Universul, septembrie 1908 (Anul 26, nr. 240-269)
1908-09-19 / nr. 258
ANUL XXVI no.253— Vineri 19 Septembrie wol.X 5 bani in România.1Ql Fondatori LUIGI CAZZAVILLAN DIN URMA ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA — lf. Strada Brezoianér 44, București 16 bani în str.imtra re U Jcu! a apărat Ho. 33 ii »! aioristic mmmmș fân și se vinde cu 5 famidvA si bani în toată țara £ 1 reconstituiască crima In fața bănuiților. Tribunalul a delegat pe d. jude supleant Aramă, care a ridicat sigiliile. După ce crima va fi reconstituită vom da alte amănunte. Calendar pe anul 1908 Ortodox Jouî, 18 Septembrie. — Cuviosul Ermenic Catolic Jouî, 1 Octombrie. — Regimichigiu Episcopul Răsârgoarelui 6.16. Apusul 5.8& «Universul» are următoarele linii telefonice: Administrația.........................6/62 Redacția................................12/88 Comunicări cu străinătatea . 20/56 București, / 8 Septembrie Hlvzarea unei divizii Lumea a fost impresionată, și până la un punct îngrijorată de înaltul ordin dat în noaptea de 14 spre 15 Septembre pentru imediata mobilizare a diviziei a 3-a cu centrul în Pitești. E foarte explicabilă relativa îngrijorare a publicului, dar nu e de loc întemeiată ; aceasta am spus-o din capul locului și trebue să o repetăm. Și-a făcut lumea fel de fel de gânduri, fiindcă nu e obișnuită cu exerciții de mobilizare ; acum e întâia dată cănd se fac la noi asemenea exerciții și e firesc ca sunetul clolotelor, al trâmbițelor și al iolelor să impresioneze mulțimea. Deosebit de aceasta, sunt unele împrejurări în afară de țara noastră, cari dau firește loc la oarecare îngrijorare. Cunoaște toată lumea neînțelegerile ce s’au iscat între vecina noastră Bulgaria și împărăția otomană, incidentul Gheșov și a facerea căilor ferate orientale ți față cu mișcarea adâncă ce au produs aceste incidente în Bănui poporului bulgar, față cu agitațiunea pornită pentru proclamarea independenței Bulgariei, lumea e aplecată să creadă că conflictul turco-bulgar se va sfârși cu un război Dacă pe lângă toate astea vom adăuga împrumutul de 70 de milioane, contractat după cum s’a spus pentru lucrări de căi ferate și ale portului Constanța, ne vom explica foarte lesne emoția ce a produs mobilizarea diviziei a 3-a. Nu are însă nici un temeiu îngrijorarea aceasta. După informațiunile cele mai sigure, culese din isvoarele cele mai competente, mobilizarea diviziei a 3-a nu are alt scop decit încercarea sistemului nostru de mobilizare. E îndeobște cunoscut de ce mare însemnătate asta ca o armată să fie cât mai repede strânsă sub steag și prevăzută cu tot ce-i trebue, la caz de nevoe. Cine-i mai iute gata, mare face mult rău dușmanul, și are mai mulți sorți de isbândă. Din timp de pace se chibsuesc toate măsurile ce se găsesc mai potrivite pentru această importantă operație, de reușita căreia atârnă în mare farte apărarea țării. Dar înțeege oricine că, până nu faci experiența lucrului, pînă nu încerci întocmirea ce ai făcut, nu ești sigur de bunătatea ei și nu-i poți cunoaște lipsurile sau cusururile. Pentru ca să se vadă in practică cum stăm în această privință, se mobilizează acum divizia a 3-a și experiența ce se face, pentru întâiașa dată, va fi de mare folos armatei. Nu s’a făcut până acum o asemenea încercare, nefiind fonduri ; anul acesta nefăcându-se însă manevre regale, au rămas disponibile mijloacele necesare. De altmintrelea, pentru ca să se vadă cât de neîntemeiată e orice îngrijorare, se comumunică din sorginte militară competentă că mobilizarea diviziei a 3-a a fost hotărîtă încă de acum două luni, pe când nici pomeneala nu era de incidentele din Balcani. Să fie clar liniștită lumea. Sub conducerea înțeleptului nostru Suveran și a fruntașilor țărei, România își urmează liniștit opera ei de întărire și de propășire. Munca spornică ce s’a săvârșit an de an, ne pune în stare să privim cu încredere viitorul, orice ar aduce el. SCRISORI DIN ITALIA Roma, 13 Septembrie. Sărbătoarea națională.—Papa supărat—Jesuiții aleargă după bani.— Bugetul vaticanului. — Socialiștii și țarul. — Pentru un viitor regal.— Căile ferate balcanice suspendate.— Sfișiarea unui partid Și acest 20 Septembrie s. n. a trecut liniștit. Erau multe prezentări, mai întâi că e anul jubilar al lui Pius și apoi, pentru că însăși clericalii alesese anul acesta ziua de 20 Septembrie, spre a ține congrese catolice la Roma. Temerile erau atât de mari, încât a trebuit să se interzică tradiționalul cortegiu al soc. liberale din piața Sui Apostoli (centrul Romei) ia spărtura din poarta Pia Sn Borgo apoi, adică în mahala, unde se află Vaticanul, erau concentrate aproape toate trupele din garnizonă și pe piața Sf. Petru se făcuse un adevărat cordon de trupe, așa că Vaticanul, cu dependințele lui, părea asediat. Toată ziua nu s-a văzut nici un nreot pe stradele Romei. Rareori fu zărit câte unul, ici și colo, dar în trăsuri închise și cu băgare de seamă ascuns privirea trecătorilor. Clericalii însă—nu preoții—și-au ținut întrunirile și congresele; câteva sute de tineri clericali cutreerară orașul împărțind manifeste antiliberale. Cu două zile mai nainte, unii din clericalii cei mai desfățați începuseră publicarea unui ziar ultra-bătăios, intitulat «Lupta», al cărui articol program îndemna între altele, pe catolici să întrebuințeze contra liberalilor chiar și cuțitul și pumnalul. Dar sforăiturile ziarului nu fură luate in serios; singurul care s’a înfuriat a fost Papa singur, care se grăbi să renege pamfletul ce îndrăznise să se proclame «organ al Statui Scaun». • Iezuiții, totdeauna practici, au ales ziua de 20 Septembrie, spre a repune în discuție chestiunea legei asupra garanțiilor Organele lor susțin că sfântul Scaun ar trebui să facă a i se plăti de către Stat toți banii acordați prin zisa lege de la 1870 Încoace cu dobânzi. Ar fi vorba de ceva mai mult de 100 milioane lire, dar iezuiții s’ar mulțumi numai cu 60—70 milioane. După legile italiene, orice credit-interes se stinge, dacă nu e reclamat, după cinci ani, deci, dacă Papa ar avea să reclame banii ce i s’au acordat de către Stat, n’ar putea obține decât vre-o 15 milioane lire, adică suma pe cinci ani. Iezuiții susțin insă că creditul Papei nu e un credit privat ci un credit public, care nu se stinge niciodată și afară de aceasta chiar legea garanțiilor stabilește că capitalul, în rentă de Stat, înscris în registrul datoriei publice, în favoarea Papei, e debit perpetuu și deci neprescriptibil. Se va întreba: de ce insistă atâția iezuiți pentru ca Papa să primească lista civilă ce i-a fost acordată de Statul Italian? Răspunsul e simplu : iezuiții trebue să plătească Papei în fiecare an un milion de lire ; dacă Papa ar primii lista civilă ar înceta pentru iezuiți obligația unei atît de mari cheltueli. A fost Piu IX acela care, după 1870, a rinduit marile ordine religioase. Dar Leon XIII le-a sporit contribuția, ba încă, pentru unele ordine, ca pentru iezicuți, a induit-o. Bugetul S-tului Scaun e astăzi de aproape 8 milioane cheltuelî ordinare pe an. Iată o privire generală a veniturilor și cheltuelilor Vaticanului: Venituri Obolul Sf. Petru 2.000.000 Rente patrimoniale 2.500 000 Rente diverse, taxe, etc. 500.000 Ordinele religioase 3.000.000 Cheltueli Administrația generală 1.900.000 Papa și familia pontificală 700.000 Pensiuni și lefuri 2.300.000 Lefurile cardinalilor 400.000 Corpul diplomatic 800.000 Binefaceri 1000.000 Biserici și cler 1.000.000 Cheltuel în diverse 600.000 De ordinar cheltuelile întrec veniturile și de aceea Sf. Scaun cedează in fiecare an câte ceva din patrimoniul sau. Rentele patrimoniale provin din tezaurul Stalu( Petru) aproape 70.000.000 lire, depuse la băncile streine ; acest tezaur a fost creat de Piu IXI(50.000.000) și complectat de Leon XIII (20.000-000). Piu X nu a dat nimic, ba încă a consumat ceva. Din cele 3 milioane date de ordinele religioase, iezuiții dau un milion : benedictinii, franciscanii, dominicanii fiecare câte o jum. milion și restul e dat de ordinele secundare. * w Pare că socialiștii nu vor mai fluera pe țar la sosirea lui In Italia. Dar când va veni țarul în Italia ? Ambasadorul rus la Roma a spus că prima călătorie a țarului în străinatate va fi spre a veni în Italia. Dacă până acum țarul nu s’a mișcat este pentru că era la mijloc, de o parte, chestia fluerăturilor și de alta necesitatea de a face vizita la Roma și nu în altă parte. Dacă socialiștii n’ar renunța la fluerăturî, guvernul italian ar renunța la vizita la Roma, și țarul ar saluta pe Victor Emanoil la Neapole sau la Racconigi Dar dacă socialiștii renunță la planul lor, vizita se va face la Roma și cu foarte mare solemnitate. Țarul va fi însoțit, desigur, de țarină și de marile ducese fice. m * 9 Altă vizită de care vorbesc de câteva zile ziarele, e aceea a Principelui Ferdinand al Bulgariei. Principele Ferdinand ar vizita toate capitalele principale europene, în scop de a obține adesiunea puterilor la proectul de a proclamă Bulgaria stat independent și de a-l ridica la rangul de regat. Desigur că Italia nu se va opune la un asemenea proect, dar va cere să se obțină mai întâi consimțimântul Turciei. * De câtva timp nu se mai vorbește de calea ferată Dunăre-Adriatica, care ar trebui să fie construită pe cheltuiala Italiei, Franței și Rusiei; chiar lucrările preliminare ale liniei au fost suspendate. Cele trei puteri au crezut oportun să aștepte întrunirea Parlamentului turc spre a prezintă o nouă cerere de concesiune pentru construirea liniei. Probabil acelaș lucru îl va face și Austria pentru calea ferată de la Mitrovitza G.iVesti ,prefectura CAPITALEI și rechizițiile Marți, foarte de dimineață, un comisar de poliție, însoțit de mai mulți sergenți de oraș, s’a prezintat d-lui Dumitrescu-Câmpina, proprietarul ziarului „Universul“ și, în mod brusc, a cerut sâ-i predea automobilul d-sale. D. Dumitrescu s’a declarat gata să dea automobilul, deoarece lipsea însă o piesa sau două de la mașină — nici d-sa nu știe bine, deoarece a lipsit în străinătate și abia acum lua automobilul pe seamă de la șoferr, inventarierea nefiind încă terminată — d-sa a spus comisarului că automobilul nu funcționează. Deosebit de aceasta, d. Dumitrescu-Câmpina a spus comisarului că a petiționat la ministerul de război și ca să-i dispenseze automobilul. Reprezentanții poliției n’au voit să fie seamă de nimic. Ei au scos automobilul cu caii, ducându-i astfel la poliție. D. Dumitrescu-Câmpina, în fața acestei procedări brutale, s’a dus la prefectură, însoțit de doui redactori ai ziarului, ca să reclame d-lul prefect. In cartea poliției, d-sa a fost întâmpinat de d. inspector Bagdat, care de față cu o mulțime de lume, l’a apostrofat cu violență. Explicația acestei purtări brutale, d. Dumitrescu - Câmpina a avut-o mai târziu, când i s’a spus că fostul d-sa e șofeur—pe care’l concediase și care nu’l predase încă complect automobilul—ar fi declarat la poliție că a demontat intr’adins mașina, după ordinul d-lui Dumitrescu. Va să zică, pe baza unei simple declarațiuni a unui om concediat din serviciu, declarație necontrolată și nedovedită, funcționarii poliției s’au crezut în drept să provoace un adevărat scandal ! Poliția, negăsind la garajul Leonida piesele trebuincioase pentru montarea automobilului, a demontat un alt automobil nerechiziționat al societăței petrolifere „Vega“ și a complectat pe al d-lui Dumitrescu. După ce au umblat cu el prin oraș, l’au adus acasă la d. Dumitrescu spre a’l ține la dispoziție. In timpul acesta, ministerul de razboiu, având în vedere că automobilul era necesar pentru serviciul ziarului, a dat ordin serviciului de mobilizare a corpului II de armată să restitue automobilul, dispensându-i de rechiziție. Corpul II a înștiințat poliția despre aceasta. Ei bine, cu tot acest ordin, prefectura trimite pe inspectorul Cotruț, însoțit de două comisari și mai mulți sergenți, la ora 7 și jumătate seara, cari ridică din nou automobilul, fără cea mai mică opoziție din partea d-lui Dumitrescu. Ieri, la 6 ore dimineața, automobilul d-lui Dumitrescu a fost expediat la Târgoviște. Am expus numai faptele, fără a le comenta, fiind convinși că toată lumea va dezaproba această procedare. _____________ Evenimentele din Persia — Serviciul nostru telegrafic — Grăbirea convocărei Parlamentului Petersburg. 17.—Se anunță din Teheran că partidul constituțional devenind tot mai puternic, cabinetul s’a văzut silit să sfătuească pe șah de a convoca mai curând noul Parlament, in scop de a se liniști țara. Șahul a cedat, a ordonat ca să se retragă și să se distrugă proclamațiile date Duminica trecuta și a fixat ziua de 28 Octombrie ’ pentru reunirea Parlamentului. A ordonat de asemenea brigadei de cazaci să trimită repede la Taebris un puternic detașament cu două tunuri Creuzot cu două tunuri Krupp și cu o secțiune de mitraliere. In curând vor sosi trei sute de puști moderne rusești cu repetiție. Populațiunea Teheranului se arată indiferentă. Numai trupele din lagărul ce se află în grădina Bagshah sunt neliniștite și refuză de a mai veni. Ministrul de războifl ar vrea să le plătească soldele remase în restanță insă ’î lipsesc banii. Ofițer francez maltratat de soldații Șahului Londra. 11.—Se anunță din Taebris că un francez a fost atacat cu focuri de arme, maltratat și jefuit de către soldați de-ai Șahului. Naționaliștii respingând garanția Angliei și Rusiei Londra. 17. — Ziarul «Times» află din Taebris că naționaliza cer garanția tuturor Puterilor interesate. Garanția numai a Angliei și Rusiei ar fi declarată ca insuficientă. Reprezentațiunile Angliei pe lingă Șah.— Naționaliștii oferind să se supună Rusiei Londra. 17.— Rusia și Anglia au cerut Șahului un răspuns precis la ultimele lor reprezentațiuni. — Se anunță din Teheran că consulatul rus din Taebris a fost invitat de naționaliști să ofere Rusiei supunerea lor, cu condiția ca Rusia să garanteze amnistiarea lor și reintroducerea Constituției. Aplicarea asasinatului din Piatra (Teleorman) {Prin telefon de la coresp. nostru particular) Giurgiu, 17 Septembrie. Azi a venit înaintea Curței cu jurați de Vlașca, procesul asasinărei săteanului Gh. Stavaracha din Piatra (Teleorman). Prezidează d. Mladoveanu, membru al Curței de apel din București asistat de d-ni. Al. Procopiu, membru de ședințe la tribunal și G. I Rosetti, supleant. Fotoliul ministerului public este ocupat de d. procuror general Zamfirescu de la Curtea de apel. După ce se introduce acuzatul, se procede la formarea comisiunei juraților. Din partea apărărei pledează d-nii V. Miculescu, Tony Iliescu, N. Pascal și I . Dimitriu. Partea civilă e reprezintată prin soția și mama victimei. D. grefier Adrian Slăvescu dă citire actului de acuzare din care reiese că in ziua de 23 Aprilie 1908, pe când săteanul Gh Stavarache se afla cu caii la pășune, pe locurile sale de muncă din jurul com. Piatra, se pomenește cu un strigăt ce venea din dreptul unei trăsuri. Uitându-se mai cu atenție, el observă pe acuzatul de azi, un frate al său și ajutorul de primar, că îndreaptă către dînsul și că trage asupră-î un foc de revolver. De teamă încalecă și caută să plece, un alt glonte însă, tras tot de Ion Constantinescu FI. Dicu, îl lovește în regiunea abdominală. Nevroind să-i dea vreun ajutor, după ce îl văzuse în acea stare criminală, se urcă în trăsură pornind cu însoțitorii săi către sat. Venind soția sa Anghelina îl ridică și urcându-l în căruța cu bol fi duce acasă unde noaptea încetă din viață. Interogatoriul acuzatului I), președinte Mladoveanu procede la interogatoriul acuzatului. Preș.— Pentru ce ai împușcat pe Stavarache ? Re.— Nu Tam cunoscut că era el, și apoi eu am tras să’l sperii. Preș.— Cum se poate? din acte reiese că i’am cunoscut, chiar victima a declarat astfel: La câți metri am tras primul foc ? Ac.— La 5—600 metri și al douilea la 100 metri. Preș.— Din acte se vede că numai de la 15 metri ai tras. Erai rudă cu el ? Acuzatul—Da. Preș.—Atunci cum spui că nu l’ai cunoscut. E posibil asta ? Acuzatul.—Nu l’am cunoscut de loc. Preș.—După revoltele țărănești l’am avut învoit pe moșie? — Acuzatul.— Nu. Preș.—Vezi că aveai ură pe el! 1 Stavarache luase parte la devastările ce s’au făcut în timpul răscoalelor conacului dv. ? Acuzatul.—Nu știS, eram concentrat ca călăraș. — Preș.—Bine, dar nu ți »’a «pu» de al casei în urmă ? Ac. — Da Mi-aduc aminte că nu i'am învoit pe moșie fiind-că nu mai rămăsese locuri pe moșie când a venit el (ilaritate). Preș.—Dar, când s'a rugat el nefericitul—după ce îl impușcase șî—să’l iei în trăsură, de ce nu l’ai luat ! Nici atunci nu ți se înduioșase inima ? Ac.—Nu știam ce fac. Ascultarea martorilor După terminarea interogatoriului acuzatului se ascultă martorii apărare și anume: D. V. Dicu, Ion Mardale, ajutor de primar ; Ion Macașoi, Mitrea Lungu, Ion D Jianu și Carol Friderich, apoi martorii acuzărei : Gh. D Neagu, Stan Mărunțelu și Marin Mărunțelu. Femeia Anghelina, soția victimei, cu ochii în lacrămi, cere 50 mii lei despăgubiri civile. Rechizitoriul d-lui procuror Zamfirescu D. Zamfirescu spune că nu va face nici un comentariu asupra faptului ce se judecă azi și că se va mulțumi să expue modul cum s’a comis drama de la Piatra după actele din dosar» Apoi d-sa face istoricul crimei cu un mare tur de probe, cerând verdict afirmativ. Apărarea.—Verdictul Din partea apărărei primul vorbește d. V. Miculescu și apoi pe rînd d-nii „ — Pa “ Dimitriu, Tony Iliescu, Nicu Pascal și Ion T. După ce desbaterile se declară Închise, d. președinte face rezumatul și d-nii jurați intră în camera de deliberare. După 10 minute, d-nii jurați eseu un verdict negativ. Curtea pe baza verdictului, îl declară achitat, condamnându-1 la 4 mii lei despăgubiri civile. Șaikîi. Primirea membrilor congressi ai presei de principese Bülow — Vezi ilustrația — Se știe că principele Bülow, cancelarul imperiului german, a prumit în palatul sau pe membrii congresului internațional al presei Ilustrația noastră de astăzi, reprodusă după o fotografie luată la fața locului, reprezintă momentul când principele Bülow ține discursul prin care salută pe membrii congresului. In mijlocul acestui grup se află președintele congresului, Wilhelm Singer, iar la dreapta sa cancelarul Bülow. In fund, la locul indicat prin o stea ('), se vede figura delegatului român, d. Ion Procopiu, președintele «Sindicatului ziariștilor din București». — Mm...................... «Bancă culturală» in Transilvania «Gazeta Transilvaniei» anunță următoarele: Propunerea făcută de părintele dr. I. Cristea în ultimul sinod archidiecezan privitoare la înființarea unei «bănci culturale» românești se apropie de realizare. Joia trecută, precum aflăm, s’a ținut la Sibiu sub presidiul d-lui adv. E. Ungureanu o anchetă, la care a participat un număr mai mare de preoți gr. or. și fruntași mireni ai bisericei gr. or. La anchetă a luat parte și I. P. S. S. Mitropolitul I. Mețianu. După desbateri mai lungi membrii convocați la anchetă s'au constituit în comitet fondator pentru înființarea «băncii culturale». «Revista Economică» e informată că inițiatorii acestei bănci au ajuns la convingerea, că singura soluție posibilă pentru realizarea în parte a scopurilor culturale avute în vedere este întemeierea acestei bănci ca întreprindere speculativă pe acțiuna ori șicare întreprindere românească de aceasta natură. Totodată fondatorii au schimbat din considerații mai înalte, firma de „Banca culturală,, in Bancă generală de credit Lumina» Noua întreprindere este proiectată a se fonda cu un capital sog. de cor. 600.000 și li se pune în vedere acționarilor „o dividendi maximala de 5 la sută“ după retragerea căreia din restul beneficiului net 45 la sută sunt destinate a se pune la dispoziția consistorului archidiecezan pentru scopuri culturale. Noul amănunt © asupra crimei din strada Sucevei Prin poștă de la coresp. nostru particular) Fălticeni, 17 Septembri In corespondența apărută astăzi am arătat că s’au operat câteva arestări de bănuiți grav în această fioroasă crimă. Arestații sunt vizitiul Costache Broască, lampagiul Păduraru și fiica acestuia Zenovia, servitoarea victimei și concubina vizitiului Broască. Se crede că crima ar fi fost săvârșită de un singur individ, având insă complici cari pândeau pe afară, că criminalul a fost ascuns sub patul din odaia de culcare a victimei și că, văzându-se descoperit, a sărit asupra ei și a ucis-o ; se mai crede că criminalul nu avea de gând să ucidă, ci de a fura cheile de la cassa de bani, de a trece în altă cameră unde era această cassă din care să fure suma de 7000 leii ce credea că o primise victima în ziua crimei. Bănuiții se contrazic în răspunsurile lor și se crede că ei sunt autorii odioasei crime și că iu curînd vor face mărturisiri complecte. Mai este însă arestat și un băiat anume Iacob, ca de 20 de ani. Urma lăsată pe tocul ferestrei camerei unde s’a săvirșit crima se potrivește perfect cu piciorul servitoarei Zenovia, care era încălțată cu ciorapi cîrpiți cu petece de olandă pe talpă. Bătrânul servitor, credinciosul victimei, a arătat la interogator că el, după ce a fost concediat de stăpâna sa, s’a retras in odaia lui de "culcare ce era pe aceiași sală cu a servitoarei și" că abia după o oră a venit servitoarea Zenovia însoțită de concubinul său Broască în camera lor. Parchetul a sarut azi trib să nu se ridice sigiliile aplicate la lo cuinta victimei, pentru ca să se CARNETUL MEU «Holera ad portas»... Da !... Holera bale 'n zise Pregătită de războiu, Căci voeste să dea iama Și în lumea de la noi... Dar, de vreți cu dinadinsul Să scăpați pe veci de ea, Să urmați aceste sfaturi Date ori de... soacră-mea... Mai întâii, aveți de grije Ca, în casa ’n care stați, Să nu ștergeți cumva praful Și în pace să-l lăsați... Iar cu mătura prin casă Nici odată să nu dați, Și gunoiul de prin curte Cu 'ngrijire să'l păstrați... Guinea,—gospodari cum sunteți,Toată ziua vizitați, Iasă vase, clătiți, oale Nici odată nu spălați... Și, așa, cum sunt... curate, ’Tot In ele să gătiți, Dar mâncarea sa n'o... «scadeți». Ca, pe urmă, o pățiți... Să mâncați intr'una fructe,— Pepeni galbeni mai vârtos,— Și pe urmă să beți apă Căt se poate «mai din gros»... Să nu ferbeți cumva apa Că, pe urmă’l, vai și chid, Ș'o aduceți din izvoare Cum e... lacul Cișmegid... Să schimbați cu totul traiul Și să’l duceți... «regulat», Trăgând chefuri peste chefuri, Zi și noapte, ne’ncetat... Somn puțin... În casă aer Pe ferestre nu lăsați, Mei o bac să nu faceți, Nici pe ochi să va spalați... Astea ’s sfaturile toate Date ori de soacră-mea, Ce le-aduce, când vrea dânsa, Și călare p’o nuia... Deci, urmați-le pe toate, Punct cu punct și fir in fir, Că scăpați cu siguranță De Holeră «Cimitir».. Marlon. ȘTIRI DIN STREINATATE — Prin poștă — împăratul Frantz Iosef a primit în audiență în palatul regal din Budapesta o deputațiune de doamne din Seghedin, care i-a prezentat copia în miniatură a statuei împărătesei Elisabeta din acel oraș. Ziarul «Lieb. D. Tagblatt» din Sibiu se declară partizan al votului plural mecanizat in proiectul ministrului Andrassy, declarând că votul universal "ar reduce la câțiva numărul deputaților sași în Camera ungară. In comuna Ökörmező de lângă Sighetul Marmației Ungaria) a încetat din viață protopopul catolic lukasovici pe când celebra liturghia în fața altarului. El era în vârstă de 73 ani. Zilele trecute a încetat din viață la Oradea-mare preotul catolic Ladislau Palotăy, tutilistă de 78 ani. Defunctul a luat parte la revoluția maghiară de la 1848, fiind locotenent în armata generalului Bem. După înăbușirea revoluției el s-a refugiat in străinătate. Reîntors în patrie, studia teologia și se făcu preot. Parotay a zidit mai multe biseserici între cari și câteva romane greco-orientale. Astăzi se va deschide la Budapesta conferința episcopilor catolici din Ungaria, sub preșidenția cardinalului primat Vaszary. Deputații din partidul agrar ceh au ținut alaltă era o conferință la Viena, în care au hotărit să facă o crâncenă obstrucțiune în Parlamentul austriac și în delegațiuni. Australia va avea in curând marina sa de război. Duminică s’a ținut la Budapesta congresul funcționarilor comerciali din Ungaria. Intre altele s’a discutat și chestia repaosului duminecal. S’a votat o resoluțiune prin care se cere repaosul duminical obligator care să dureze 36 ore adică de Sâmbătă seară și până Luni dimineață. Hirman Maxim, inventatorul temutelor tunuri ce-î poartă numele, și inventatorul prafului fără fum, a inventat acum un aparat menit să prelungească viața omului. Invenția sa e ingenioasă; ea constă într-un cabinet mare și spațios împărțit în trei compartimente ; bolnavul se așează în camera din mijloc și din celelalte 2 camere se lansează asupra lui puternice curente electrice, în acelaș timp cu aer încărcat de desinfectante energice cu bază de alcali și de clor. După câteva ședințe bolnavul e, pare-se, mult ușurat, dacă nu cu totul vindecat. CURIERUL JUDICIAR (TRIBUNALELE CIVILE) O escrocherie îndrăzneață Florea Vieru împreună cu un alt țăran din jud. Olt venind in București spre a stărui să obțină dreptul de cârciumărit au dat peste samsarul Ion Stănescu care dându-se drept funcționar la ministerul de finanțe le-a promis că le va face serviciu in schimbul a 900 lei. Țăranii s au învoit, însă cu o singură condiție și anume ca samsarul să se fotografieze cu el ceia ce samsarul a și primit, după care apoi țăranii s-au numărat 900 lei. "După trecere de câteva săptămâni" țăranii văzând că nu primesc nici un rezultat au venit in Capitală de s’au plâns parchetului care a și ordonat arestarea samsarului. Fiind adus la parchet și confruntat cu țăranii erai» cât pe aci să nu’l mai recunoască întru cât el îșii tăiase părul și’șî lăsese barba. Stănescu a fost depus erî la Văcărești și cu instrucția afacerea a fost însărcinat de judecător Georgescu-Vâlcea de la cale 3. Ancheta în afacerea Cuza (Prin telefon de la corespondentul nostru particular) Iași, 17 Septembrie. Ancheta d-lor Fericiide și Ciru Economu s’a continuat și azi sub cea mai strictă discrețiune. Azi comisia de anchetă nu s’a mai dus la palatul de justiție, ci a stat la otelul „Traian“ în camera d-lui Ferichide. Cei doi magistrați în unire cu d. grefier al Curții de casație au studiat diferite dosare luate încă de eli de la grefele parchetelor Curții de apel și a tribunalelor. Aceste dosare se referă la acuzațiile formulate de d-nii Cuza și Hamangiu. Pe Tot azi comisia de anchetă a început să redacteze raportul asupra celor constatate până acum, raport care va fi predat personal d-lui ministru de justiție. Pe ziua de astăzi nimeni n’a fost chemat și cercetat, de comisia de anchetă. Se afirmă că printre alte acuzații formulate de d.procuror Hamangiu contra d-lui procuror Stoenescu este și aceea că d-sa ar fi fost curtenitor față de un avocat din Iași, și că în diferite procese a pus concluzii favorabile părții asistate de acel avocat. Comisia de anchetă cercetează întrucât această acuzație e întemeiată. Se crede că ancheta va fi terminată mâine, și comisia se va întoarce la București. Mistul stra fiüliar (Serviciul nostru telegrafic) Exposeul guvernului bulgar asupra chestiei căilor ferate orientale Sofia. 17.—Consiliul de miniștri a elaborat un exposeu voluminos, care va fi trimes astăzi tuturor representanților diplomatici de aici; el cuprinde desvoltarea chestiei căilor ferate orientale de la începutul ei argumentează fasa ultimă a acestei chestiuni și subliniază motivele principale ale punctului de vedere pe care stă guvernul. In urma acestui exposeü s’a renunțat a se da respuns special, la representațiunile austro-ungare și germane. Primul ministru ’șî reservă dreptul de a reveni mai târziu asupracuprinsului depeșei marelui vizir cetită ieri, și să examineze și să respundă la propunerile împăciuitoare din depeșă numai după ce se vor îndeplini unele formalități diplomatice Entusiasmul Bulgariei pentru independență Sofia. 17. — Dispoziția războinică continuă. In fiecare zi se țin diferite meetinguri. Miniștri și redacțiunile ziarelor sunt copleșite cu manifestațiuni de omagii și cu depeșe de îmbărbătare, mai cu seamă din sudul Bulgariei, unde ce e drept domnește entusiasm, dar numai capetelez înfierbântate se gândesc la escese, pe cari guvernul In nici un caz nu le va permite. Svonurile răspândite in străinătate sunt cu totul exagerate. Gând își va proclama Bulgaria independența Viena. 17. — «Neues Wiener Journal» află din Paris că de îndată ce se va aplana conflictul cu căile ferate orientale, Bulgaria ’șî va proclama independența fără insă a’șî schimba forma de guvernământ, lăsând aceasta pentru mai târziu. Anglia vrând a se face demonstrație navală în contra Bulgariei Londra. 17. — «Times» iși continuă atacurile violente contra Bulgariei și Austro-Ungariei, spunând că atitudinea acestor două țări e condamnată nu numai de presa engleză ci și de Buxton, președintele comitetului englez pentru afacerile balcanice. «Times» adaugă că tinerii turci sunt dispuși să vândă Bulgariei drepturile Turciei asupra căilor ferate din Rumelia orientală insă mai întăi Bulgaria trebue să înapoieze Drada. Ziarul mai spune că planul de răpire a căilor ferate e de mult timp pregătit de Bulgaria, care vrea mai întîi să umilească pe Turcia și apoi s-o jăfuiască. Insă Anglia nu va permite aceasta nici odată. «Daily Telegraph» este de părere să se provoace o acțiune europeană contra Bulgariei după ce se va vedea mai intil atitudinea Puterilor în fața întreprinderilor acestei țări. E vorba ca în scop de a se împedica Bulgaria să se arunce în noul și temerare aventuri, Anglia să însceneze o demonstrație navală în fața orașului Varna. In ce caz va începe Turcia războiul Londra. 17.— „Daily Telegraph“ află din Constantinopol că Poarta n’ar considera proclamarea independenței Bulgariei ca un caz de război și insă războiul ar fi neevitabil când Bulgaria ar încălca fruntariile turcești. Armata turcească e etala să intre în luptă. Despre cea bulgară nu se poate zice tot așa, lipsindu-i mai cu seamă pfițerii. Declarațiile direcției căilor ferate orientate Constantinopol. 17.—Direcțiunea căilor ferate orientale declară, contrar afirmațiilor guvernului bulgar, că nu s-au făcut niciodata tratative între ea și Bulgaria pentru rezolvarea definitivă a chestiei căieî ferate din Prumelia. In 1898 s'a scris un contract după care direcțiunea avea să cedeze drepturile sale Bulgariei numai cu deplina învoire a Porții. Contractul n’a avut însă niciodată forță legală deoarece a lipsit consimțimântul Turciei. De atunci încoace nu s’au mai făcut nici un fel de tratative, răpită Sofia. 17. — Se anunță din Filipopol că impiegații de cale ferată Verciolylak și Balich au fost arestațî pentru că au îndemnat pe subalternii lor sa nu intre in serviciul Bulgariei, decât numai cedând forței. Consulii austriac și i italian au protestat contra acestor arestări. Bulgaria a numit impiegați superiori în toate stațiunile mari ale căiei ferate precum și pe inspectorul general. Bulgaria vroiește războiul cu Turcia Berlin. 17. — Delegatul german la oficiul datoriei publice din Turcia, a declarat de curând unui redactor al ziarului «Berliner Tageblatt» că oficiul datoriei publice nu e câtuși de puțin interesat in chestiunea căilor ferate orientale. Turcia nu are alte foloase de la căile ferate decât 1500 de franci anual de kilometru, plus 45 la sută din beneficiul net. Turcia ar pierde aceste beneficii numai in cazul când Bulgaria s’ar declara independentă incornorînd Rumelia orientală. Pare că Bulgaria preferă războiul decât să restitue căile ferate. Turcia însă e sigur că vrea să evite războiul până la capăt. Wimmi cazura Isekkel Direcția generala a serviciului sanitar ne roagă să publicăm următoarele : «Mai multe ziare au dat, in ultimele zile, știri despre ivirea holerei in cutare sau cutare punct al țărei. E drept că aceleași ziare și-au desmințit ele singure informațiunile,—de multe ori chiar 2—3 rânduri mai jos. Mulți cititori însă se mulțumesc numai cu afișul ziarului lipit pe stradă și rămân cu știința că holera a isbucnit, fără a mai citi desmințirea din cornul ziarului. Aceste știri alarmante cred că nu pot contribui efectiv la scopul ce urmărim cu toții. Dacă vreun caz s-ar ivi pe teritoriul nostru, suntem în măsură a avea cele mai precise informațiuni dacă în adevăr este ori nu vorba de holeră. Nu avem nici un interes de a ascunde asemenea caz, ci din potrivă 11 vom face cunoscut îndată».* Ministerul de interne a trimis o circulară prefecturilor prin care se arată că trecerea călătorilor spre Rusia este liberă prin toate punctele de frontieră, precum și pentru poduri. Când se vor reîntoarce călătorii, nu vor avea dreptul să intre în țară decit prin punctele deja stabilite. De asemenea s-a dat ordin ca șefii de trenuri să strîngă pașapoartele tuturor călătorilor cari vin din Rusia, spre a le da comisarilor de gări, cari să le înainteze polițiilor din localitățile unde se stabilesc acel călători. Această măsură este luată spre a se putea face din vreme vizita medicală la domiciliul celor cari vin din localitățile infectate de holeră. ■ 9 Tulcea. — Inchizându-se pu fletele de trecere de pe frontiera rusească limitrofă cu Dobrogea, vaporul rusesc «Besarabetz», care făcea curse între Tulcea și Ismail, a renunțat la această cursă, rămânând să circule după vechiul itinerariu între Tulcea-Isaccea- Renî-Galațî și înapoi.La întoarcere vaporul nu se mai oprește la Reni. Direcția Gravă a serviciului sanitar, a trimes o circulară adresată președinților consiliilor de igienă prin care se explică amănunțit măsurile ce trebuesc luate pentru paza holerei invitindu-i totdeodată a se îngriji din timp pentru căutare de spitale, în comunele unde populația e mai deasă în cazul cînd pericolul holerei va deveni mai amenințător. Sinuciderea căp. M. Costandache Parchetul militar a fost incunoștiințat ori că în pădurea de la Băneasa s'a găsit cadavrul unui căpitan de artilerie. Imediat s'a dus la fața locului d. comisar regal maior Topoloveanu împreună cu d. substitut locot. Popescu și în adevăr s’a găsit în pădure cadavrul cam la o depărtare de 3 km. de șosea. Nefericitul căpitan se numește Mihail Costandache și a fost profesor la școala de artilerie și geniu. El s'a sinucis trăgându’șî un foc de revolver in tâmplă. Asupra cadavrului nu s’a găsit decât o hârtie de 20 lei. Revolverul cu care s’a sinucis și alte obiecte au fost luate probabil de vreun trecător. Causa sinucidere a fost boala de neurastenie de care suferea de mai mult timp. Cadavrul, din ordinul parchetului, a fost transportat la spitalul militar.______ ‘ T. DIN ȚARILE BALCANICE La marele meeting, care s’a ținut la Sofia, pentru a protesta contra companiei orientale și a încuraja guvernul în acțiunea lui, un orator aducând exemplul României a zis: ..Dacă românii au scăpat de Strasberg, pentru ce bulgarii să sufere tirania unei companii străine?“ ,,Eni-Gazeta“ din Constantinopole își exprimă părerea că, dată fiind atitudinea României și Greciei, relații« încordate dintre bulgari și turci» vor îndrepta. Sindicatul lucrătorilor o.t.edentale a desmințit cu cea mai mare energie svonul cum că greviștii ar fi adus vre-o pagubă trenurilor. „*. Sârbii susținînd că au în Macedonia 290.000 conaționali, au cerut comitetului june-turc ca să le permită să aibă patru deputați. .*» Ziarul «Dnevnic», vorbind despre vizita d-rului Doetorov la ministrul nostru de interne, spune că Gostinescu a primit foarte cordial pa d-rul bulgar, ceea ce este un simptom îmbucurător în momentul de față. Direcția căilor ferate bulgare a ocupat toate gările pe liniile orientale, înlocuind pe funcționarii companiei, cu funcționari ai statului. Panita a declarat, cum că este „ Primirea membrilor congresului presei la principele Bülow.— (Vezi explicația) i