Universul, septembrie 1910 (Anul 28, nr. 239-268)
1910-09-19 / nr. 257
Castelul din Pau (Franța), în care s-a născut mareșalul Bernadotte, întemeetorul actualei dinastii din Suedia. Calendar pe anul 1910 Ortodox Sâmbătă, 18 Septembrie. — Cuviosul Eumeniu. Catolic .Sâmbătă, 1 Octombrie.—Priscus. •Râs. soarelui 6.14: Ap. soarelui 5.58 *,Universul“ are următoarele linii telefonice: 'Administrația...................6 1 Redacția.............................12| Străinătatea . . 20| București, 18 Septembrie. trrebuințele armatei "Am primit era la redacție o broșură cuprinzând un articol ‘’extras din „Revista infanteriei“ , intitulat „Curente contra trebuințelor militare“. Autorul articolului se ocupă de unele manifestări nesănătoase ce s’au ivit cu prilejul concentrărilor și al manevrelor. Ne-am ocupat și noi la timp de aceste manifestări, căutând a lumina opiniunea publică asupra adevăratei stări a lucrurilor și asupra intereselor superioare ale țării, cărora trebuie să li se supuie interesele particulare; cu toate astea credem folositor a aduce la cunoștința cititorilor constatările și reflexiunile din articolul „Revistei infanteriei“, chestiunea fiind de mare însemnătate. Autorul pornește de la constatarea că din toate curentele ce se pot naște în sânul unei societăți, cel mai periculos este curentul contra trebuințelor armatei, căci e contra siguranței țării. Până acum un asemenea curent nu a prins la noi—zice autorul—și e de sperat că nici nu va prinde. Bugetul războiului a mers crescând, pregătirea armatei a mers și merge necontenit în raport cu cerințele moderne și cu interesele României, armata a dat dovadă în nenumărate rânduri de o mentalitate sănătoasă și de o disciplina puternică. S’au ivit însă unele manifestări ce trebuesc combătute energic. „ „Aceste manifestări—zice autorul articolului—constau mai întâi din miile de cereri individuale, pentru scutiri de concentrare, prin petițiuni sau scrisori de intervenire. Aceste cereri, până anul trecut, dadeau de lucru biurourilor militare, mai mult decât întreaga administrație curentă a armatei. In ultimul timp, stat-majorul general a luat măsuri să se pună capăt acestei stări de lucruri, fixând în mod permanent, cari anume funcționari sunt absolut necesari serviciului Statului și cari trebuiesc să fie scutiți de concentrare. Totuși, în ajunul concentrărilor, se văd încă svârcoliri disperate pentru scutire din partea celor cari s’au obicinuit a se sustrage de la această datorie către țară. Până ce educația va ajunge să facă pe fiecare individ a-și cunoaște drepturile și datoriile și a nu se abate de la ele, sub nici un motiv,—până atunci, armata are datoria a lucra așa, ca să iasă din mintea celor ce intervin, ideia că ar putea obține, prin bunăvoința noastră, scutiri de la o datorie pe care trebuie să o facem toți, fără deosebire de rang și de poziție. Cei cari caută a se sustrage de la această datorie făptuesc un atentat la siguranța și reputațiunea țarei. O altă manifestare este intervenirea prin presă pentru contramandarea concentrărilor și manevrelor, pe motiv că lipsesc brațele cum s’a întâmplat astă primăvară, cu concentrările sau pe motiv că lipsesc vagoanele, cum s’a întâmplat toamna aceasta cu manevrele. In lupta pentru existență, sentimentele unor anumiți oameni se modifică atât de mult, încât ei cer să se subordoneze mersul tuturor instituțiilor Statului, intereselor lor personale, făcând abstracție dacă prin aceasta s’ar vătăma interesele generale“. Vom arăta în numărul viitor concluziunea articolului. Uf ACORD între români și maghiari — Prin fir telegrafic —Budapesta, 16. — Ziarul romanesc „Drapelul“, din Lugoj, ocupându-se de tratativele pentru stabilirea unei înțelegeri între români și maghiari, spune că cei dintâi nu cer alta decât să-și poată înfăptui ideile, lor de politica naționala, în ținuturile în care ei sunt în majoritate și fără ca prin aceasta să pricinuiască vreun râu celor de alt neam. De asemenea, românii nu se gândesc un singur moment să aducă vre-o știrbire unităței Statului ungar. Arad. 16. — .,Tribuna“ nu dă nici o importanță combinațiilor de tot felul publicate de ziare cu privire la o înțelegere între români și maghiari, pentru că ele sunt lipsite de orice bază, atâta vreme cât negocierile nu au fost începute în mod oficial. DIN GARA DE NORD Din ancheta făcută de d. comisar Iliescu reese că lucrătorul Ion Sovorca, zis Pahonțu, locuia în comuna Militari împreună cu soția și cu trei copilași. Eri dimineață plecând la lucru și trebuind să cumpere cărți de școală unei fetițe, i-a spus acesteia să-l aștepte în gară la orele 12, când se va înapoia cu trenul de lucrători de la atelier. Copila a făcut întocmai și ducându-se cu tatăl ei în calea Griviței, acesta i-a cumpărat cărțile necesare și apoi s-au înapoiat la ora 1, ca să se ducă la atelier. In momentul sosirei lor în dreptul trenului de lucrători, mașina se puse în mișcare. Lucrătorul Pahonțu a sărit atunci pe o scară a vagonului și voind să ia și copila ca să o ducă acasă în cătunul Grivița a alunecat sub roate. Tis. Lui Chavez O ! uriaș ce vână ieri Zburat ca un vultur în spațiu, Tot mai în sus, mai cu nesațiîi, Dormi somnul veșniciei tăceri!... O ! vis tulburător de gânduri! Nu-țî ajungeau nici cer, nici ape Și trupu-i azi, ce bine 'ncape în patru țintuite scânduri! Pe locul unde ai căzut Un monument or să-ți ridice, Locul fatal ca să indice Acelor ce te-au, cunoscut. Și șoapta vr'unei adieri, Va spune blând celor de sus C'avea, acel care s’a dus. Doar douăzeci de primăveri... X. 13. Ștefaniu Declarațiile ambasadorului Turciei în Paria, în chisîrimea isuprummtului Paris. 16. — Primind pe un redactor al ziarului „Echo de Paris“, Naumpașa, ambasadorul de aci al Turciei, a confirmat autenticitatea declarațiunilor, în chestiunea împrumutului atribuite de „Daily Telegraph“ lui Djavid bey, ministrul de finanțe otoman. Cu acest prilej ambasadorul a ținut să protesteze contra știrilor tendențioase dintr-o anumită presă, în ce privește relațiunile dintre țara sa și Franța. Nu e adevărat că Poarta ar fi căutat cu tot dinadinsul să boicoteze șantierele navale și industria franceză, în general. Naum pașa a invocat mai multe dovezi în sprijinul afirmațiunei sale. Așa, a prezentat interlocutorului sau o notă primită acum câtva timp din Constantinopol, prin care i se da instrucțiuni ca, față de atitudinea provocatoare a Greciei, să cumpere de urgență un vas de rasboiu de un tonaj minim de 15.000 tone. Turcia ar fi fericită să găsească acest bastiment în Franța, dar spre marea ei părere de rău, i s’a răspuns din partea guvernului că ministerul de marină nu’i poate ceda vasul dorit. Cât despre tratativele pentru contractarea împrumutului, nu e exact că acestea ar fi definitiv rupte. Turcia speră să ajungă curând la o înțelegere cu Franța, dând ca garanție veniturile anuale de 23 milioane ale portului Constantinopol. In chestiunea favorizării industriei franceze, Naumpașa a arătat că Poarta a făcut acestuia o comandă de canoniere și hanuri de munte. Apoi, au închecat ambasadorul, întreprinderi franceze au obținut concesia construirii mai multor șosele și poduri. Paris. 16. — „Le Temps“, ocupându-se din nou de chestia împrumutului Turciei, contestă că Franța ar fi animată de sentimente ostile Porței. Această nare decât să facă propuneri serioase și acceptabile și numai decât se va convinge, că guvernul republicei nu susține nici un anumit grup financiar, ci apără numai interesele economice ale țarei. Inge privește pe sir Ernest Cassel, bancherul englez, care de atâtea ori și-a anunțat sosirea la Paris, se află și în acest moment la Londra. Probabil — spune „Lie Temps“ — că dânsul a fost avizat, că guvernul francez nu înțelege să discute împrumutul prin alți intermediari decât ambasadorul republicei la Constantinopol și acel al Turciei la Paris. Paris. 16. — Se telegrafiază din Constantinopol : Guvernul otoman a comunicat celui francez că va comanda mai multe torpiloare la șantierele din Franța dacă împrumutul turc se va încheia pe piața franceză. In caz contrariu, Turcia va face această comandă în altă țară. Paris. ÎS. — Ziarele condamnă cu asprime tonul înțepat la adresa Franței al declarațiunilor făcute de ministrul de finanțe al Turciei. ___ mm KósiA CIUMA LA ODESSA Berlin, 16 (telegramă din Odesa). De câteva zile nu s’a mai înregistrat nici un caz nou de ciumă. In schimb au fost găsite foarte multe cadavre de gusgari ciumați. Serviciul sanitar, în aplicarea măsurilor profilactice, are mult de luptat cu reaua voința municipalitate reacționare. SPORIREA MARINEI Petersburg. 16. — Budgetul ministerului de marină pe 1911 e de aproape 113 milioane ruble, cu un spor de aproximativ 24 milioane față de budgetul pe 1910. 30 milioane sunt destinate șantierelor navale și arsenalurilor, iar 28 milioane ruble pentru construirea de cuirasate. Resultate^ școalelor de notari — După două ani de muncă — Convorbire cu d. P. Ștefanescu, directorul școalei de notari din Curtea-de-Argeș Au trecut două ani de la înființarea școalelor de notari, de la cari se așteptau rezultate excelente. Cum au funcționat aceste școale, ce rezultate au dat, aduc ele vreun folos real? Tot atâtea, întrebări interesante. Am căutat să vorbesc cu unul dintre directorii acestor școale și am găsit pe d. P. Ștefănescu, directorul școalei de notari din Curtea-de-Argeș, care în convorbirea ce am avut cu d-sa, mi-a făcut rezumatul fidel al activității acestor școale și în special al școalei ce conduce. — In cei două ani de la înființarea acestor instituții au funcționat patru școale, îmi spune d-sa,la Târgu-Jiu,Curteade Argeș, Panciu și Târgu- Neamț. Rezultatele ce le-am obținut sunt aproape și ale celorlalte trei școli, după cât știu. — Cum v’ați recrutat elevii? —■. In mare parte s’au prezentat dintre actualii notari, apoi tineri între 21 și 30 ani cu câte patru clase primare, după ce-șî isprăviseră serviciul militar. Am avut și elevi cu 4—6 clase secundare, ba și patru bacalaureați. — Câți se înscriu la începutul anului ? — Cincizeci până la șasezeci, dar cei slabi la carte fug din primele luni. Astfel în primul an am avut numai 45 absolvenți. In anul II s’au înscris 50, dar au rămas 30 și nu au fost admiși la examen decât 27. Cu modul acesta se face o selecțiune strictă, care nu poate să prezinte decât numai avantaje. La 1 Octombrie va începe examenul. — Câți absolvenți ați scos până acum ? — In anul întâi am avut deja cele 4 școli vre-o 200 absolvenți, cari au și fost numiți notari în mod definitiv, căci după cum știți, toți notarii de acum sunt numiți provizoriu, rămânând să fie numiți definitiv numai după ce au absolvit școala. După examenul anului al doilea, vom mai da vre-o 120—150 absolvenți. Astfel vor fi în total vre-o 350 notari cari au absolvit școala și cari sunt conștienți de datoriile ce le au. — Sunteți mulțumiți de elevii d-v. ? . — După cum v’am spus, după ce se face selecțiunea, rămân numai cei cari a fi în adevăr, dragostea și răbdarea ae înveți* •—mai ales că numărul cursurilor e mare și e nevoe ca numai lui r’man să le învețe pe toate. Se depune deci o muncă neîntreruptă. Ceea ce mă bucură pe mine finul, este faptul că cei cari sunt simpli țărani se deosebesc mult prin munca și inteligența lor, pe cei cari au clase secundare. Am văzut cu satisfacție cum unii dintre țărani cu patru clase primare rurale, au trecut înaintea bacalaureaților chiar. Aceasta e o mândrie pentru noi. — Ce cursuri se predau? — Oh! destule! Numai în ceeace privește dreptul avem : dreptul constituțional, administrativ, penal, civil, procedura penală și civilă, apoi finanțe, statistică, contabilitate și peste 50 legi speciale. Pentru a putea să-l fac să se folosească de cele 50 legi speciale, am rezumat, toate aceste legi, apoi am insistat asupra dispozițiunilor ce privesc în special pe notari. Afară de aceste cursuri pe cari le predau cu, elevii au profesori speciali pentru medicina umană, veterinară, pentru limba română, poștă și telegraf, agricultură teoretică și aplicată, avem 10 pogoane pe care le cultivăm sistematic și, în sfârșit,un curs special de legile judecătorești, predat de judecătorul de ocol. •— Și pot elevii să învețe toate aceste în timp așa de scurt? — E drept că e greu, dar cei cari au curajul să rămână în școala își fac datoria pe deplin. Ar fi fost însă nevoie să se mai adauge încă un an de studiu, astfel s’ar mai ușura și sarcina noastră și munca lor. Avem și examene particulare ce se țin în Iunie. Cei cari se prezintă însă la aceste examene sunt cu totul nepregătiți. Vă puteți închipui cât șt notarii cari vin să dea examen în particular, când din 50, câți s’au prezentat la școala noastră în Iunie trecut, au reușit doar 7. Aceasta, îi va hotăra pe toți să vie la școală. Sunt fenomenale răspunsurile pe cari le-au dat la examenul particular notarii cari funcționează de ani de zile. Unii ne-au spus de pildă că între alte atribuții, notarul are și pe acelea de a instrumenta crime, de a opera descinderi, etc. Un altul la proba scrisă a încheiat un proces-verbal, prin care constata că un câine al unui țăran îl mușcase, cerând tot el darea în judecată a țăranului. Vă puteți închipui cum își pricep notarii actuali atribuțiunile lor, ce încurcături fac ei în comună. In loc să lumineze pe țăran cu privire la legile la cari acesta trebuie să se supună, îl încurcă mai mult. Inchipuiți-vă un notar, care nu cunoaște legea tocmelilor agricole și care e agent al puterei executive, cum este indicat să fie. Acum, mai ales, când primarului i s’a lăsat numai gospodăria comunei, notarul este reprezentantul puterei executive, el aduce legile la îndeplinire și până la sosirea inspectorului el este mijlocitorul dintre proprietar și țăran. Vă puteți închipui câtă însemnătate are un notar în comuna sa și deci, când acest notar nu cunoaște legile, e o adevărată calamitate pentru locuitori. Iată pentru ce ne bucură atât de mult rezultatele ce le obținem cu școalele ce le conducem. D. prim-ministru Brătianu a și ținut ca primele diplome ale absolvenților acestor școli să fie iscălite de d-sa. E drept că ni s’au dat sfaturi și am fost ajutați în misiunea noastră cea grea și de d. Luca Ionescu, președintele consiliului administrativ. Scrierea d-sale apoi, intitulată „Comentarul legei pentru organizarea comunelor rurale și administrația plășilor din 1908“ ne va servi în rezumat pentru cursurile noastre.Pot să adaug, sfârșește d. Ștefănescu, că avem în prezent o bibliotecă de câteva sute de volume, o cantină pe care am înființat-o anul acesta și care pe lângă că procură elevilor o mâncare și igienică, ne-a dat și o economie de 900 lei, pe care am întrebuințat-o pentru bibliotecă și în sfîrșit am făcut escursiuni, anul trecut la ferma Studina, anul acesta la Sibiu, de pe urma cărora elevii au profitat mult. In câțiva ani de zile vom farce deci astfel ca numărul notarilor conștienți de menirea lor să sporească cu mult, ceea ce nu poate fi decât foarte folositor pentru buna stare a populațiunei noastre rurale, de care ne au CTCsăm cu toții atât de mult. ** I-am urat d-lui Petre Ștefănescu tot succesul ce-i merită munca ce depune și i-am mulțumit pentru interesantele armănuinte ce mi-a procurat Victor Anestin. Peninsula Kalosaréi — Prin fir telegrafic — GRECIA VIITORUL MINISTRU DE EXTERNE Atena. 16. — In cercurile bine informate se vorbește de probabila numire a d-lui Gryparis, actualmente ministru al țărei la Constantinopol, ca ministru de externe. MANDATELE CRETANILOR Atena. 16. — Comisiunea de validare, cu 25 contra 2 voturi, a decis că nu are să se pronunțe asupra cazului deputaților crotani Michelidachis, Kondoros și Papamostras, întrucât aceștia au renunțat la mandatele lor încă înainte de întrunirea adunare!. TURCIA REFORMA CURȚII MARȚIALE Viena, 16 (telegramă din Salonic). — Ministrul de război a întocmit un proect de reorganizare a Curților marțiale. Acestea vor fi compuse de un număr de judecători militari — desemnați de ministru — egal cu acela al consilierilor civili. Pe lângă fiecare Curte va funcționa un procuror ales dintre magistrații de carieră și o comisie specială pentru instruirea prevențiilor. ARCHIMANDRIT GREC IN OCNA Viena, 16 (telegramă din Salonic). — Valiul a cerut mitropolitului grec al vilaetului să caterisească pe archimandritul Alexandru, condamnat de Curtea marțială la 8 ani muncă silnică. CHESTIA DARDANELELOR Constantinopol. 16.—Se asigură că Rusia va face Porțeî o nouă propunere în chestiunea Dardanelelor. HOLERA în STREINATATE — Prin fir telegrafic — AUSTRIA Viena. 16. — Negustorii exportatori de legume au cerut ministrului de comerț să intervie pe lângă guvernul din Paris să revoace prohibirea importului de legume din Austria, de vreme ce exporturile din Odessa nu sunt lovite de o măsură la fel. Viena. 16. — Ministrul de interne a luat dispoziția ca toți călătorii din Ungaria și Rusia să fie examinați de medici în stațiunile de cale ferată, și, la nevoie, reținuți și supuși la o carantină de 5 zile. Budapesta. 16. — La Baia a murit azi de holeră țăranul Iulius Sefer. La Pacs nu s’a înregistrat azi nici un caz nou ; în schimb au murit 2 bolnavi vechi. In împrejurimile Neutrei a murit azi o femee, prezintând simptomele holerei; asta s’a îmbolnăvit. Budapesta. 16. — De cinci zile nu s’a mai constatat aci nici un caz nou de holeră. Din Dombóvár se semnalează un caz suspect. Budapesta. 16. — Ministerul de interne a fost vestit că un caz suspect e semnalat în Puzta Zabolcs (comitatul Feher) ; un caz la Koervestopa (comitatul Bihor) ; un caz la Rozahegy (comitatul Liptó) ; un caz și un deces la Nagymaros și 2 cazuri și un deces la Mohacs. Examenul bacteriofogic a dovedit că holera s’a declarat și la Dunaszeksec. TURCIA Constantinopol, 16. — Ele s’au constatat aci 15 cazuri de holeră și 5 decese; un soldat dintr’un batalion de recifi a murit cu simptomele holerei. BULGARIA Sofia. 16. — Călătorii venind din Constantinopole se vor supune la Lubine la o carantină de 5 zile , iar călătorii din Expresul Orient, cari trec prin Bulgaria, vor fi scutiți de carantină. CROAȚIA Agram, 16. — Până acum s’au constatat aci 12 cazuri de holeră. ITALIA Roma, 16. — In ultimele 24 ore nu s’a semnalat nici un caz nou de holeră în Capitală. In provincia Foggia nu e nici un caz nou dar s’au constatat 3 decese. Printre holericii din provincia Bari s’au mai constatat 3 decese. La Neapole s’au constatat 15 cazuri nouă și 14 decese. La Farra, 3 cazuri nouă și 2 decese ; la Regina 2 cazuri și 1 deces. MORAVIA Brunn, 16. — Un deces pricinuit de holeră a fost constatat la Witowitz. UNGARIA PATRIARCHUL SOLICITA GRAȚIEREA CONDAMNAȚILOR GRECI Constantinopol, 16. —Patriarhul ecumenic va înainta zilele acestea Porțeî o petiție, prin care va solicita grațierea mai multor greci condamnați de Curtea marțială. ÎNTOARCEREA MARELUI VIZIR Constantinopol, 16. — Marele vizir Hakki-pașa s’a întors din străinătate. MITROPOLIT GREC ARESTAT Constantinopol, 16. — După o depeșe sosită la Patriarhatul oecumenic, mitropolitul grec din Bitolia ar fi fost arestat de către autoritățile otomane și nu a fost pus în libertate decât după o detențiune de 16 ore. Se asigură de asemenea că mai mulți greci au fost arestați. DECIMAREA UNEI BANDE BULGARE Salonic. 16. — Un detașament militar urmărind pe șeful de bandă Apostol, a întâlnit lângă Tekkeli, la 11 kilometri de Salonic, o mică bandă bulgară. O luptă s-a încins : doi bulgari au fost omorâți, doi răniți și doi făcuți prizonieri. Din partea turcilor a fost un soldat rănit mortal și un altul mai ușor. SERBIA AGENȚIE COMERCIALA SAREA LA BUDAPESTA Belgrad, 16. — Fostul consul general al Serbiei la Budapesta va fi numit agent comercial în localitate. CONTRA FEDERAȚIEI BALCANICE Belgrad, 16.—„Trgoviski Glasnik“ se pronunță contra proectului unei federații balcanice sub heghemonia Turciei, idee și naivă și de nerealizat. Interesul Serbiei e să închee o alianță cu Bulgaria. REDACȚIA Șl ADMINISTRAȚIA ti. Strada Brezoianu 11, BueureșO — SERVICIUL TELEGRAFIC &l ziarului M îniversal« DIN STREINATATE DELEGATUL BULGAR LA JUBILEUL UNIVERSITATEI DIN IAȘI Sofia. 16. — Universitatea a delegat pe profesorul Agura spre a o reprezenta la jubileul de 50 de ani al Universităței din Iași. GRAV INCIDENT ITALO-AUSTRIAC Roma. 16. — Ziarele se ocupă de un grav incident petrecut la granița despre Austria. Jandarmi austriaci au dat jos drapelul italian fixat pe vârful unui munte care aparține Italiei. Presa cere cu stăruință guvernului să ceară satisfacție pentru această ofensă adusă suveranități Statului. ABDICAREA KEDIVULUI Constantinopol. 16. — Se vorbește cu insistență de apropiata abdicare a kedivului Egiptului care se va stabili pentru totdeauna la Constantinopol. Până la majoratul prințului moștenitor, care se află în Anglia, se va institui o regență. UN PREOT MODERNIST SE LEAPADA DE CATOLICISM Milano, 16. — Preotul Turilli, din Termo, caterisit pentru ideile sale moderniste, a făcut cunoscut arhiepiscopului că se leapădă de credința catolică. FUNERALIILE LUI CHAVEZ Milano, 16 (telegramă din Domodossola). — Corpul lui Chavez a fost transportat azi după amiazi la gară. Carul funebru era acoperit de coroane trimise din toate părțile lumei. Coșciugul era urmat de fratele și logodnica nefericitului aviator, de consiliul comunal în corpore și de o mulțime imensă. URCARE DE SCONT Londra. 16. — Banca Angliei a ridicat scontul la 4%. Bruxelles. 16. — Banca din Bruxelles a ridicat scontul la 4 jum.. UN BALON DIN AMERICA IN EUROPA Londra, 16 (telegramă din New-York). — Wellmann face ultimile pregătiri pentru călătoria sa aeriană peste ocean și speră să ajungă cu balonul în 5 zile de la New York la Londra. LOCK-OUT IN GERMANIA Rottbus. 16.—Grevele muncitorilor din Forst neluând sfârșit până acum, toate firmele care fac parte din sindicatul patronilor industriei postavului din Lausitz au concediat pe lucrătorii lor cu începere de la 5 Octombrie (st. n). CALATORIA UNUI DIRIJABIL MILITAR ITALIAN Arezzo. 16. — Balonul militar italian cu cârmă, care se ducea din Bracciano la Veneția, a fost nevoit să se oprească aci, deoarece o frânghie s-a încurcat în cârmă. După o mică reparație balonul și-a reluat drumul spre Veneția. (A. R.) VIZITA PRIMARULUI VIENEI LA BUDAPESTA Viena. 16. — Primarul Neumayer va pleca la Budapesta probabil mâine, cel mai târziu Luni. Ajutorul de primar STterhammer a explicat unui gazetar, că această vizită nu nesocotește testamentul politic al lui Lueger, deoarece acesta nu ținea să fie în războiu veșnic cu Ungaria, ci numai să apere interesele particulare ale Austriei. EPILOGUL ARDEREI HOTELULUI GARRERSEE Viena. 16. — Vizitatorii cari s’au aflat la otelul alpin Carrersee acum câteva luni, când acel otel a ars, cer direcției otelului despăgubiri în valoare de 130.000 coroane. Procesul se va judeca la 2 Noembrie st. nov. SPIONUL HELM Londra. 16. — Locotenentul german Helm, arestat sub învinuirea de spionaj, a fost pus în libertate pe o cauțiune de 2.000 lire (50.000 lei). REGELE SAXONIEI LA O VANATOARE DE LEI Berlin, 16 (telegramă din Dresda). —Regele va pleca la primăvară în Sudan, unde timp de 2 luni va face o vânătoare de lei și elefanți. DELEGAȚIUNILE AUSTROUNGARE Viena. 16. — „Wiener Zeitug“ publică astăzi rescriptul imperial pentru convocarea delegațiunilor parlamentare pe ziua de 12 Octombrie (st. n.). AEHRENTHAL IN ITALIA Roma, 16. — Contele de Aehrenthal va dejuna mâine la marchizul di San Guiliano , iar poimâine se va duce la Racconigi, unde regele va da în onoarea lui un prânz de gală. Seara se va întoarce la Turin. Roma, 16 (telegramă din Turin). — Contele Aehrenthal a sosit la 8 seara și a tras la otelul „Europa“, unde a conferit cil mardiusul di San Guilano. DECES Paris. 16. — Profesorul de neurologie, D. Raymond, a murit în vârstă de 66 ani. O AFACERE DE SPIONAJ LA BIARRITZ —Paris, 16. — (Telegramă din Biaritz). — Poliția a arestat aci pe secretarul aeronautului Modena, un german care își zice Wickelmann. El e bănuit ca spion. In numărul de Duminică „UNIVERSUL“ incepe a publica oois său foileton Selsgtenă nume MARE ROMAN PASIONAL de unul din cei mai celebri romancieri ai vremei noastre. Ce le umm umane pasionează, sgudue, eîncționează, înduioșează, ca orice cap de operă a cugetării omenești. Cele două mame va apare în foiletone si incepere de Himalaiei? în „UNIVERSUL“ Convenția înreo - română Voci din presa bulgară Ziarul „Den“ scrie: „Izolarea Bulgariei este opera genialei politici a regelui Ferdinand, care pe față se lăuda că politica externă este opera sa și că lui i se datoresc succesele obținute. Regele Ferdinand este acela care a spus că el este plămânul prin care respiră Bulgaria. In ce privește faptul că Bulgaria a fost strânsă azi într’un cerc de fier, și cei mai lingușitori vor recunoaște că regele Ferdinand este acela care după atâtea călătorii misterioase și după atâta zgomot despre succesele sale, a lăsat ca potrivnicii noștri să ne înghesuiască din toate părțile“. In acelaș sens scrie și „Kambana“, care zice : „Politica personală a regelui Ferdinand în afacerile externe a dat cel mai mare faliment. Din această politică noi până azi n’am văzut cel mai mic rezultat real. Succesele lui Ferdinand priveau numai la situația sa personală și interesele dinastiei sale. Este vreme ca să dăm politicei noastre externe, o directivă care în primul rând să fie folositoare intereselor noastre naționale, fără privire la situația lui Ferdinand“. Numitul ziar e de părere că Bulgariei nu-i mai rămâne altă cale decât de a intra și ea în tripla alianță. Ziarul „Dnevnic“ reproducă în întregime articolul publicat în „L’Indépendance Belge“ de către deputatul belgian Georges Lorand, despre care am vorbit la timp. Ziarul „Preporeț“, organul oficios al guvernului bulgar, în ultimul sau număr se ocupă și el de presupusa convenție turcoromână. „Preporeț“ zice că pentru guvernul bulgar această convenție întrucât a fost formal desmințită din partea României și Turciei — nu există. Dar tot așa — zice „Preporeț“ — nu este întemeiată și știrea cealaltă despre o alianță între Bulgaria și Grecia. „Noi— zice ziarul în chestia —suntem împotriva oricărei alianțe dintre Statele balcanice împotriva altor State, pentru că suntem ambii păcei. Acei cari cred că prin alianțe ca aceea dintre România și Turcia se va putea menține pacea, sa înșală. Noi credem că o asemenea alianță nu numai că nu poate să contribue la menținerea păcei, dar din potrivă poate să pericliteze pacea“. înțelegerea "secreta a Twoisl cis Austria și Germania Roma. 16. — O revistă militară denunță existența unei înțelegeri secrete între Turcia de-oparte, Austro-Ungaria și Germania de alta. Pe baza acestui pact, Turcia a fost obligată să-și întărească flota de război, spre a putea da concurs la nevoie escadrelor austriacă și germană. Revista adaugă și amănuntul că Germania și Austria vor furniza Turciei cadrele necesare narilor vase de războiu. 108) Claudia cea frumoasă sau Milionara cerșetoare (Le Trésor de Cabriole) de CLAIRE DE NESTLE XLVIII TISTET VAUNE LONGUE Claudia nu știa. Cabriole ceru să vie Tistet să-l vadă și el. Tistet, deși se schimbase mult fu recunoscut pe loc de cei doi prieteni. — Cum merge cu sănătatea? îl întrebă Tistet pe Cabriole. Apoi adresându-se Claudiei îi spuse: — D-nă, vreau să vă vorbesc ceva. — Spune, dragul meu... nu am decrete pentru cei de față. p ■— N’ai uitat muntele nostru și Gourgo Negro? — Bine înțeles că nu. Tistet scoase un pachet mic și începu să-l desfacă. Cei de față îl priviră cu curiositate. Apăru un obiect strălucitor. — Recunoști acest obiect? — Punga mea, pe care am pierdut-o în Gourgo-Negro. Mai e vorbă? Și-i veniră lacrămile în ochi. Dar cum ai găsit-o? Tister spuse cum și-a luat curajul în dinți și într’o frumoasă zi de vară se scoborâse în prăpastie. Găsise repede punga. O ascunse apoi, de frică să nu i-o ia părinții. Mai târziu, pietrele prețioase le vându, dar punga o păstra. — Ce fericire! exclamă Claudia.... aci sunt cele mai scumpe suveniruri ale copilăriei mele, amintiri de la mamă. Tistet, îți mulțumesc și îți voi da ce ți-am promis.André, pus în curent de promisiunea ei, spuse: — Tinere, vei avea o sumă îndoită. Iți voi da adresa mea. Deocamdată să bei ceva. Tistet, se emoționase, mulțumea mereu. Condus de Cesca se duse în sala de mâncare. Peste câteva minute se auzea râsul fetei și exclamările vasele ale tânărului. Claudia voi să desfacă punga, dar nu putu, cheia se pierduse. André încercă el o cheie mică ce o purta ca breloc. Punga se deschise. — Oh! dă-mi-o repede, spuse Claudia. Ea scoase un fel de ghirlandă de scoici roșii, înșirate pe o sârmă. Mai erau apoi niște semințe de cocotieri, niște pietre mici frumoase din Martinica. Cabriole privi cu atenție. Obrajii îi se colorară. — Ah!... dar am mai văzut eu așa ceva. — Tu ? spuse Claudia surprinsă — Da. — Ceia ce am mai prețios însă, adăugă ea, e asta. Și scoase o șuviță de păr bun și fin, apoi o lamă de porfir, care avea niște pete roșii în formă de inimi. Cabriole scoase un țipăt. — Oh ! piatra rubinei! strigă el. Claudia nu-l auzea, era prea preocupată. Ea mai scoase o fotografie de copilaș, a ei și a unei femei tinere și frumoase. — Oh! mama!... mama! Sărută fotografia. O arată apoi lui André și lui Cabriole. Acesta sări în sus... — Ma...ma ta... dar atunci... tu... Claudia... ești... fica... mea... a mea. O apucă în brațe și suspinând mereu, repeta : — Fica mea!... a Isabelei!... Oh! Doamnei Abia acum să aflu! Claudia se desfăcu din brațele lui. Era cu totul turburată, cum era de altfel și André. Ei îl priviră pe Cabriole cu tristețe. Acesta înțelese pe loc. Ei îl credeau nebun. — Ah ! credeți că sunt nebun... stați... stați... am dovada... comoara mea. Și scoase repede punga lui cea roșie. Un cuțit... foarfeci... spuse ei. André îi dete cuțitașul lui. Cabriole tăiă punga și scoase obiecte perfect la fel cu ale Claudiei, cum și cele două fotografii. — Vezi!... strigă victorios saltimbancul. — Văd, dar nu înțeleg... Dar e adevărat... tu, tu ești tatăl meu iubit. — Citește ! spuse Cabriole. Și întinse Claudiei două scrisori, una de patru pagini, alta de câteva linii. Claudia citi cu André, Orfelin la vârsta de cinci ani, Cabriole, al cărui nume adevărat era Robert Fortier, fusese crescut de o familie de bravi cultivatori din împrejurimile orașului Orleans, învăța la școală, era foarte inteligent, dar se entuziasmase de călătorii îndepărtate, de aventuri. Părinții adoptivi îi muriseră și repede, fără să lase vreun testament. Niște rude îndepărtate isgoniră pe bietul Robert, care se duse pe jos la Havre, unde fu angajat ca „mousse“ pe un vapor ce pleca spre New York. Câștigă simpatiile tuturor; în urmă naviga pe toate oceanele. Peste 7 ani se afla în Antile. Avea un angajament pe comptul unui armator din Saint-Pierre, care avea o flotilă de vapoare de plăcere între Martinica și Santa Lucia. Santa Lucia e una dintre cele mai frumoase insule din Antile și Martinicheziî făceau dese călătorii de plăcere în această insulă. Intr’o Duminică, Isabel Sainte- Lbert, care sosise în Martinica, la Saint-Pierre de un an, făcu și ea o călătorie de plăcere pe unul din acele vapoare, la Santa Lucia. Bărbatul ei, ocupat, nu făcea parte dintre excursioniști, dar ea era întovărășită de mai multe prietene. Robert Fortier, adică Cabriole, era cârmaci pe acel vapor. Isabela îl remarcă și se simți atrasă spre el. Bineînțeles, pe atunci Cabriole nu era o paiață, ca acum. Isabel avea încă imaginația vie, romantică. Vaporașul percă din Saint-Pierre pe un timp foarte frumos. Două ore mai târziu, se iscă o furtună, așa cum e de obicei în acele regiuni tropicale. Marea ridica pretutindeni valluri furioase. Isabel se refugiase în cabina ei. Nici nu și-a dat seama cum, la un moment dat, fu ridicată, dusă pe punte și aruncată într’o șalupă.. Un om o urmă când își reveni în fire, căci leșinase, se văzu pe malul mărei, sub liane înflorite. Lângă ea, Robert Fortier, matelotul francez, care o scăpase. Șalupa îi adusese pe o mică insulă parfumată de flori. Era un mic paradis. Aci, Robert și Isabel cunoscură în adevăr ce e iubirea. Insula nu avea decât câteva zeci de locuitori simpli. Câteva zile, ei nu-și mai aduseră aminte de lume, se iubise în mijlocul bogatei naturi, înconjurați de parfumul bogatei naturi. Isabel fu apucată însă de remușcări. In fond era cinstită. Ea așteptă primul vapor ce trecea și făcură împreună semnale. Vaporul îi luă pe amândoi și-î readuse la Saint-Pierre. In ajunul plecărei, ei se aflau pe malul mărei, pe o colină plină de măreți baobabi și palmieri. (Va urma)