Universul, noiembrie 1909 (Anul 27, nr. 300-329)
1909-11-25 / nr. 324
AINUL XXVII—lo. 324—Miercuri 25 Noembrie 1309.- Fondator: LUIGI CAZZAVILLAcN Beginsa Victoria Ena a Spaniei cu copila ei, prințesa Beatrice Calendar pe anul 1909 Ortodox Marți, 24 Noembrie.—Sf. Gliraent și Petru al Orient. Catolic, Marți, 7 Decembrie.—Ambrosiu, București, 24 Noembrie, CD FBI« LA Comerțul nostru exterior Cu prilejul publicării datelor asupra comerțului nostru exterior cu Englitera în 1907, „Revista economică și financiară“ face câteva comparații de un interes deosebit în ce privește raporturile noastre comerciale cu stăinătatea. Credem că va interesa pe oricine să știe cum se repartizează după diferitele țări, principalele mărfuri ce cumpărăm sau vindem în străinătate. Fiindcă e vorba în primul rând de Englitera, se notează că în ce privește torturile de bumbac, ea este în fruntea țărilor cari ne furnizează acest fel de produs, procurându-ne 3688 de tone din 5515 cât s’a adus un total de peste hotare în 1907. Și mai mult covârșește în importul de cărbuni Englitera pe toate celelalte țări; din 320 de mii de tone, am adus din acea țară 252 de mii,—iar din rest cea mai mare parte, 56 mii de tone, o constituie cărbunii de pământ inferiori aduși din Turcia. . In importul de table și plăci de fier, tinichea și altele, situațiunea Engliterei este aceeași ne-a furnizat aproape întreagă cantitatea importată pentru nevoile curente, aproximativ 11 din 12 mii de tone. La țesături însă, Englitera vine în concurență cu Austro-Ungaria, Germania și Italia, căci dintr-un import total de 2154 de tone nu ne-a furnizat decât 902, restul fiind cumpărat din celelalte State. Tuburile de fontă formează iarăș o specialitate englezească, cel puțin pentru noi, cari din 21 mii de tone de astfel de marfă am adus aproape 19 mii din Englitera. De asemenea locomobilele ni s’au furnizat cu deosebire din acea țară. Cassele de fier în bună parte ne sunt furnizate de case englezești, precum și cele mai multe din mașinele agricole cunoscute sub denumirea de batoze, procurate de industria englezească în bună concurență cu cassele speciale din Germania și Austro-Ungaria. Acuma în ce privește exportul : Este de relevat că cea mai mare cantitate din porumbul ce am vândut străinătății, în anul despre care vorbim, s’a îndreptat spre porturile Engliterii, și anume 392 mii de tone, după care găsim Belgia către care s’a îndreptat 223 de tone, apoi în ordine descrescândă 175 mii de tone către Germania, 172 mii către Olanda, 104 mii către Franța și 98 de mii către Italia. Grâul din potrivă se îndreaptă cu deosebire către Belgia, care a primit aproape 500 de mii de tone, pe când Englitera n’a primit decât 103 mii. In schimb orzul e iarăș bine negociat în Englitera, găsind un concurent numai în Olanda, care atrage o bună parte din traficul nostru cu portul său Rotterdam. Din toate constatările de mai sus se poate deduce și însemnătatea deosebită a raporturilor noastre comerciale cu Englitera. In adevăr, pe când acum vre zece ani ele au părut a suferi o oarecare eclipsă, de atunci s’au ridicat treptat iarăș spre Însemnătatea de odinioară, și am ajuns, să avem, în 1907, la importatului, mărfuri în valoare de 70 de milioane, iar la exportațiuni de 86 luni. de milioane, ceea ce reprezintă o cifră respectabilă din totalul comerțului nostru exterior. In totalitate, raporturile noastre comerciale cu Engliteza se încheie, într-un interval de 15 ani, cu aproape 1 miliard 700 milioane, din care 940 de milioane importul, iar 760 de milioane exportul nostru acolo. DIN VRAJILE IERNII Liniște Natura s'a îmbrăcat în siraede sărbătoari și râde tuturor cu ochii umezi da bucurie, si tinerețe in toate cele și-n totuși iarnă, iarnă albă, ca și'n sufletul veu. Pe mine mă întristează vremea da afară, cu cerul de un albastru adunc, ca grota insulei Capreea. Mă tulbură mângâierea razelor de soare ce se cern prin fereastra mansardei mele, se cern desmierdătoare, așa cum va fi fost privirea celor dintâi amanți la întâlnirea lor dintâi. Și mă doare puzderia aceasta de zâmbete ce 'ntâlnesc la fiecare pas; mă mistue larma de voe bună ce se desprinde din înfățișarea tuturor. Să fiu atât de singur în lumea plină de oameni? Și totuși nu trăesc in liniștea aceea, sub vraja căreia să nu simți nimic, să nu cugeți nimic, să ai iluzia morfei, dar să nu-ți dai seama de ea. Da, mi-i dor de liniște, o liniște ușoară, dar adâncă, singurătatea in care nu vezi nimic, nimic, nici sufletul nu ți-l simți pustiu... și dorința lui Werther îmi surâde generoasă și mie, dorința de a ridica puțin perdeaua ca să văd ce se petrec?, și dincolo de ea, dacă nu cumva și acolo se va fi sbuciumcind tot o lume, tot un vălmășag de iluzii. Dar unde e domnița frumoasă, cu brațele reci, care să-mi mistue lutul, stingând și focul care-i dă amăgirea vieții ?... Unde-i ca?... — Pentru line, liniște, nu se găsesc cântăreți? Tu nu iubești larma, culoarea, nuanța, căci in tot ce vezi, e o tulburare a nepăsătoare, taie binecuvântări. Tu ești o murmură fără grai, fără culoare, fără viață și totuși trăești, acolo, de unde nimeni nu ne poate aduci vești.... In clipele acestea, peste cari se scutură balsam de doină, pe tine, liniște, le chem să mă urci sad,sumă cobori,in senina binecuvântare a sublimei tale împărății!... Mi-e dor de liniște, liniște ca la Rosmersholm... Afară-n soare, cer albastru, zîmbete și..., oameni, răutate,... noapte!... L. I. » . - -i UNIVERSUL 5 bani in România—10 namen strainatate CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA 8 EDACTIV Ș4 ADMINISTRAȚII — 11, strada Bregofanu 11, Bucuresti Proiectul de răspuns al Camerei LA MESAGIU TRONULUI Lire. Adunarea deputaților, intrând în a treia sesiune și urmărind întărirea și așezarea economică a Statului român,prin conlucrarea tuturor păturilor sociale, vede cu fericire că străduințele ei de până acum pentru atingerea acestui țel, au adus o vie mulțumire Majestății Voastre. Sire. Relațiunile noastre cu Statele străine fiind în aceste din urmă trei decenii din cele mai bune și Țara noastră câștigând, prin acțiunea ei statornică și cumpănită, o situațiune care îi dă dreptul a fi privită ca un factor important în politica generală. Adunarea deputaților constată că pacea ce ne-a fost și ne este asigurată, a făcut și va face propășirea forțelor noastre naționale. Adunarea deputaților vede cu o deosebită satisfacțiune că guvernul Majestății Voastre veghează cu mare grijă la desvoltarea relațiunilor noastre internaționale, asigurând astfel interesele noastre. Țara a privit cu mândrie vizitele Principilor Moștenitori ai împăraților Germaniei și Austro-Ungariei, pe cari le-a primit Majestatea Voastră, însemnele de Feld-Mareșal, pe cari și le-a conferit Majestatea Sa împăratul Germaniei, Comandantul Suprem al uneia din cele mai mari și mai glorioase armate, au reamintit Țării că, acum 31 de ani, Primul împărat al noului Imperiu German conferea Comandantului Suprem al armatei ruso-române din fața Plevnei, Ordinul militar „Pour le Merite“. Aceste zile de înălțare ne-au fost reamintite și prin vizita unui mare număr de bravi ofițeri ai armatei marelui Imperiu Rusesc. Țara și armata au avut anul acesta un nou prilej de a se simți mândre. Majestatea Voastră a hotarît intrarea în rîndurile oștirii a Alteței Sale Regale Principele Carol, fapt care a fost salutat cu un entuziasm egal cu iubirea pe care Țara o are pentru Augustii Principi ai Dinastiei ei. Sire, Adunarea deputaților este convinsă că puterile noastre militare trebue să fie întărite, că nouă sacrificii urmează să facem pentru armament și echipament. Vom da, dar, guvernului Majestății Voastre cel mai neclintit sprijin în acest scop patriotic,' CSire, ' , •' ' •' Situațiunea noastră financiară, cu toată seceta din anul acesta, fiind îmbucurătoare, după cum dovedesc încasările tezaurului, putem constata că cheltuelile Statului n.'au trecut peste puterile de producțiune ale Țării și că au fost calculate cu pricepere și cumpătare. Cu aceeaș grijă și cumpătare vom cerceta și vom vota bugetul anului viitor, menținându-ne în linia de purtare adoptată în anii din urmă de guvernele Maiestății Voastre și de reprezentanții Națiunii. Vom cerceta cu deosebită atențiune legile financiare menite a îmbunătăți administrarea averii Statului, cum și acele cari tind la o mai justă repartizare a sarcinilor ce sunt ținuți să suporte cetățenii. Dreapta repartizare a acestor sarcine va spori, pe de o parte, veniturile Statului și va ușura, pe de altă parte, pe acei cari contribue azi cu mai mult decât îi iartă puterile lor de producțiune. Sire. Preocuparea guvernului Maiestății Voastre pentru a înzestra Țara cu o mai bună orânduială judecătorească, a găsit, în sesiunile trecute, în cugetul Adunării deputaților o râvnă neobosită. Aceeaș râvnă o vom pune în examinarea proiectelor de legi relative ,la modificarea legii organice a înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și a proectelor de legi cari vor modifica Codul penal și organizarea Curților cu jurați, aducând fbunătățirile pe cari experiența le-a dovedit necesare. Lire. Interesele agricole și industriale găsesc în noi o preocupare de toate zilele. Guvernul Majestății Voastre stabilind între Monarhia Austro-ungară și noi, un regim statornic, prin Convențiunea de comerț ce ni se va prezenta, avem credința că ea va avea o înrâurire binefăcătoare asupra economiei noastre naționale. Năzuințele Adunării deputaților tind să stabilească o ordine perfectă în Stat prin armonia diferitelor clase sociale și o conlucrare a Statului cu forțele noastre intelectuale și capitalurile naționale. Prin legile referitoare la industrie, pe lângă stabilirea unui regim normal, sub care se va desvolta o nouă ramură de activitate, vom putea aduce o armonie stabilă între interesele capitalului și acei cari îl fac să fructifice prin brațele lor. Astfel vom da capitalului, sub ocrotirea severă a legilor, liniștea și siguranța, iar muncii un nou avânt. Legea încurajării industriei, printr’o mai dreaptă repartizare a sacrificiilor pe cari le face Statul, va pune pe industriași în situațiunea de a putea trăi și lupta contra tendințelor de acaparare și monopol. Desvoltarea căilor de comunicațiune fiind în legătură strânsă cu desvoltarea economică, Adunarea deputaților va fi gata a adopta legarea, atât de mult așteptată, a orașului Tulcea cu rețeaua noastră de căi ferate, pentru a da acestei părți a Țării o nouă dovadă de solicitudinea noastră pentru interesele ei. Printre aceasta se va da un nou izvor de propășire portului Constanța, care este o lucrare măreață, săvârșită sub glorioasa Domnie a Majestății Voastre, împiedicarea devastării pădurilor prin dobândirea de către Stat a unei mai întinse suprafețe împădurite și punerea în cultură a întinselor câmpii supuse inundațiunilor vor desvolta, spre satisfacțiunea generală, agricultura, principalul izvor de bogăție al Țării, înmulțirea școlilor și îndrumarea mai solidă și mai practică a învățământului vor avea totdeauna sprijinul nostru. Sire, Adunarea deputaților roagă pe Majestatea Voastră și pe Majestatea Sa Regina să primească, in acest al 40-lea an al căsătoriei Lor, urările ei călduroase de viață lungă și fericită, pentru propășirea și gloria iubitei noastre Patrii. Să trăiască Majestatea Voastră ! Să trăiască Majestatea Sa Regina! Să trăiască Alteța Sa Regală Principele Moștenitor al Tronului cu Augusta Sa Familie. Raportor, Em. Culoglu. Ein Emm [Corespondența particulară a ziarului:" “Universul») Numirea deputatului român dr. Isopescul-Grecul ca profesor universitar Cernăuți, 22 Noembrie. Din Viena se anunță : împăratul a denumit pe docentul privat al universității din Cernăuți, consilierul de tribunal și deputat parlamentar dr. Isopescul-Grecul, ca profesor ordinar pentru dreptul penal la universitatea din Cernăuți. Știrea aceasta a produs impresia cea mai bună în cercurile românești, fiindcă nou numitul profesor este primul român— afară de titularul catedrei pentru limba și literatura română—care a fost aplicat la acest institut cultural, unde cel mai învățat bărbat de altă națiune, decât cea germană, are de luptat cu mari greutăți față de multe mediocrități străine. Iată și câteva note biografice ale acestui bărbat de stat. Dr. Constantin Isopescul-Grecul, e născut in anul 1871. D-sa a absolvit studiile juridice la universitatea din Cernăuți. In anul 1893 s’a înscris în lista candidaților de notari unde a practicat 6 luni. In anul 1894 fu primit de ași face practica la tribunalul din Cernăuți. In anul 1895 își făcu ca bacalaureat un an armata la reg. 41 și fu denumit locotenent în rezervă. In anul 1897,dădu examenul de judecător cu reușită satisfă- D-Iul isopeseni-Ciecul cătoare, iar la 17 iulie acelaș an luă titlul de doctorand în drept. In anul 1900 fu numit substitut de procuror pe lângă tribunalul din Cernăuți, și la 1905 avansă ca consilier de tribunal. In anul 1906 scoase volumul „Das Wuckerstrafrecht“ și încă în acelaș an fubilitat ca docent privat pentru dreptul penal la universitatea din Cernăuți. In anul 1907 fu ales cu ocazia votului universal, ca deputat în parlamentul din Viena, iar în anul 1909 ca profesor ordinar universitar. Comitetul societății academice „Junimea“ Comitelui societătei academice „Junimea“, s'a constituit pe anul 1909 —910, în următorul mod; președinte Aurel Moldovan, când. fii. ; vice-președinte Vasile Bolocan, cond. jur. ; secretari: George Popovici,student teologie și Mihai cav.de Totoescu stud. teol. ; casier Tudor Catavinciuc, stud. fii.; controlor Andrei C. Blaga, stud. teol. ; bibliotecar Emilian Vasilași, stud. teol. ; economie Lazar, stud. jud. Comitetul de rezervă : Zaharia Popovici, stud. jud. și Vicentia Jemna stud. fii. Divad. Inaugurarea G&inarei de comerț din Cernăuați Cernăuți, 23. — Astăzi la orele 8 luni., a sosit ad ministrul de comerț dr. Weisskirchner spre a participa la inaugurarea palatului Camerei de industrie și comerț. La gară S’a strâns un numeros public in frunte cu capii autorităților. Printre ei remarc pe guvernatorul țării, dr. Bleyleben, mareșalul țării George bar. Vasilco, mitropolitul dr. de Repta, primarul orașului bar. de Fürth, comitetul camerei de comerț,etc. La orele II a avut loc inaugurarea solemnă a Camerei de comerț. Excelența Sa ministrul, a fost întâmpinat de către președintele camerei de comerț și persoanele marcante. Președintele camerei, dep. Langenhan a ținut o cuvântare arătând scopul ce va avea de îndeplinit această casă. A terminat cu cuvintele: trăiască împăratul! La această cuvântare, ministrul a răspuns următoarele: „Camera de comerț din Cernăuți a adus întotdeauna servicii importante ministerului de comerț, în special pentru exportul nostru în Orient. •Un războiț.. vamal cu statele învecinate, ne-ar fi adus pagube însemnate. „Deși sunt atât de departe de Capitală. Cred că vocea mea va fi auzită de deputați, cari vor face tot posibilul spre a aduce la îndeplinire convenția comercială cu România. Interesele noastre nu trebue să fie păgubite din cauza opoziției câtorva fracțiuni de partide, sau din cauza invidiei altora. Aceste interese economice sunt destul de importante ca fiecare să vadă că trebue să-și facă datoria“. După aceasta s’au făcut recomandările obicinuite, precum și vizitarea localităților. Intre orele 12 și 1 ministrul a făcut vizite persoanelor marcante. La orele 1 s’a dat un dejun la guvernatorul țării în onoarea ministrului și însoțitorilor săi. Seara se va da un prânz în localul camerei de industrie și comerț cu 100 tacâmuri, la care se vor ține mai multe toasturi. Ministrul va sta în Cernăuți 2 zile. Examenele de judecători Probele oralanonim examenele de judecători se vor lina in localul Cursei de casația in zilele următoare. Joii. 20> Noembrie, orele S dim., (1-nn Gneța I. Ion, pentru postul de judecător de tribunal, Asim I. A. Gemăleacu 11. 1.. și Constantinescu Șt., pentru postul de judecător de ocol. La orele 4 d. a. d-ni. Gafencu X. C„ Grigorescu D„ Ion escu G. G. ?i lonescu PauliPastioni pentru postul de judecător de ocol. Vineri, 27 Noembrie, orele S dhim. d-niî Mateescu T. I.. Nicolescu N. N„ Stambuieanu Chr. ?I ’ Teodorescu G. D.. pentru postul de judecător de ocol. La orele 4 d. a. d-nu Vernescu Gh. pentru postul de judecător de ocol , Brîmescu 1. 1., Demetrtescu Drăguț Gl. și Mitescu Ion, pentru postul de magistrat stagiar de tribunal. Sâmbătă, 28 Noembrie, orele 8 <1iminea ț. a, domnul Scriban R. Traian, pentru postul de magistrat stagiar de tribunal, d. Vrânceană I. V. pentru postul de magistrat stagiar de tribunal, d-ni. Gorănescu P. P. și Bărbulescu Gh. pentru postul de magistrat stagiar de judecătorie de ocol. ȘTIRI ][1 STRĂINĂTATE — Prin poștă — — Profesorul italian Cerebotani, care a inventat, telescriptorul, sau mașina, de scris la distanță, a inventat acum un alt aparat din cele mai curioase : telegraful, de buzunar. Acest telegraf nu-i decât un mic receptor portativ de telegrafie fără sârmă. Scopul de căpetenie al inventatorului e aplicarea lui la telegrafia militară. El îngădue să se primească ordinele transmise de la un post oarecare de telegrafie fără sârmă oricărui detașament sau chiar oricărui soldat izolat, trimis în recunoaștere sau însărcinat cu o misiune, și asta într'o rază de 30—40 kilometri. — La o licitație ținută zilele acestea la Paris s'a vîndut cu 1 milion 103 mii 300 franci un colan de patru rînduri având în total 176 perle. — In Sopron (Ungaria) s’a împușcat zilele trecute locotenentul Ilodassy, de teama pedepsei, ce era s’o capete din cauza maltratării soldaților. — In primăvara viitoare se va deschide la Budapesta o expoziție internațională de horticultura, sub patronagiul arhiducelui Iosif. — Parchetul din Posen (Germania) oferă un premiu de 8000 mărci pentru descoperirea autorilor groaznicei crime din Boguslavii—ni» m I—I— I Aducerea corpului lui Gorfn Robescu Galați, 23.—Mâine dimineață la orele 6.20, va fi adus în localitate, corpul decedatului Gogu Robescu. La orele 9, coșciugul va fi ridicat din vagonul mortuar și dus la biserica episcopală „Sf. Nicolae“ unde va fi depus până joi, când se va face înmormântarea. Consiliul comunal a numit o delegație, ca să depun o coroană pe sicriul lui Gogu Robescu. Va mai depune o coroană prefectura de județ. S’a mai arborat drapelul negru la clubul avocaților. Conform unui uz tradițional,, primăria a oferit un joc gratuit pe veci la cimitirul general unde vor fi înmormântate rămășițele decedatului. Gogu Robescu s-a născut la Focșani în anul 1847 dintr’o ilustră famile boerească. Cursurile primare le-a urmat în orașul său natal, iar cele secundare la liceul „Sf. Sava“ din București. Potrivit timpului, Gogu Robescu a intrat în magistratură, fiind pe rînd substitut de procuror la R.-Sărat, unde tatăl său era prefect, iar in urmă, la Vasluiu și Tecuciă. Demisionând din magistratură a fost numit avocat al Statului la R.-Sărat. La 1878 plecând la Bruxelles, a obținut titlul de doctor in drept. La 1882 a fost numit prim-procuror la tribunalul Covurlui. In viața publică a orașului Galați a intrat în 1883 când a demisionat din magistratură. In Mai 1885 fu vicepreședinte al comisiei interimare. La 15 Martie 1887 Gogu Robescu a fost ales în opoziție deputat al colegiului II. Tot ca deputat, a fost ales în patru rânduri și anume în 1883, 1905, 1891 și 1892. La 1891 a fost ales primar al orașului Galați iar în 1894 a fost numit prefect al județului Covurlui. A fost deputat și sub ultimul guvern conservator. -j Gogu Robescu In semn de doliu, d. Al. Gussi, prefectul județului, a dispus ca serata care urma să se dea în cursul acestei săptămâni, să fie amânată pentru luna Decembrie. Pi, 9. Delavrancea la „Universul“ Anunțăm cu nespusă plăcere, că peste câteva zile vom începe publicarea piesei Viforul'' a d-lui Delavrancea. Capa d'opera eminentului, scriitor, un adevărat tezaur artistic și literar, va face pe cititorii noștri să petreacă multe momente de desfătare sufletească. „Viforul'', care cu drept cuvânt a stârnit atât entuziasm printre puținii cari au avut prilej să cunoască opera, e un monument literar neperilor, menit să claseze pe genialul autor printre cei mai mari scriitori ai secolului. Se poate deci ușor deduce, cât suntem de fericiți de a putea face o surpriză așa de plăcută cititorilor, împodobind coloanele noastre cu o operă atât de măreață, plină de la un capăt la celălalt cu scene mișcătoare, cugetări adânci, simțiminte înălțătoare, date toate în stilul sublim al neîntrecutului, autor. D. Delavrancea la «Universul» e pentru noi mai mult decât un succes ; e un triumf de care ne mândrim și suntem siguri că cititorii noștri vor aprecia și de astădată sacrificiile ce ne impunem, spre a le fi folositori și a face ca ziarul lor de predilecție, «Universul»,să merite și mai mult simpatia de care e inconjurat de către toate clasele sociale. m ninsw ea d. tâ&smmser — Asupra declarațiunilor d-Lui P. P. Carp — D. Take Ionescu a acordat finul ziarist următorul interview, in chestia împăcării conservatorilor : — Ați citit interviewul acordat de d. Carp ziarului „Indépendance“ ? — a fost prima întrebare: — L’am citit era la Predeal, unde mi l’a dat un prieten și nu m’a mirat câtuși de puțin. „D. Carp afirmă ca și mine un adevăr pe care numai neștiutorii l’au putut contesta; n’a fost și nu este nici o negociație intre partidul conservator-democrat și partidul conservator, nici pentru o fuziune, nici măcar pentru vreo acțiune paralelă. „D. Carp are dreptate, afirmând că d-sa singur poate trata în numele partidului conservator, cum în partidul conservator-democrat numai eu pot trata. Or, nu numai că n’am tratat nimic cu d. Carp, dar când la recenta sa întoarcere din Viena, am convorbit cu d-sa în vagonul-restaurant, de la Sinaia până aproape de Ploești, a fost vorba de situația politică din multe țări, dar despre cea din România nimic. — Ce ziceți despre declarația d-lui Carp, că d-sa n-ar putea să trateze cu d-v. de la putere la putere și că nu crede că ați voi să părăsiți întreprinderea creierei lunui nou partid, singura bază pe care eventual d-sa ar putea trata cu c v. ? — D. Carp a ținut în declarația sa față de mine limbagiul pe care i l-a ținut d-sase de ani de-a rândul partidul conservator când îi cerea să intre în partid și refuza să trateze cu d-sa ca de la putere la putere. Iar pentru gândul meu, d. Carp și-a amintit de gândul d-sale, care n’a voit niciodată să asculte un asemenea limbagiu. Și în această privință desigur că d. Carp a interpretat foarte exact gândul meu: „Intr’adevăr, d. Carp încă la 1881 a creat un partid nou pe care mai târziu l’a și botezat partidul constituțional. Deși partidul sau era mult inferior, și ca număr și ca putere, partidului conservator, și deși avea o viață electorală foarte anemică, d. Carp i-a primit să-și desființeze organizarea sa de partid decât atunci când i s’a dat d-sale direcțiunea partidului conservator. „Este adevărat că d. Carp, în timpul lui Lascar Catargiu, a acceptat o conlucrare potrivită cu forțele partidului său, dar nici atunci n’a primit să desființeze organizația sa deosebită. „E firesc dar ca d. Carp,carp nu poate să nu vază că partidul conservator-democrat este incontestabil superior în forțe partidului conservator, să ghicească gândul meu, cum este iarăși natural ca d-sa, devenit șef al partidului conservator, să țină limbagiul pe care totdeauna șefii partidului conservator l’au ținut față de d-sa“. LISIII BANDIȚILOR de la marginea Capitalei — Un comisar, un sergent de stradă și un sergent major de gardiști, bătuți grav de niște pușcăriași — Era noapte, pe când sergentul major de gardiști, Marin Cost lache, din compania I, din Capitală, se afla în cârciuma lui Iordache Ionescu, din șoseaua Pantelimon No. 2, o ceată de cunoscuți pungași a intrat în cârciumă și unul dintre ei, Savu Tonescu, din strada Sf. Treime- Teî, care fusese arestat mai zilele trecute de către numitul sergent, s'a repezit asupra lui și apucându-l de gât, l-a bătut până la sânge. Cârciumarul văzând cele petrecute și neputând interveni, deoarece pungașii erau mulți, a eșit în stradă și a început să dea semnale. A sărit atunci în ajutor ser,gentul de stradă Dinu Manole, care intrând în cârciumă și, voind să pună mâna pe unul din bătăuși, a fost apucat de alții și bătut de asemenea grav. Alți sergenți, sosiți repede la locul scandalului, au anunțat circumscripția 7 și venind de comisar Petre Mirto, a intrat în cârciumă și a încercat să ridice pe bătăuși. Savu Ionescu, care bătuse pe sergentul-major, a eșit în stradă și găsind o garniță cu unsoare într-un camion ce staționa în fața cârciumei, a pus mâna pe ea și a aruncat-o în comisar. Văzând aceasta, sergenții au sărit atunci asupra scandalagiilor și punând mâna pe ei, i-a dus la circumscripția 7. Tis. «LE CRIMES mare remansssssatsOâtsî de GASTON LEROUX IV — Cred' și eu'... răspunse Wat. ! Trebue să-mi aducă douăzeci și cinci de mii de franci pe care i-am câștigat astă-noapte, la Club, contelui de Teramo Girgenti. La numele acesta, Sinnamarî păru că-șî uită preocupările și, ducându-se la Wat: — Cunoști pe contele do Teramo-Girgenti? E la Paris? — De opt zile... — Am primit și cu o scrisoare de la prințul de Toledo, prezidentul Cortezilor, care voi-l recomandă, foarte călduros. — O zise Wat, ai să-l vezi... Nu s’a prezintăt încă la nimeni. Se mobilează acum... și ce mânia!.... Ai să vezi., are,să fie inaugurare... In așteptare, îi slujesc de pilot.... — Și, cunoaște pe regele Mister? Ce te-ai apucat să-mi povestești? —Curatul adevăr, dragul meu. Pare chiar că au socoteli împreună pentru că regele Mister plătește datoriile contelui de Teramo-Girgend. — Asta e prea mult! strigă procurorul. — Nu e nimic prea mult pentru conte, răspunsecat. N’ai mai văzut nici odată un asemenea original... zice că nu mai recunoaște' Parisul, și că orașul s’a' schimbat' mult de când nu l-a mai văzut... — Și nu l-a văzut de mult 7 — Cam de mult... Din ziua asasinărei lui Enric al IV-lea. — Glumești! — Nădăjduesc că glumește el. — Poate că e vreun vrăjitor? întrebă, cu ochii strălucitori de speranță, Marcela Ferand. Și bătând din palme într'o bucurie copilărească : ' Ce noroc! Rege și vrăjitor! — A. Marcela s’a pornit, zise Rald Gosselin. Da, doamnă, un vrăjitor... Josef Balsamo, Cagliostro... tot ce vrei, revenit la Paris, negreșit ca să ne facă să petrecem... — O ! nu e Balsamo de foc! explică, sceptic, Filibert Wat. Dacă contele de Teramo Girgenti ar ști că a comparat cu Balsamo, ar pleca din Paris imediat. E un om foarte susceptibil... — Serios ? — Foarte serios !... Gândiți-vă că Balsamo nu putea să moară. Nu’și mai socotea anii... Amicul meu Teramo Girgend, ci, nu • e decât ele șaptezeci de ani. .— Attrac n’a cunoscut pe Enric IV ? zise tragediana decepționată. — Pretinde că nu la cunoscut decât pe el, din contră ! răspunse tat atât de serios încât se auziră risete. Au fost foarte intimi, numai că a murit de atunci! A Da, a murit chiar de mai multe ori... Pretinde că a găsit mijlocul să învieze... vedeți... e contrariul celor ce se petrecea cu Cogliostro care, nu putea să moară... Vrăjitorul meu moare oricând... In momentul acesta o use se deschise cu zgomot și doi lachei împinseră înaintea lor un om cu ochii legați și cu gura astupată cu o legătură, încerca în zadar să se sbată în mâinile cari, respectuos, dar solid, îl tineau. Valetul care servise pe procuror intră pe altă ușe,și făcu un semn. IaebriT dădură drumul omului, care dete un țipăt. V Serviciul regelui — Regine ! strigară în acelaș timp Sinnamari,Gosselin și Eustațiu Grimm* pe când Filibert Wat făcea să se audă un mormăit in frumoasa lui, barbă blondă resfirată ca un evantalm pe piept. Regine, scăpat de legături, vroise să se repeadă la cei doi lachei cari îl „însoțiseră” dar aceștia dispăruseră. Reîntors acum de partea prietenilor lui, Regine, năbușit, sfârși prin a spune: — Cum de sunteți aci?... Credeam că am căzut într'o cursă!. — Cine îți spune, zise Sinnamari înaintând, cine-ți spune că nu e o cursă?... Noi nu știm nimic ! Intrarea cam brutală a lui , Regine, firește, intrigase mult pe doamne. Cerură explicații. Vederea prietenilor lui nu potolise cu totul mânia șefului de cabinet al ministrului de război, și cu glasul supărat le povesti pățania lui. Iată, întru ce’l privea, cum se petrecuse lucrurile: Era la Teatrul francez cu nevastă-sa și, într’un antract, se dusese să se plimbe singur într’un foaer, când fu Întâmpinat de un domniu frac, neînsemnat, foarte corect, care îi întreba dacă își amintea de el. Omul acesta pretindea că fusese prezintat altă dată de un camarad comun, colonelul Marage. Go întorsese din Algeria, era în treacăt, pentru douăzeci și patru ore la Paris, și avea să supere tocmai în seara aceea cu necunoscutul care se prezenta atunci drept un căpitan Finot. Lupeul trebuia să aibă loc după eșirea de la teatru, chiar alături de Teatrul francez. Marage ar fi fost foarte vesel să revadă pe vechiul său camarad de la Saint-Cyr. Căci Regine fusese soldat, își dăduse demisia de colonel ca să facă politică, își căpitanul Finot își lua libertatea să-l invite. Căpitanul adăugase discret că vor fi la supeü și femei frumoase, ceea ce nu strica nimic. Regine dorea foarte mult să revadă pe prietenul lui Marage, își urcă deci, la sfârșitul spectacolului, nevasta în trăsură, și urmă pe prietenul lui Marage pe strada strâmtă și pustie caredesparte Palais-Royal de restaurantul convenit. De-abia intrase în această stradă când, prietenul lui Marage și alți trei prieteni ai lui Marage, firește, cari se aflau tocmai pe-acolo, la un colț, puseră mâna pe el, îl ridicară, și-i urcară într’un cuplu care se afla și el acolo, din întâmplare. Un prieten al lui Marage se urcă pe capră lângă vizitiu și ceilalți trei se urcară cu Regine în trăsură. In condițiile aceste se duseseră cu toți să facă o mică plimbare în pădure, plimbare care dură de la miezul nopții până la 4 dimineața; el, foarte neliniștit, neștiind ce însemna răpirea aceasta, tovarășii lui, foarte tăcuți, nelămurindu-i nimic. In sfârșit era încântat că se regăsește între prieteni și aventura, tot neînțeleasă, se sfârșia mai bine de cum crezuse până atunci, dar unde era?... In ce loc de plăcere? In ce restaurant la modă. ? — Dragul meu, zise procurorul imperial, te afli în piața Roquetei... Ai luat un drum cam lung ca să vii aci, atâta tot. — Piața Roquetei! strigă Regine. Aci, piața Roquetei!... — Privește! zise Sinnamari ridicând o perdea a ferestrei. Régine se repezi la fereastră, fră. — Ce e asta? întrebă el încet. — Asta, dragul meu, e ghiliotina. — Pe cine ghiliotinează așa? — Cum?... Ai și uitat?... Pe Desjardies. Régine se făcu mai alb decât masa de care se rezima ca să nu cadă. — El! dar ghiliotina îți face efect, dragul meu... Nu e totuși decât o bucată de oțel, și tu ești soldat... —- Așî vrea să văd mai bine o sabie, zise Régine încercând să glumească și, făcând o sforțare spre a-șî recuceri tot sângele rece. (Va urm»)