Universul, iunie 1909 (Anul 27, nr. 147-176)

1909-06-10 / nr. 156

mmmmwss&msmmmm Vînzare sguM da terenuri în Dobrogeai jin 17 iunie 1909 la Tribunalul Constsu la „Monitorul Oficial”* No. 227 S .•1 Se­rvidi» voluntar moșia llasancea în apropriere de praf d­­e constanța si de gara Mtorfatlar. Terenuri da prima calitate, apă du­lce.­­­i pasagiu de nivel. Suprafață 719 hectare și 0290 m. p. licitația incept .................................................................................Lai 359.814­­•1) O vie din orașul Constanta (la vii) suprafață 2298 m­. p). 20. L­ici­ta­ti­a Începe de la. . . Lei 6.894.76­2) O vie din orașul Constanța (la vii) suprafață 2757 m­. p. C0, licitatin incepe de la. . . Lei 8.273.72 3) O vie din orașul Constanța (la vii) suprafață 1838 m. p. 00, licitația începe de la. . . Le! 3.515.81 4) O vie din orașul­ Constanța (la vii) suprafață 1378 m­. p. 90, licitația începe d­e la. . Le! 4.136 86 5­­0 vie. din orașul Const.t.n­­.a (la vii) suprafață !7?il m. p. 27. licitația începe de la. . Lei 5.178.88 6) O vie din orașul Cotisianța (la vii) suprafață­­ 7 Un loc viran din orașul Constanța, Strada Romană No. 24 fost 1 14ló m­ suprafață de 281 10 t­. p licitația începe de la Lei 12.000 C. Un loc viran din orașul Constanța, Strada Remus Opreanu No 9 m 1 licitația începe de la Lei 49.915. IC. Un loc de magazin situat în orașul Constanta la locurile de ma­­lgaz­ia. No. îi in suprafață de 576 m­. p. prețul de la care începe lici­tația este de 5000 lei. Ori­ce information­ se pot lua de la d-nul advocat I. ,V. Cezdrescu.­­ București, strada Popa-Ch­ițu No 1. 3706 f I B sîte prin a­ță, se va iii I­usi dulce. ||§ AGILE p| "CARANTOL“ ! « Preparat special pentru­ conservarea II Mjf' V­oneSoc tissip îndelungat ili" .­­ Succes absolut sigur sf Pentru informatiuni la DEPOZITARII 1 / I. GOHEN H. MASSOFF & G. București — Strada Caro! 10 — București 1 SĂPUNURILE DE TOALETA | H.KIELHÄUSER si din GRAZ |! sunt re­cunoscute ca cele mai avante flease pen- || ---------—1— îra­nsul familiar ---------—~rr. || Specialități: SĂPUNURI SFLICE, SAPUNÖI de P2H si de B­BRAB, calitate incomparabilă, fom­iliant al nervilor —,2.2.7­ L.~De vânzare In toate magazinele specialaf^TL":^ |^ Reprezentant General nentr Bontâsia­s L. GEîSîlîi, strada as Smârdan tîp. 15. Esk­v.re.sSI 3516 KALO CO­NT | PASTAde P!NTI/^^­ de vânzare la­ | indispensabila | if | PARFU/AERIE, I ÍA.SARG SühnDROGUERIÍetc. 1 I Rcprczcnt^nț^SAM. Bucuroși; jj SURSA INEPUISABUiA ie ENERGIE !l FQRMIAT Vintilescu Cel mai energic Tonic Excelent diuretic lemimin A nin­yc­h­ilor o forță de 5-10 ori mai mare.—Ma­­rește cantitatea­­ și forța de emisiune a urinei. RECOMANDAT și PRESCRIS de toți medicii ii . A.noxni9, Convalescentă, Slăbician« ransculari și cer». brulă, Puralisii, t­remurături, JSoli de Găși«4. Ilroșură­­ i­alis la cerere, Fluroatul fi­­...f Se găsește la toate Farmaciile și Drogueriele din țară. 3512 Dep­­ion­­s> b­rok­. «CI­.IVTRAI­A». Loc Cooperativii, fluntrești PROPRIETATEA. 10 . § ^-Wfnl-8^ f STaTIILDI FRANCES M üocietatea Anonimă pentru Import, și Export, București din cauza sezonului înaint­at­­ la încălțăminte solidă și elegantă — PENTRU BARBAȚI SI COPII — cu PREȚURi extraordinarele REDUSE ți anume Ghete colori, negre, Ghete pantofi de sport cu TALPA de ASBEST și GHETE OITȚEREȘRI. S'reffeiiile variază f îe la l­et 5 s'*m la 15 I.ei perechea Toată încălțămintea cusută : nebăluli fu oue Făliri ©! fie încălțăminte Mecanica — Kirmla < a­ iu mpî i­'p. 81) — de-asupra ti portal­ici­i­asilescu — Tramvaiul penu In NiȚl Sterie. IB^“SER^*BS^Sc»r!­Tî| ^ — pen­im — I ""î H SĂNĂTATEA COPILULUI Copiii născuți înainte de timp (prematuri) In acest articol voi arăta îngri­jirile ce trebuesc date copiilor născuți in luna 7-a sau a S-a, de asemenea ,și copiilor care de­și născuți la timp, adică la sfâr­șitul lunei a 9-a, sunt totuși foarte mici (1400—sooo gr.), slabi și cu foarte puțină pute­re de viață. Copii născuți în­­nainte de luna 7 a, sau­ acei cari cântăresc mai puțin de 1200 gr., nu sunt capabili de viață. Copiii prem­atrri sau acei ne­complet desvoltați, mor în pri­mele zile ale vieței, dacă nu li se dau îngrijirile potrivite. In spitalele de naștere mortalitatea acestor copii e mai mică de­cât a acelor îngrijiți acasă, fiindcă in sus zisele spitale sunt anumite aparate de Încălzire (de cloci­­re) în care e pus copilul, iar persoanele cari îl îngrijesc se pricep mai bine și sunt mai o­­bișnmite cu toate amănuntele u­­nei asemenea îngrijiri. Prima noastră grije e să îm­piedicăm perderea căldurei cor­pului copilului.­­ Pentru aceasta, prima bac după naștere va fi mai caldă ca de obicei­ (39 centigrade), de durată scurtă (4 minute). Mai bine e să nu facem copilului nici o bae în primele 8 zile. Imediat după bac, sau după naștere vom înfășură copi­lul pe cap, pe corp, pe mâini și picioare cu vată, apoi cu scutire și tulpan, care îi înfășoară toată fața, lăsându-i libere numai gura și nasul. Culcăm apoi copilul într’un coș, într'o cutie de car­ton, intr’o lădiță, în care punem o sticlă sau două cu apă fer­­binte bine astupate. Acoperim coșul sau cutia cu o pânză foarte rară. Prin sticla cu apă caldă, aerul din jurul copilului se în­călzește și ast­fel copilul restri­­ca un aer ceva mai cald de­cât cel din cameră. Vom schimba apa din sticle când începe a se răci.­­ Ne vom feri însă a face aerul din coș prea cald Nu trebue să treacă de 30 grade C. Pentru­­ controlarea temperaturei ne ser­vim de un termometru de came­­­­ră, sau chiar de un termometru de bac, pe care îl ținem în per­manență în coș. Vom curăți co­pilul odată pe zi, îl vom feri de curente de aer rece. Vom ventila însă camera. La plimbare vom scoate un asemenea copil numai când va atinge greutatea potrivită cu vârsta lui. In privința hranei nu mai în­­caji e vorbă, că laptele mamei sau al unei doici, e cel mai po­trivit pentru un asemenea co­pil. Laptele de vacă e mistuit cu mult mai greu și pe lângă aceasta, iar un microbii ce conține, j expune pe copil la infecțiunea­ stomacului și a intestinelor. Ne­­ vom servi deci de laptele de I vacă, numai in cazul când mama i se află in absolută imposibili­­i­tate de a alăpta și când nu ne putem procura doică. Copiii prematuri și cei slabi au trebuință de o cantitate de hrană relativ mai mare de­cât­­ noul născut la termen. De altă parte însă stomacul și intestine­­­­le lui mistuie laptele mai greu. Dacă copilul suge cu putere îl vom pune la sân odată la două ore. Dacă nu are putere să sugă, îl vom pune la sânul unei doici născută de câte­va luni și la care laptele curge mai ușor de­cât la lehuzi. Prin faptul că copilul fuge slab, laptele scade în sânul doicei și ea poate din cauza aceasta să-i piardă de tot numai în câteva zile. În asemenea împrejurări vom primi doica cu copilul ei, care su­­gând cu putere, menține în abun­dență cantitea laptelui. Dacă mam­a vrea ca singură să-și alăpteze copilul, va pune la sânul ei copilul doicei care prin sugere provoacă și menține venirea laptelui. Dacă copilul­ nu poate suge din cauza slăbiciunei, vom mulge sânul cu o­mulgătoa­re (minge de cauciuc cu un ci», pot de sticlă) și vom da copi­lului lapte cu o linguriță. Da­că înghite cu greu și se îneacă mereu, îi vom turna lapte încet cu lingurița pe o navă, culcân­­du- orizontal. Când ne servim de mulgătoare vom avea grija de­ a o ferie de două ori pe zi și de a o clăti bine și de mai multe­ ori înainte și după fie­ce întrebuințare. Mulgătoarea poate cauza de asemenea micșorarea sau chiar încetarea laptelui. De aceea și în această împrejurare vom ține doica cu copilul ei îm­preună, sau mama, dacă nu e bolnavă, (sifilis, tuberculoză), va pune la finul ei un copil de țață străin (sănătos). In primele 3—4 zile, copilul va lua o cantitate de 120— 1­50 gr. lapte la kilogramul de greu­tate, adică dacă copilul cântă­rește 2.000 gr. va lua 230—300 gr. lapte pe zi. În zilele ur­mătoare 180—200 gr. la ki­logram. Alăptarea cu laptele de vacă dă de cele mai multe ori re­zultate rele. In cartea mea «Sfaturi către mame pentru în­grijirea copiilor mici sănătoși și bolnavi», am arătat pericolele la care sunt expuși copiii alimen­tați cu lapte de vacă și mijloa­cele de a avea un lapte steri­lizat. L­aptele va fi amestecat cu două părți apă și 60 gr. zahăr cubic la litru de amestec. Se va da copilului pe zi 200 gr. la kilo­gram, 400 gr. amestec la 2000 gr. greutatea copilului. Distanța între două alăptări va fi două ore, cantitatea 40—50 gr. la o dată Din cele de mai sus se vede că copiii născuți înainte de ter­men sau­ aceia cari deși născuți la termen sunt nu,să mai slabi și mici, sunt foarte expuși să moară în primele zile sau­ chiar în pri­mele săptămâni ale vieței. De aceea e mai bine ca în fa­miliile sărace, copilul să fie dus la Maternitatea, unde prin îngri­­grijirile bune ce i se dau­, are mai mult noroc să scape. Iar fa­miliile cu dare de mână să nu se lase pe știința moașei, ci chiar din primul moment să cheme un medic care­­ să conducă creșterea copilului până ce atinge greuta­tea și desvoltarea unui copil nor­mal la termen. Doctor I F.Vingier medic de copii. Miercuri 10 Iunie 1009 Au Ion JOUT­EX7 CUBE3TI Marele succes al sesonului m#mwm i SHAMING REGAL Toata nuanțele pentru Ho citii Tailleur. Sh­ANTING IMPERATOR 713 -Gale de Chevali pest­­tru rochii și mantile. SHANTUNG ECRU Pentru costume de Domni­ți mantile de Doamne SHANTUNG TOG Pentru Rochii nuanțe 075 ecru. De la metrul L Man* alfgAiY. df crupoane pentru Rochii. Toate uaaa- 090 țese de Iu m­etrul . . 0 CHISTIA —Serviciul nostru telegrafic— Declarații importante Paris, și — Se asigură dintr'un izvor oficios că Muhtar Pașa, in timpul șederei sale aci, a discutat cu primul ministru, d-l Clemen­­cean, și cu ministrul de externe, d-l Pichon, în privința chestiunii­ cre­tan­e și că ar fi decl­a­rat că Tur­cia ar putea fi forțată să intervină in insula Creta în cazul unei răz­vrătiri și când viața musulmanilor ar fi in primejdie. (A. R). Un articol al fostului ministru francez Hanotaux Paris. L — Fostul ministru de estonie Gabriel Hanotaux, publică în ,,Le Journal“ un articol relată"­­­la chestia cretapâ. Dânsul arată rolul Franței, care ar trebui să ia inițiativa de a rezolva chestia de acord cu toate puterile. Menține­rea actualei stări de lucruri e sin­gurul mijloc de a menține pacea. Presa turcă și chestia cretană Constantinopol. 8.—«Tanin» fe­licită Camera pentru liniștea ce­a observată­­ aîastă­ ori cu ocazia interpelării în chestia insulei Creta. Retragerea trupelor ar face să reînceapă era de prigonire a mu­sulmanilor din Creta. ..Yeni Gazetta“ crede că opinia publică poate fi mulțumită cu de­­­clarația guvernului asupra ches­tiei cretane. Ziarul speră că tru­pele nu vor fi retrase așa de cu­rând și că după retragerea lor in­sula va trece in stăpânirea pro­prietarului ei legitim. O propunere pentru rezolva­rea chestiei Constantinopol. 8. — Deputatul june turc Ismail Haiti cere ca guvernul să reguleze chestia cre­tană in sensul propus la 1897 de fostul ministru de externe al Fran­ței, Hanotaux. Poarta ar trebui să însărcineze misiunile turcești din Europa să caute să convingă Pu­terile în acest sens. Rezerviști turci la granița grecească Vretia. S. — Telegramă din A­­tena.­Ziarul grecesc „Rodos“ află din Salonic că Poarta a dispus chemarea sub arme a clasei a doua de rezerviști din Monastir și Phenas, cari vor fi trimiși la granița grecească. A CÎVITATIA SOCIETATEI „ȚESǍTOAREA“ Duminecă, în prezența d-nei Zoe Romniceanu, președinta societate­i, s’a naugurat târgul de gogoși de mătase al societatei „Țesătoare»“ După cum se știe­ această «cietate, înființată de M. S Regina, »re de­scop a pro­cura gratuit cultivatorilor de gândaci de mătase o sămânță bu­nă și un de­bușeu »l producției lor, de­ a produce prin încrucișarea de rasă o selecție bună, de a instrui fetele de săteni în itlatul cu mașinele moderne și de-a înființa în țară sabnei de mătase, de­oare­ce «onsumul țârei azt* de peste 20 milioane pe an Cantitățile de sămânță dis­­tí hm !» la locuitori anul trecut a fost de 300 kgr. la aproape 45 mii cultivatori. Vânzarea gogoșilor recoltate de să­teni s’a făcut direct de către o casă din Rulia cu care societtea a făcut contract, obligându-«« » cumpăra în fie­care an 50 mii kgr. Instruirea cultivatorilor pentru o cultura mai rațională e-a făcut anii trecuți prin cursurile ținute la școlile din Bârlad, Ilfov si Dolj. Pe lângă aceasta, s'au­ mai format în cursul anului acesta încă trei su­cursale în țară de către elevele școalei: Sevasta Popescu la Drăgănești (Olt), Tarsița Prăvăleanu la Limburești (Olt) și Ștefania Nițescu din Curcani (Ilfov). BEMMI de CERNEA cu 15 Bani kilogramul alist­­ic vânata aț Sa su­kmnismaUi a. e. i ar ului «L'MVERSIJL». PROCESUL fraudelor de la banca co­­m­erțulu­i (Prin telefon de­ la coresp. nostru particular) Bacău, 8 Iunie. Azi, la orele­­ 2, a început judeca­rea procesului Gorănescu și Stoiano­­vieî, implicați în furtul comis la banca somerțului. Tribunalul 1» pre­­sidat de d-nii Emil Costinescu, și Octav T.sca, membru. Ministerul public este reprezintat prin d. procuror Mesincescu Goră­­nescu e asistat de avocații Rev, Pavli și Cancicov. Din par­te,5 bănce, vorbește avocatul Botez, care cere a se întreba pe Gorănescu cam ce sumă de bani a sustras, și modul cum i-a Întrebuințat. Gorănescu răspunse : Nu-mi amintesc suma ce am luat, dar știu »tot că parte din bani i-am împrumutat pe polițe mai multor per­soane solvabile având Credința ei la facerea bilanțului și ‘Incheerea chiip­­uirilor mi se, vor achita. Procurorul : — Invituați pa acuzat, cam câți bani a sustras din polițele adbelate lui Cristescu din Romuri de­oarece a cel la­i ridicat 25 mii le­ de la bancă. In urmă procurorul cere cs d. Po­rumbare să fie constituit ca parte ci­vilă, in loc de martor După o scurtă deliberare se hotă­raște ca d. I Porumb­ani să fie consti­tuit parte civilă. Ședința se suspendă la orele 2. La orele­ 2 luni, se începe asculta­rea martorilor. Primul martor d. Gavrilescu de­clară că la primirea casei a observat lipsurile și schimbările făcute în scripte făcând parte din consiliu de administrație. Alarmat intru câtva—zise d-sa—de zvonurue, ce circulau in oraș, am spus și a i-lui Porumbarii că la bancă se comit abuzuri, față l care fa făcut să convoace consiliul de administra­ție pen­tru a determina situația băncei­. Ședința se suspendă la orele 4 luni .A maim nie pi ai existâ. CURIERUL BĂILOR și al stațiunilor climaterice Câmpulung.­­ Vizitatori.­ Din cauza timpului ploios și a faptului că până ari nu se deschisese băile, nu se vedea nici o mișcare care să dea un ț­ndiciu al sosirea sezonului, on­dată cu restabilirea timpului și des­chiderea stabilimentului de ridrotera­­pie al eforiei Kretzulescu, au înce­put să sosească vizitatori, cari sporesc necontenit. In fie­care zi se anga­jează case de către familii cari ur­mează a sosi in cel mai scurt timp, iar trenurile aduc necontenit noul musafiri. Intre cei sosiți până acum am vă­zut : din București, familia d-lui Theodor Ștefănescu director la Banca Națională, d-na și d. Misail, d 1. că­pitan Fereelude, d-na și d-rele Săvu­­lascu, d-na Șuțu, d. inginer Șuțu­, d. colonel D. Iliescu, etc. ; din Giurgiu d-na și d. r.alis, d. Nicu Capon , din Craiova d-ni­ C.Demetrescu.Pascu Marinescu ; din Constanța d-na și d. maior I. Bădulescu ; din T -Jtu d Mih­ailescu ; din Târgoviște d. Călă­­rășeanu ; din Pi­tești d-na Zănescu ; din Focșani d. Kohl ; din Caracal d. Kernbach ; din T.­Severin d. colonel Octav Vlădescu. Calimanești. — îmbunătățiri.— Anul acesta stațiunea balneară și cli­­materică Câlim­­inești (Vâlcea), s’a bu­curat de o deosebită atențiune din partea d-lui ministru al industriei și comerțului. Așa, printre multe alte imbu­natățirî ale șoselelor, parcului, otelului, băilor, etc., cea mai impor­tantă este și pașierela in fier ce s’a construit între stâncile din stratele parcului, spre a face accesibil și plă­cut drum­­ul ce din parcul otelului sta­tului, prin pădure, ajunge tocmai la isvorul Cămilara. Asemenea este luminatul cu lămpi mari cu arc voltaic pe șoseaua ce duce de la podul cel mare de fier de peste Olt, prin mijlocul satului, al otelu­rilor și al vilelor până la podul de piatră de peste isvorul Căciulata. Tot cu electricitate, dată de un mare nu­măr­ de lămpi, sunt luminate Ostro­vul, parcul si otelul statului. In fața frumosului și marelui otel al Statului, cu totul reînnoit, ba con­­simți de minister un elegant pavilion de ad­io cum se află 5 magazine cu diferite cadouri și obiecte utile pen­tru vizitatori, tutun, librărie, foto­graf. &h­. Administrația băilor, în frunte cu d-nii inginer I. Băloșescu și Nicu Săvescu, iși dau toate silințele ca vi­zitatori­ numeroși ai acestei frumoase localități să rămmână așa de mulțu­mit­ în­cât să creadă că au­ fost la una din cele mai importante stațiuni balneare din centrul sau occidentul Europei. Călimâneștii ai­ ape renumite de băut pentru boli de rinichi, ficat, bă­șică, ari­utism, gravetă, boli de sto­mac, etc., precum și băi sulfuroase­­nodurale, pe lângă o climă superbă Drumul de la gară (Jiblea în fața Călimăneștilor, peste OU), până în sat se face de automobile, brecuri și numeroase trăsuri. Excelenta muzică militară, a regi­mentului 26 Rovine din Craiova, cântă 6 ore pe zi sub conducerea artistului șef-capelmaestru d. Stavril. C­apus-Sflnul.— Vremea.—Timp de aproape o săptămână a plouat zil­nic. Deși temperatura scăzuse foarte mult făcând ca toată lumea să iasă în pardesiu, totuși băile calde s’au­ dat în mod normal­ îmbunătățiri necesare.—Lipsa u­­nui local, unde vizitatorii să se poată întâlni seara sau in cursul zilei, e foarte mult simțită. Casinul, din cauza reparațiilor, cari au ținut până in ultimul timp­, a rămas neinchiriat și deci stă închis. Aci era locul de întâlnire al tuturor vizitatorilor. Nu e încă timpul trecut și administrația cu oare­cari mici jertfe ar putea să ia dispoziții ca acest local să fie deschis. Mai este un neajuns pentru vizi­tatorii Lacului­ Sărat , n’au distracții. Tramvaiul nu circulă de­cât până la orele ÎU seara, așa că vizitatorii nu-si pot procura distracții mei in oraș, mergând la teatre sau grădini. N’ar fi räu ca administrația să sa in­tereseze mai serios de acest neajuns, care face ca multe stațiuni balneare să fie puțin frecventate, cu toată efi­cacitatea băilor, și să iitî măsurile ne­cesare ca vizitatori! nu sufere. Vizitatorii.­ Până acum au sosit în Lacul­­ Sărat 98 doamne, 35 bărbati și 42 copi!. Vizitatori! continuă a sosi zilnic. In ultima săptămână mă sosit următoarele persoane : D-na Marie Vass (Galro-Egipt), d. G. Demetrescu (Bârlad), copii! d-lui Ionescu (Ploești), d-na Verona Stoe­­nescu (Galați), d-na Roza Lechte­r (Ga­lați), d-na Elena Nicolau (București), Maria Ringa (Sinaia), Ana Rasso (București), Elena Pastramagiu (Ma­cin), Manea Onceanu (Brăila), Elena Smiliceanu (Brăila), Ella Hechsfurt (Sinaia), Gh. Săvescu (Caiafa­), Ma­ria Caprici (Galați), Const. Ciupală (Buzău), Maria Alexandrescu (Bucu­rești), Elena Georgescu (Brăila), Cons­tanța Ionescu (Brăila), Ecaterina So­­rescu (Buzău), T. Stănescu (Galați), Ionica­ Filip (Brăila), d-na E doctor Scurtu (Galați), Xoie Andrei (Fălti­ceni), Carolina Sachelarie (Brăila), Maria Fi­en­ti (Brăila) Elena Dimitriu (București), N. Capot­ană (Roman), EÍisa Georgescu (Galați), Maria Bă­­descu (Roșiori de Vede),Caliopi Moscu (­Alexandria), Lazăr­ Șapși (T.Frumos), Rebeca Rosenfeld (Iași), Er. Streit­­in­sa (P­oman), Elena Pierian (Bucu­rești), Petre Irimia (Câmpulung). Shtine (Moldova). — Vizifii­­torii.—Au mai sosit următorii vizi­tatori : N. Gheorgh­iu, funcționar la minist, de interne , N. Gabrielescu; arhitect. București; inginer Davi­­descu, N. Caracaș, A. Binder, M. Feghiu. Galați; ing. Joh­nsohn, Iași, I. Nico­escu, imp. mișcare c. f. r. Burdujeni, M Platineanu. cu fami­lia, Vama-Burdujeni; I. Gheorgh­iu, Huși , Elena Dobrovici. cu copiii, N. Câmpianu, ofițerul stărei civile, Tg.­­Neamț, G. Ghinea, Constanța ; I­­liescu. Roman; N Alexe, Mizil; d-na Mana Zisu, d-ra Elenuta și d. Er­nest Hönig, Bacău , d-ra Sofia Fota­­ch­e, Sascut ; Ionescu, serv. maritim, Constanța; V Bart, polițațti. Tg.­­Ocna; I. Bauman cu familia, familia Kichinger, Wilhelmina L­azecin, Iose­­fina Gheorgh­iu, București; Vasilatos, comerciant Iași; d-na I­ dlla Smith, Chicago, America ; T. Roman, Pli­­ești, F Giovani și Fl. Stoice*«I. Galați , Iacob Rairii, Iași ; Buznea, Căiuț ; Krimit Damian, ing. ; I. Bu­­­lesim, Botoșani, d-ra Maria Gh­eor­­gh­iu­ profesoară. Botoșani : inginer Basil, Brăila ; T. Anastasiu cu fa­milia, Brăila ; căpitan Popovici cu familia, Bacău ; V. Călinescu, casier c. f. r.; Galați ; N. Munteanu cu fa­milia; T -Ocna ; D. Danale cu fami­lia; T -Ocna ; Trau­­­sliopuln. comer­­san­t, Brăila; D. Ștefănescu, comer­­sant, Brăila; Iacob Teodor, cmmer­­sant,­­Sg.­Neamț ; Apostol, Chiut ; Hornstein, Ivești , A Bobescu, ar­­tist. Iași ;­­ Borzeatiu și M Rubin, Galați, N. Apostol, student. Bacău, Al. Botez, 1 Lascar, comisari, d-na­­ liga Slunghre cu d-ra, T -Ne­am­u ; d Agageanu, comercialii. Galați , V. Pâslaru, Liord­joiu , Vassim. Galati , N Serbien Bacău , P Pelom­an, a­­rendaș. Tecuciu , ing. Stamate, Iași­­ și Tănicanu, Craiova. ............................ .......................................................wuum—b,,, ___ Neîmtrecut® 1 în calitate și construcțiune s'au dovedit cele mai moderne bh FiiDGritti c*­mum Originals „FOWZIER“ De ÎO pană la S-1 ca o putere nominali Fowler fur­­ni­sate după cerere fată sau­ cu instalațiune paten­­tată de supra-încălzire (lleis­schauspf) fără nici o di­ferență de preț, cu cable de oțel de 550 metri lun­­ifime construite, pe baza experiențelor noastre practice făcute la timp, de mai mult de 60 de ani in toate țările din lume, și intro­duse de 20 de ani, cu cel mai mare succes, și in România, unde lucrează astă­zi peste «6 pluguri cu aburi «ORIGINALE FOUVLER», funcționând prin ardere de paie sau ori­ce alt com­bustibil. Prin funcționarea lor sigură și ireproșabilă ele garantează o arătură rațională, producând cea mai mare cantitate de arătură zilnică. Toate aceste pluguri au fost puse în funcțiune personal de 0-1 JCLIUs’ SAXOM Inginer specialist și reprezentant­ general al e-ior JOHN FJIWI.EH­ist Comp. București.—Strada Armașului IVo. 6 NB.—Aproape întreaga elită a marilor proprietari români au­ cumpărat numai pluguri cu aburi «Originile Fowler», adresân­du-ne scrisori elogioase și de deplină mulțumire pentru perfecta lor funcționare neîntreruptă. 3Q75 Tirgul financiar și comercial Cots valorilor la bursa din București București, 6 Iunie. Imprum­uturi de Sînt ro­mâni» : renta 5% din 1994 internă ie!­t0fU/s­ îOO, idem 5 °/C împr. de 185 mil. din 1903 lei 103—1021/» , id. 4% împrum. de 3?1/S mil. intern lei OîVo- 92.10; id. 4 °/C de 50 mil. din 18S9 lei 02.30 inch. ; id. 4% de 274 milioane din 1890 lei 963; id 4 °/0 de 45 mul. din 1891 lei 92—913/4 ; idem 4 ®/0 de 120 mil. din 1894 lei 923l­­­O-VI ; id. 4 ° 0 de 90 milioane din 1896 lei 91 ; id. 4% de 180 milioane din 1808 lei 903/^—90.40; id. 4% de 100 milioane din 1005 Sena A și B -----------—; idem 4 °/0 convertită din 1905 lei 90 55 încheiat, idem 4 °/0 de 70 nul din 1908 lei 89 77 încheiat. CREDITU­l, județian și co­­ntunul 5 °/0 lei 1003/t — 100.45 ; 41/9 °/o cu lei Ol­/j—91 OBLIGA S­imiLE com Bu­cureștii 4 °,„ din 1903 lei SOI»­ 861/« I 'i­ 4n/0 din 1906 lei SG­ io SG1'4; td. com. Craiova 5«;, din 1906 lei 973/, , id. com­ l’Inești 5"/, din 1906 lei OS1;*—94a/4 , idem com­. Iași din­ 1906 In! 94. FORDIARE rur. 5»/0 lei 99.70 încheiat : idem 4 °/0 lei 891/,—88.30 ; id. urb. Hue. 5 °/0 lei 98.57* 5‘ ind­. ; id. u­rb. lași 5% lei 95.42 ind­ Bonu­rile Casei Rurale 5 °­„ lei 100.20­99 90. ACITUXîi Banca Națională 4090- 4075. Casa Rurală 430—425. Banca Agricolă 435—422. Bank of Roum­. Ltd. lei 227—225. Banca de Scont din București iei 136—134. Banca Marmorosch-BlankiC Co. iei 808-S03 ; id. emis III lei necotară. Banca Ge­nerală Română lei 1690—1685. Ban­ca populară din Pitești 265—250. SOCIETĂȚI de ASIGURARE: Dacia-România lei 748-745. Națio­nala lei 918-912. Generala lei 795-785. SCHIMB: Gek Londra lei 25.28Ț4- 25.261/e cek Paris 100.30 — 100.20 ; cek Berlin 123.70 — 123.60 ; cek Viena 105.25 — 105.15; cek Belgia 100.05—99.95. MONEDE : Napoleon le! 20.20— 20.15 ; coroana austriacă le! 1.05s/4­­1.05*/«,. Rubla de hârtie lei 2.67— 2.661 j. SCONTURI și AVANSURI : Banca Națională, «cont 5%; idem avans, pe dep. 51/.10/­,; Casa de Dep. avans, pe dep. 5*(în)/(). Cota vitlorilor românești la bursele străine Berlin, 6 lume. Renta 5 °/C împr. 185 mii. din 1903 mărci 102.30; id. 4 °/fl împr. 50 mii. din 1869 mărci 91.70 ; id. 4 ° 10 împr. 274 mi­, din 1890 mărci 95.10; id. 4 °­ C împr. 45 mil din 1891 marci 91.40 ; id. 4% împr. 120 mii. din 1894 mărci —.— ; id. 4 °/0 împr. 90 mii. din 1896 mărci 90.70; id. 1 °/n împr. 180 mii. din 1898 mărci 90.60; id. 4 °/fl conv din 1905 mărci 90.80 ; id. 4 °/C sena A. și B. de 100 mii. din 1905 mărci 90.SO ; id. 4 °/n împ­r. 70 mii. din 1908 mărci 89.25. Francfurt, 6 Iunie. Renta 4 °/­ lei 95.80 ; noul împr. rom. 102.40. Paris, 6 Iunie. Renta rom. 5•/„ lei —; renta rom. conv. iei —.—. noul împr. 94.40. Triest. 6 Iunie. Acțiuni Dacia-România cor. 743 , id. Naționala cor. 950 ; id. Generala cor. 787. Cursul schimbului pe piețele străine închiderea de la 6 Iunie. Viena . schimb Londra 240.10; id. Paris 95.275; idem Berlin 117.475; id. Amsterdam 198.825 ; id. Belgia 95.31, id. Italia 94 95. Paris ■ schimb Londra 251.95 ; id. Viena 104.93; id. Amsterdam 208.50; id. Berlin 123.31 ; *d. Belgia , id. Italia 6/ls perdere; Elveția */ie perdere. Londra : schimb Paris 25,'ii1/«; id. Berlin 20.62; id. Amsterdam 12.03. COTA CEH CALELOR Chicago, 0- Tunie. Cents pe hușel.­­Pentru grâu, Și­ po­­m­enib 1 cent pe hușel =/> H bani pe Porumb Sept. Porumb Decembrie 681./3 „ V« 88*/, „ *.8 Berlin, 6 Iunie. Mărci, pe lem­ kgr. (Pentru grâu, porumb și secară I marcă pe 1000 kgr.—0.09 bani pe hectolitrul de 75 kgr. sint 0.M bani pe, mp kgr.) Grâu Iulie 258.50 scă. 0.75 ,, Seț­t. 229 50 urc. 0.25 Secară Iun­e 193.75 scă. 1.75 ,, Sept. 187.— ., 1.25 New­ York, 6 Iunie. Cents pe bușel. (Vezi explicarea de mai sus). Grâu Noua racoltă 1174/s scă. */8 „ Iulie 122”/, „ % ,, Septembrie 1134/8 ,, % Decembrie 1123. a ,, % Porumb Noua rec. 66­2/8 — ,1 Iulie 80% ,, — ,, Septembrie 77% , —­­ Decembrie 68% ,, — Liverpool. 6 Iunie. Șilingi pe cental. (Pentru grâu și porumb I șiling pe cental—tei 2.OS pe hectolitrul de 75 kg. sail lei 2.77 pe sau kgr.) Grâu Iulie */n % urc. 2/g Grâu Septembrie s - s/8­ Porumb Iulie ®/„ e/8 Porumb Septembrie s/fi f/j. Anvers, 6 Iunie. Grâul, orzul, ferm ; porumbul, coiza, susținut, orzul, naveta, calm. I Paris. 6 Iunie. Franci pe 100 kgr. Grâu Iulie-Aug. 25.70 scă. 0.05 ., Sept.-Dec. 24 60 urc. 0.05 Făină Iulie-Aug. 33.70 scă. 0.10 Sept.-Dec. 32.45 .­ 0.05 Uleiü colza Iunie 63.50 urc. 0 50 ,, iulie 61.— ,, 0.75 „ Iulie­ Aug. 61.50 ,, 1.— ,, Sept.-Dec. 65.25 ,, 0.75 Londra. 6 Iunie. Grâul slab, cerere slabă ; porum­bul calm; cumpărătorii stând in re­zervă; orzul fără tranzacții; ovăzul, ferm. Budapesta. 6 Iunie. Coroane pe 50 kgr. (Pentru grâu, secară și porumb 7 coroană pe 50 kgr.—lei 1.57 pe hectolitrul (l­ 75 kg. sau­ Ici 2. iu pc­iot­ kgr.) Grâu Octombrie Aprilie Octombrie Secară Ovăz ,, Porumb Iulie ,, August Răpi­ța August 18.78 urc. 0 19 11.13 0.25 10.40 scă. 0.19 7.90 urc. 0.01 7.77 „ 0.01 14.45 Brăila, 6 Iunie LeX pe top kgr. franco-vagon-port. Grâu gr.-79 k. l% c. str. 23.50 17 23.50 20 50 12 75 12.— 14.30 15.50 21.50 ,, ,,­­3 13 ., Porumb calm Orz greoii Ovăz ferm Secară abia susținută Fasolea Brăila. 7.— Sub influența știrilor de scăderi din America, piața e stag­­nantă pentru grâne. Afaceri aproape nu s’au făcut deși vînzătorii par dis­puși a ceda din pretensiunile lor. Pentru grânele noul situația e ne­schimbată. Cumpărătorii iau tot ce ti se prezintă și dau intre 2125-2150 pentru vag. Rapița navetă merita pină la "2000 vag.; sosirile acestui articol sunt neînsemnate . Coi­a de bună condiție valorează 2750. Porumburile in general calme. Porumbul comun de prima calitate a obținut 1300-1325 de pe lunie. Din șlep s’au negociat porumburi galbene, obținând 1400 vag. Porum­bu­­rile comune din șlep n’au căutare. Pentru porumburile roșii cererea e activă și ar obține până la 1600 lei vag. Cincianlinul e în situația cu­noscută, între 1550—1560. Orzul vechiu neglijat. Se tratează orzuri noua recolta pentru cari se oferă până la 1265 lei vag., din șleD, având greutatea ca bază 60 kgr. Ovăzul e­­fectiv foarte cărnat. S’au făcut par­­tizi până la 1100 vag. Pentru ovăz noua recoltă, probabil August, se o­­feră 1300 vagoane. Constanța, 6 Iunie. Lei pe mp kgr. franco-vagon-port. Grâu gr. 78-79 k. cu 1 ° 9 c. str. 23 — pe *00 kgr. ., ,, 74-75 k. cu 5 °/, „ 21.60 Grâu Iulie 113— scă. 4% ,, 70-71 K. cu 9 °/, „ 20 60 Grâu Sept. 106*/a >> “/a Porumb calm­­ 13.— Grâu Dec. 105% ,, % Orz greoiü Itt SO Porumb Iulie 71% ,, */8 Ovăz ,, 13.50 în țară și străinătate Mișcare In corpul didactic primar In corpul didactic primar din țară s’a făcut următoarea mișcare, pe ziua de 1 Septembrie • D-na Maria M. Dumitrescu, insti­tutoare la șc. de fete din Roșiorii­­de-Vede, a fost mutată la școala de hărți din Curtea-de-Argeș. D. C. Popescu, învățător în Bog­­dănești (Vâlcea), la Bujoreni, acelaș județ. A. Oprea Rădulescu, învățător din com. Bălăceanca in Bucoveni-Mogo­­șoaia (Ilfov); D I. Brătulescu, învățător in com­. Grădiștea, transferat la Bujoren­i (Vâlcea); D. I. Antonin, învățător în com­. Golenți-Basarabi, transferat la Be­eilet (Dolj). D. St. Popescu, învățător in com. Risi­ rnițî, a fost transferat la Golenți (Dolj). D. B. lonescu, învățător în com­. Maia, a fost transferat la Suraia (Putna). D. G. V­erghir, învățător in So­­veja,a fost transferat la Mera (Futna). D-na Elena Constantinescu, învă­­toare in comuna Lapoș (Buzău), a fost transferată la Vasi­laț­i (llfov). Lt. Anton Goleanui, învățător în com. Măicanești, transferat la Slobo­zia -Millocoții (11.­Sărat). D­e Cum­pălS. învățător in com­. Gu­ranila, transferat la Uipiceni-Mo­­vila-Uuptă (Botoșani). ȘTIRI DE STRÂMTATE — Prin poștă — .*. Ziarul clerical „Vaterland“ din Viena ocupându-se cu situația politică din Ungaria scrie: «Dacă ungurii nu se vor desmetici la t­imp, se vor trezi intro bună di­mineața cu un nou „homo regina“ care se va apuca de lucru cu mal­uunită energie. Acesta­ va dizolva camera și va orândui alte alegeri pe baza vechiului sistem electoral. Noua cameră va face apoi reforma electorală in trei luni­ așa cum vrea poporul. Iar mulțimea se va întoarce atunci de la partidele de azi, și se va înșira cu însufle­țire sub steagul acestui homo re­­gius, care-i aduce drepturi. Vor vedea atunci independiștii, că nu­mai e do grumit». Comitetul de organizație al congresului internațional gineco­logic a decis să-și reia activitatea și să convoace congresul la Pe­tersburg in zilele de 6—11 Sep­tembrie 1910. La universitatea din Bonn se află înscriși in semestrul de vară 4003 studenți și studente, cea mai mare frecvență de la înființarea aces­tei universități. ... Cunoscutul pictor și scriitor englez N. John J­andail și-a ser­bat alartăeri a 100 aniversare a nașterei sale. EVENIMENTELE DIN TURC­I­A — Serviciul nostru telegrafii — Rechemarea unui mitropolit.— Agitații contra grecilor Constantinopol. 8..—Ziarele tur­cești anunță că patriarhatul a ho­tărât rechemarea mitropolitului din Drama. Locuitorii din Drama se agită contra grecilor. Același lucru se petrece și la Strumița. Un regiment de vânători și 2 de infanterie din armata macedo­neana au plouat la Salonic. Parlamentari turci la Londra Londra. 8. La sfârșitul lunei iulie mai mulți membri din par­lamentul otoman, in frunte cu un ministru, vor sosi la Londra. S-a format un comitet însărcinat cu primirea oaspeților. Desmințirea altor măceluri în Armenia Viena. 8.—Ambasadorul turc de aci desminte știrea răspândită de unele ziare despre nouă măceluri de creștini in Armenia. Consulul general al Turciei de aci a declarat că populația a adre­sat vastului o adresă de mulțu­mire pentru restabilirea ordinei. O ligă reacționară în Turcia cu 2 milioane membri Berlin. 8.—Ziarul «Berliner Tag­­blat“ publică o senzațională co­­corespondență din Constantino­­pole, cu privire la existența unei ligi reacționare, care numără nu mai puțin de 2 milioane membri. Asociațiunea aceasta, constituită pe bazele francmasoneriei din Europa centrală și apusană, cons­­titue cel mai mare pericol pentru dăinuirea trainică a noului regim din Imperiul otoman. Corespondentul lui „Berliner Tagblatt“ arată că această ligă, care are numele de „Mohamed“, când cu detronarea lui Abdul Ha­mid, a încercat să provoace o mișcare revoluționară in favoarea acestuia. Apoi, când s’a convins de ză­dărnicia tentativei, a voit să’l proclame pe fostul Padișah Calif al Egiptului. Majoritatea membrilor ligei sunt arabi. y Ședința consiliului comunal al Capitalei Consiliul comunal al Capitalei s’a întrunit ori sub președinția d-lui pri­mar V. Brătianu. D. Costacopol dă citire dârei de seamă a ședinței trecute, care se aprobă, apoi se trece la desbaterea gestiunilor fixate in ordinea de zi. D. primar cere consiliului să se delege un membru ca, împreună cu un delegat al Bancei Naționale și al bancherilor din Capitală, sâ ia parte la lucrările pentru subscripțiunea la societatea „Tramvaele București“. Consiliul delegă pe d. Procopie-Du­­m­itrescu. ** * in. primar dă citire proiectului de amenajare a gradinei Ioani d intr’un blat de viile, cu o grădină publică in centru. Casele ce se vor construi în­ acest bloc, vor fi clădiri in stil de vile sau de mici palate particulare, de preferință in stil românesc. Se va îngădui întrebuințarea de lemnărie aparentă decorativă. Construcțiunile vor putea fi și grupe de câte­ două; îndată ce o casă e construită, ve­cinul nu poate construi de­cât lipit fără a lăsa calcan vizibil. Curțile vor fi plantate pe o suprafață de cel pu­țin 50 la sută din suprafața neclă­­­tită. In special curtea din față va fi tratată ca grădină de flori cu arbuști, iar în fund cu pomi spre grădină. Spre a lua parte la licitație, con­curenții vor trebui să depui o ga­ranție de 10 la sută din­ costul de evaluare al parcelelor, in termen de 10 zile de la aprobarea rezultatului die itației, cumpărătorul va vărsa la Casa comunală ca primă rată 40 în suta din prețul oferit. Restul se va achita în rate pe timp de 4 ani sau> cotiți de la prima vărsare, cu o do­bândă de 5 la sută. D-niu Costescu-Codrăneanu și Pro­­corpie Demetrescu stăruesc asupra câ­torva cestiuni de detaliu. D. primar da explicațiunile necesare și proectul sa aprobă. £>. primar crede că ar fi bine ca Consiliul să aprobe ca, pe viitor, stră­­jilor căror ar fi să li se pue nume de persoane, să li se dea numele la 5 ani după moartea acelor persoane spre a se vedea dacă memoria bu­nului lor trăește. Consiliul aprobă schimbarea mai multor nume de străzi: Str. Armo­niei se va chema „str. dr. Baca­­loglu“; str. Belizari se va chema „str. Bucovina“ ; str. Birjari-Noui­­a str. „Moroiu C.“, str. Popa-Chițu­ pe viitor „str. inginer Donici“; str. Berzei, de la casa Socec până în bu­­levardul Schitu Măgureanu se va numi „str. Gr. Cobâilcescu“; str. Că­prioarei și prelungirea Căprioarei se va numi „str. Temișana; str. Căru­țași (icoanei) pe viitor „str. Alecu Russo“; str. Căruțași (Șerban-Vodă) “ se numi „Mitropolitul Grigore“; sa­ntonide“, str. Dulgheri (Uranus) pe viitor „I. Creangă“, str. Dulgheri (Buzești) se va numi str. „dr. Ser­giu“, str. Ermitului pe viitor str. „Aron Florian“, str. general Flo­­rescu (Cotroceni) se va numi str „dr.­­Asachi“, str. Ghica Vodă pe viitor str. „Radu de la Afumați“, str. Nouă se va numi str. „Mitro­politul Veniamin Gostache“, strada Păunilor se va numi str. „Transil­vaniei“, str. Puțului se va numi str. „Mitropolitul Dosoftei“. Se aprobă­­alinierea straielor Im­primeriei, Apolodor, precum și cere­rea d-lor Zissu și I­anid de a vinde locul din bulevardul Colțea, cedat d-nei Cămărășescu. Se ia în discuțiune proectul pentru deschiderea unui nou bulevard, care să lege piața Grivița cu piața Ro­mană trecând calea Victoriei și ajun­gând până la Obor. Se aprobă. De asemenea se aproabă schimbarea locul­ui Comunei din str. Țăran!, colț cu str. Romană, cu locul din str. Polonă No. 142; se aprobă mai multe scutiri de taxe și renunțări la recur­suri și apeluri. Ședința se ridică la orele 6 și un sfert.______ IV, P. D. 30TA APEI,0Rd5550 ÎA ROMANIA — Pe ziua de 8 iunie 1909 — _ Dunărea e staționată la T.-Severin și­­ Calafat; în celelalte porturi scade. Apele au următoarele cote în cen­­timatri, în raport cu euiagiul : Turnu-Severin 2.29; Calafat 2.20­ ; Bechet —­­ Turnu-Măgurele 2.17 ; Giurgiu 2.63; Oltenița 2.66; Că­lărași 3.45; Cernavoda 2.90; Gura* Ia­lomiței 3.27 ; Galați 3.00 ; Tul­­cea 1.90; In Austro-Unga­ria — Pe ziua de 6 Iunie 1909 — Passau 2.55; Linz — 1 ; Viena — 16; Pressburg 1.95; Budapesta 2.73; Mohács 3.13; Baziaș 2.73; Orșova 2.40. a.

Next