Universul, iunie 1909 (Anul 27, nr. 147-176)
1909-06-11 / nr. 157
r t AIVO'L XXVH.-mi. iov.—aoai n rame 1909.*-’a X.-ö öanf In Komänia.—iO bandln siramaiate 8EDACTIA Șl ADMJJISJRȘȚIA — 11. Strada BrezoiancțlLt, București -m Noulí ambasadori ai Franței GEORGES LOG IS in Petersburg MAURICE BONPARD in Constantinopol Calendar pe anul 1909 Ortodox Miercuri, 10 Iunie.—Mart. Timoteiu Ep. Brusei Catolic Miercuri, 23 Iunie. — Sidonia și Edeltrud Răsfir, soarelui 4.33 , apusul 8.02 «Universul» are următoarele linii telefonice : Administrația...............................6/62 Redacția......................... • 12/88 Comunicări cu străinătatea . 20/56 ■ T-t <»■»«»■ tumxrtaai*— București. 10 lume. Pentru profesori și pârâți Ziarul guvernamental «Voința Națională», în articolul de fond al numărului său cu data de Marți 9 curent, atinge o chestiune foarte delicată, asupra căreia credem folositor a atrage băgarea de seamă a profesorilor și a părinților. E vorba de sinuciderile tinerilor, cam dese deja un timp încoace,în preajma examenelor. S’au produs și anul acesta câteva cazuri de sinucidere, în Capitală și în provincie, cari,cu drept cuvînt,au amoționat opinia publică. Cercetând cauzele acestui fenomen dureros, ziarul guvernamental arată că mulți părinți n’au pregătirea trebuitoare, alții n’au timp îndestulător a se îngriji de sufletul copiilor. Sarcina rămâne asupra școalei, în cea mai mare parte. La școală, profesorul se îngrijește să-și facă materia, să pue note, să lase repetenți și corigenți, fără să-și dea seama că dacă copiii nu învață și nu pricep, vina e a sistemului greșit după care voim să î învățăm. Ziarul guvernamental ia următoarea pildă: Nu dăm nume — zice el— căci poate fi prea dureros. Să zicem că școlarul X are notă reala matematică. Nu e școlar rău, din suflet și-a dat silință să reușească, dar chipul cum se predă, ori poate fiindcă n a avut temelia dela început, nu putut să i se trezească mintea și-a rămas repetent ori corigent, fiind copil sau tânăr simțitor îl apucă desnădejde mare, însoțită de rușine și de frică față de părinți. În mintea lui de copil, nereușita ia întinderi uimitoare. Își zice că e hoț care fură banii părinților, ori ,se crede prost și netrebnic a mai trăi, dacă vmni în stare să dezlege problema dată de d. profesor. Unde mai punem că runi părinți amenință copiii cu halaie și cu dare la meșteșug ? «Astfel,zice «Voința Națională»—școlarul se vede aruncat între urgia notei, care îl descalifică, îl face paria școalei, și între groaza de ce-i vor face acasă părinții. «înțeleg, simt oare măcar o clipă cei însărcinați cu formarea sufletului copiilor, drama ce se petrece în aceste ființi plăpânde? «Rușinea, înjosirea la școală pentru o nenorocită de problemă,—pe care, poate, nici profesorul nu-și dă osteneala s’o deslege, ci o ia deslegată gata—, groaza și frica de părinți, împing pe nenorociți la cea mai mare desnădejde. «Oricâte are de puține uciderile de sine, ele sunt un semn care trebue să ne îngrijească, căci arată o stare sufletească în echilibru foarte nestabil la tinerimea noastră». Arată că inima școlarilor e lăsată cu totul în părăsire ; că î înstrăinată de familie ; că școala, sub cuvânt de învățătură, nu și-a dat nici o osteneală ca tinerii să găsească în profesori nu numai învățători de carte, dar și pe cei mai buni prieteni, cărora să le deschidă sufletul la o împrejurare grea. «Un elev de liceu are atâția profesori și nu simte el nici către unul destulă încredere încât să se ducă să i se plângă, să-i ceară sfat ce să facă să poată reuși la cutare obiect, la care e mai slab !». Desigur, cele spuse de ziarul guvernamental nu se pot aplica tuturor profesorilor, precum nu toți elevii corigenți sau repetenți sunt cuprinși de gânduri așa de negre. Nu e însă mai puțin adevărat că sunt destule cazuri în care lucrurile se petrec așa cum spune el — și de aceea’ a făcut bine deșteptând băgarea de seamă și a profesorilor și a părinților. ■ [UNK] ›a> •<Ci>"IBBgBaP"U—niM -...... INDRAZNEAȚA tâlhărie din dosul uzinei hidraulice . O îndrăzneață tâlhărie s’a săvirșit firi în Capitală, în dosul uzinei hidraulice de la Cotroceni, în următoarele împrejurări: Un muncitor din Constanța, un anume Ion Lăpușneanu, venind in Capitală s’a dus să găzduiască la cârciumarul Badea Georgescu din sos. Basarab No. 20. Acolo, două pungași precoci, Stelică Popescu și Andrei Mihăilescu, cunoscuți de muli poliției, au intrat in vorbă cu el și curând au reușit să facă pe acesta să’i cheme la masă și sa le ofere câte un pahar cu țuică. Ion Lăpușneanu, după câteva pahare s’a amețit și atunci pungașii, simțindu-i că are asupra lui bani, l’au învățat să meargă cu ei la un alt, cârciumar,unde poate să mănânce și să bea fără să ’l coste, mulți bani. Cum era eu chef, Lăpușneanu a primit propunerea și mergând la cârciumarul Faranga din str. Cărămidari, au băut și acolo. Cei doi pungași au luat apoi pe victima lor și au dus-o pe un câmp din dosul uzinei hidraulice de la Cotroceni, unde, el fiind obosit, i-au spus să se culce, deoarece stau ei lângă dânsul ca să-l păzească. Lăpușneanu, care nu bănuia că are de a face cu niște pungași, s’a culcat și atunci eî i-au furat din buzunar punga in care se afla 123 lei după care a dispărut. Steică l’onescu și Andrei Mihăilescu s’au rîus de-a dreptul la cârciuma lui Badea Georgescu, continuând să facă chef mai departe, pe socoteala lor. Cârciumarul bănuind că ei au furat pe muncitorul cu care băuseră mai înainte i-a chemat într’o cameră și acolo sub amenințări le-a luat suma de 23 lei. Victima s’a plâns la circumscripția 19, care făcând cercetări a arestat ori pe seară atât pe cei doi pungași cât și pe cârciumarul Badea Georgescu. Ei au fost înaintați noiiueî. Tis. MOARTEA LUI AUREL MUREȘIANU Asupra morții regretatului directorproprietar al «Gazetei Transilvaniei», dr. Aurel Mureșianu, acest ziar dă următoarele amănunte : „In zilele din urmă dr. Mureșianu devenise ceva mai nervos in urma ultimelor procese de presă intentate «Gazetei Transilvaniei». „Amendele grele de închisoare și de bani, și procesele puse in curgere în contra persoanei sale, l’au indignat și amărât in măsură mare. Pe astăzi Luni a fost citat la Târgul Mureșului pentru a fi ascultat în chestiunea articolului „Crăciunul“ scris de dânsul in ajunul sărbătorilor Crăciunului din anul trecut.Din cauza boalei sale, care nu-i permitea să părăsească locuința, a chemat săptămâna trecută pe medicul tribunalului din Brașov dr. Kecskeméti, care examinându-i starea sanitară, i-a liberat un certificat medical. Sâmbătă seara, după încheierea ziarului, a trimis judelui de instrucție din Târgul Mureșului acest certificat. Era, Duminecă expirând termenul de 15 zile pentru achitarea amendei de o miie coroane, dictată in procesul intentat pentru reproducerea cunoscutei scrisori a poetului Bjornson, a trimis înainte de prânz procuraturei din Târgul Mureșului cu mandat poștal această sumă. Până la amiază a mai scris o scrisoare particulară și a primit vizita d-lui G. I. Nica, unchiul d-nei Mureșianu. După prânz a dormit până la orele 3. Trezindu-se din somn a reviclat poșta de după amiazî, a citit ziarele mai nouă, pregătind material pentru numărul proxim al „Gazetei“, iar pe la 5.30 a chemat servitoarea, să-i aducă cina. La orele și, când servitoarea a intrat în odaie, ca să-i aducă un pahar cu bere, pe care îl ceruse—a fost lovit de apoplexie, încetând imediat din viață... imediat după aflarea știrei, s’au prezentat în locuința defunctului rudeniile mai de aproape, personalul redacției, administrației și tipografiei, precum și numeroși prieteni și cunoscuți, pentru a lua dispozițiile necesare. D-na Elena Mureșianu, care se afla de două săptămâni în Praga la fiica d-sale Elena, care urmează conservatorul de muzică din Praga, a fost înștiințată telegrafic despre moartea regretatului di soț. De asemenea au fost încunoștiințați d-di prof. Iacob Mureșanu, din Blaj, fratele defunctului și cumnații d-nn general Grozea și inginer Davidescu. Telegrame s’au mai trmis I. P. S.S. Mitropoliți Mihali și Mețianu, clubului deputaților români, ziarelor naționale dela noi și de peste Carpați, societăților academice, a căror membru onorar a fost defunctul și in toate centrele românești. Înmormântarea se va face Miercuri, 10 iunie, la orele 4 p. m. în cimitirul român din Groayerî. De la consiliul de igienă Erî dimineață, consiliul de igienă a Capitalei s’a intrunit la primărie și a hotărît să nu admită cererea făcută de mai mulți depozitari de var, de-a li se da voe să facă varnițe în ocolul I. Știut fiind că aceste varnițe părăsite se umplu cu bălegar și cu apă, care stagnând infectează împrejurimile, s’a hotărît a se desinfecta și cele existente, iar pe viitor să nu se mai dea voe a se face astfel de gropi decât în ocolurile II și III. Tot in această ședință d. dr. Bolescu, ajutor de primar, a adus in discuție chestia razziilor sanitare. D-sa arătând importanța acestor razzi, a declarat că pe viitor ela vor fi cât mai dese. Patronii ale căror debite alimentare, vor fi găsite în rele condițiuni, vor fi somați și dați judecății, iar dacă cei somați, nu se vor conforma, li se vor închide prăvăliile, lipindu-se pe uși placarde în care se vor specifica motivele pentru care debitul este închis. Debitul nu va fi deschis dacât după ce patronul va intra în cadrul prescripțiilor regulamentului de igienă. CHESTIA CRETANĂ —Serviciul nostru telegrafic— Tratative între Poartă și puterile protectoare Londra. 9. — „Times“ scrie că Turcia a cerut Rusiei, Angliei, Franței și Italiei să discute cu Poarta chestia cretană. Despre această propunere a Turciei au fost înștiințate și Germania și Austru? Ungaria. Retragerea trupelor din insulă Paris. 9.—„Petit Parisien“ află că din cele 4 puteri protectoare ale Cretei, Franța, Anglia și Italia au hotărât să-șî retragă trupele la 27 iunie. Rusia n’a luat încă nici o hotărâre. Menținerea statului quo Constantinopol. 9. — Germania a asigurat ne Turcia că în Creta se va menține status-quo. Poarta speră să primească o asemenea asigurare și din partea Angliei. Din Salonic Populația turcă și rata.- întăririle de la granița furco-ă greacă.-Pregătirile grecilor.-Apariția bandelor sârbești. Creta unde populația grecească e numeroasă, unde modul cum a fost administrată până acum, era un fel de tutelă exercitată de Grecia, adăugând și faptul că e o insulă departe de continent, prin urmare s'a putut lucra mai bine cheltuindu-se milioane, eunț o să poată Grecia să-și alipească o parte din Epir undei populația nu-i grecească, unde guvernul otoman face colonizări și o poate lesne potoli ? Iată pentru că nici un grec nu crede la realipirea Cretei la Grecia. Afară de asta s’a dat ordin ca comitetele să lucreze mai serios ridicând populația grecească otomană contra dominațiunei, făcând — zic ei — imposibilă o acțiune armată contra Greciei. Acelaș plan ca și la 1897. Agenții greci entreeză satele grecești, sub firma unor comersanți de vite și viza în capul populației ideia unei revolte, sub cuvânt că turcii înțeleg Constituția numai pentru turci. Mai ales că în ultimul timp, printr-un articol din Constituția revizuită, școlile grecești vor fi puse sub controlul statului otoman, ceea ce constitue o atingere a prerogativelor patriarhiei. Turtei nu se lasă mai pe jos. Ziarul «Alitia» din localitate care publica articole ofensătoare—fără dovezi—la adresa poliției a fost condamnat la 10 lire turcești amendă și suspendarea pe un timp determinat. S’a dat ordin ca să cerceteze cu deamănuntul, toți falșii cunoscuți și profitânde legea vagabondagiului să-I repatrieze sau să-l expulzeze. La Drama, în urma omorului săvârșit de greci în persoana repauzatului Hagi Gheorghe, bulgarii și turcii boicotează pe comersanții greci. Din această cauză mare parte din comercianții români grecomani au lipit afișe la magazinurile lor declarând că sunt români. Comitelui de boicotaj, ca să aibă siguranța sentimentului lor, îi silește să ceară institutor român, căci numai așa vor fi adevărați români. Cred că acum e momentul în care insula da către Puteri ceea-ce va a poate-profita românismul. Tot aceleiași influențe se datorește și cererea românilor din Pelnn relativă la un institutor. Câțiva români din Djumaia da jos (lângă Demir Hinar) au cerut institutor român. Dispărând frica și trezindu-se ideia națională, ajutat de guvern poporul vrea să-și aibe limba și să și-o cultive. amâna soluția chestiei, va căuta să întărească și să grămădească armată la graniță, căci îi e teamă ca mai târziu Puterile să nu admită oare-șicum o Cietă independentă. Căci e știut că un război greco-turc, provenit din cauza Cretei, va întări poziția guvernului constituțional și va distruge ori ce urmă de reacționarism hamidian. Iată de ce produce bucurie în populația otomană orice știre de evacuarea insulei: Pe de altă parte, există convingerea că sub nici un preț Grecia nu se va lăsa da planul ei. Intr’adevăr ar fi să-și piarză orice prestigiu printre populația grecească din Turcia. Căci, dacă ea nu va fi în stare să ocupe Salonic, 6 Iunie. Ziarele locale nu discută decât chestia evacuărea Cretei de către Puteri. Cu nici un cuvînt nu admit cesiunea Cretei. Populația turcă, fiind Întreținută zilnic despre situația Cretei, e foarte îndârjită contra grecilor. Mulți cretani cari emigraseră acum 10 ani, se vor reîntoarce cât de curând în insulă. Mereu se narează în gazete persecuțiile și asupririle suferite de mahomedanii din Creta. Scopul acestor istorisiri e întreținerea sentimentului patriotic și războinic al turcilor. Fiind vorba de războiu greco-turc, o mulțime de bulgari, români și turci și-au oferit serviciile autorităților. E neînchipuită plăcerea cu care primește populația știrile cu privire la războiu. E și explicabil. Acum în cazul unui războiu greco-turc și în cazul intrărei trupelor turcești în Tesalia—ceea ce e absolut sigur—s’a dus cu această provincie. Turcii sunt atât de îndârjiți și atât de convinși de drepturile lor—mai ales când e vorba de patrie (vatan)—încât, în cazul ocupăreî Tesalie, va trebui să piară toți ca s’o înapoeze. Oricum pentru orice eventualitate guvernul nostru se pregătește. O supraveghere serioasă a granițelor și a coastelor se face pentru ca să nu se poată introduce arme cari să servească la înarmarea populațiunei grecești. Două torpiloare care se află în portul nostru fac poliția coastelor. In acelaș timp Kara-Bum a fost întărit cu tunuri de asediu de calibru mare. La întăriturî lucrează mare parte din soldații rebeli, de pe timpul reacțiunei. Tot asemenea șoselele care duc la granița greaca spre Elasona, Platamona etc. și toate podurile sunt reparate, iarăși cu mare parte din cei condamnați. Mulți ofițeri din statul major s’au dus la graniță, spre a supraveghea întăriturile efectuate. Mare parte din artilerie a fost transportată la graniță. Guvernul, chiar dacă nu se va evacua La 21 curent au apărut în ținutul Cumorava două bande sârbești sub conducerea voivozilor Spase Gaida din satul Stanca și Ditco din satul Osice. Ele au distribuit arme prin satele: Drenac, Ovah, Rughirelî, Slre- Spîți, Belicosți și Domezenți. In drumul lor au omorât trei bulgari. Bcaz-Cule MIȘCAREA IN ARMATA M. S. Regele a semnat decretele prin cari se face următoarea nouă mișcare în armată : Concedii. S’au acordat următoarele concedii : Generalul Hartei Al., 46 zile ; locotenent-colonel Vasilescu G., din regimentul 4 Ilfov 21, 90 zile ; căpitan Ghica P., din regimentul 10 roșiori, 90 zila. Mutări. Au fost mutați următorii ofițeri : colonel Ionescu V., comandantul regimentului 15 artilerie, comandant al regimentului 2 artilerie. Colonel Zamfirescu AL, comandant al regimentului 2 artilerie, comandant al regimentului 15 artilerie. Căpitan Rimeanu Benedict, de la depozitul de remontă Cislău, în jandarmeria rurală; cămst. Zaharescu Marin, din reg. 5 călărași, la depozitul de remontă Cislău ; căpitan Brătescu Gh., de la Arsenalul armatei, in jandarmeria rurală; locotenenții Marinescu Tulian, de la liceul militar din Iași, și Stamatiu St. din corpul grănicerilor, au fost trecuți în jandarmeria rurală. Disponibilități. † Au fost trecuți în poziție de disponibilitate; căpitan Petrarian Mircea, din regim. Matei Basarab 35 ; locot. Nicolescu P., din reg. 2 roșiori. =s Locot. Opreanu Marin, din infanterie, a fost trecut în poziție de retragere, pentru infirmități. Căp. Angheleanu G., din cavalerie, aflat in disponibilitate, a fost rechemat în activitate, la reg. 5 călărași. • " * S’a primit demisia din armată a căpitanului Coandă Ion, din reg. 2 Romanațî, înaintări de civili.Au fost înaintați următorii funcționari civili din serviciul armatei : Ionescu C„ registrator-arhivar cl. I, ca sub-șef de biurou cl. 11. Cerbulescu G„ dela comandamentul marinei, ca registratorarhivar cl. 1 ; copiștii caligrafi Ionescu T. Ion, Gheorghiu Cr. și Bălan L. ca registratori-arhivari cl. II. ■ ■ Cl » <11 .............. «Universul» caută corespondență în stațiunile balneare și climaterice din țară. Ofertele se vor trimite secretariatului redacției. CURIERUL BAILOR și ai stațiunilor climaterice Pucioasa. — Biserică nouă. — Duminecă s’a pus piatra fundamentală a bisericei parohiale din Pucioasa. Serviciul religios s’a oficiat de protoereul jud. Dâmbovița, economul N. Popescu, înconjurat de numeroși preoți din Târgoviște și localitate. Vizitatorii.— Băile de pucioasă și iad din localitate s’au deschis încă de la 25 Mai e.; fiecare tren ce sosește aduce zilnic mulți vizitatori. Citez deocamdată pe următorii : d-na Florica Popp din București; d. Rafail Ciumara, București; d-na maior Pester, Târgoviște; d. I. Olteanu, București ; d. maior Amărășteanu, Caracal ; d. maior Damian pensionar, București ; d-na maior lacomi, Târgoviște ; d. Paul Slăvescu, București; d-na Deles Gáspár, Târgoviște, d. Bugulescu, București; d. maior Andronescu, București ; d-na Grünfeld, Egipt ; d-na Elena Armeanu, Șoldana ; d-nii Vasile Beju și Anastase Soreanu, București. Comemorarea lui Eminescu.— Din inițiativa d-lui dr. I. Teodorescu, medicul plășei Pucioasa, și a unui comitet, la 16 iunie c. împlinindu-se 20 ani de la moartea marelui poet Eminescu, se va da o serbare în parcul local. Dimineața va fi un Tedeum la biserică , după amiaza conferință cu recitări de poezii; seara un bal in pavilionul parcului, bătat cu flori și confetti. * Din venitul acestei serbări se va spori fondul pentru facerea unui bust lui Eminescu, care va fi așezat în splendidul parc din această comună. — "■ ■ [UNK]—■*"iiimman3Eg>53B -<»»«► MBMMmw""' ■ Nenorocirea din calea Budești Două copii, Lila Christescu, de 7 ani, din calea Dudești No. 27, și Adolf Schwartz, din aceeași stradă No. 41, jucându-se ori lângă poarta caselor cu No. 27, poarta a eșit din balamale și căzând peste el i-a rănit grav la cap. Socetatea de salvare fiind înștiințată, o ambulanță cu d. intern Rășcan U s’a dus imediat la fața locului și a dat îngrijirile necesare pacienților, pe cari i-a trimis apoi la spital. Starea răniților este îngrijitoare. Examenul de la Conservator Clasele de cânt Eri au fost în sala „Liedertafel“ examenele claselor de cânt a d-rei M. Assan și a d-nei C. Leria. Nu vă puteți închipui ce mulțumit am ieșit de la aceste examene, nu doar că elevele au fost bine, nu, ci pentru că mi-am adus aminte o scenă din copilărie. Țin minte—sunt vre-o 18 ani de atunci—că văzusem „Rigoletto“. Nu vă mai spun câte plânseta și câte rugăciuni au hotărât pe tatăl meu să ne ia pe mine și pe douî veri ai mei la teatru. Iată-ne așezați în stat, așteptând să auzim—mai exact să vedem, căci asta ne interesa mai mult—pe „Rigoletto“. Am ascultat opera cu sfințenie până la sfârșit și pe când ne întorceam acasă, verii mei au dat ideia, pe care am acceptat-o numaidecât,— când ai zece ani orice idee e acceptată—să jucăm a doua zi „Rigoletto“. Zis și făcut! E de prisos să adaog că am pus într’o pălărie 3 bilete ; pe unul era scris „ducele“ pe altul „Rigoletto“ și pe al treilea „Sparafucile“. Ne tragem la sorți rolurile ! De ce? Fiindcă mi ne puteam învoi, toți voiam să fim „ducele“. In sfârșit, cu inima svârnindă de emoție —și desfid pe cel mai bun cântăreț să fie mai emoționat la debutul său de cât eram noi în clipa în care desfăceam bilețelele—cititi pe al meu „Rigoletto“. Imediat am luat o peniță și cu ajutorul camarazilor mei îmi fabricai cocoașa, tradiționala cocoașă , pun apoi mâna pe o față de masă pe care o asvârlea umera, și reprezentația se începe, în fața câtorva copii pe cari îi învățasem pentru acest scop. Noi ziceam că cântăm „Rigoletto“ și vă asigur că o credeam ! Ce am cântat în schimb nu știu, dar trebue să fi fost grozav cât îmi amintesc că In loc de aplause am cules palme. Biata mamă avusese grija să ne cârpească pentru că-i deranjasem rânduiala casei și pentru că, ducele“ își făcuse rausteți și cioc cu vai. Această scenă cu întreaga copilărie, mi-a revenit în minte cu ocazia examenului de olî. Afară de 2—3 excepții, elevele de ém mi-au făcut impresia „ducelui“, a lui „Rigoletto“ și „Sparafucile“ din copilăria mea. Vă asigur că dintr’un moment într’altul aveam impresia că vine mama să se aplaude... D-ra Alexandrina Țuțuianu are o voce frumoasă, de un volum puternic și cât se poate de clară; păcat numai că nu știe să cânte. Afară de asta nu pricep de ce, atunci când un elev nu e stăpân pe o limbă e lăsat să cânte in acea limbă. Efectul e în desavantajul cântărețului și in această situație se afla d-ra Țuțuianu, care a avut mult de luptat, cu pronunțarea cuvintelor franțuzești. . Pe d-ra Ana Botezat* am auzit-o anul trecut în aria „Danleî“ din „Samson și Dalila“ de Saint-Saens și puneam multă nădejde în d-sa. Examenul de eri m’a cam decepționat. Afară de asta nu pricep de ce se permite unei eleve să facă schimbări în bucățile cu care dă examen. Fac altisie la „Visi d’arte“ din Tosca pe care a cântat-o d-sa. Mă rog, din două una, ori cânți o bucată fără să te atingi de ea ; ori n’o poți cânta decât cu modificări și în acest caz cine te obligă s’o cânți ? D-ra Margareta Barozzi este o „diseuse“ admirabilă. Aria din „Manon“ „Je suis encore tout etourdie“ a fost spusă așa de minunat încât nu mă miră deloc succesul pe care l-a avut. O sfătuesc să rămâe numai la genul ..disease“ pentru care are toate calitățile. D-ree F.. Frâncu și Constanța Bălănescu au voci drăguțe, dar... iar acel inevitabil „dar“... nu știu să cânte. G. HI. I)d*o Greva continuă. Lucrătorii cizmari greviști, fată de hotărârea patronilor de a nu ceda cererilor lor, au hotărât, după cum am spus la timp, înființarea unei cooperative, unde se va lucra încălțăminte subțire și groasă. Atelierele cooperativei se vor instala în localul din str. Episcopiei, colț cu str. Corabia. Eri dimineață, la orele 10, greviștii s’au întrunit la cercul „România Muncitoare“ unde s-sa ocupat cu votarea statutelor cooperativei. S’autocorpului didactic «Unirea» din tot primele articole, iar restul se va vota în ședința de mâine care va fi azi la orele 10 dim. în acelaș local, com. Gratia și Cârtojanî, sub patronagiul d-lui N. Buzata, admi- Crima fioroasă din Galați Astă-noapte, pe la orele 11, s'a descoperit o groaznică crimă în orașul nostru. Comerciantul Petre Giovano, care ținea un magazin de lăptărie în str. Regală, a fost strangulat de către indivizi necunoscuți și aruncat în latrina din curtea prăvăliei. De cu zi, servitorul din prăvălie a anunțat circ. III de poliție că stăpânul său lipsește din prăvălie de câteva ceasuri și că nu știe de urma lui. I se pare că lipsesc și bani din prăvălie și crede că ar fi la mijloc o crimă. Comisarul Racoviță, în urma acestei denunțări, s-a transportat la locuința lui Giovani, unde a început investigațiuni. Cu puțină osteneală, comisarul a descoperit cadavrul negustorului aruncat în latrină. Imediat d-sa a avizat autoritățile. D. procuror Bonachi și judele insstructor Stoianovici au venit de asemeni la locul crimei și au procedat la cercetarea crimei. Din declarațiile făcute de diferite persoane ascultate, s-a stabilit că de câtva timp Giovane trăia în rivalitate cu un anume Boboc și cu un bulgar Raze Mitu, cari nu se găsesc. S'a constatat că tejgheaua este spartă, ceea ce dovedește că autorii crimei au furat bani. Mobilul crimei este deci furtul. Au fost arestați 7 indivizi suspecți. Cercetările se continuă de către d. comisar Racoviță și de d. procuror. Galați, 9 iunie. %*Z „UNIVERSUL“ In provincie (J De la corespondenții noștri) BUZĂU.—Banchet.—Un număr de peste 50 de membri ai soc. «Viitorul» din acest oraș, voind să serbeze a 11 aniversare a fondărei acelei societăți, care azi numără aproape 500 membri, au dat un banchet aseară în pavilionul din Dumbravă. Banchetul a fost presidat de d. C. Iarca, deputat, președintele acelei societăți, și au asistat nu numai societari din oraș, ci și din mai multe comune ale județului Buzau. In timpul banchetului, d. C. Iarca după ce arată foloasele aduse de societățile economice populațiunea, dând ca probă nume CALASTAȘI.— Militare.—Regimentul 5 Ialomița No. 23, aflat in tabăra Hagieni pentru exerciții de concentrare, va sosi mâine în localitate. Productiune corală.—Corul gimnaziului local sub conducerea d-lui Em. Teodorescu, maestru de roase exemple, sfătuește pe so- muzică, va da in ziua de 14 societari să fie uniți pe viitor și - ------------- w -să lupte înainte pentru propășirea societăței, și bea în același timp în sănătatea membrilor fondatori ai societăței. D. Titu N. Constantinescu, avocat și membru în societate, aduce elogii președintelui soc. «Viitorul», d. C. Iarca, pentru munca fără preget și inteligența cu care conduce destinele acelei societăți, făcând-o să fie una dintre cele dintâi în județ. In același sens vorbește și d. Pompiliu Ioanițescu, cunoscutul avocat din localitate, care toastează în sănătatea președintelui și a membrilor fondatori. D. Ștefan M. Tunaru, președintele Camerei de comerț, secția Buzău, după ce vorbește de fazele prin care a trecut sec. «Viitorul» până a ajuns la deplina ei desvoltare de azi, închină în sănătatea d-lui Gh. Vasilescu, casierul societăței și inițiatorul fondării acelei societăți. Mai vorbesc d-nii Ilie Moisescu, Ath. Antene și alții, relevând activitatea depusă de membrii fondatori în unire cu președintele, d. C. Iarca, pentru propășirea societăței. Aproape toți oratorii, în cuvîntările lor, au adus miros de recunoștință memoriei marelui bărbat, I. N. Constantinescu, fost primar mai bine de 20 ani al orașului Buzău și căruia se datorește transformarea radicală de azi a orașului. S’a promis că la timpul cuvenit vor lua inițiativa ridicărei unui monument decedatului primar chiar în frumosul parc din Dumbravă, și care îi poartă numele, sau în fața palatului comunal. J JFOCȘAR’I. — Comemorarea morței lui Eminescu. — Festivalul’organizat pentru aniversarea a 20 ani, de la moartea marelui nostru poet, Mihail Eminescu, s’a hotărât pentru Joiî, 11 iunie c., oreie 9 seara, în sala liceului «Unirea». D. profesor D. Dimiu va ține o dizertație despre „Eminescu și activitatea sa“. Orchestra elevilor va executa diferite bucăți muzicale ; se va recita „Satiră IV“ a genialului poet, precum și „Luceafărul“ aranjat pentru scenă, jucat de mai multe doamne și d-ni din societatea focșăneană. GIURGIU. — înecarea unui copil în apa Cama. —Aseară, pe la ora 7 jum., mai mulți băeți ce se întorceau pe digul vechii șosete Giurgiu-Slobozia, în oraș, intre care se afla și Stelian Ion Vârban din str. Puțu cu Apă Rece, s’au coborât jos pe malul apei Cama, in dreptul moarei Janette & Constandate spre a se scălda. Aci ajunși, toți au renunțat de a se mai scălda, afară de Stelian și un alt prieten al său, Grigore Gheorghe, cari, desbrăcându-se, au sărit în apă. După puțin timp, Stelian—care se depărtase prea mult de țărm prin inolare,—a obosit și s-a dus la fund, înecându-se. La țipetele copiilor de pe mal, au sărit în ajutor pescarii Stan M. Vencu, Lazăr Petre și Călin Ovreiu, cari, după o muncă de o jumătate oră, i-a pescuit cadavrul. Nefericitul, Stelian era în etate de 11 ani și trecuse cl. IV primară. D. dr. G. Mironescu a examinat cadavrul, fiind anunțat de d. sub-comisar D. B. Ionescu, care a anchetat cazul. Parchetul a autorizat înmormântarea. Omoiit de mi boni. — Locuitorul Nicolae Gheorghe din com. Volea, pe când se înapoia cu boii de la iarbă, a găsit boul lui Ivan Soare păscând intr’un lan de grin. Nicolae, goliindu-l din grin, boul s’a înfuriat și repezindu-se la dineul i’a împuns cu coarnele în trei patru locuri, in așa fel că bietul om, care sărise să salveze avutul altuia, a murit pe loc. Parchetul a autorizat înmormântarea. Bal.Se anunță din Gratia că în seara de 7 Iunie s’a dat un bal frumos, aranjat de comitetul iistratorul plășei, și pentru sporirea fondului societății de bine-facerea «Unirea». Au luat parte la bal multe domnișoare și mulți tineri din cuprinsul plășii și s’a petrecut de minune până la 6 dimineața, când toți au plecat in sunetul marșului regim. 10 Putna; nie c. o producțiune corală în sala parcului Comunal la orele 10 dimineața. Avansări.—D-nii I. V. Borș, grefier, și F. Georgescu și N. Georgescu, ajutori de grefa la tribu natul local, în urma punerea in aplicare a nouei legi judecătorești, au fost avansați la cl. I. Demisie.—D. Teodor I. Georgescu, impiegat în adm. financiară Ialomița, a demisionat fiind numit impiegat la C. F. R., în stația Mărășești. PLOEȘTI.— Bănie. — învățătoarea din Inotești a fost grav bătută de perceptorul Ioan A. Balotescu. Pacienta, fiind grav rănită, a fost internată în spitalul din Urlați. Parchetul a ordonat facerea unei achete. Falmenți. — A fost trimisă d-in jude-instructor al cab. 1 afacerea falimentului comerciantului Salter. Diverse.— S’a deschis acțiune publică contra lui Alex. Agapie pentru abuz de încredere. Arestarea a dosrî faliți. — Constatându-se, în urma unui denunț, că faliții Gh. Constantinescu și T. Stoenescu, foștii patroni ai firmei «La Milion», sustrag mărfuri, în dauna creditorilor, vânzandu-le voiajorilor Lupu Rosemberg și Herman Sins ®, d. jude instructor Cireșeanu a tamrs mandate de arestare contra Stârniților faliți cum și contra lui Herman Simon, iar celalalt evreu, Lupu Rozenberg, fiind absent din oraș, a fost pus în urmărire. Asta noapte, d. jude instructor a continuat cu cercetările până la orele 12, iar astăzi faliții au fost depuși în arestul preventiv. S-a constatat că in fundul magazinului era o ușă secretă prin care se introduceau faliții de sustrageau marfa. Ghiță Constantinescu ședea la stagiul H-lea, deasupra magazinului. Conferința profesorilor de religie In zilele de 1, 2 și 3 Octombrie se va ține la Ploești o conferință generală a profesorilor de religie, de la toate școalele secundare din țară. Conferința se va ține în localul liceului și va fi împărțită în două părți: practică și teoretică. Partea teoretică va consta din desvoltarea dizertațiunilor asupra următoarelor chestiuni : a) însemnătatea studiului vechiului și noului testament și modul său de predare. Această dizertațiune va fi rostită de d. I. Valaori, inspectorul Învățământului secundar; b) însemnătatea studiului „Morala Creștină“ și modul său de predare, dizertațiune ce se va rosti de arhimandritul Iuliu Scriban, directorul seminarului Central. c. ) însemnătatea studiului «Dogmele Creștine», dizertațiune rostită de către d. I. Mihălcescu, profesor la facultatea de teologie. d. ) lnsemnătatea studiului «Istoria Bisericească», dizertațiune rostită de către d. Dobrescu, profesor la facultatea de teologie. Partea practică va consta din mai multe lecțiuni asupra subiectelor de mai sus. Președinte al conferinței va fi S.S. Preotul Nazarie, directorul învățământului teologic. Ministerul instrucțiunei a trimese circulară, în acest sens, direcțiunelor școalelor de fete și băeți din țară, invitându-le a Ț',ne *n vederea profesorilor de religie, ca acei dintre d-lor cari voesc a face lecțiuni practice cu ocazia acestei conferințe, să anunțe ministerul cel mai târziu până la 1 Septembrie. 23 Martiriul uses mame PARTEA ANTÂIA IV încă o primejdie — O, nu, doamnă, nu am nici o pretenție... Insă te asigur că nici la noi soarta copilei n’o să fie de plâns. Noi nu o vom ridica mai sus de condițiunea ei... și tocmai aceasta va fi poate o fericire mai mult pentru dinsa, căci e lucru știut, doamnă, că bogăția nu face fericirea... — Dar nici sărăcia... — Și apoi, doamnă, aș mai avea de spus ceva... — Spune, spune... ceva să zică atâta emoțiune... — Uite, doamnă, eu cred că aceia cari vor avea de hotărât asupra soartei copilei, vor ține seama că noi, așa săraci cum suntem, avem oarecari drepturi asupra ei... — Ce drepturi, mă rog ?.. — De n’ar fi decât unul, acela al fericirei de care suntem cuprinși că i-am scăpat viața... — Ah, da, bărbatul d-tale, nu e așa ? — Da, bărbatul meu. ■— Crezi că acesta e un drept și ți închipui că n’ar fi făcut oricine aceea ce a făcut bărbatul d-tale ? ... Poate nu ori cine ar h isbutit, atât de bine... Femeea întoarse Jacqueline! spatele și luă din nou copila pe gem? d... Frământarea sufletească punea o frumusețe mai mult și în același timp o noua expresie de suferință pe fața tinerei mame. Henric Villedieu o admira cu patimă. — Doamnă, zise dânsul apucându-i mâna, am prins de copila aceasta o dragoste mai mare decât trebue... — Foarte bine, Henric, fă-î puțină dojana... Jacquelina ’și retrase mâna cu un fel de desgust. Și zise încet : — Nu mă atinge... —- Iți e așa frica de mine ? întrebă dânsul pe același ton. — Nu ’mi e frică, îmi faci scârbă... — Și eu te iubesc, înțelegi ? N am încetat nici o dată d’a te iubi ca mai înainte... la nebunie... Ea se dădu îndărăt ca și cum ar fi atins o ființă murdară... D-na Villedieu, stând aplecată asupra Martei, ii povestea o mulțime de copilării, încercându-se a o face să vorbească... Nu dădea nici o băgare de seamă la ceea ce se petrecea și se zicea în dosul ei, aproape de ușă. —D-le Viiiedieu, bolborosi Jac quelina, adu-ți aminte de ceea ce ți-am spus într’o zi... — Ce mi-am spus ? — Că vei fi un strein pentru mine cât timp nu vei încerca să te amesteci în viața mea, însă când vei face așa încercare....nenorocire d-tale!... O liră sălbatecă trecu peste frumoasa ei față. Dânsul ar fi trebuit să priceapă că Jacquelina nu se vindecase de ofensa ce i se făcuse, că nu’l ertase, că n’avea să’l erte. Precum am spus, intre dânșii răsărise o dramă din mijlocul drăgostirilor și al sărutărilor, în întunecimile micului pavilion de la castelul Bois-Mures. Și el și ea mergeau acum în mod fatal spre destinul ce le era însemnat... Villedieu răspunse la această ură care se redeșteptase mai violentă ca oricând, prin singurul cuvânt al patimei sale : — Te iubesc !... Jacquelina, cu o liniște teribilă, arătă pe Marta. — Ai privit-o cu băgare de seamă ? — Ei bine, oprește pe nevasta d-tale de a o adopta... Altfel... — Altfel ? — livoiil spune că această copilă este fiica mea.. și a d-tale ! Dânsul zâmbi. — Iar eu, Jacqueline, dacâ’mi resping! amorul, voii spune lu! Deni? Gervoise că copila aceasta este a d-tale și a mea... Ea se retrase îndărăt murmurând : — Infernul ! Infamul !... D-na Villedieu sărută pe Marta încă odată. — In sfârșit am înduplecat-o, Henric ? .Villedieu răspunse liniștit : „ Da, cred că o să ne înțelegem... Henric, brutal și pasionat cum era, nu putea să-și părăsească proectul de a redeveni amantul Jacqueline!. A doua zi chiar, pe când Denis era la lucru, dânsa primi, printrun ucenic de la ateliere, un bilet de la Henric. De la început până la sfârșit, biletul era plin de rugăminți și de amenințări. Villedieu îi vorbea de copilă, simțind, în mișelia Iui, că prin copilă o ținea în puterea lui: «Dacă nu vrei să reîncepem traiul de mai înainte, nu numai că nu vomil impedica pe nevasta mea de a adopta copila, dar chiar o voi sili la aceasta. «Și atunei va trebui să faci una din două : sau să te spovedești bărbatului tău, care desigur te va alunga, astfel că vei cădea din nou în mizerie, sau vei lăsa copila să se mute la castel unde de altfel nu va trăi rău deoarece se va afla lângă tatăl său...» Il scria îndelung pe tonul acesta și termina printr o crudă ironie : „M am gândit mult la amenințarea d-tale că o să destăinuești nevestei mele secretul nostru. Această amenințare nu mă impresionează de loc, căci îmi cunosc bine nevasta. Ea are o dorință nebună de a fi mamă și cum e de fire liniștită, n’o să dea mare băgare de seamă aventurei amoroase de care ii vei vorbi. „După câteva imputări și oarecare lacrimi, se va gândi ca are un drept mai mult să adopte copila d-talei de vreme ce eu sunt tatăl ei... „Noi am fost foarte fericiți, Jacquelino... și nu atârnă decât de d-la ca să mai fim, și încă vreme îndelungată, LV/Uama chiar, căci te iubesc și n’am încetat de a te iubi. In viața mea nu te-am iubit decât pe d-ta, ști! bine aceasta. „Căsătoria, mi-a fost impusa de situațiunea încurcată a afacerilor mele... Ah, Jacqueline, când a ști cât am suferit gândindu-mă la râul ce ți-am făcut !“ Citind această scrisoare, Jacquelina fu cuprinsă de mare indignare. (Va urma) ♦ D-ni înbonați, cari fac reclamații sau cer schimbări de adresă, sunt rugați să bine-voiască a trimite la administrație totdeodată și eticheta pe care este imprimată zilnic adresa, spre a se putea da curs repede reclamațiunilor și a nu se face intărziere cu trimiterea ziarului la noua adresă. — Da. ,