea nouilor turbine cu dinamul lor electric transformator, construit în dimensiuni și prețuri destul de reduse, se poate colecta, aproape fără nici o pierdere, întreaga forță a apelor, acumulată în acel punct printr’umn simplu stăvilar, și se pot transporta acolo unde am avea navoe ca să ne muncească. Și unde nu este oare astăzi nevoe de muncă? Utilizarea aceasta a forțeror apelor, a Hubei abe, a luat, in țările industriale ale Europei, o importanță atăt de mare, încât produsele lor se cifrează în proporții vertiginoase de mii și sute de mii de cai putere electrică, transmițând și împărțind lumina și forța lor la distanțe foarte mari. Astfel în acele ținuturi s’a creat, am putea zice din nimic sau cel puțin din ceea ce altă dată se pierdea, — un izvor nesecat de bogăție. Oare câte localități ale țărei noastre nu ar putea dobândi mari cantități de energie, in chip foarte economic, utilizându-se zarte ce trec acum aproape fără nici un rost, prin preajma lor. Această captare a forțelor ar permite înmulțirea atelierelor mnicei industrii in mijlocul populației noastre rurale, și astfel s’ar da putința unei îndeletniciri mai mult acelei sume de brațe ce rămân astăzi încrucișate și indiferente Costul ridicat al instalațiunilor nu poate fi invocat drept un obstacol, deoarece prin mijlocul asociațiilor," bănci sau cooperative, cari nu de mult timp au luat un avunt atât de frumos în țară, s’ar putea foarte bine instala «strei de uzine, culegând puterea apelor din împrejurimi. Și pe lângă profitul direct al industrializărea tot mei mari a produsor și culturilor populației rurale, din mici ateliere de țesătorie, de lemnărie, de fierărie, etc.) cari vor asigura celor harnici independența economică și bunul lor train,—se va mai atinge și un alt rezultat și anume fiecare centru de comune și sate va începe a se ocupa în mod serios, de regularizarea acelor cursuri de ape, cari în țara noastră sunt atât de capricioase, de păgubitoare și de periculoase pentru viața și avutul locuitorilor din împrejurimi. Cât sunt de întinse, de pustii și sterpe largile albii mărginite între zecile de brațe, adesea ori seci ale râurilor . Putem socoti sute și mii de hectare robite astfel de această servitute a apelor și pierdute oricărei culturi, oricărei folosințe ! Oare ar mai putea vagabonda astfel apele în dreapta și stânga când ar avea oarecare stavilare și canalizări pentru captarea forțelor apei? Până acum aceste lucruri erau foarte oneroase, dar mâine ele vor deveni rentabile și necesare, căci ele vor da viață uzinelor și turbinelor după maluri. Și de aci nu ar fi departe nici întinderea și folosința irigațiilor pentru culturi, totul fiind în strânsă legătură. — Dar pentru posibilitatea acestei utilizări bine-făcătoare a apelor va trebui ca ele însuși să își aibă viața lor asigurată, potolită și nesupusă fluctuațiilor atmosferice, ploi sau secetă și pentru aceasta este necesar ca plaiurile și văile de unde își au obârșia să fie veșnic adăpostite de tainicele păduri , trebue ca aceste păduri să fie și să rămână în cantități tot mai mari, pentru că ele sunt singurele regulatoare înțelepte ale apelor noastre. Toată apa ploilor sau a zăpezilor ce se topesc pe locuri sau pe văi despădurite, se duc, se scurg intr’o clipă, provocând cumpliți torenți ce dărâmă tot în calea lor. Numai vegetația forestierii împiedică această ruină a apelor, pe care o vedem deja ivindu-se și la noi, de exemplu, fie pe văile Topologului, fie în munții Vrancei, fie acum în urmă pe valea Prahovei, spre Comarnic, apucând imense pagube riveranilor. Pădurile rețin excesul ploilor și al topirea zăpezilor, ele împiedică evaporația și uscăciunea atât de distrugătoare a verei, astfel că rîurile își au normalul lor curs aproape asigurat. Așadar, pentru a da folosinței generale mii și mii de hectare de pământ astăzi pierdut pentru roî, pentru a dobândi forțele miraculoase care ar face să răsară atâtea fericite centre de activitate industrială, mai ales în satele noastre de podgorie și de munte, unde munca țăranului este atât de limitată, pentru a feri de peste bogățiile crescute pe plaiurile și șesurile din preajma apelor, pentru a transforma in fine această tiranie a apelor intr’o rodnică și luminoasă domnie, este imperios impus paza cu sfințenie și îmbunătățirea tuturor pădurilor noastre și deci oprirea defrișărea lor, mai ales a celor din partea munților și a dealurilor. Și ar fi un mare rău, poate pentru totdauna nereparabil, dacă vom aștepta ca tot ceea ce astăzi putem înțelege deduce din multe și amenințătoare indicii, să se fi transformat în realități. Virgiliu C. Stoicescu Inginer silvic EXOURS nu!E4 elevilor sepatei &e sivic altora Elevii scoale! superioare de silvicultură, plecați in obișnuita excursie anunță,sub conducerea d-nor profesori N. G. Popovici, Sâegiu, Iacobescu și Hașegan, au vizitat in primele 5 zile pădurile din regiunea podgoriei mijlocii și Înalte ale ocoalelor silvice Mihăești, Trivalea, Cotmeana și Jiblea. Sunt proaste ca mai toate pădurile țărei noastre, aceasta din cauza exploatărilor fără nici o îngrijire, a pășunatului excesiv și abusiv din trecut precum și a numeroaselor delicte din partea locuitorilor comunelor megieșe. Din aceste cauze, lemnele de o mare valoare comerciala, precum ar fi cele de gorun,se împuținează luându-le focul altele, de o mică valoare ca: fagul, teiul, plopul, etc. Pe valea Topologului excursioniștii au putut vedea Întinse suprafețe transformate in : ogașe răpi, prăpăstii, torențî, etc.., prin urmare absolut inproductive, traducându-se astfel‘ printr’o mare pierdere a economiei noastre naționale. Opt zile le-au petrecut pe frumoasa vale a Lotrului in care timp au vizitat pădurile in exploatare și virgine* de pe '’mie} versante ale acestei vai, precum și toate lucrările de artă și construcție, cari fac din prăpăstiosul și stâncosul Lotru o a doua Bistriță a țarei ca o pustură pentru adunarea apei spre a fi utilizată la un moment dat la plutirea buștenilor. scocurile—un fel de jghiaburi cari servesc la aducerea arborilor de pe ambele versante până l albia râului—și multe alte lucrări, datorite unei răbdări de peste 25 ani—vrednică de reuitatul pe care’l admiră excursioniștii — a d-lui Gross. Alte două zile le-au petrecut în vizitarea pădurilor de pe valea Jiului și a minei de cărbuni de la Pietroșani ( Ungaria). Desconcentrarea s’a făcut în orașul Tg.Jiu, de unde excursioniștii s’au întors pe la căminele lor, ducând cu ei cele mai frumoase amintiri despre frumusețile pitorești văzute in timpul acestei excursiuni precum și cele mai vii sentimente de mulțumire pentru conducătorii lor, ale căror amănunțite, bogate și interesante explicațiuni au fost pentru ei— silvicultori de mâine — un bogat material instructiv. Air. ■ .............................................11 „Universul“ — IN PROVINCIE — (Prin poștă de la coresp. noștri particulari) Sâmbătă, 19 Iulie. CEITIV A VOII V— Gravul accident al unei doamne.—D-na Eliza Stoenescu, soția d-l ol maior L. Stoenescu, a fost ieri victima unui accident foarte grav. Nenorocirea s-a Întâmplat pe șoseaua ce duce spre Gohhirleni, la depărtare de câțiva kkilometri de oraș, in următoarele Împrejurări : Eri după amiazi d. maior Stoenescu, însoțit de soția sa, au făcut o preumblare cu trăsura până aproape de stația Saligny. La întoarcere, d-na Stoenescu, având plăcerea să mâne caii, s’a suit singură pe capră și în trupul cailor, a ajuns până în dreptul ehilometrului 7, unde din cauza unui obstacol, caii speriindu-se, au pornit-o intr’o goană nebună. De spaimă, d-na Stoenescu a sărit din trăsură, însă din nenorocire in cădere se alese cu mai multe leziuni și cu piciorul stâng fracturat. Intr’o stare extrem de gravă, a fost ridicată și transportată la locuința ei, unde d. maior dr. Gafencu, fiind chemat in grabă, i-a dat primele ajutoare. Fiind insă negoe de serioase îngrijiri, victima a fost transportată astă-noapte la București, unde se află internată la sanatoriul Olchowsky.DOROHOI. — Descoperirea unei crime.—In corespondența din săptămâna trecută am arătat găsirea în Prut a cadavrului unui copil de curând născut. D. administrator al plasei Lascar fiind delegat cu anchetarea cazului, ducându-se in corn. Horodiștea pe teritoriul căreia s’a găsit cadavrul i s’a adus la cunoștință că fata Paraschiva T. I. Ghapt-Roș n’ar fi străină de această crimă , luată din scurt la cercetări, dânsa mărturisește că un adevăr din relațiile nepermise ce a avut cu tânărul Ion Gr. Olariu din acea comună, a rămas gravidă și că în ziua de 24 Iunie cor. a născut un copil nostru plecând spre URZICENI.—Nenorocire. — Băiatul Iordache Gh. Tudor, din Manas’ia, a fost apucat de mașina de treerat a d-lui Petre B-j*08’ tescu, rupându-i mâna stânga. ^ Diverse.—In ziua de 25 Iulie c. se va ține din nou licitație la administrația plășei Urziceni pentru arendarea cârciumilor comunale rămase nearendate. B.A. h Judecătorul.—Cum ți-a venit in cap să furi de la d-nul asia portofelul in stradă și ziua namiaza mare ? Acuzatul. — Nu puteam să fac altfel, deoarece in săptămâna asta nopțile mele erau ocupate cu alte afaceri. Toți șefii divizionari din cele trei inspectorate ale armatei bulgare au fost chemați in Capitală pentru a elabora statul cadrelor armatei în timp de răsboiu. Ministerul de răsboiu a trimes un ordin de zi către corpul ofițeresc ca in vederea realizărea bunelor relațiuni între ofițeri care este chezășia scopului final—războiul, — toți ofițerii de rezervă să fie primiți și tratați in modul cel mai primitor in toate organizațiile militare. Ofițerii de rezervă vor lua parte la rezolvarea tuturor problemelor tactice și li se vor da teme tactice de rezolvat. Ziarul „Dnevnie“ scrie că fostul funcționar al uzinei electrice de la căile ferate române Mumgiev, va deschide un curs de electrotehnică la Sofia. ,*, Cu prilejul expoziției internaționale de la Roma ce se va organiza pentru jubileul de 50 ani al statului Italian, guvernul bulgar a fost invitat să trimeată un comisar pentru a organiza secția bulgară la expoziție. .*, Singurul ziar bulgăresc care apare in Constantinopole „Vesti“ mulțumește Sultanului pentru acordarea Constituției și a amnistiei. TG -OCNA. — Vizita d-nei general Averescu. — Aseară, după concertul din Slănic, d-na general Averescu a plecat in automobil la Tg.Ocna. La orele 5 d. a., automobilul, împodobit cu buchete și o frumoasă liră de flori naturale, a sosit în localitate și d-na Averescu a descins la hotel Splendid , apoi a făcut o vizită la saline, unde a fost întâmpinată de d. Iosef Popescu, directorul salinei, și mai mulți cetățeni. La orele 7 dimineața a părăt Universul a fost era singurul ziar care a publicat știri despre plecarea Prinților Moștenitori In străinătate, despre groaznica deraiare din Adjud, și un interesant interview a unui personaj bulgar asupra situației din Turcia, etc. ® M. S. Regele a autorizat pe următorii ofițeri să poarte decorațiile de mai jos: colonelul C. Tănăsescu, comandantul pieței București, Legiunea de onoare, în gradul de ofițer ; maiorul C. Angelescu, de la școala de artilerie și geniu, ordinul Osmanie cl. III; căpitanul V. Vasiliu-Nasturel, din bat. 5 vânători, Osmania cl. IV ; căpitanul I. Prodan, din reg. 4 roșiori, ord. Medgidie cl. III, și tocot. St. Costescu, din bat. 5 vânători, Medgidia cl. IV. • Erî s’a serbat, cu o deosebită solemnitate, hramul bisericei Sft. Ilie din Gorgan. Serviciul divin a fost oficiat de P. S. S. arhiereul Calist Botoșeneanul, înconjurat de mai mulți preoți și diaconi. • D. I. Nicorescu, farmacistproprietar din Constanța și al farmaciei filiale din Techirghiol, precum și mai mulți vizitatori ai acestor băi, ne scriu că — contrar celor afirmate — în relația despre conflictul dintre d. subiocot. Radulescu și farmacistul caporal Mihail, aflat in concediu medical, provocatorul ar fi fost ofițerul. Acesta, intrând in farmacie, ar fi insultat și provocat pe d. Mihail și i-a sfâșiat haina, apoi tot subiocot, a reclamat că a fost insultat. » Erî dimineață s’a ținut adunarea generală a societății «Văduva.» Sa știe că scopul acestei societățe" e de a veni "in ajutorul membrilor in caz de moarte și boală. Din darea de seamă rezultă că societatea progresează având un capital de 12 mii lei depus la Casa de depunere. O Erî dimineață au sosit în capitală membrii soc. artelor grafice din Craiova. La gară au fost întâmpinați de colegii lor din București. De la gară s’au dus in corpore la «Bursa Muncii», unde e sediul soc. «Gutenberg.» Aci excursioniștii au fost salutați de d. Tache Georgescu, președintele soc. «Gutenberg.» In urmă d. M. Săndulescu a ținut o conferință vorbind despre înființarea corporațiilor. Conferința a durat până la orele 10. La 11 jum. a avut loc o agapă în grădina «Transvaal» iar seara au luat parte la serbarea soc «Artă și Muncă» ce s’a dat in grădina «Turn-Verein.» * Serbarea câmpenească a societăței albaneze «Drita» s’a hotărit a se’ține irevocabil in ziua de 17 August in grădina Bordeiu. ♦ Aflăm cu plăcere că d. Ef’timie Antonescu", primul procuror al tribunalului Ilfov, s’a logodit aseară cu gentila d-ră Elena Gussi, fica marelui proprietar Gussi de la Leordenî. ♦ D. St. Litovici, proprietar, domiciliat în Capitală, a donat bisericei Lucaci un ban în valoare de 5.000 lei. • llugăm cu insistență (in interesul lor propriu) pe toți aceia cari trimit bani la administrația noastră pentru abonamente sau altele, să scrie cât se poate de deslușit pe cuponul noilor mandate cârți-poștale, adresa exactă, menționând totdeodată destinația banilor trimeși. Tot așa rugăm pe d-nii abonați cari își reinoesc abonamentele să lipească pe cuponul mandatului o etichetă pe care este imprimată adresa d-lor. Astfel suntem siguri că se va evita orice confusie și întârziere la trimiterea ziarului. Congresul al treilea internațional pentru asistența alienaților se va ține la Viena in zilele de 7—11 Octombrie a. c. Se vor ține următoarele cuvântări: Bresler : Despre starea actuală a azistenței alienaților in diferite țări; Buchholtz: despre azistența alienaților la Hamburg; I. Deventer: Azistența alienaților criminali și a celor periculoși ; I. M. Lemos : Azistența alienaților in Portugalia; I. Mareira. Tipul cel mai convenabil al asistenței alienaților in țările calde; Startinger: studii asupra budgetelor azilelor de alienați din Austria de jos ; Risen : asistența deținuților criminali cari au înebunit; Vos :plata muncei în azilele de alienați; Pilot: studii terapeutice moderne în psihiatrie ; Herting : progrese în tehnica stabilimentelor pentru alienați; Geröagl : asistența alienaților și administrațiunea; Kogler și Fuchs : asistența alienaților și asigurările ; Mongers și Alfonso : Legislațiunea privitoare la alienați in diferitele țări; Aschaffenburg și Strausky : Expertizele medicoTegale și jurii profani; Schîner și Weygandt: asistenta idioților, epilepticilor și degeneraților; Drasticii: asistența alienaților în timp de războit*; • Kauffmann : însemnătatea chimiei fiziologice pentru asistența alienaților; Scholz : instrucțiunea infirmierilor și infirmierelor azilelor de alienați; Kreuser: scopurile și rezultatele societăților pentru asistența alienaților; Friedlaender: imbecilitatea și «moral insanity». Alte cuvântări vor fi ținute de Holuv, Berger, Kreuberger și Abel. Congresul va discuta propunerea d-rului Frank: înființarea unui institut internațional cu scopul de a studia și de a combate cauzele boalelor mentale. înscrierile se fac la d. dr. Dobranschansky. Viena XIII/12. Taxa de înscriere, 20 coroane pentru membri și 10 coroane pentru doamnele lor. ♦ D-niî d in Țăranii, Zorileanu și Popovicî, medici ai stațiunei balneare Govora, ne comunică cum că svonurî neîntemeiate și poate răuvoitoare au circulat și circulă Încă, cu privire la faptul că Govora, anul acesta, nu ar avea ape suficiente. Pentru ca cei ce au nevoe de minunatele ape minerale ale Govoreî să nu fie induși în eroare, medici mai sus numiți dau desmințire acestor svonuri și asigură publicul suferind că nici odată apele minerale ale Govoreî nu au fost mai concentrate și mai îmbelșugate ca anul acesta, mai ales in urma descoperirei noului izvor de iod. In zilele de 5, 6 și 7 Iunie nu au funcționat băile din cauza deranjamentului mecanismului apelor dulci, iar de la 8 Iunie funcționează băile regulat. Mijloacele de traiu sunt acum tot așa ca și in ceilalți ani în luna Iulie și de obiceiu in August sunteși maieftine. ♦ Mai mulți membri ai sindicatului lucrătorilor de la c. f. r. au ținut erî dimineață ședință in localul sec. «România Muncitore», din calea Victoriei. ♦ Comitetele corporațiilor zidarilor, dulgherilor și constructorilor români au ținut erî dimineață, in localul corporațiunilor tot din bul. Maria, 20, o ședință comună cu privire la unele măsuri ce ar fi de luat asupra aplicărea legei meseriilor. ♦ Membrii societăței Esperantiste române au ținut erî la ora 3 d. a. o adunare in localul liceului Matei Basarab, din strada Lucaci. S’a dat raport asupra rezultatului congresului esperantist ținut în Bulgaria. ♦ La 10 Septembrie st. n. se va ține la Berlin congresul internațional al Presei. Comitetul «Sindicatului ziariștilor» a leiegat pe d-niî. Ion Procopiu, președintele sindicatului și al. Rubin, membru, să reprezinte sindicatul la acest congres. D. Ion Procopiu va merge pe spesele d-sale. D. Ion Kalinderu, administratorul Domeniului Coroanei, a atacat aseară cu acceleratul, de Roman. D’ALE MESEUĂ ȘI S D-na Vilma Zilberais ne roage să aducea viile sale mulțumiri corporației dogarilor din Capitală care cu cea mai mare promptitudine si la timp i-a achitat suma de lei 200. ajutor pentru înmormântarea soțului său, Iosef Zilberais, lucrător dogar, decedat in ziua de 18 Iulie. "ștSIT^Î ÎITAJiiE ■ o Cu începere de la 1 Octombrie, potrivit ordinului ministerului de războiu, vor fi eliberați toți soldații contingentelor 1906—1807, iar pe ziua de 7 Noembrie va fi chemat contingentul 1009. Ministerul de război a dat ordin administratorilor de plasă să pună în vedere subofițerilor din contingentele 1904—905 și 1906 că, in baza art. 79 din noua lege a jandarmeriilor, se pot angaja ca sergenți reangajați. ȘTIM SCOLASIE O învățătorul Nicolae Niculescu a fost detașat de la Bârcănești la Urziceni (Ialomița), iar Dimitriu Ionescu de la Sălcioara la Copugea, același județ. D. A. Scântei, învățător la șc. Tg. Tinești (Tutova) a fost destituit din învățământ. Sassaksa ?. Museu Macis’&sel Aduce la cunoștința onor. D-loi ofițeri precum și familiilor lor, că în urma încheierei Güßtraot ®“* lui cu omr. Atelierul teatral de scafise oficerești din București și conform publicațiunilor din „Monitorul Oaste!“ No. 32 din 14 iulie 1908, pa furaisa cu prețuri Si seda Heco aSormansfajasmmiuhu,ilor ofițeri din serviciul activ al armatei române, toate articolele prevăzute în acel contract, precum și orice alte articole ca : confecțiuni, rufărie pentru doamne și copii, covoare, preșuri, etc. etc., în Magazisul instalat special la calea Moșilor Nr. î, colț cu Piața Sf Anton (fost localul Dimitrie Petrescu). ÎNTÂMPLĂRI OBS CAPITALA Nenorocirea din Țigănești Erî s’a întâmplat în cătunul Isvoranî, «om. Țigănești (Ilfov) o nenorocire, din imprudența unui copil de 13 ani, anume Vasile Stanciu Radu. Acest copil, împreună cu altul mai mare, anume Dragomir Cârstea, de 15 ani, se aflau de pază la pepiniera comunei. La un moment dat, copilul Stanciu luând pușca celuî l’ait, apăsă de piedică. Arma luă foc și răni pe Cârstea în brațul stâng și partea stângă a pieptului, fracturându’î osul umărului și provocându’i o emoragie abundentă, in stare gravă, copilul rănit a fost dus la spitalul din Periș, unde i s’au dat primele ajutoare. Cu acceleratul de Predeal, rănitul a fost trimis la București și transportat de o ambulană a soc. de Salvare, la sanatoriul d-lui -dr. Gerota. Accidentul de pe linia ferată. Buftea-Chitila Conductorul trenului No. 23 Predeal-București, anume Radu Paipa, vroind să treacă dintr’un vagon ’de eh III în altul, în momentul când trenul se afla în mers in Buftea-Ghitila, a pășit greșit și a căzut între vagoane. Câțiva pasageri din tren, cărora li s-a părut că au văzut pe conductor căzând, au dat alarma, trenul însă se depărtase foarte mult de la locul seidentului. Trenul sosind la Ghitila, conduc- 65) 66) 67) 68) 69) 70) 71) 72) 73) 74) 76) nu FISI IEI ti ti ti Si 11 11 II 1> 11 PmiUI ABBUȚII ZIUIUI UNIVERSUL Oricine se va abona la ziarul «UNMI VERSUL» cu începere de la 1 August 11.08, va avea dreptul să concureze gratuit la următoarele premii : 1) Un mars tsremiu de 150 ® Zei in bani. 2) 1 premiu de ÎOOO Iei in bani. i> »» 500 ti ,1 premii a eiste 100 lei in bani 5025 SO Una mașină de cusut de mână și de picior cu masă de lungit și 6 cutii. Una mașină de cusut de picior. Una mașină de cusut de mână. Una pușcă de vânătoare cu două țevi, triplu închizător, țeava din stânga Goke bored. Toate acestea sunt cumpărate de la renumitul magazin de arme, biciclete și mașine de cusut, B. D. Zisman din calea Victoriei 44. 1 mașină de bucătărie model A No. 2 cu 4 ochiuri și cazan de apă. 1 mașină de bucătărie model B No. 2 idem. 1 lavoi secesion complect. Toate acestea sunt cumpărate de la renumitul magazin de ambile și mașini de bucătărie ,,Cometa“ din str. Doamnei No. 16 Un gramofon mare perfecționat «The Star» model foarte elegant cu aplicațiuni și console de bronz, mecanică de preciziune, diafragma pneumatică de concert și pavilion mare, cumpărat de la marele magazin Jean Feder, Calea Victoriei 54, lua mandolină veritabilă napolitană din lemn de palisandru elegant ornată cu sidef, cumpărată de la magazinul de muzică «La Harpa» str. Golțea No. 5. O frumoasă pendulă de perete. Un inel de aur, 14 carate, forma marquis cu 1 rubin și 2 briliante, cumpărate de la cunoscutul și renumitul magazin de ceasornicărie și bijuterie «Ceasornicăria Colței» din str. Golțea 31. Două războae fie țesut de 70 c. m. lățime, «Statu palma» cel mai nou model românesc. Pe lângă acestea abonații vor mai primi gratis un frumos volum intitulat Poveștile zilei și ale nopții de Guy de Maupasant, tipărit înadins pentru abonații ziarului „Universul“. De asemenea toți abonații primesc gratuit Universul Literar, ziar săptămânal, care conține, pe lângă o bogată materie literară și o frumoasă ilustrație în culori, «Abonamentul la VSÎVMS SUNt» este cel ma efinit Pe«?r« 1 an lei 18; Pentru 6 luni lei 9,15; Pentru 3 luni lei 4,65 Abonații, spre a participa la tragerea premiilor de mai sus,’ vor "primi: Pentru un an 25 bocuri de premii; pentru 6 lnnî 10 bonuri de premii; pentru 3 tei 3 bonuri de premii, viu, pe care nu l’au asvirlit în sit orașul puț, ci omorându-1 l’au Îngropat București, in temnicul lor de lângă casă , unde in adevăr făcându-se cercetări s’a găsit cadavrul, învelit în niște cârpe, având craniul crăpat in urma loviturei ce i-au dat, imediat după naștere. De acesta crimă are știință și mama criminalei, care a fost de asemenea arestată. Accident. Trenul, ce a plecat astăzi dimineață la orele 6 și 45 spre Leorda. In dreptul dilometrului 20 a lovit la cap pe Costache Soroceanu din acest oraș, cauzându-i mai multe răni. Dînsul a fost dus la spitalul local. BOTOȘANI.—în chestia falimentului S. Baras. — Era și astăzi parchetul a reținut pe comerciantul Samuel Baras, al cărui faliment se complică din ce in ce in urma reclamațiunilor creditorilor săi Instrucția continuă, deoarece, după toate probabilitățile, falimentul d e fraudulos. HUȘI.—Revărsările Prutului.-Apele Prutului amenință să inunde comunele de pe marginea sa. D. dr Lupu, prefectul județului.Însoțit de d. Niculescu, șeful serviciului tehnic, au fost eri prin satele amenințate unde au luat măsurile necesare. Autoritățile comunale, agenții tehnici, jandarmii și locuitorii lucrează cu activitate spre a opri valurile furioase Până In prezent. Prutul s'a revărsat in dreptul comunei Grozești pe o întindere de 300 hectare, inundând și casele locuitorilor din Cotul-București. La Vetrișoara a inundat 2 fălci porumb, proprietatea locuitorilor, iar la punctul Șcheia, de lângă satul Condrea, 100 fălci imaș proprietatea d-lui general Teleman. PREDEAL.—.Ito«.i*te subită. —Era, înainte de atecarea trenului ungar No. bei, orele 1.45 p. m.,la ginșetul poliției ungare, unde se efectuează viza pașapoartelor, a încetat subit din viață un individ a cărui identitate nu se poate cunoaște. Scarlatină.—La 16 c. d. medic al circ. 27 G. F. R. E. Codru impreună cu d. dr. Popescu, inspector sanitar și cu dr. Georgescu-Carpațeanu, medicul comunal respectiv, au constatat un nou caz de scarlatina la copilul lampistului Bne D. Petre din gară, îndată s’au luat masuri de isolare : copilul a fost transportat la o infirmerie de curând instalată iar locuința «carlatinosului desinfectată riguros.»ILAGIU i Rencrocirea din Chiriac.—Aseară mecanicul Stan Popescu, de la mașina d-lui Marin Pană din Chiriac, i-a fost apucat și rupt brațul drept de către cureaua mașinei de treerat. D. administrator de plasă Kazaciuc, anchetând a stabilit neglijența mecanicului Antrax la vite. — Primarul com Buda-Furcmești comunică că printre ramatorii locuitorilor din acea comună s’a ivit antraxul. S’a avizat medicul veterinar, luându-se măsuri de poliție sanitară veterinară Până în prezent a murit patru râmători. Sanitare —La Preajba s’a declarat tusea convulsivă printre copiii sătenilor. Și aci s a declarat antraxul la vite. Spargerea din Timirșești. Azi noapte s’a spart, ele necunoscuți făcători de rele, casa locuitorului Radu Oprea din Tămășești furându-i-ne obiecte din casă precum și 150 lei. Cazul se anchetează. Asupra pretinsei împușeftri «Uri imprudența.—Toate ziarele au anunțat că tinărul bacalaureat N. Vămășescu din regi roșiori s'ar fi împușcat din imprudență în tabăra Mihai-Bravul (Dadiiov). D. A. Boerescu, administrate I prășel Bâneasa, raportează ca tânărul Vămășescu s’a sinucis din cauza persecuțiunilor unui de căpitan. Autoritățile militare cercetează: Vă vom ține un curent. Prima întrunire a societăței «înzestrarea»: — Am arătat pe larg dorința mai multor cetățeni giurgiuveni de a forma o societate pentru a veni în ajutorul tinerilor de ambele sexe la căsătorie, acordăndu-se note, din care membrii să-șî facă căsătoria, iar cu restul sumei să continue întreprinderile lor. Azi era hotărâtă prima adunare generală în sala Topper, pentru constituirea acestei societăți. La orele 4 erau de față peste 200 persoane. Se observă multe d-ne și d-șoare. D. P. Drăgănescu, ajutor de primar, proclamă președinte de virită, al’adunare!, pe d. Ion Boldesen, pensionar. D-saluind cuvintul, mulțumește de onoarea ce i se face spunind că societatea ce se proectează a se face e una din cele mai bune, intru cât va alina multe suferințe, morale și materiale. Roagă pe toți să se grupeze în această societate. Termină strigând «Trăiască inițiatorii.» Ședința e deschisă. Se aleg secretari de ședință d-nii G. Ciucurescu, G. Costovici și G. Marculescu. D.secretar Ciucurescu dă citire primului proces-verbal de constituire. Apoi se incepe discutarea statutelor și se votează in general cu unanimitate, cu oarecare modificări. Se precede la alegerea celor două consilii de administrație, primul format din d-ne și secundul din d-ne, pentru secția femenină. S’a ales în comitetul bărbaților d-niî: Petrică Drăgănescu președinte, Gheorghe Zaharia și Ruse Nicolae vice-președinte, Petre Păunescu casier, Gheorghe Cuvășescu secretar; membrii: Neculai Georgescu, N. Dumitrescu, I. Dumitrescu, C. Angelescu, Savu Oeneru, Gh. Mateescu și B. Bogdănescu, censor: M. A. Panciu, N. Pandelescu, Iorgu Gheorghiu, Marin Dobrescu, Gh. Costovici. Președinte de onoare a fost proclamat d. Gh. Ilescu Măciucă, mare proprietar. In secția femenină au fost alese d-nele Iulia Gorănescu, președintă, Sabina Mântulescu și Elisa Popescu, vice-președinte; Matilda Sabini, Elena Gh. Păsculescu, Elena Sebastian, Elena Gh. Vasilescu, Elisa Dumitrescu, membre. Președintă de onoare a fost proclamată d-na Maria Racotă. li LUNI