Universul, iulie 1909 (Anul 27, nr. 177-207)

1909-07-22 / nr. 198

Epidemiile și feririle de canalizare din Iași Microbii pe ulițele Iașului.— Vărui­tul străzilor.— Accelerarea lucrări­lor de canalizare. — Administrația comunală și Union-Bau-Gesellschaft — Iașul oraș patriarhal. — Vremuri noul Iași, 19 iulie. Una din cauzele principale a e­ fi­demiilor din Iași—în afară de ca­­itatea indoetnică a apei pusă în con­sumație — este de­sigur accelerarea lucrărilor de canalizare și a așezărei tuburilor de apă. Aceste lucrări care au­ început a­­cum­ un an și mai bine, au ajuns ac­tualmente in centrul orașului Iași — ast­fel că începând din str. Gărei, și până in colțul­ străzei Albe, tot cen­trul principal al orașului, care for­mează lungimea străzei Golia, este desfundat, circulația tramvaiului și a trăsurilor este întreruptă, iar movilele de țărînă înșirate de-a lungul acestor străzi deznodate, împrăștie în atmos­feră o mulțime de microbi care au con­tribuit mult la seria epidemiilor ce au isbucnit la Iași. După deriziunea luată în ședința consiliului de ligienă, — ședință pre­zidată de d. dr. I. Cantacuzino, direc­torul general al serviciului sanitar — s-a decis ca aceste movile de pământ să fie stropite cu var, pentru distru­gerea numeroșilor microbi. Măsura luată este salutară și ea urmează a fi aplicată de urgență. * * * Accelerarea actuală a acestor lucrări de canalizare a orașului precum și accelerarea lucrărilor pentru așezarea conductelor care vor aduce în curând excelenta apă de la Timișești, se da­­torește următoarelor împrejurări: Societatea Union-Bau-Gesellschaft —concesionara lucrărilor pentru a­­ducerea apei de la Timișești—a su­ferit o însemnată pagubă in timpul primăverei anului curent. Intr’adevăr serie de ploi torențiale ce au căzut prin lunile Aprilie și Main au sur­pat și dărâmat multe din lucrările făcute și societatea concesionară vă­zând că timpul devine favorabil pen­tru lucru, a dat zor, aducând nume­roși lucrători din Bucovina. Cum timpul acesta favorabil lu­crărilor de asemenea natură a persis­­tat mereu—din cauza secetei din lu­nile iunie și iulie — tot centrul ora­șului a fost desfundat, și de aicea, multe acuzațiuni aduse administra­ției comunale și autorităților sanitare. E drept că aspectul orașului Iași este astăzi îngrozitor. Lumea înoată în noroi și in praf și circulația pe­­ tin­zile principale este imposibilă. Co­mercianții fruntași din localitate su­feră mult din această cauză, și a­­ceastă si­tuație va continua până la completa terminare a acestor lucrări. Dar când ele vor fi terminate, când străzile vor fi reparate din nou și când vom avea apa potabi­lă de la Ti­­mișești, lașul, cu împrejurimile sale pitorești și cu superba-i situație geo­grafică, va deveni unul din cele mai frumoase și patriarhale orașe din țară. Până atuncea — să sperăm că nu mai avem mult — să răbdăm­ și să fim prudenți, urmând cu rigoare dis­pozițiile luate de consiliul de higie­na ieșan. camerei­ de COMERI și moartea lui Gh. Assan Cu ocaziunea mortei regretatului frh. Gh. Assan. Camera de comerț din București, al cărei președinte era de­functul, a primit următoarele tele­grame : Camera de comerț din Galați «Moartea prematură și neașteptată * d-lui Gh. Gh Assan, valorosul d-v. președinte, o regretăm din tot su­fletul. Camerile­­­e comerț perd prin această moarte pe luptătorul neodih­nit ,pentru ridicarea autorităței lor, iar comerțul și industria țarei perche­te cel mai de seamă fruntaș și lumi­nător., împărtășind din toată inima surerea d-v. vă rugăm să primiți in lumele Camerei de comerț și indus­trie din Galati, regretele și condo­­leanțele unani­m­e pentru a­c­e­a­s­t­ă perdere». C. Ferm­e # # Camera de comerț din Focșani ,,Cu adânc regret participăm la do­liul pentru perderea celui mai des­tins intre destinși care a fost G. Assan, președintele Camerei de co­merț al Capitalei și reprezentant în Parlamentul țarei“. F. Remer. • * * Camera de comerț din Tulcea „Adânc întristați de perderea su­ferită de întreg comerciul României, prin neașteptata moarte a luptătoru­lui pentru ridicarea Camerelor de comerț din țară, vă transmitem con­­doleanțele noastre, rugându-vă să fiți interpretul unanimelor regrete ale comercianților orașului și județului Tulcea pe lângă familia mult regre­tatului George Assan“. I. Nicolau.* * * Camera de comerț din Iași Cuprins de adânca durere iau parte fie împreună cu camera de Iași la marea perdere ce lovește camera, co­merțul și industria Capitalei și țăreî prin moartea lui Assan valorosul Vostru președinte.Fiți interpretul sen­timentelor noastre de întristare către colegii noștri, și familia lui Assan, veșnic neuitat de noi. G. D. Șorban • • Camera de comerț din Pitești ,, Camera de comerț din Pitești să transmite prin mine condolean­țe sale pentru perderea valorosu­­preșciintă» • * Camera de comerț din Brăila «Cu adâncă părere de­ rău luăm parte la perderea iubitului vostru rezident și rugăm Cerul să dea tarei «Iț­ George Assan». Gr. N. Cicei* * * Camera de comerț din București a trimet d-nei G. G. Assan la Pantze­­lina (Elveția) următoarea telegramă : «Camera de comerț din București adânc îndurerată în urma incetărei din viață a iubitului d-voastră soț și a neprețuitului său președinte vă transmite expresiunea celor mai vii Complimente de condoleanță. «Camera noastră și țara întreagă au perdut pe cel mai de seamă spri­jinitor al comerțului și industriei și rugăm Cerul să vă dea putere și să suportaț­ groaznica pierdere de care a-ți fost iubită. Ch. I). Staicovicl * « * ,,Camera de comerț din Constanța viu impresionată, încearcă mare du­rere prin perderea unui iubit stejar 1 camerelor de comerț“. Secretarul Camerei Georgescu • * „Adânc mișcați prin pierderea ce întregul comerț și industria româ­nească încearcă prin moartea lui G. G. Assan, valorosul președinte al Camerei de comerț, soc. Voiajorilor comerciali din România transmite sincere condoleanțe și cele mai a­­djunct regrete“. Președinte Leonida Piorcowski Coanda „UNIVERSUL“ in provincie De la corespondenții noștri particulari CARACAL. — Excursiune. — Un grup de profesori din ju­dețul nostru, au plecat în ex­­cursiune la Plevna, unde vor de­pune o coroană pe mormintele eroilor căzuți pe câmpul de luptă și de unde apoi vor pleca să vi­ziteze Sofia ,și localitatea balne­ară Gorna-Bania. Excursioniștii se află sub conducerea d-lui Dem. Jianu, secretarul revigoratului șco­lar local. CURTEA DE ARGEȘ.—împuș­cați.—Eri pe la orele 9 d. a. d. Manole Popescu și fiul său Vasile, proprietar în comuna Oești, du­­când­u-se pe râul Argeș să prindă pește, au fost surprinși de îngri­jitorii Ion Curteanu și Marin Vil­­­celeanu de pe moșia d-lui Mirică. Primul era înarmat cu un par, iar celălalt cu o pușcă. După ce i-a somat să stea, ambii s-au repezit asupra lor, lovind cel dintâi cu parul pe d. Popescu, iar cel de al doilea a tras un foc de armă, împușcând atât pe d. M. Popescu cât și pe fiul său. Aticele ie-au perforat obrajii și gâtul; cel mai grav rănit e d. M. Popescu. Vic­timele au fost transportate la spi­talul^­Ch de Argeș, iar autorii fap­tului au fost înaintați parchetu­lui de către jandarmeria rurală. Călcat de vagonet.­Copilul Ion, in vârstă de 3 ani, al locuitorului N. Erbureanu din comuna Oești, voind să treacă peste linia ferată pe care se transpoartă lemnele din pădurea d-lui Mirică din aceeași comună, a fost călcat de un va­gonet ce venea fără conducător pe linie strivindu-i intr’un mod îngrozitor piciorul stâng. Intr’o stare gravă a fost internat la spi­talul Curtea de Argeș. Ceremonie. — Din cauza secetei ce se resimte in oraș și prin îm­prejurimi, s’a celebrat un serviciu religios la biserica cu brad sco­țând moaștele S-tei Filofteei și Sf. Nifon. Cortegiul religios a stră­bătut stradele orașului urmat de un imens public. Serviciul a fost oficiat de toți preoții din oraș. Școlare.­­ Cu începere de la 1 Septembrie se va înființa o școală de cântăreți bisericești sub con­ducerea unui comitet. Până la for­mare, comitetul va fi reprezentat de d. Ion Zmeu, cantor la epis­copia de Argeș. GIURGIU.—îngrozitoarea ne­norocire din Corbii-Mari.—Eri,­ne la orele 4 d. a. locuitorii I­­lie Stan Stoica, în etate de 31 ani din satul Corbeanca, pen­dinte de Corbii-Mari, urcându­­se pe o batoză de treerat spre a băga snopi de grâu în coș, din imprudență a căzut cu pi­cioarele în toba batozei. Neferi­citul i-a fost zdrobit oribil ju­mătatea corpului. După 15 mi­nute a încetat din viață în cele mai groaznice d­ureri­ înecat. — Aseaz­ă, pe la orele 5, locuitorul Nicolae Călinescu din Stănești-Vlașca, de meserie rotar, pe când se scălda în apa Comasca, pe teritoriul comunei Pietrile, s’a înecat. Cadavrul a fost pescuit la o­­rele 11 noaptea. Cazul s’a comunicat parche­tului. Bătaia gravă din Gogoșari.— Azi noapte, pândarul Ganciu Petroff, după moșia d-lui Al. I. Lahovari a fost grav bătut de către primarul comunei Gogo­­șari dimpreună cu Petre I. Ghelmez, Angh­el Ghelmez și Ilie Mihai Chițu. In stare gravă Petroff a fost înaintat­­ spitalului din Giur­­giu. Epizootie.­­ Printre oile cio­banului Aliman Băncilă din Cacaleți, s’a ivit vărsatul cu 30 de cazuri. Oile bolnave au fost izolate. S’au luat măsuri de poliție sa­nitară veterinară. Rugăciuni pentru ploae.—La toate bisericile din oraș s’au ofi­ciat azi rugăciuni pentru ploae, în asistența unui mare număr de credincioși. Dela cercul comercial. — Eri, d. a. consiliul de administrație al cercului comercial din loca­litate s’a întrunit la sediu, dis­cutând mai multe chestiuni pri­vitoare la bunul mers,al cercu­lui. S’a comunicat apoi moar­tea lui G. G. Assan, fostul pre­ședinte al Camerei de comerț din București. Este vorba ca cercul comer­cial să fie reprezentat la înmor­mântarea lui Assan printr’o de­legație. VASLUI.— Expozițiunile agri­cole regionale din ju­d. Vaslui.— Ia o corespondență precedentă am arătat că consiliul general, în scopul îmbunătățirei stărei agri­colă a locuitorilor din județ, a în­ființat cu începere de la 1 Aprilie un serviciu agronomic al județu­lui, înscriind totodată în bugetul curent și sum­a de 5 mii lei care să se distribue spre încurajare ca premii locuitorilor ce se vor dis­tinge în ale agriculturei și crește­rea vitelor, la expozițiile ce vor avea loc în acest județ. Exposițiile se vor ținea în co­munele Codăești la 26 Iulie, Ne­grești 15 August, Pungești 23 Au­gust și Vaslui 8 Sept. a. c. Vor lua parte locuitorii, tuturor comunelor din jurul localităței unde are loc expoziția, expunând ori și ce fel de produse a unei gospodării agricole, cum­­ vaci românești de lapte până la etatea de 6 ani și junce până la 3 ani, tăurașî de la unu­ până la 8 ani rasă moldovenească, ape fătătoare românești până la vârsta de 6 ani, armăsari rase diferite, însă năs­cuți și crescuți în țară, vieri re­produceri diferite rase, născuți și crescuți în țară, berbeci orî-ce rasă și ori de unde. Culturi de plante furagere bine reușite ; pentru aceste cultivatorii vor dovedi cu un certificat dat de primarul comunei cu iscăliturile a cinci consăteni, cum că plan­tele expuse sunt cultivate de ex­ semințe furagere cum și produse de industrii casnice făcute din in și cânepă. Cu ocazia acestor expoziții se vor ținea și concursuri de arătură cu piugurî, cu o singură brazdă. Pentru fie­care articol expus se vor decerne micilor agricultori, câte două premii, consistând din site și instrumente agricole, va­riind între 5 și 90 lei , iar pentru agricultorii mijlocii și mari câte o diplomă de onoare. Crima din Deal Ji Sair . Ancheta în privința crimei din ca­lea 13 Septembrie a reușit să stabi­lească că tânărul găsit mort este Gr. Tudor Alexandrescu, de fel din cătu­­nul C&u­ca și lucrător la fabrica de tuburi de ciment din str. 11 Iunie. Mai rămânea de stabilit cine a fost criminalul și care a putut fi mo­bilul crimei. In această privință d. judecător de instrucție V. Popovici având convin­gerea că crima n’a putut fi comisă de­cât de vre­unul din mulții derbedei fără nici o ocupație cari cutreeră ma­halalele mărginașe ale Capitalei, și-a îndreptat cercetările în această direc­țiune și nu s’a înșelat, căci in scurt timp reușește să descopere pe crimi­nal în persoana unui anume Gh. Sandu Cheagă care a și fost arestat la Domnești pe când bea într’o câr­ciumă. Adus înaintea judecătorului el la început a negat, in urmă a sfârșit prin a mărturisi. Iată ce a spus criminalul: „Cunoșteam de mai mult timp pe victimă, îmi era chiar rudă prin a­­lianță. „Sâmbătă seara știind că el are să i-a leafa de la fabrica de tuburi de ciment din str. îl Iunie, i-am eșit în cale și i-am propus să mergem să bem la o cârciumă din Dealul Spirei și apoi să plecăm spre cătunul Cațica unde locuiam amândoi. «Primind propunerea mea, ne-am dus la cârciuma lui Cr. Popescu de am băut, și cam pe la orele 10 seara am plecat spre Catica. Ajunși în dosul gradinei lui Velicu, continuă criminalul, mi-am­ dezlegat fata iar din hăerile ei am făcut un lat și pe când Alexandru mergea în­­nainte. i -am­ aruncat după gât și i’am strâns până ce a murit. Apoi după ce l’am desbrăcat de haine și i-am luat 51 lei ce-i avea a­­supra-î, mi-am văzut de drum.» Lângă cadavrul victimei s’au gă­sit o pereche de papuci și o haină în care se găsea un portofel negru stri­cat. Criminalul a recunoscut că a­­ceste lucruri sunt ale lui și le uitase acolo. In urma acestor mărturisiri de ju­decător l’a declarat arestat. Cercetările au continuat și ele. S’a făcut autopsia cadavrului și s’a stabilit că Gr. Tudor Alexandru a murit strangulat. Apoi criminalul a fost dus­­ locul crimei și a arătat d-lui judecător cum a comis-o. In apropiere de locul crimei a fost găsită și fată pe care criminalul o aruncase după ce a deslegat de la ea băierile din cari a făcut satul. D. judecător cercetează acum să vadă dacă nu cumva tot Greagă e au­torul altor două crime comise acum doi ani în acelaș mod. Vom ține în curent pe cititori cu tot ce se va mai descoperi. X. T. © fu­­­ndețial Ilfov Crimă din imprudentă Alaltă-seară, băeții Gh. Toma și Ion Manole din comuna Mili­tari alergând călări pe câmp au călcat pe Emil Voicu, un bătrân trecut de 70 ani. Acesta fiind adus la spitalul Filantropia, a încetat erî din viață Parchetul a ordonat aresta­rea celor doi băeți. Crima din Chiselet Locuitorii Ștefan Ionescu și Petcu Culea, din Chiselet, pe când se găseau la treerat, s’au luat la ceartă și in urmă la ^­ătac. La un moment dat, Ionescu pune mâna pe un furcoi de fier și lovește cu el în cap pe adver­sarul sau. Acesta căzând jos scăldat în sânge, a fost ridicat de alți lo­cuitori și dus la spitalul din Ol­tenița. Starea lui e disperată. Criminalul a fost arestat. Spargerea de la primăria Berce­­ni-Dobreni Parchetul a fost înștiințat era că necunoscuți făcători de rele s'au introdus ori noapte, prin spargere in localul primăriei și anume în odaia în care e insta­lată percepția. Aci au răscolit toate sertarele dar în zadar, căci perceptorul avusese grija ca banii să-i pună la loc sigur. Se fac cercetări spre a desco­peri hoții. N. T. Scandalul din Lacul­ Sărat (Prin telefon de la corespondentul nostru) Brăila. 20 Iulie. Incidentele ce de câteva zile se pe­trec încontinuu intre inginerul Po­povici ții dr. Naumescu pe de-o parte, și pe de alta cu d. Oprișenescu, ad­ministratorul băilor, sunt departe de a se sfârși. Afară de cele ce am relatat până acum, azi d. a. s’a petrecut un nou incident între inginerul Popovici și ac­torul Oprișenescu și un schimb de cuvinte grave. La ora 3 d­a., băiașii de la sta­bilimentul băilor s’au pus în grevă din cauză că inginerul le-a luat or­donanțele de băi ale vizitatorilor, fapt care i-a pus în imposibilitate de a prepara băile. Se așteaptă ca ministerul să tri­­meată o anchetă spre a pune capăt stărei de lucruri care ia proporțiile unui scandal, pe zi ce trece. ■ MRS»* <**• « «MWM— trnommmmmmm i Serbarea de la Oppler Eri, la orele 2 d. a., a fost în grădina coloseului Oppler o mare serbare populară, sub patronagiul d-lui dr. H. Botescu, ajutor de pri­mar al Capitalei, in folosul fondului coloniilor școlare. Muzica reg. 4 roșiori, sub con­ducerea maestrului Cutrupi, a cântat în tot timpul serbărea. La orele 6 d­ a s’au înălțat două mari baloane după care a urmat o bătae de flori și confeti. La orele 8 jum. grădina coloseului a fost feeric iluminată, iar în vastul salon Oppler s’a început dansul, care a ținut până la orele 12 noaptea. D-ra Florentina Smigray, prima­donă, a cântat mai multe bucăți din opere, operele și arii românești. In grădină au fost diferite distracții ca artificii, focuri bengale, tombolă, Călușei, etc., etc. Publicul a părăsit la miezul noptei grădina, ducând cu dânsul amintirea unei seri plăcute, in care, petrecând minunat, a putut veni, în urma ini­țiativei d-lui dr. N­. Botescu, în a­­jutorul atâtor copii plăpânii, cari, grație coloniilor școlare, îșîi pot căuta sănătatea. Z. D. S. Hl. LEIPART­OR, Med. LEMPART F­ ü — de la Clinicele din Paris — — DENTIȘTI — i­amau vara în Capitala 6. — Str. Edgar Qu­ines No. 6 (fost Strada Nouă] 3S58 Miercuri 22 iulie 1909 N­eîntrecut. In calitate și construcțiune s'au dovedit cele mai eaederse PLUSURI or ABDBI Originale JKWimf De 10 până la 24 cai putere nominală Fowler fur­­nisate după cerere fără sau cu instalațiune patru­­tată de supra-încălzire (Ileisschampf) fără nici o di­ferență de preț, cu cable de oțel de 550 metri luni­­gîuie construite, pe baza experiențelor noastre practice făcute în timp, de mai m­ult de 60 de ani în toate țările din lume, și intro­duse de 20 de ani, cu cel mai mare succes, și in România, unde lucrează astă­zi peste 00 pluguri cu aburi «ORIGINALE FOWLER­», funcționând prin ardere de paie sau ori­ce alt com­bustibil. Prin funcționarea lor sigură și ireproșabilă ele garantează o­ arătură rațională, producând cra mai m­are cantitate de arătură zilnică. Toate aceste pluguri au fost puse in funcțiune personal de 11-1 JULIUS Inginer specialist și reprezentant­ general al D-lor JOIM Fi­ FOWLER äs Comp. București.—Strada Armașului No. 6 NR.—Aproape întreaga elită a marilor proprietari români au cumpărat numai pluguri cu aburi «Originale Fowl­er», adresându-ne scrisori elogioase și de deplină mulțumire pentru perfecta lor funcționare neîntreruptă. 3675 Criminalul din Dealul Spirei AUTORUL ALTOR - Misterioasei­ crime In altă parte a ziarului dăm a­­mănunte complecte asupra prindere! criminalului care a o­­morît prin strangulare pe bă­iatul Gr. Tudor Alexandrescu din căt. Cațica, com­ Domnești. Criminalul Gh. Sandu Chea­gă în tot timpul instrucției de elî, a dat­ dovadă de un cinism revoltător. El a mărturisit cri­ma, dar s-a ferit să dea amă­nunte asupra împrejurărilor în care a săvârșit-o și rezerva a­­ceasta a criminalului a dat de bănuit autorităților, cari au în­ceput o nouă serie de cercetări. Marea asemănare ce există între împrejurările la cari a fost comisă această din urmă crimă cu alte două crime să­vârșite acum doi ani, în ace­lași loc aproape, asupra a doi tineri cam de aceeași vârstă, a făcut pe toți să bănuiască că Gh. Sandu Cheagă este autorul și al celorlalte crime. Cari au fost cele două crime anterioare Cititorii își amintesc de­si­gur de aceste două crime. Prima crimă s’a făptuit In ziua de Duminecă 6 Mai 1907 pe teritoriul com. Domnești-Călțu­­na pe locul așa zis „Lagărul“ sau „poligonul de tir al arma­tei“, în dosul grădinei lui Ve­­licu. In acea zi niște copii au gă­sit zăcând într’un șanț care des­parte moșia Cotroceanca de po­ligonul de tir, cadavrul unui băiat anume Gheorghe Gâncea în vârstă de 12—14 ani, ca­re avea în jurul gâtului, îno­­dată strâns și puternic o bute­lie de încins. Lângă cadavru s’a găsit o pălărie neagră moale, o flanea de lână împletită, un brâu vânăt și o bilă roză de pia­tră dintre acelea cari servesc copiilor să se joace. Pălăria a­­vea măsura de 55 cm. și era prea mare pentru capul cada­vrului. A doua crimă, s’a făptuit in ziua de Duminecă 24 Iunie 1907, adică după o lună și jumătate numai de la prima crimă, a­­proape în acelaș loc. In ziua aceea, pe la orele 2 d. a., a fost găsit mort într-un șanț situat la marginea Capita­lei, pe teritoriul comunei Dom­nești Călțuna, șanț care despar­te poligonul de tir de moșia Co­troceanca, in dreptul proprietă­­ței lui Velicu, băiatul Gh. Ni­colae David, in vârstă de 13—14 ani, de fel din Transilvania, ca­re era păzitor de vite la d. I. Velicu din str. Lupeasca No. 20. Cadavrul avea în jurul gâ­tului o curea neagră veche și mult uzată, care făcea de două ori înconjurul gâtului și era în odată strâns cu două noduri în partea dreaptă a gâtului. La o sută de metri de locul unde s’a găsit cadavrul se afla o casă veche aparținând unui anume Gh. Manole, casă, care în ziua când s’a făptuit omorul s’a găsit prădată și parte din obiectele furate din ea lângă cadavru. Cercetările făcute atunci au rămas infructuoase deoarece nu s’a dovedit riscî cine a prădat casa bătrânilor, nici cine a o­­morît pe băiat. Asemănarea cu crima lui N­. Sandu Cheagă Din cele arătate mai sus și pe care judecătorul de instrucție le-a găsit în raporturile medica­le făcute de către d. dr. Andrei Ionescu, se vede că este o ase­mănare perfectă între crima să­vârșită alaltă era de Sandu Chea­gă și celelalte două crime. In primul rând locul unde au fost omorîti cei trei băeți este a­­celași: in dosul grădinei lui Velicu, unde se află un câmp retras. In al doilea rând, mobilul ce­lor trei crime a fost furtul. Cri­minalul, dotat de la natură cu o bestialitate fără margini, și-a pândit victimele îa momentul când ele aveau bani — 20 până la 50 lei—asupra lor, și în urmă miciu-le le-a pus lațul de gât și le-a strangulat. Pozițiunea pe care o au lațu­rile în jurul gâturilor celor trei cadavre dovedește că una și a­­ceeași mână a săvârșit toate­­ omorurile. Medicii legiști la au­topsia care au­ făcut-o era la morgă, cadavrului lui Gr. Tu­dor Alexandrescu, au constatat și stabilit aceasta.... Cine <■ Gh. Sandu Creangă Antecedentele lui Gh. Sandu Cheagă îl arată în fața autori­tăților ca fiind capabil să să­­vîrșească fapte cât de monstru­oase. In sat el era privit ca o spaimă. Vecinic mergea cu cu­țitul la brad și nu se ferea să-l scoată în toate ocaziunile și să amenințe cu el. A fost și condamnat pentru rănire. Pe când se afla acum câtva timp ca paznic, la un anume Rădulescu din Domnești, a fost pus de acesta ca să-î păzească o trăsură cu un cal cu care ve­nise, împreună cu soția, să pe­treacă în pădure. El s-a urcat în trăsură și a luat-o razna pe câmp. Reclamându-se cazul la secția de jandarmi Gh. Sandu Cheagă a fost prins tocmai la Malul Spart în jud Vlașca. A­­tunci a fost dat judecății și condamnat. DOUĂ OMORURI i­a DomnețU-Câlțana — Toate acestea au dat mult de bănuit instrucției că Sandu Cheagă este și autorul celorlal­te două crime. D. judecător de instrucție Va­sile Pop­o­vici a cercetat era do­sarul celor două crime și apoi­ a luat un lung interogatoriu criminalului. Rezultatul instrucției se ține secret. Din informați­unile pe cari le avem însă criminalul Gh. Sandu fiind luat aseară de scurt s’a cam încurcat în răs­punsuri ceea ce a întărit și mai mult bănuelile instrucției. După cum se vede, în această afacere putem să avem chiar astăzi oare­cari surprize. Vom ține pe cititori în curent cu tot ce se va descoperi. Al. Tiș sseu curierul băilor” și al stațiunilor climaterice Tismana. — Fără îndoială că dintre stațiunile climaterice din țară, Tismana cu împrejurimile ei, este una din cele mai pitorești, înzestrată cu ape cristaline, cu aer dulce, așe­zată într’o vale încântătoare și încon­jurată de munți gigantici împodobit­ cu păduri seculare. Tismana a fost de secole și va fi un refugiu pentru sănătate. Se proiectează de către o societate din inițiativă privată, înfrumusețarea acestui binecuvântat loc din țară, cu parcuri frumoase,păduri, sădirea a mii de brazi și facerea mai multor alei, pe lângă cele existente. Lucră­rile au și început și putem spune că Tismana în curând va putea fi ase­muită cu multe localități din Elveția. Vizitatori sosiți sunt: d-ra Orghi­­dan profesoară, București; d-na. d. și d-ra Ciab­otsky, inginerul județului Gorj; d-pu inginer Ciocâlteu, T.-Se­verin ; Tăbuș revizor școlar, Bacăîi; familia Cămărășescu Tg.-Jiu ; d-rele Vârvoreanu, București; a. Stâncu­­lescu­ institutor T.­Severin ; a. Ște­­faniu, București; d-na Rusănescu Bu­curești ; d-na și d. Dum­itrescu cu fiul, București. La mănăstire toate camerele sunt pline. Se știe că camerele mănăstire­ sunt puse la dispoziția membrilor cor­pului didacttic. Ungheni.­­ La depărtare de 50 minute cu trenul de la Iași, intr-o poziție care încântă ochiul, sunt si­tuate băile de Prut de la Ungheni. Trenurile de plăcere care circulă de la Iași la Ungheni in toate Dumini­cile. Marți și Joi, ca și In toate zi­lele de sărbătoare, sunt totdeauna în­țesate de lume. In aceste zile putem zice că Iașul se golește, fiecare fiind dornic să scape de o zi de zăduf și să se răcorească în apa rece și dătă­toare de viață a Prutului. Dar nu numai din Iași vine lumea aci, ci și din Bivolari și toate cele­­l­alte localități din împrejurimi. Traiul fiind ad­­estin multe familii se stabilesc în Ungheni pentru în­treg sezonul băilor. Dincolo de Prut, la o depărtare de mai puțin de 2 km, e situat Un­­gheni—Ruși, un mic centru comer­cial Băile Vizantea, a căror des­criere am făcut-o în corespondența precedentă, cu renumitele și bine­fă­cătoarele sale ape minerale, continuă să atragă zilnic zeci de persoane Persoanele sosite până acum sunt: doamna și domnișoarele Longinescu, d-ni. Ghiță și Ștefan Longinescu, profesori universitari din București; familia I. Tufescu profesor și D. Longinescu avocat din Iași. Gh. Teo­dorescu Brăila; familiile St. Săndu­­lescu farmacist și C. Teodorescu din Ploești; familiile Calciurescu, N. An­­dronic, Eva Feikelberg și Marii Te­­nenbaum din Galați; I. Alexandrescu, director de poliție și Freida Marcovici din Roman; familiile I. Davidescu, T. T. Mironescu, C. Florescu, T. Dragomirescu, N. Neculau. maior St. Crăciunescu, I. St­ănescu, St. Rai­­nu, An. Danalach­e, Iordache Drago­­mir, Em. Pailaș, Mina Isver, N. Cuică, Rappaport, Rozenstein, Pincu Steiner, Leibu Sekter, David Klop­­m­an, Roza Geller, Grossman, Herș­­covici, Blanaru, Rașeia Israeli, A­­glae Teodorescu, Victor C. Teodo­rescu, I. Dumiterscu, Iosef Rosenfeld Rebeca Vass, Gh. Pascu, Anton Ma­cara, Ion Țambalagiu, N. Șmaer, Herș­cu Lupu, Ester Maria, Maria Herșcovici, Natan Special, Panaite Iordache, Bena Herșcovici, Roza­ Ra­șeia și Sabina Herșcovici, St. Gavri­­lescu, Ichim Bolboceanu, Sima Iosi­­fovici, toți din Focșani; familiile G. Burcel, Vasile Crișan, Z. Dimitriade, Estera Vaisborck și Haim Marcovici din Tecuciu; familiile dr. Marin Ra­­dulian, Ghimuș profesor, căpitan Ve­­licu, Profira Colonel Canary, Sevas­­tita Patrașcan, Rosenblat. elc. din Bârlad; familiile Teodosiu G. Nicu­­lai și Anita Balte din R. Sarai, Isac Rosenberg, Bacău. Familiile Tomița Georgescu avocat, T. Banciu, M. Alacî, Iose­f Teodo­rescu, C. Constantinescu, Mana Va­­siliu,Moise Bucureșteanu,Iancu Tatiu, Vasile Spirache, Nisei Leibovici, Eva Strulovici, Israel Moscu, Iacob Bur­­dea, Solomon Ilaiia, Nică Palade, Lazăr Hopm­an, Niculae Cârloban, Haim Zisu, Roza Wertenstein, N. Antonescu din Panciu, D-na Măndica Bu­șilă, D. Belciu­­ganu, d-ra Tincuta Belciuganu. fa­milia Iancu Gaieu, Sura Manolovici, Froim Geller, Maria Ștefănescu, St. Dragomirescu, Zamfira Curta din Odo­­bești, familiile M. Vasarheli farma­cist, dr. H. R­aff medicul Slatinei, Săli Abramovici, Marit Goldenberg, Anghel Butnaru, Radu Nedeiș, Petre Petrescu, Liven Marcu­, Gabriel Con­ stantinescu, avocat din Adjud, Petre Șandru din Poiana Sărată, Ion Ma­­nolescu, D-tru Mititelu, Gh. Sbughiu, Ion Munteanu din Crucea de sus (Putna), familia I. Caragea învățător, I. Vasilache, Gr. State, Gh. Miștai, Gh. Culiță, Ion V. Șerb­a, Ion Arde­­leacu și alții din Jariștea (Putna), familia Gh. Ciurumelescu și Ion Brat­u­ din Vărsătura, familia Alexan­dru Tomulescu și Vasilache Neagu din Vidra. Familia Toma lonescu a d-lor de plasă și Isac Caner din Câmpuri. Familiile preot G. lonescu, preot Manea Emil Ionescu din Pă­­unești, d-ra Mândru din Mărășești, N. Ghiriță-Bin­iștî. Familia Ilerșco­­visî Nămoloasa Sevas­ta Pescan și loader Pleșcan din Găuri. C. Diaco­­nescu din Ruginești­—continuă a sost zilnic noi vizitatori. Războiul marocan —Serviciul nostru telegrafic— O nouă luptă iminentă Maliția, 20.­­Doua transporturi de merinde și munițiune, însoțite de o puternică coloană și de trei baterii de munte au plecat erî spre a aproviziona posturile înaintate. Numeroase triburi de cabili sunt adunate în apropiere de Melilla și par a­i dispuse să se unească armatei marocane care e gata să dea o luptă mare. (A. R.) Trupele spaniole vor lua o­­fensiva Berlin. Vd.­,,Berliner Tageblatt’’ află din Madrid că în urma liniș­tirii provinciior în cari isbucni­­seră tulburări, trupele destinate la început pentru Barcelona vor fi expediate acuma la Melilla, unde e facă liniște, dar unde, după sosirea de întăriri, e vorba de a se lua ofensiva. Marocul făcut responsabil de pagubele cauzate de război Paris. 20.—­Telegramă din Ma­drid—Ziarele cer ca Marocul să fie făcut responsabil de pagubele cauzate de pe urma războiului. E probabil ca guvernul să adreseze sultanului Marocului o notă în în acest sens. Acțiune anglo-germano fran­ceză contra kabiților Londra. â6.— Se crede că în ca­zul când Spania nu va pune ca­păt luptelor de la Melila, trupele germane, engleze și franceze vor întreprinde o acțiu­ne comună con­tra kabiților. Fortificarea pozițiunilor spa­niole Paris, ÎO. — Telegrama din Madrid. — Generalul Marina, comandantul forțelor spaniole din Melila, a comunicat minis­terului de războiu, că spaniolii s’au­ desfășurat pe o distanță de 10 kilometri și au întărit con­siderabil trupele de ocupațiune din Alb­ucemas. Kabiliî la rândul lor au pri­mit întăriri. Regele și trupele corpului expediționar Paris, 60. — Telegramă din Madrid. — Regele Alfons a tre­cut era în revistă două regimen­te de infanterie, ce urmează să fie îmbarcate pentru Melila. Tânărul suveran a ținut sol­daților o cuvântare înflăcărată, amintindu-le datoria lor către drapel, tron și patrie și expri­­mându-și nădejdea, că se vor arăta vrednici de glorioasa lor misiune. ii T tamplari DIN CAPITALA Accidentul din splaiul ma­ior Giur&scu Servitorul Constantin Bacu, din str. Brînduș No. 36, trecând cu o căruță pe splaiul Maior Giurăscu, căruța s-a răsturnat și nefericitul a căzut, rânin­­du-se grav la piciorul stâng. Pacientul a fost transportat la spi­talul Brâncovenesc. Agresiunea. din calea Ba­io» vel Pescarul Ioan Georgescu, din str. Meteor No. 67, pe când trecea pe ca­lea Rahovei, a fost rănit grav la o­­chiul stâng cu un baston de către un individ care a dispărut. Pacientul a fost pansat la șoc­ de salvare. Explozia de la fabrica „Santas" Lucrători: Eremia Cazacu, din str. Polonă 159 și Tnina Vanghele, din calea Văcărești No. 217, ambii de la furmea de ape gazoase .,Sanitas" din str. Fecioarei, au fost răniți ori grav de explozia unor sticle de sifon. Pacienții au fost­ transportați în grabă la spitalul Colentina, unde d. intern Lazăr Dumitru le-a dat aju­toarele necesare. Primul dintre lucrători este tăiat la obraz și buza superioară, iar cel de al douilea e rănit grav la față și are spart globul ochiului drept. Băltirea din sos Pantelimon Cizmarul Andrei Ionescu, în vârstă de 26 ani, din șos. Pantelimon No. 45, fiind la chef cu un prieten al său anume Eremia Amoviceanu, s-au luat la ceartă și apoi la bătae. La un moment, Eremia Amovi­­ceanu punând mâna pe un baston de vergea, a dat mai multe lovituri în capul lui Andrei Ionescu, făcându-i mai multe răni grave. Victima acestei agresiuni a fost transportată la spitalul Colentina, iar agresorul arestat la circumscripția 9. Diverse Lucrătorul Mihai Bală, din ca­lea Dorobanților No. 191 bis, de meserie zidar, turnând era niște plumb topit într’o țeava, spre a face o cumpănă de zidă­rie, s’a stropit pe corp cu plumb, făcându-și mai multe răni grave. Pacientul a fost transportat la spitalul Colentina. — Servitorul Gorma Tudor, din str. Cometa No. 41, s’a ars grav cu spirt denaturat pe când fierbea apă la o mașini. Pacientul a fost dus la spitalul Colentina. — Maria Cristescu, din str. Ursu­lui No. 59, s’a intoxicat cu alimente. SCANDALUL provocat de un subcomisar din Galați Galaț. 20. — Subcomisarul Focșa de la circ. 5-a, fiind în stare de ebrietate, a provocat un scandal în grădina Ploii și berăria Azuga; în urmă la ora II, a venit cu concubina sa la Teatrul central în aceeaș stare. Casierul refuzând să-i dea bi­lete cu preț redus, subcomisa­rul l-a insultat și a produs și aci un scandal enorm. Interve­nind prefectul poliției, d. Băl­­teanu și directorul Constanti­nescu, și somându-l a se retra­ge, a răspuns arogant, nesupu­nându-se. Ofițerul de poliție Constantinescu voind a-l scoate din grădina teatrului, a fost lo­vit de el. Fiind scos cu forța, a fost tri­mis la domiciliu escortat de doi subcomisari. Un public numeros a asistat la acest scandal, inFORMAȚIUNI MARȚI ♦ A se vedea in pagina 4-a nouăle premii de va­loare ce acordăm afoc­­naților noștri. ♦’ Poliția din Pitești a arestat pe chelnerul Nicolae Țincu, de la otel Europa, care profitând de starea de ebrietate a unui client englez, i-a furat suma de 800 lei, banii au fost găsiți. Er, fiind hramul bisericilor Sf. Ilie din Gorganî, și Sf. Ilie din calea Rahovei, serviciul reli­gios a fost oficiat la cea dintâi biserică de P. S. S. arhiereul Teo­­dosie, vicarul Sf. Mitropolit, iar la a doua de P. S. S. arhiereul So­­fronie­ Craioveanul. La Sf. slujbă au asistat foarte mulți credincioși. ♦ Ni se scrie din Govora că Sâmbătă seara a dat acolo un concert cunoscutul tenor Vasiliu împreună cu d-ra Victoria Nicu­­lescu-Huși. ♦ Ni se scrie din Como (Italia). D-ra Teodorescu Alexandrina din Craiova, a trecut examenul de diplomă, secțiunea țesătorie, de la șc. din Como (Italia). D-raJ Dndău Elena din Târgoviște, a trecut examenele de anul al II-lea de la aceeaș școală și secțiune. D ra Giormăneanu Aglae, licen­țiată în șt. naturale, din Craiova, a terminat practica făcută în la­boratorul de boiangerie chimică a acestei școale, iar d-ra Stănescu Maria a­ obținut diploma in țesă­torie de la șc. din Milan. ♦ Din Valenii de munte se a­­nunță că Duminică la orele 5 d. a., și-a început cursurile, d. Al. Cuza, prof. universitar din Iași. D-sa vorbește despre economia na­țională. Sala era plină de un pu­blic foarte numeros, care a pri­mit ne­distinsul prof. cu aplauze călduroase. D-sa a arătat intre altele că populația românească descrește față de cea evreiască. D. Cuza va mai ține încă 3 cursuri, după­ cum a anunțat. Cursul s’a sfârșit la orele 6 și un sfert. D. Cuza împreună cu d. Iorga și d. Bogrea au vizitat câteva curiozități ale orașului. ♦ D. I. Bianu, directorul ad­ministrației Academiei române, împreună cu d. Demetrescu-Ver­­zea­, inspectorul bunurilor, au ins­pectat zilele trecute moșiile Roșiori din jud Suceava și Rădeanu din jud. Bacău. Se știe că Academia are încă de douî ani moșia Roșiori dată in arendă individual în bani, săteni­lor de pe moșie Cu ocazia acestei inspecțiuni sătenii au mulțumit reprezentantilor­ Academiei de mo­dul părintesc cu care Academia a îngrijit de soarta lor, dindu-le moșia în arendă. In vederea înființarei unei școli de agricultură pe moșia Țigănești, jud. Tecuci, Academia a înce­put repararea palatului de pe a­­cea moșie unde va fi instalată școala.­­ Consiliul de igienă al jude­țului .Tulcea a dispus constituirea unei comisiuni care să studieze și să determine locul unde ur­mează a se construi noul abator, necesar orașului Babadag. ♦ Ni se scrie din Salonic și Mo­nastir că prîntr’o circulară din partea ministerului cultelor și in­strucțiunei publice s’a recunoscut in acele dou­ă viliete oficialmente ca limbă a locului limba albaneză, și s­a dispus introducerea eî in școlile statului Idacie și Rușdie. In acest scop ca profesor al lim­­bei albaneze la școala Idacie din Salonic a fost numit Mihdat-ben Foașeri, președintele clubului al­banez și directorul ziarului alba­nez «Sirio» din localitate. Jurnalul «la Turqme» scrie că un ziarist venind din Arghiro­­castro (Albania) spune că popula­­țiunea albaneză de acolo est­e foarte alarmată și în plină dezordine. Uniunea constituțională din Turcia a hotărît să trimeată în acele lo­calități reprezentanți ca un caz de nevoie să ia măsuri spre a reprima tendințele poporului albanez care sunt de a aplica programul hotărît la întrevederea de la Reval. ♦ Serviciul pentru pregătirea convențiilor comerciale din mi­nisterul de comerț a cerut tutu­ror Camerelor de comerț să stu­dieze influența ce a avut fiecare din convențiile de comerț asu­pra diferitelor ramuri ale pro­ducției românești, spre a se cu­noaște starea lucrărilor sub a­­cest raport. Camerele de comerț vor avea a da informații relativ la difi­cultățile ce întâmpină dezvolta­rea producțiunei naționale din cauza tarifului vamal, cum și a arăta îmbunătățirile, ce­­ ar pu­tea aduce. ♦ Ziarele din Paris ne aduc știrea, că d. Grigore Crăiniceanu fiul d-lui general Crăiniceanu, șeful stat­ului-major al armatei, a obținut licența în drept cu e­­logii, singurul intre toți candi­dații ; d-sa a luat și diploma școalei de științe politice, obți­nând notele cele mai mari. ♦ In «om. «Ion Bratianu« din județul Tulcea, s’a înființat o coo­perativă de lăptărie «Înfrățirea plugarilor.» ♦ Aseară au plecat la Constan­­tinopol cu vaporul «Principesa Maria» d-ni­ Gh. Forescu, vice­consul român la Salonic; Luis Riza, atașat de legație, și Ger­ke, vice-consul german. ♦ Primăria a comunicat mini­sterului de interne că nu poate acorda grădina Cișmegiu pentru serbarea organizată de societatea veteranilor din T. Severin. ♦ In lipsa d-lui S. Popescu, primarul orașului T.­Severin, ple­cat in concediu, ministerul de in­terne a autorizat pe d-ni. Constan­tinescu, ajutor de primar și N. Vorvoreanu, ofițer al stărei civile, să conducă afacerile primăriei. ♦ Ministerul de interne a făcut cunoscut primăriilor comunale ur­bane că deschiderea de credite suplimentare și extraordinare in bugetele pe exercițiu) 1908—1909, s’a prelungit până la 1 August a. c. ♦ Ministerul de interne a tri­mis o circulară primăriilor comu­nelor urbane, prin care le invită ca să­ î trimeată tablouri cu nu­­mele tuturor inginerilor și arhi­tecților cari s’au ocupat cu lucrări pentru canalizare și alimentare cu apă a orașelor. ♦ D. I. Kalinderu, administra­torul domeniilor Coroanei, a sosit azi in Capitală. ♦ Camera de comerț din Bucu­rești a fost convocată pentru miine Miercuri ora 6 d. a. spre a lua măsurile necesare în vederea fu­­nerariilor lui G. G. Assan. ♦ In urma intervenției ministeru­lui de finanțe, ministerul de in­terne a trimes un ordin circular prin care face cunoscut că remiza ce urmează a se plăti Statului in cursul anului 1909—1910, pentru perceptorii fiscali cari încasează veniturile comunelor rurale, a fost fixată la 6 la sută. ♦ D. Sp. Haret, ministrul ins­­trucțiunei publice și ad-interhn la președinția consiliului de­ mi­niștri, a sosit erî în Capitală, iar după amiază a plecat la Valea Călugărească. ^ Pe linia ferată București- Chitila au fost găsite era 8 pălă­rii bărbătești, căzute de la dife­riți pasageri cari au călătorit pe această linie. Pălăriile sunt depuse în gara Chitila. ^ P._ I­ Panaitescu, directorul poliției și siguranței generale, care se afla la Sinaia, a sosit în Capitală. ♦ Azi fiind patronul regimen­tului 2 cetate, o serbare a avut loc la fortul Chitila. In prezența comandantului regimentului și a ofițerilor din acest regimtrii. ♦ Biuroul de plasare a «Aso­ciației agenților comerciali» din România roagă pe d-nii comisio­nari, cari au nevoie de agenți de piață activi, să se adreseze numai biuroului ei, str. Șelari No. 9, care stă la dispoziția d-lor în mod gratuit.­­ Era a fost hramul biseri­­cei Kalinderu din str. Doamnei. Din această cauză serviciul di­vin a fost oficiat de doui preoți și un diacon, răspunsurile fiind date de corul bisericei, condus de d. prof. Popescu-Pasărea. Au a­­sistat d. Ion Kalinderu, admis­nistratorul domeniului Coroanei și foarte numeroși credincioși. Universitare . ❖ La examenul" T­­ăi fa­cui­­tățe" de modicină din București au mai reușit d-niî: Burlănescu Cleon, Cioc Constantin, Comă­­nescu Ion, Finchelstein Arnold și Stepleanu Vasile. Economice ♦ Bursa cererilor din Galațî constată o activitate deosebită in lunile Main și Iunie. Ast­fel, din luna aceasta e de înregistrat can­titatea de 1755 vagoane, față de 1200 vagoane negociate în luna trecută. In general, după trans­porturile de grauri noui sosite în porturile­ Galațî și Brăila, și s’au vindut zilele acestea până la 2380 lei vagonul, prețurile grâurilor și eincuantinurilor s’au menținut ferme, afară de porumbari cari au suferit scăderi ușoare până la 50 iei vagonul și aceasta din cauză că unde din ele se prezintă pătate. ♦ Eri a fost temeiul bâlciuri­­lor din Fălticeni, Găaști și Câm­­pulung, BibliografH Anuarul seminarului din Bistrița, (jud. Vâlcea) pe anul școlar 1908-909 — „Patriotismul japonez“ de Alfred Stead, traducere de Dinu I. Ghica. .Artistice — Comitetul revistei Tribuna ad­­m­inistrativă a organizat pentru Sâm­bătă 23 Iulie, la orele 5 p­m, o splen­didă serbare de vară cu luptători ro­mâni și străini. sii ¥ îc­raii~ TELEGRAFIC­IL s­unt iu •orașul" SIN­TAPĂ Procesiune.-- Febra tifoidă.* Diverse Craiova, 20.-Azi s’a făcut o pro­cesiune pentru ploae. Cortegiul a pornit de la biserica Sf. Ilie parcurgând str. Lipscani și Uni­rea până la parcul Bibescu. Serviciul religios a fost oficiat de P. S. S. episcopul Râmnicului. — In­corn. Urechești s’a ivit febra tifoidă. — P. S. S. episcopul Râmnicului părăsește mâine seară orașul nostru, după ce va inspecta câteva biserici din oraș. lucriuliu. — Asfixiat intr’o groapă Iași. 20. — Astă noapte un incen­­diu a distrus casele Sandulache din str. Cucu. Locatarul Goldsteil bănuit ca incendiator a fost arestat. Iași. 20. — La incendiul ca­selor Sandulache, din strada Cucu, s’au găsit îngropate în pământ, în 4 tinichete, 2000 lei proprietatea cizmarului Strul Haimovici, un locatar vecin, căruia i s’a eliberat suma. — Un porc al locuitorului Pruteanu, căzând într’o groapă din șoseaua Surăriei, Prutea­nu a sărit sâ-1 scoată. Groapa fiind infectată, a murit și el și porcul.­­Inimi. — Moartea unei vic­time a exploziei de la soc Steaua Română» Câmpina. 20 — Era seară pe la ora 7 autoritățile polițienești de aci au­ fost sesizate de comiterea unei crime la o nuntă țărănească in că­tunul Broaștei, distanță 5—6 km. de oraș. Șeful poliției locale Petrescu îm­preună cu dr. Weissman s’au dus la fata locului unde au găsit pe Stojar Naum, mort într’un lac de lânga Criminalul N. Crăciun Ciocârdel a­­flându-se și nunta nepotului său din sus numitul cătun, împrejurarea făcu să si întâlnească aci cu bulgarul macedonean Naum contra căruia avea de mult o înverșunată ură din cauză că acesta părăsise pe sora sa cu care trăise în concubina). La întâlnirea lor se iscă o ceartă. Intervenind nuntașii ei se împă­cară. După chef săteanul Crăciun Cio­­cârdel, turmentat de băutură, reamin­­tindu-și de cearta cu Naum­, il căută și-l găsi în balconul caselor unde se servea masa nuntașilor. Aci se repede la el asvârlindu-l jos de la o înăl­țime de peste 4 metri. Victima căzând cu capul in jos, a rămas în nesimțire ; după o jumătate oră de agonie a murit. Criminalul a fost arestat și abia a doua zi și-a dat seama de fapta co­misă. Victima care era cărămidar, ar avea 35 ani. — Alecu Țuguiu, una din victi­­mile exploziei dela soc. „Steaua Ro­mână“, a murit azi la­ spitalul socie­tate!, in groaznice dureri. Nenorocire P­oești, 20. — Lucrătorul morar Gavrilă Ionescu, din Călinești, din serviciul morarului P. Davidescu, vo­ind să oprească apa de la stăvilar, și nereușind din cauză că a scăpat stăvilarul jos, a luat o pârghie și a introdus-o între spițele rojei. In acel moment, insă a fost aruncat de pârghie în scoc în susul roței, unde fiind strivit, a murit. Furt.— Ex­trâda re.— Serbare Constanța, 20.—In noaptea de 18 și 19 cor. necunoscuți borfași s’au introdus în casa d-lui dr. Tălășescu și au furat o manta de cauciuc de damă, o rochie, o bluză de vară și alte lucruri. — Comerciantul Elefterie E­­conomu, din str. Mircea, a re­clamat poliției că i s’a furat 58 lei, un inel scump și un medali­on de argint în formă de broșa

Next