Universul, septembrie 1909 (Anul 27, nr. 239-268)
1909-09-19 / nr. 257
Un câine în serviciul Crucea Roșie. (Vezi explicația) Calendar pe anul 1909 Ortodox Vineri, 18 Septembrie. — Cuv. Evmenie Catolic Vineri, 1 Octombrie. — Regimichigiu Episcopul Răsăritul 6.15. Apusul 5.57 «Universul» are următoarele linii telefonice : Administrația....................., 6 62 Redacția...............................12/8S Comunicări cu străinătatea . 20/56 București, 18 Septembrie. VECINII EUHA11 Relevând desele vizite, însoțite de manifestații de prietenie, ce ne-au făcut vecinii Bulgari în timpurile mai din urmă, ziarul guvernamental «Secolul» vorbește despre relațiunile dintre noi și Bulgaria, făcând declarațiuni ce se cuvine să fie cunoscute de toată lumea. Ai După ce arata că între România și Bulgaria nu sunt interese opuse ci foarte multo comune, așa că fără îndoială , avem și unii și alții tot interesul de a trăi în bună înțelegere , și în armonie deplină, confratele guvernamental amintește că în Bulgaria există un curent protivnic nouă, prin faptul că propagă și caută a infiltra, mai ales în mintea și inima generației tinere, idei de revendicare a unui teritoriu — Dobrogea — acum și pururea românesc. După această constatare, organul guvernamental face următoarele declarațiuni importante : «Ei bine, atât timp cât un asemenea spirit se propagă și domnește în Bulgariai degeaba vor fi toate manifestările de prietenie dintre noi și bulgari, căci în dosul lor nu va putea să nu stea pururea la pândă neîncrederea și bănuiala. «Prima condiție și fără de care nu poate să existe sinceră apropiere, strânsă prietenie, între noi și bulgari, este ca ei să înțeleagă bine, dar bine și definitiv, că a aspira la Dobrogea noastră, însemnează a se atenta la viața noastră,—că acest petec de pământ are să ne aparțină de veci, sau cel puțin atât timp cât vom exista noi înșine ca țară de sine stătătoare. «Dobrogea care ne deschide drumul la mare, este pentru noi chestiune de viață și de moarte, —• ceea ce însemnează mult mai mult decât orice chestiune de drepturi și revendicări istorice. Chiar dacă acest petec de pământ nu ne-ar fi aparținut niciodată, totuși el ne trebuie, el trebuie să fie al nostru, din considerația cea mai înaltă de care are să asculte un popor, considerația condițiunilor lui de existență. «Dacă ni s’a luat Basarabia prin legea voinței celui mai tare, — prin o îndoită lege, și prin aceasta și prin aceea a dreptului istoric, noi suntem hotărâți a ține Dobrogea ca trup din trupul nostru, cu neputință de a ni se mai rupe, fără a face să sîngereze până la istovire patria întreagă. «Iată ce trebue să-și însemneze bine și adânc vecinii noștri în mintea lor, — și iată în ce direcțiune trebue să-și strămute gândul și propaganda. «Venind în țara noastră — vie oricât de mulți și oricât de des ca oaspeți — ei vor putea vedea și se vor putea convinge mai bine de spiritul ce domnește aci la noi, întorcându-se, dacă socot că face să fie la prietenia noastră, să facă parte celor de acasă de acest spirit, să l facă să știe și să nu ii uite, că nestrămutate sunt și vor rămânea hotarele peste cari vom putea să ne dăm mâna, dacă e vorba ca să ne-o dăm cu inima deschisă, fără fățărnicie și fără nici un gând ascuns din nici o parte». PROGRAMUL congresului din Focșani Focșani, 16 Septembrie. Programul stabilit pentru ținerea congresului „Asociațiunei române pentru răspândirea și înaintarea științelor“, care se va deschide Duminecă, 20 c., în orașul nostru, s’a modificat astfel : Duminecă, 16 Septembrie. — Sosirea cogresiștilor cu expresul de Berlin la 12.40 d. a. Incuartierarea. La orele 3 d. a., deschiderea congresului în sala de solemnități a liceului „Unirea“. La 5 d. a., deschiderea expozițiunea produselor școalelor primare din județ, aranjată în sala școalei profesionale de fete a Statului. La orele 9 seara conferința d-lui Onciu și reprezentația elevilor școalelor primare și de liceu. Luni. 21 Septembrie. — De la 9—12 dim. ședința secțiunilor. La orele 2—8 seara excursie la Mărășești, centru industrial din jud. Futna. La orele 9 seara, conferința „Dorna Vrancei“. Serbarea corală a societăței „Dorna Vrancei". Marți, 22 Septembrie. — De la 9-12 dim. ședința secțiunilor. De la orele 2—6 seara excursie la Odobești. La orele 8 seara banchetul. Mercuri, 23 Septembrie. — De la 9—12 dim. vizitarea expoziției școlare. La orele 2 d. a. închiderea congresului. Plecarea congresiștilor cu expresul de 3.58 d. a. # Ca șederea distinșilor congresiști să fie cât mai plăcută, autoritățile locale lucrează cu multă activitate pentru aranjarea incuartizărei lor. Un câine în serviciul Crucea Roșii — Vezi ilustrația — Regina Spaniei a dăruit trupelor care duc războiul în Maroc un câine dresat, care a fost pus în serviciul Crucea roșii spaniole. După fiecare luptă, câinele caută, pe câmp, pe soldații răniți, căzuți în locuri mai retrase. In gravura noastră de azi se vede câinele cu îngrijitorul său, in dosul liniilor de apărare a trupelor. ȘTIRI DIN STRĂINĂTATE — Prin poștă — 1*. Consiliul comunal al orașului Lipsca are intențiunea de a ridica câte un monument pe mormintele mamei și surorei mai mari a compositorului Richard Wagner. *. Sinodul provincial al ducatului Saxa-Meiningen, a primit după discuțiuni violente executarea separațiunei bisericei de către Stat. Cu ocazia unor săpături făcute lângă universitatea din Neapole, s’a descoperit un prețios altar al zeiței Venus. .*. In curând guvernul italian va ordona începerea lucrărilor pentru desgroparea vilei din Roma a poetului Horaițu. Desgropările se fac sub conducerea profesorului Pasqui. ..» Cel mai vechi artist al Saxoniei, pictorul Taubert, în vârstă de 92 ani, și-a serbat Duminică nunta de diamant. Din Coblenz se anunță: Preotul catolic dr. Schmidt din München a fost oprit de autorități de a ține aici o conferență despre „Ibsen ca poet al femeei !‘. Această interzicere s’a făcut prin intervenția autorităților bisericești. In anul 1912 se va ține ’în Dresda o expoziție internațională de higiena, sub protectoratul regelui Saxoniei. In fruntea comitetul de patronaj se află fostul cancelar, principele Bütow, și actualul caicelar Bethmann Holl- Pățania unui casier Alaltăeri, V. Brenciu, om de încredere al d-lui inginer Moțoi, s’a prezentat la „Banca de credit român“ spre a ridica suma de 58 mii lei. Casierul băncer, d. B. Sasson, in loc de 58 mii lei, s-a numărat, din greșală, 68 mii lei. Aceasta eroare fiind observată seara, la facerea casei, d. Sasson a cerut lui Brenciu să-i restitue cei 10 mii lei Ce-i dăduse in plus. Brenciu făgăduind insă că ar fi primit mai mult decât i se cuvenea, d. Sasson a reclamat parchetului, care a arestat pe Brenciu, trimițând afacerea sjre cercetare. SITUAȚIA KORfFINT — Serviciul nostru telegrafic GRECIA REGELE CONTRA REVIZUIRII CONSTITUȚIEI Atena. 17.—Ziarele publică o declarație a regelui că dânsul va aproba orice reformă care va fi în folosul națiunii, dar ea nu crede necesară revizuirea Constituției și convocarea unei adunări naționale. Ziarele însă, din contra, cred că revizuirea Constituției este absolut necesară. TURCIA Împrumutul de 7 milioane de lire Constantinopol 17. Tratativele începute cu financiarul englez Eduard Casei pentru contractarea împrumutului de 7 milioane de lire otomane par a da un rezultat favorabil și e probabil ca grupul financiar englez reprezentat de Casei să înainteze hanii în curând. O victorie a trupelor turcești în Yemen Londra. 17.—Daily Telegraph află că trupele turcești au repurtat o victorie contra arabilor răsculați din Yemen în număr de 6 mii de oameni. De la congresul junilor turci Sofia, 17.—Din Salonic se anunță că din ședințele congresului junilor turci transpiră că acolo s’au indicat vehemente acuzațiuni în contra comitetului central. Congresul își schimbă în fiecare noapte localul de ședințe. moșiamm maestrului GR. MOCEANU Eri, la orele 3 după amiază, rămășițele pământești ale maestrului de gimnastică G. Moceanu au fost pornite de la locuința sa din str. dr. Marcovici 6, spre cimitirul Sf. Vineri, încă de la ora 1 jum. un adevărat pelerinaj al tuturor acelora cari i-au fost prieteni și elevi și cari toți l’au iubit și venerat, s’a perindat pe lângă catafalcul bătrânului muncitor neobosit, pe fața palidă a căruia se mai vedeau încă urmele bunătăței și energiei care l’au călăuzit în întreaga lui viață. Și toți foștii săi elevi aveau ochii plini de lacrimi când retrăiau clipele copilăriei amintindu-și de bunul lor maestru. Numeroase coroane împodobeau carul funebru. Notăm în treacăt coroanele din partea: elevilor școalei de infanterie, societăței de gimnastică „Aurora“, profesorilor de gimnastică, Teatrului Național, Institutului Negoescu, liceului „Lazăr“, precum și din partea mai multor elevi ai săi. La domiciliul defunctului, d. profesor Borgovan a ținut o mișcătoare cuvântare, amintind viața și meritele lui G. Moceanu, introducătorul gimnasticei la școalele noastre. Carul funebru urmat de un numeros public, a parcurs șir. Brezoianu, îndreptându-se spre societatea de tir, unde d. Verescu a ținut o scurtă cuvântare spunând ca nimeni mai bine ca dânsul n'a cunoscut pe maestrul Moceanu, ale cărui merite le-a apreciat mai ales in cursul lungilor călătorii pe cari le-au făcut împreună. De aci cortegiul a plecat pe calea Victoriei spre Teatrul Național , de unde după o scurtă oprire, și-a urmat drumul spre cimitirul Sf. Vineri. Aci după ce s’au ținut mai multe discursuri funebre în cari s’au lăudat meritele defunctului, rămășițele pământești ale bătrânului maestru Gh. Moceanu, au fost coborâte In mormânt. Gheorghe Moceanu lasă după dînsul o văduvă lipsită de mijloace. îon Chriss. pentru îmbunătățirea rasei cailor în jud. Ilfov încă din anul 1908, am anunțat prin ziarul nostru inițiativa luată de d. prefect Niculescu Dorobanți în unire cu căpitanul Gălășescu, în vederea îmbunătățirii rasei cailor în județul Ilfov, de a înființa șase stațiuni de montă și anume : la Buftea, Ferbinți, Mănăstirea, Oltenița, Budești și Dârvari- Giorogârla. La aceste stațiuni au fost câte doi armăsari la fiecare, în total doisprezece armăsari cu care s’a bătut un număr de 340 epe, iar în anul 1909 un număr de 361 epe. Armăsarii au fost de diferite rase. Monta s’a executat la reședința acestor plăși, sub privigherea oficierului și a revizorilor de vite. Rezultatele căpătate din 1908 au fost atât de satisfăcătoare încât au întrecut așteptările, așa că astăzi se găsesc sub controlul județului în aceste localități, pe la diferiți săteni, mânzî care uimesc pe cei ce îi văd. Pentru mai multă încurajare s’a hotărât de județ a se da prime de încurajare sătenilor de la 10—30 lei, acelora cari au iapa și cu mânzul în perfectă stare de întreținere și un bun adăpost pentru animal, fiind în același timp deplin stăpân m mânz. mu u Audiențele lui Andrássy, Tisza, și Wackerte. - Atacurile creștinilor sociali austriaci contra Ungariei.—Părerea lui Teodor Mihály.— Reforma electorala.-Kossuth nu va forma viitorul guvern.-Coaliția 67-iștilor cu 48-iști (Da la cerespondentii noștri particulari) Budapesta. 17 (prin telefon).. —In cercurile politice bine informate se dă crezare știrii răspândite că, înainte de a lua o hotărîre definitivă asupra demisiuneî guvernului ungar, suveranul va primi în audiență pe contele Julius Andrassy, șeful partidului constituțional Se mai afirmă că chemarea în audiență a altor personagii din partidul constituțional nu e probabilă, deși în unele ziare apar și numele altor persoane care ar fi consultate de împărat. Aceste ziare susțin că e posibil ca împăratul să cheme la Viena și alți fruntași politici din partidele coaliției. Aceste dispoziții se pot schimba mai târziu, fiindcă, judecând după oarecari semne, e probabil ca, în urma situației create prin retragerea guvernului actual și prin prăbușirea Coaliției, să fie chemat și contele Ștefan Tisza, fostu șef al dizolvatului partid liberal, să-și spună în fața Coroanei părerea sa asupra rezolvărei crizei. Din toate acestea reiese că soluția definitivă a crizei va întârzia încă multă vreme. Viena, 17 (prin fir telegrafic). — Audiența primului-ministru al Ungariei, dr. Weckerle, e urmărită cu un deosebit interes în toate cercurile politice și în opinia publică. Nesiguranța însă e mare și se așteaptă încă violente polemici în presă asupra crizei ungare. Deocamdată vin puține știri din Budapesta asupra evenimentelor. Interesantă e campania, probabil sprijinită de sus, a creștinilor—sociali contra Ungariei. Se pare că fiecare gazetă clericală s-a hotărât să atace Ungaria din alt punct de vedere. Astfel „Reichspost“ publică o convorbire cu președintele partidului naționalităților din Ungaria, Teodor Mihály. Acesta a declarat că degeaba se caută construirea unui guvern din 67iști sau patruzeci optiști. Nu se va putea da o soluție durabilă crizei,zice Mihály,pînă când naționalitățile nu vor putea să-și afirme voința lor în Cameră. La aceste păreri ale lui Mihály, „Reichspost“ mai adaugă că împăratul ar face bine, dacă n’ar încredința lui Kossuth formarea viitorului cabinet. „Deutsches Volksblatt“ publică o convorbire cu un bărbat politic din Ungaria, care susține că nici kossuthiștii nici 67- iștii nu au o bază sigură în rândurile poporului și că numai introducerea votului universal egal și secret va putea clarifica situația. „Vaterland“ se ocupă cu chestiunea introducerii votului universal în Ungaria. Ziarul crede că reforma electorală propusă de Kristoffy este mijlocul cel mai eficace pentru limpezirea actualei stări de lucruri. Nu se va permite, continuă „Vaterland“ ca ungurii să impartă cercurile electorale după dorința lor, ci chiar la această împărțire trebue să se țină seama de dorința guvernului austtriac. Numai dacă Kossuth e gata să primească acest plan, atunci e posibil să fie însărcinat cu constituirea cabinetului. Viena, 17 (prin fir telegrafic). —„Neue Freie Presse“ află din izvor bine informat că e exclusă posibilitatea ca împăratul să primească soluția lui Kossuth pentru rezolvarea crizei. împăratul nu va accepta soluția lui Kossuth, nu fiindcă n’ar avea încredere într’însul, dar fiindcă nu poate fi de acord cu ideile lui. Partidul independenței cere ca dînsul să desemneze persoanele din care regele Ungariei să poată să aleagă persoanele sale de încredere, ceea ce ar face iluzorie prerogativa regelui ca să aleagă pe uniștriî după dorința sa, împăratul nu va admite nici părerile partidului kossuthist asupra băncei independente. Dacă propunerile lui Kossuth ar avea și aprobarea lui Weckerle și acea a dualiștilor, atunci s’ar putea ca și coroana să le aprobe, dar această unire nu e probabilă. Viena, 17 (prin fir telegrafic).In cercurile bine informate de aci se crede încă în posibilitatea unei coaliții între dualiști și kossuthiști. In acest caz contele Kimoni Fehervary va putea fi câtva timp prim-ministru spre a trece apoi lui Kossuth președenția consiliului. E însă foarte problematic ca partidul independenței să primească o cooperare cu Hedervary, cel mai mare dușman al kossuthiștilor. Congresul corpului didactic român din Turcia 'Atonastir, 11 Sept. Congresul corpului didactic român din Turcia constitue un eveniment important pentru toată suflarea aromânească. In urma atâtor ani de luptă crâncenă când dușmanul secular al neamului aromânesc ne disputa existența noastră în aceste părți, era momentul oportun pentru ca corpul cel mai luminat al acestui popor să dea semne de viață și să dovedească lumii întregi că noi nu vom dezerta dela posturile noastre și că suntem hotărâți a merge mai departe pe calea spinoasă dar glorioasă a redeșteptărei neamului nostru aromânesc. Numărul prea mare al eongresiștilor ne dovedește câtă vitalitate și speranțe în viitor există în inima apostolilor aromânismului. Au venit dascălii din colțurile cele mai depărtate ale imperiului, căci știau din manifestul comitetului de inițiativă că lucruri frumoase și interesante se vor discuta în acest prim congres. Din discuțiile urmate în timp de opt zile, s-a constatat că multe isprăvi frumoase au făcut premergătorii noștri, dar în actualele împrejurări se impun unor reforme și îndrumări în învățământul nostru național. In primul rând s’a dovedit ca o necesitate inexorabilă introducerea dialectului aromânesc în clasele preparatoare și în cele dintâi două primare. Prin mijlocul acesta se va putea realiza dorința unanimă ca întreg poporul să poată citi și scrie orice scriere sau ziar aromânesc. Toate puntele din program s’au discutat cu multă competință și moțiunile aprobate în unanimitate de congresiști ne fac să credem că am făcut un nou pas înainte. Reformele cele mai importante ce nu pot suferi nici cea mai mică întârziere sunt: Organizarea administrativă și reorganizarea corpului didactic. Prin faptul că toate ședințele au fost prezidate de însuși d. inspector general N. Tăut, suntem convinși că ele vor fi realizate. Din declarațiile făcute de inspectorul general, rezultă că el este gata să facă uz de toată autoritatea sa pentru aducerea la îndeplinire a dorințelor corpului didactic. Deocamdată s’a ales o comisiune care a alcătuit un regulament organic. După mai multe discuțiuni s’au votat toate articolele. Iată acest regulament : 1) Administrația școalelor și bisericilor române din Turcia va fi exercitată după următoarele regule: a) De către inspectorul general al școalelor și bisericilor române; b) De consiliul permanent; c) De consiliile regionale. 2) Inspectorul este autoritatea supremă a școalelor și bisericilor române din Turcia. 3) Inspectorul exercită autoritatea sa prin mijlocirea consiliului permanent, a consiliilor regionale și organelor sale, a căror numire și atribuțiuni vor fi stabilite de consiliul permanent. 4) Consiliul permanent se compune din inspectorul general ca președinte și din membri, dintre care unul va fi ales ca vicepreședinte. Membrii consiliului permanent vor fi aleși dintre foștii și actualii membri ai corpului didactic. 5) Dnoi membri din consiliul permanent vor fi numiți de inspectorul general iar restul vor fi aleși, pentru prima dată, de actualul congres al corpului didactic, cu vot secret și după expirarea mandatului vor fi aleși de corpul didactic, după o normă stabilită de consiliul permanent în bună înțelegere cu consiliile regionale. Această normă va fi adusă la cunoștința corpului didactic, cu trei luni înainte de alegeri. 6) Durata funcționării lor va fi de 2 ani cu începere de la intrarea lor în funcțiune. Ei pot fi realeși. 7) Consiliul permanent va decide asupra următoarelor chestiuni : a) Alcătuirea bugetului școalelor și bisericilor în limita cifrei bugetare. b) Numirea corpului didactic și bisericesc. c) Destituiri și permutări din motive disciplinare sau în interes de serviciu. d) înființarea de școli și biserici noî. e) Examinarea cărților didactice, direct sau prin delegați. f) Alcătuirea de regulamente și programe didactice. g) In fine se va ocupa cu tot ce privește administrația și conducerea școalelor și bisericilor române din Turcia. 8) Consiliul permanent va judeca și decide în chestiuni contencioase și disciplinare. 9) Toate hotărârile inspectorului ce trec prin consiliul permanent în virtutea dispozițiunilor sus menționate, trebue să poarte formula: «auzind consiliul permanent». 10) In chestiuni contencioase consiliul nu va fi reprezentat de inspector, ci de vice-președinte și în lipsa acestuia de cel mai în vârstă dintre membri. Cu toate acestea inspectorul va putea asista la ședințe spre a da lămuririle necesare. 11) Hotărârile consiliului permanent va fi luate cu majoritate de voturi. Minoritatea e obligată a-și formula înscris motivele Consiliul se va întruni odată pe săptămâna. Poate ține și ședințe extraordinare. Nu va putea funcționa cu mai puțin de 4 membri. Secretarul inspectorului va fi și secretarul consiliului permanent. 12) Membrii consiliului permanent vor primi o diurnă de 10 lei de fiecare ședință. In caz de vacanță în consiliul permanent, membri corpului didactic, care în alegeri au obținut cel mai mare număr de voturi, după cei declarați aleși, vor putea funcționa în locurile vacante. 13) Pot lua parte la ședințele consiliului permanent, cu vot consultativ, directorii școalelor secundare, revizorii școlari, precum și persoanele străine, care vor fi invitate de președintele consi liului spre a-și da părerea în chestiuni de competință. Consiliile regionale 14) Stf vor înființa consilii regionale la Salonic și în alte trei localități ce vor fi alese de consiliul permanent. 15) Consiliul regional e compus din revizorul școlar și de alți trei membrii aleși din corpul didactic din acea regiune. Inspectorul va numi ca președinte pe unul din cei trei membri aleși. 16) Consiliile regionale au toate drepturile și datoriile consiliului permanent cu deosebire că rezoluțiunile lor nu pot fi puse în aplicare înainte de a fi sancționate de consiliul permanent, care are dreptul de a ordona revizuirea sau de a casa hotărârile lor. 17) Membrii consiliilor regionale vor fi aleși de membrii corpului didactic din acea regiune, convocați în acest scop. 18) Necesitatea unui regulament de administrație centrală elaborat de consiliul permanent. Intr’o corespondență viitoare vom relata pe larg restul dezbaterilor Atena. Iviri și stingeri de epidemii S’a ivit: dizenteria la Breasla (Dolj), tusa convulsivă la Lăunele de jos (Argeș), la Braniște (Dâmbovița), Măgureni (Prahova), Scarlatina la Roșești (Fălcii), Gătrești (Iași); pojarul la Cătrești (Iași); dizenteria la Copou și la Vlădeni (Iași). S’au stins: Febra tifoidă în comunele Comănești (Bacău), la Găsești (Fâlciu), pojarul la Urlați (Prahova), și la Humele (Argeș); dizenteria la Podoleni (Neamțu), Străoanii de Sus (Putna); difteria în Hârșova (Constanța), Găsești (Bâlciu); tusa convulsivă in Gaiieni (Putna) și Mihai Bravul (Vlașca), dizenteria la Vâlceni (Prahova) iar scarlatina la Mareș (Argeș), Mărășești (Putna) și la Dobroteasa (OU) unde s’a stins și tușa convulsivă. ________ ProcosFopi»pșei din str. Cerșetori din Capitală Am publicat la timp că femeia Frusina Apostolescu, din str. Cerșetori (București), și-a omorât propriul ei copil, în următoarele împrejurări : Trăind un concubinaj cu un tânăr, a dat naștere unui copil. Tânărul, îndată după nașterea pruncului, a părăsit-o și cum era săracă, a intrat ca servitoare dând copilul in îngrijirea unei femei de la mahala. După două luni eșind de la stăpân și ne mai putând plăti femeea pentru întreținere, aceasta i-a adus copilul acasă, Frusina ajungând acum într’o"mizerie completă,—căci nu putea munci nici cu ziua—se hotărăște să’sî 0moare copilul, lucru ceva și făcut, iar cadavrul l’a băgat într’un cufăr. Câteva zile în urmă, ea intră ca servitoare la d. Fotino din str. Rotariui, unde duce și cufărul în care se găsea copilul mort. Cadavrul intrând în descompunere, a răspândit un miros greu în odaia servitoarei, astfel că a atras îndată atențiunea d-lui Fotino, care a denunțat cazul parchetului Femeia a fost arestată și dată judecăței, iar procesul ei s’a judecat ori de Curtea cu jurați din Ilfov, care a condamnat’o la 5 ani închisoare. Acuzarea a fost susținută de d. procuror Cezar Partheniu. UNIVERSUL — un primmiE — (De la coresp. particulari ai «Universului») ROȘIORI-DE- VEDE. — întrunire.— De către un comitet de meseriași din orașul nostru s’a anunțat’pentru Duminică, 20 Septembrie a. c., ora 2 d., a. o mare întrunire in sala Giuveica, pentru ostenirea traiului. — Adunare generală.— La 13 Septembrie a. c. cercul artisticcultural «Lumina» a împlinit 2 ani de existență. Pentru această, Yu au fost convocați toți membrii cercului spre a alege un nou comitet. Cum insă numărul celor adunați n’a fost cel prevăzut de statute, adunarea generală anuală s’a amânat irevocabil pentru Duminică, 20 Sept. a. c., la orele 8 jum. seara, in sala, de lectură a cercului, cu oricâți membri vor fi prezenți. Timpul se menține noroi și ploaia din urmă a făcut mult bine agriculture. Rapița și grâul semănate de timpuriu, sunt splendide. GIURGIU. — Spargerea din vis. — Azi noapte, pe la ora 1, sub comisarul Șt. Duminicaru, care era de serviciu, a fost anunțat că pe șoseaua București, la via d-lui P. N. Drăgușin, s’a comis o spargere. In grabă subcomisarul alergă la locul indicat. Aci d-sa stabili că hoțul după ce a pus o scară s’a suit în pod și spărgând lacătul unui cufăr ce se găsea în pod a furat o pereche de cercei de aur ce erau făcuți din napoleoni și 40 lei în două hârtii monetă. După minuțioase cercetări, d. sub-comisar Duminicatu reuși să găsească la o vie vecină pe un individ anume Ștefan Comănescu, care era pândar la un precupeț din București Chirculescu. Comănescu a dus la poliție negă la început că ar avea cunoștință de furt dar mai apoi termină prin a mărturisi faptul. Comănescu — care e originar din Mizil— a fost arestat. Accident.Astăzi, d. Dionisie Filinescu, funcționar comunal la bariera Zimnicea, a adus intr’o căruță la poliție pe băiatul Sevastian G. Matache, care pe când se juca cu un vagonet în apropiere de locul unde se fac lucrările pentru aducerea apei, vagonetul a căzut peste Sevastian lovindu-l grav la cap. Victima a fost transportată la spital. Militare.—Reg. 5 Vlașca și-a amânat plecarea din tabăra Slobozia, la manevrele de corp de armată, pentru ziua de T9 c. Manevrele corpului armată Solinei terenului de manevră, a corpului a 2 armată Trupele diviziilor a 3-a și a 4-a au pornit din garnizoana lor pe calea ferată în noaptea de 16—17 Septembrie. Acelea ale diviziei a 3-a, au sosit azi dimineață în gara Filaret și gara de Nord, de unde s’au îndreptat în marș pe jos la Bragadiru. O baterie călăreață a sosit azi dimineață de la Galați; imediat a pornit în marș pe jos la Cornetu (pe Argeș). Trupele diviziei a 4-a sunt concentrate la Alexandria și Vităneștii (pe Teleorman), numai pe calea ferată. Au mai pornit azi dimineață pentru Bragadiru, trupele de geniu , pioneri, secție de telegrafie și stațiune de telegrafie fără fir , cum și regimentul 15 artilerie și bateria de munte a reg. 2 artilerie. Concentrările vor fi complect terminate azi la orele 12. Prin acest dispositiv, partidele se găsesc separate printr’un spațiu de manevră de 70 km., fiind concentrate . Partidul roșu în Alexandria, având cavaleria la Vitănești pe Teleorman. Partidul albastru la Bragadiru, Bulgarul, Vârtejul și Clinceni, având cavaleria înainte la Buda și Cornetu pe Argeș, lată acum oarecari particularități ale terenului de manevră: In direcțiune perpendiculară axului de mișcare Alexandria, Bragadiru, terenul de manevră este tăiat succesiv spre București, de: Câlniștea, Glavaciocul, Milcovul, Neajlovul, Argeșul și Sabarul. Aceste ape trebue a fi considerate ca adevărate obstacole mișcării, deoarece fundul lor este mlăștinos și ca consecință nu pot fi trecute decât pe poduri. Din aceste împrejurări rezultă că oricare ar fi tema ce se va da, va trebui în primul rând să se dispute trecerile peste aceste ape : dacă ambele partide au misiuni ofensive, atunci cavaleriile întărite cu artilerie și chiar cu mici detașamente de infanterie, vor trebui asvârlite de ambele părți, pentru a pune stăpânire pe aceste treceri și a asigura astfel marșul înainte al greșurilor. Dacă unul din partide va avea misiune defensivă, apoi terenul îi permite apărarea la pas cu pas, mai întâi prin cavalerie a celui mai depărtat defileu , apoi prin grosul forțelor, a celorlalte. Rezultă de aci că în mod inevitabil, o luptă serioasă de cavalerie va trebui să se petreacă chiar în prima zi de manevră (19 c.) la una din cele mai importante și cele mai avansate treceri: la Ghimpați (peste Milcov și Glavacioc). Una din cavalerii fiind respinsă aci, ea va căuta să profite de avantajele terenului rămas, pentru a provoca întârzeri înaintării celuilalt partid; și din acest punct de vedere, terenul dintre Ghimpați și Bragadiru se prezintă în condițiune cu mult superioare pentru apărare decât acela dintre Ghimpați și Alexandria, rămânând celei dintâi ocaziuni favorabile pentru a întârzia înaintarea partidului roșu prin apărarea succesivă a trecerilor după : V.Bălăriei și Neajlovul. In definitiv clar, terenul dintre Ghimpați și Bragadiru se prezintă în condițiuni favorabile unei eficace apărări, atât din punctul de vedere al obstacolelor ce traversează zona de manevră, cât și din acela al numeroaselor puncte de sprijin ce conține ca : pădurici, localități, etc., așezate chiar pe axul de mișcare al adversarului și din cari,or cum ar fi tema, nu ce poate să nu se tragă tot profitul. Cu totul contrar se prezintă regiunea dintre Ghimpați și Alexandria, afară de o singură trecere dificilă peste Călniștea, la Drăgănești; încolo, terenul este descoperit și lipsit de orice interes din punct de vedere militar. Din acest studiu sumar al terenului, reese pe de o parte că zona probabilă de manevră va fi cuprinsă între Ghimpați și Bragadiru, acțiunile localizându-se la Ghimpați, Bălăria, Stâlpul și Corneni și Mihăiești; pe de alta, că partidul albastru (divizia 3-a), va avea o misiune defensivă, poate aceea de a constitui o apărare mobilă a sectorului SV al cetății București. Starea semănăturilor Eri la amazi s’au primit la ministerul de interne următoarele rapoarte, cu privire la starea timpului și a semănăturilor în cursul săptămânei trecute : Gorj.—A plouat aproape în întreg județul. Locuitorii se ocupă cu culesul porumbului și viilor, cari vor da o recoltă satisfăcătoare, precum și cu semănăturile de toamnă. Islazurile și fânețele s’au îndreptat simțitor. Mehedinți. Se continuă cu aratul și semănatul de toamnă. Viile se culeg și recolta celor nebătute de grindină e bună. Porumbul pe alocarea nu se poate coace din cauza multor ploi și a timpului noros. Gel timpuriu și copt se culege. Plouă aproape în fiecare zi. Buzău.— De la 9—16 c. a plouat bine în întreg județul, favorizând mult arăturile de toamnă. Porumburile coapte au început să fie culese. Pe alocarea culesul viilor s’a terminat. Suceava. — A plouat foarte mult, liniștit și cu căldură. Arăturile se fac cu ușurință și în cele mai bune condițiuni. Subturile s’au îmbunătățit în urma ploilor căzute. S’a început culesul porumbului semănat de vreme. Dorohoiu. — A plouat în zilele io 10, TI, 12, 13. 14, 15 c. in 20 de comune. Treeratul continuă. Porumbul se strânge pretutindeni. Arăturile și semănăturile de toamnă se activează. Islazurile au început a se îndrepta în urma ploilor căzute. Brăila.Ziua a fost cald, noaptea răcoare, cazând și rouă. Treeratul s’a terminat. Ogoarele pentru semănăturile de toamnă sunt pe terminate. Grâul a răsărit în unele părți, având un răsad foarte frumos. Culesul porumbului sa continuă. Islazurile pentru pășunatul vitelor s’au îmbunătățit. Covurlui. A plouat bine în tot cuprinsul județului. Arăturile și semănăturile de toamnă continuă cu mare activitate. De asemenea și culesul porumbului, mai ales cinquantin. Imașurile s’au îmbunătățit. Roman. — Treeratul orzului, orzoaicei și ovăzului continuă; recolta este mulțumitoare și de bună calitate. Porumbul a cărui sare este proastă și de mijloc a început a se culege. Sfeclele se scot. Viile sunt mediocre. A început culesul lor. Fânețele artificiale, naturale și imașurile au început a se îndrepta. Arăturile și semănăturile de toamnă se fac cu activitate. Dolj. — In intervalul dela 8 Septembrie până la 15 indusiv timpul în tot județul a fost noros însoțit de ploae. Locuitorii se ocupă cu culesul porumbului, al viilor și au început a-și semăna grânele de toamnă. Islazurile vitelor sunt bune și promit mult în urma ploilor căzute. Ialomița. Timpul a fost călduros și secetos. In zilele de 11, 12 și 13 a ploat bine în întreg județul. In prezent se fac arăturile și semănăturile care sunt parte răsărite. Culesul porumbului s’a început în unele părți. Ilfov. Timpul a fost variabil. In zilele de 11, 12 și 13 a ploat bine în tot județul. Islazurile s’au mai îndreptat în urma ploilor căzute. Lomuitorii se ocupă cu semănatul grâului, culesul porumbului și viilor și cu uscatul tutunului. Tutova. — A plouat continuu dela 8—13 Septembrie, atât ziua cât și noaptea. Semănăturile de grâu s’au terminat de treerat. S’au început arăturile de toamnă. Porumbul, viile și pomii se culeg. Fânețele artificiale și pășunele merg bine. Constanța. — Grâul semănat mai de timpuriu a răsărit și se prezintă bine. Islazurile s’au mai îmbunătățit Aratul și semănatul grâului de toamnă și a rapiței continuă. A ploat. Olt. — Locuitorii se ocupă cu culesul porumbului, viilor și cu facerea arăturilor de toamnă. Grâul semănat de timpuriu a răsărit frumos. Pășunele, în urma ploilor, s’au îndreptat bine. soră M'Emmammn IN ROMANȚA —Pe ziua de 17 Septembrie 1909— Dunărea e staționată la T.-Măgurele, Giurgiu, Călărași și Tulcea ; crește la T.-Severin , iar in celelalte porturi scade. Apele Dunărei au următoarele cote în centimetri, in raport cu etiagiul: T.-Severin 81, Calafat 87, Bechet, T.Măgurele 96, Giurgiu 1,05, Oltenița 93, Călărași 85, Cernavoda 1,00, Gura-Ialomiței 1,11, Galați 1,03, Tulcea 6&IN AUSTRO UNGARIA Pe ziua de 15 Septembrie—Parssau 2,80, Linz —, Viena 44, Pres«,sburg — Budapesta 1,30, Mohác« 1,50, Baziaș 38, Orșova 1,24.