Universul, noiembrie 1910 (Anul 28, nr. 300-329)

1910-11-25 / nr. 324

m Casele de M „Oslertaf cu trei c­r­raseg sunt nain trecute chiar mai bunel și mai eftine ca flih lie englezești tirada Academiei N­o. 4 ~ «salea Uriviței No. 404 — ("alea 1) optime LEI 1*5 ®. — Un sfert LEI 3. —’ O jumătate LEI 6. — U­4 £ R?*w ntPAt'gej Furnisor al Curiei Imperiale Huse BUNI dl ® SaMca­ssasipă ca a­ssal­ueciae §1 mai reKEissită 03 — ST. PETERSBURG -----­J " Marcă :3 MissalaetarAM 4 ® af­ piagaziffielsi de la călrămâșu­l iuliian - american India Slubber Sc., Jrangoi S­T. PETERSBURG — Bissisig.1. BUCUREȘTI, striaba mmwmR No. 23 Cele mai înalte 1981 St. Petersuurg­­ 1362 St © asi?a 1865 Moscova 1867 Parit? 1879 St. Petersuurg recompense 1872 Moscova 1973 Viena 1887 PMiadelpala 1878 ram 1.882 Moscova Harsa 3 wâad SHANUȘ! de JOM & lt; I PRIMA URCA DIN LUME I REPREZENTATA IN ROMÂNIA m CATRE CASA 1 „À JEANNE D’A CH­E. D.HEHAUEE I BUCUREȘTI, — 38, Calea Victoriei 38. — BUCUREȘTI PALATUL NI­FON­­ HOR 5 CONCOURS. PARIS 19Q0, MEMBRE DU JURY MEDAILLE D'OR 1849 MEDAILLE D'OR 1667 . MEDAILLE D OR 1865 MEDAILLE D'OR 1659. ^--------------~CAI>"--------------. A JEANNE D ’ARQ, I Casa H. DANNHAUER p Si&tpurul deposit pentru România "~"~ 6165 | linșa cea mai preferată de lumea elegantă jEfja ®“. Furalsor Imperial­ Regni 8 fi­lh& " |­I V gvalTIJ­­ j ||§ J.A.HEMNIELS A­dfc­ ev^str* ilw­iningsw­erk Lou­nge S 3änfa| Medalia de aur Beri n Murea Enbriccl Medalia de aur Düsse!­­fcV^ISSG. Erand prix Paris dorf 1302. Grand Prix, » 11 ősi 1500 St Lcuis 1304 I I jn­registratii Iunie IZJÎJ | | S Fabrică de cân­tărie de prima’ cilitare. BRICE, BRI3E8E, FOARFECE, GILTITE­­I ) de BUSATARIE, COTITE 03 *M­I BISATE, TASTIMI do SB.Í, etc., etc. fi 1 De vânzare la toile magazinels m.Vi­­s se pare di această feranși. {~íf} WJS Observați bine marca fabricei doni g.rmon. ,» n JÍS­ íf Pentru fiecare piese purtând marca fubricei: jn WrJ | gA*a tv-11A.HENCKEI.S SOLWSEN fîS K­ jOTIS îJVJ ZWILUKCSWERU. A Kl n * jpw| * 3551 se d i tieplîna gnwmțio­r | 1 . 4mmm> | Seclama e siteiul comerțului GRENOBLE Isi administrația ziarului «Universul» Se afla de vinzare următoarele cărți: Almanahul ziarului «Uni­versul» pe anul 1911. Prețul 35 bani. Conversaț­iuni moderne, în limbile: română, franceză, germană, italiană­, engleză și spaniolă. Acesta este cel mai complet ma­nual de conversațiuni, necesar ori­cărui străin și românilor cari pleacă in strein­ătate. • Prețul unui volum leî 2.50. Memoriile Regelui Carol I. —Au apărut până acum 5 volume. Prețul fie­cărui volum 50 bani. Practicianul l­uerului ma­nual in Semn. Încuviințat de Onor. minister al instrucțiunei publice. Vol. I. Materiale, unelte și Mașini-Unelte. Lei 2. 40. (cu un atiș cu 31 gravuri și 62 fag. în text). Vol. II. Metoda practică de desemn. Lei 1.50, (cu un atlas cu 18 gravuri și 22 fig.1 in text). Vol. III. Lucrul și produsul lucrului manual. Lei 1.60p(cu un atlas cu 38 gravuri și 50 fig. in text. de A. Foscalina, sculptor-tâmplar. Regina Bucătăriei, cea mai bună carte de bucate ; prețul 1 leu­) Carte de petrecere (zodie); cu ajutorul acestei cărți se petrece admirabil, ghicindu-și fie­care sin­gur, trecutul, prezentul și viitorul. Prețul 1 leu. (fire­șelile justiției sau­ con­damnatul fără vină, mare ro­man de senzație , 5 volume ; prețul lei 2.50.-complet. ) Pentru provincie se adaugă 10 bani porto de fie­care volum. Contra ramburs nu se expediază. Efect surprinzător. — Doza 40 bani de vânsare 140.00 € ssi de incisSriat $.00` O casă Idiala Parter, construcție modernă absolut luxoasă, caz, elec­tricitate, curte mare, grădină fParc) pe 1010 m. p. Strada Viilor 38 A. Compusă din . 2 Saloane... 3 dor­mitoare, birou, sufragerie, debara, bac, cămară, bucătărie, 3 odăi de ser­vitori, spălătorie, 3 piruiți. Loc se­parat de grajd. La 50 metri Tram­vaiul electric și Tramvaiul vechio. Amatori se vor adresa, orele 2—3, stt. Vasile Lascăr 42, Brătulescu. 0160 b­alele secrete, neputințe Se vindecă după cele mai nouă me­tode, radical, sigur și repede fără du­rere și impedicare,după o experiență de 32 ani de specialitate in boli lumești. 7Dr. TUOS No. •­. Strada Bariu Catarijiu Intrarea numai ptin str. L-ț­i Voevoz Consult. 10—3 fi­ 6’—9 h­­. ~» Va­*arestî No. 4 a lor LEI 12­60 pSMWBSBBafflEBBgBMBBBBBMBraBHBHBMMHHHBMHifflBBBBMKaS NOU1LE MARI PREMII oferiți, i>»­, ziarul »„UNIVERSUL” abonaților sai, cu începere de astăzi ș l O NOUĂ VILĂ LA SINAIA I ,,Vi­a Theodora“, construită anume pentru tragerea viitoare, pe str.­­ I. G. Brătianu­, in poziția cea m­ai splendidă din localitate ! UN SALONAȘ MODERN compus din : o canapea, 2 fotolini­ i scaune și o masă de mijloc, JȘ . foarte elegant, cumpărat de la fabrica de mobile de artă I. Bre­­oiti |­n calea Rahovei 50, unda se găsește in permanentă o bogată și aleasă la expoziția de mobile de toate genurile. UN DORMITOR DE BRONZI d­e mare valoare, cumpărat de la­­ MJSt­itiA Jl­.TALIC­A «MARCA», bulev, Elisabeta, No. 8­0 garnitură de mobilă pentru intrare compusă din : o canapea, 4 scaune, 2 fo­boliuri și o masă, cumpărate­­ de la cunoscutul magazin de mobile de trestie și hambu LÎTÎMAMNI str. Lipscani 3. 1= UN DORMITOR DE LEMN FIN=­ 1 construit in marea fabrică de mobile de lemn MARIN V. GANGA, g | șoseaua Mihai-Bravul No. 37 și strada Șerbanică No. 10.­­ Sucursala,­ calea Victoriei No. 107.­­ 10 scoarță românească și o bluză (iie) cu mătase ș de la BAZARUL NATIONAL de TEȘITURI ROM­ANEȘTI ț de sub conducerea Doamnelor SOSCA & BUTISCU — Calea Victoriei I Vo. Ilii (colț. cu str. Umbrei) — cel mai ieftin și mai bine asortat magazin in toate felurile de lu­crări românești din pânză, l­ână și mătase In salonaș un bahlou cumpărat de la cunoscuta fabrică de mobile in­cest gen E. A. l’upher, cil a Victoriei No. 148.— „Sucursala Bulevardul Elisabeta No. 18 ,,La Cometa Ilalca" O taen­ză, 2 fotoliuri și un paravan artistic , lucrate in vechiul atelier de tapițerie Ioan Menteșen, str. Câm­­pineanu No. 31. O pendula de stejar a­ 1 inel de aur cu rubin, fumat și o tăvii argintată pentru bărbat, cumpărate de la magazinul de în­ 1 pereche de cercei cu­­­credere Schmidt & Stratulat, cafea diamante și rubine Capuedon, a Victoriei No. 53, de o mare valoare. O bicicletă, o pușcă de o frumoasa și prețioasă p­i­v«>silitoare și un pistol au­ broș a­­tomat, cumpărate de la marele Un inel de aur 14 kt. pe­ 1 magazin de biciclete și arma B. D. cezar pentru bărbat. 1 Zissmahn calea Victoriei 44. 6 ceasoarnice remon­ f Un gra­ssofon, o dacră, *°*1- argint, cu câte 3 capace. * un flaut și o harmonic­ , 8 ceasornic de metale­­­ cumpărate d­e la cunoscutul maca mailal. ?,iu de muzică Jean Fec­ c­r, cafea­r binoclu fin. j| Victoriei 5-4. *» ceasoannice remon- 1 1 pendulă de perete și 6 boiț, de metal. 1 lingurițe de argint suflate , eleganta compozicia­m cu aur,­cumpărate de la cunos- argintata, de mare valoare, cuiul magazin «Ceasornicăria Col- 50­ casete, conținând fie- i țel» care Crema. Pudra si Să- i O aMHI BOOM ® albă lucrata artistic m­ajururi, confe.c- „L. . . , ț­onată în atelierele scoalei profe- 20 Pachete argintate re­­g­­ionale „SPORUL MUNC­EI"” prezintand fotografiile Regelui și­­ din București. B-dul Pacsie No. 54. Reginei, comandate anume pentru­­ 1 ceasornic de aur, cu 3 Pl~n­i­ ... , , 1 capace, pentru bărbat. Tot» fel can se ^oneaza cu in- k 1 brățară de aur 14 kt. cerere de azi ,mai KoÄ P 2 ceasoarnice de aur pen- «EGELUI CAROL I.­tru doamnă. , g chiar dacă a fost o glumă, ca a avut­ și o parte serioasă (ilari­tate). Oratorul spune că toate ti­tlurile, ca: personalitatea iefu­im, suprafața morală, numărul ministeriabililor și celelalte nu sunt titluri. Nu e de­cât un sin­gur titlu : opinia publică. Dacă ar fi după cine e ți nu e ministeriabil în­ alte partide, a­­tu­ncî s’ar găsi mulți ministeria­bili di­n partidul conservator-de­mocrat. Dar, d. Carp a spus el Însuși unui ministeriabil. ..d-ta într’o țară organizată, n’ar trebui să fie de­cât­­ sub­ pre­fect“. Deci, nu după numărul ministeriabililor care ți el e redus în partidul d-lui Carp se judecă dreptul de succesiune la guvern. Țara are azi o dorință: aduce­rea la putere a d-lui Take Iones­­cu pentru realizarea speranțelor ei; cel puțin în alegerile parțiale țara a dovedit că are această dorință. Faptul că partidul con­servator cere azi puterea consti­­tue o decădere pentru acest par­tid, fiindcă a dat dovezi de o slăbiciune sufletească în politică și de niște apucături atât de pe­riculoase în­cât numai unele din­tre ele ar fi fost de ajuns ca să o țin la carantină pentru multă vreme. In primul rând, această grupare a dovedit că nu înțelege să facă opoziție sinceră, în interesul asigurărei de a guver­na când s’ar retrage liberalii, in dorința de a obține puterea in chip comod, cum se obține în provincie câte un mandat de de­putat in cartel cu șeful local, au făcut acea opoziție falsă în Parlament. Față de public gru­parea aceasta a avut o mare tărie sufletească: când a venit chestia cârciumarilor, d. Carp a declarat că va înăspri și mai mult legea ; când a venit con­flictul sinodal, d. Carp a spus că „va râde pe popa acela“. E posibil ca d. Carp să fi fost sincer, însă partidul său atât în chestia cârciumarilor cât și în chestia sinodală a avut cu totul altă atitudine. Acum în urmă, d. Carp fiind întrebat care sunt­ părerile sale asupra maximului și minimului și dacă le va des­ființa după cum a declarat, zia­rul „Epoca“ revine și spune că nimeni nu poate ști care vor fi părerile și intențiile d-lui Carp când va veni la guvern. Cu alte cuvinte, partidul spune d-lui Carp : „Mai taci, șefule, și lasă să vorbești când ai să vii la gu­vern !“ Oratorul reamintește campa­nia de răsturnare dusă de par­tidul conservator în primăvara trecută. Arată cum prima întru­nire a fost convocată ca cetățenii să ia cunoștință de venirea la putere a d-lui Carp. Car d. Carp n’a venit la guvern și atunci s’a amânat pentru o săptămână, când sa amânat iar pentru 2 Mai și apoi a culminat în acea dezordine, rece, calculată, plă­nuită, nelegitimată și care nu putut avea nici un sentiment sin­cer de revoltă la bază. După această mișcare de strai­­dă, în toamnă, au început să spue că ei vor fi aduși la guvern de M. S. Regele, cu alte cuvinte au voit să acrediteze svonul că­ noi, cari avem un capital politic —noi cari avem proporția de 9 din 18 din alegeri parțiale­— nu avem dreptul de a veni la guvern și acei cari n’au nici un drept de­cât mișcarea de stradă și proporția de 1 pe 18 din alegeri au dreptul să ia guvernul. Dar j­m­­potriva acestei teorii ca miș­carea de stradă să constituias­­că un drept, trebuie să se ridice un adevărat partid conservator. Dacă ar veni un guvern Carp, toată lumea ar spune că grupa­rea conservatoare a venit la pu­tere fiindcă a știut să-și arate dinții și s’ar naște credința că manifestarea dezordine­ asigură dreptul de guvernare. Când ce­tățenii, cari s’au pronunțat în procesul dintre cele două partide din opoziție, ar vedea că acela pentru care ei s’au pronunțat este dat victimă unei grupări fă­ră nici un drept, ar avea impre­sia că acel guvern e un guvern în afară din lege. Și, pe lângă antipatia justifi­cată de dezamăgirea publicului, ar avea și de trecut prin zile foarte grele, căci, dacă s’ar în­tâmpla aceasta, se pregătesc vre­muri grele țarei românești. Astăzi, când sunt atâtea inte­rese care se ridică, azi când a­­­vem partid sindicalist, pentru păstrarea liniștei și a echilibru­lui social trebue să te pui pe te­renul dreptățe­i și a­ legalităței pentru toți, iar nu să pretinzi guvernul împotriva voinței tu­turor. Ca încheere, oratorul spune că partidul conservator n’are puteri suficiente nici ca să înceapă, ne­cum să ducă la sfârșit lupta pentru pretinderea guvernului. Șefii acestui partid sunt și o vârstă înaintată și, la 74—75 de ani, nu te poți pune în fruntea unei cruciade atât de riscate. Lângă d. Carp sunt conserva­tori. Cum de nu-și dau seamă că tactica lor e tocmai protivni­­că idee­ conservatoare? Dar își îm­chipue poate că prin agenții speciale va putea să momească pe acei cari sunt printre noi. Nu vor izbuti să ia decât pe acei slabi, cari au în ei suflet de tră­dător. . Împrejurul d-lui Take Ionos­cn sunt oameni legați prin sen­timente sincere, prin idei reale. Și dintre aceștia sunt foarte mulți, pentru că in partidul d-lui Take Ionescu s’a produs de la si­ne o selecțiun­e. Eu unul, spune d. Păltineanu, nu cred că d. Carp va veni la guvern așa cum vrea d-sa să vie. Nu cred­ că d. Carp va fi chemat la putere în urma coinci­denței care s’a întâmplat între faptele sale și începutul acestei puteri. Dacă­ s’ar întâmpla to­tuși ca să vie, atunci va fi un guvern antipatic de la î nceput, fiindcă oricât de frumos ar fi ginerele cu l-ai da unei fete, dacă nu-i vrea ea, ii este nesu­ferit. (Ilaritate). D. Carp va fi în­frânt în alegerile generale. Dacă d. Carp va fi înfrânt în alegeri, atunci va fi fost zadar­nică o întreagă tulburare. Iar dacă va reuși în alegeri, se poa­te lesne închipui cu ce preț, va reuși. S’ar acredita că trebue să se menție alegerile ca o min­ciună, ca o păpușerie și că trăim sub un­ regim autocrat. Aceasta ar fi condamnarea la­­"IMPACE FINE LA HASAZINU­L ȘERBANESCU calea Victoriei lansrfl Oap șg moarte a întregului nostru sis­tem constituțional. (Aplause). Ședința se­ suspendă. Discursul d-lui Diamandi La redeschidere la cuvântul d. Diamandi. A. Diamandi spune că dacă d. Păltineanu a acuzat pe d­. Corp de reacționarism, n’a auzit pe d­. Păltineanu ce ciment leagă no­țiunea de conservator de cea de democrat. Speră însă că d. Take Ionescu va desluși această ches­tiune. D. Take Ionescu a înce­put s-o ia mai mult spre stânga și să se lepede de cei din dreap­ta. Cu toate acestea, d. Bădărău a dat o formulă care arată că concepțiunea partidului conser­vator-democrat este mai mult conservatoare decât democrată. Speră insă că d. Take Ionescu va lămuri și această chestiune. Trecând la Mesaj, oratorul spune că din textul acestui răs­puns la Mesaj, care nu preci­zează nimic asupra reformelor viitoare ale guvernului și parti­dului liberal, s’ar părea că se pune un fel de barieră guvernă­­rei liberale, ceea ce a dat dreptul d-lui Păltineanu să vorbească de succesiune. Pentru mine, ceea­ ce este interesant sunt acele ches­tiuni ce sunt în spiritul masselor și de care trebue să ținem sea­mă noi deputații, dacă avem în­­tr’adevăr o concepțiune demo­cratică. In ce privește relațiile noas­tre cu străinătatea, spune ora­torul, n’am nimic de retractat din discursul meu din 1908. Relațiile noastre cu vecinii s’au ameliorat, e adevărat. Dar, schimbatu-s’a­­pare situația ro­mânilor din Ungaria? Știți că n’avem dreptul să ne amestecăm în afacerile interne ale Statului vecin. Dar nu putem sta nepăsători față de tendințele de desnaționa­­lizare din Ungaria. D-sa citează discursul deputatului român Grigorovici, din Parlamentul a­­ustriac, care a luat cuvântul în favoarea românilor și a ară­tat că încetarea persecuțiunilor e însuși interesul monarhiei ve­cine. Nu se poate clar ca noi, ro­mânii din Regat, să rămânem indiferenți. N’aș fi luat însă cu­vântul asupra acestei chestiuni dacă d. Carp nu dădea acel in­terview ciudat ziarului Neue Freie Presse. Este ciudat ca un om, care mâine, poimâne va fi prim-ministru, să nu găsească un singur cuvânt de mângâere pentru românii din Ungaria, fiind­că eu socotesc că nu se poate­ uni regat româ­nesc independent dacă în a­­cele milioane de români de la marginile țarei nu vom găsi o pavăză pentru etnica și naționalitatea noastră. (Aplau­se). Trecând la conținutul Mesa­jului, oratorul spune că el are o­ lacună. Dacă după atenta­tul contra primului-ministru, am cerut, spune d. Diamandi, ca să se amâne votarea proectului îm­potriva asociațiilor lucrătorilor, am făcut-o pentru ca să nu se spue că s’a luat o măsură sub ■impresia atentatului și am ce­rut ca să se aducă întâi un pro­iect de lege­ de echitate pentru lucrători. Atunci d. ministru Orleanu a promis că va aduce și că are chiar gata „Contractul muncei”. Dar de ce nu s’a pus acest lu­cru în Mesaj ? Mă întreb dar care este situația d-lui ministru­­al industriei, care a luat anga­jamentul formal de a aduce „Contractul muncei“, și care a­­cum n’a avut grijă ca el să fie anunțat prin Mesaj. Nu mă îndoesc că d. Orleanu se va explica. Mesajul vorbește de reformele agrare. Dacă intervenționi­smul Statului, rezultat din concepția democratică a partidului liberal, a lovit interesele înguste ale partidului, a adus însă mari fo­loase țăr­i. D-sa aduce elogii d-lui minis­tru al justiției pentru că prin reforma sa juridică a pus la în­demâna săteanului justiția re­pede și cinstită. Lipsește insă la sate învățătura. Sunt oameni la țară, cari nu știu­ nici cine e Re­gele țărei, nici cine guvernează țara, nici ce vecini are țara. D. Haret a făcut mari sacrificii în această direcție. Argumentul în­să că nu sunt parale spre a se lumina cele 7 milioane de țărani, trebue să cadă pentru că ■interesul țărei e ca ea să aibă 7 milioane de cetățeni luminați și conștienți de drepturile­­ lor. (Aplause). Oratorul e de părere că trebuie să se înființeze o burghezie ru­rală. Dacă, suntem cu toții vi­novați de răscoale, mai vinovați sunt conservatorii cari s-au o­­ pus la creiarea Casei Rurale. Burghezia rurală, o putem a­­vea hotărând vânzarea pămân­turilor în loturi mai mari. Pe o întindere mică, propietarul nu poate fi de­cât sărac. Această părere este și în economia poli­tică occidentală. Două-trei hectare nu formează o proprietate și acel ce le are e egal de sărac cu acel ce­’n’are nimic. Mesajul mai vorbește de price­perea celor de la serviciul sani­tar, grație cărora armata a pu­tut să facă manevrele fără peri­col de holeră. Oratorul spune eut ne putem mândri că am reușit să, iii a­­vem­ holeră in țară, atunci când ea era in toate țările vecine, a­­d­uce elogii d-lor Brătianu și Morțun cari au pus serviciul sa­nitar în putință să ferească țara de flagelul ce o amenința. Proectul de Mesaj mai vorbeș­te de relațiunile noastre comer­ciale. D. Diamandi spune că dintr-­o anchetă personală a constatat cu mândrie dragostea cu care e primit drapelul nostru în apele turcești și a mai constatat că toată lumea e de acord ca ser­viciul maritim să­ facă linii co­merciale pe toată coasta Asiei. Am văzut, însă, cu regret, spline d-sa, că toți consulii, toți agenții noștri­ sunt streini. Toc­, , Așa, o și in Europa! D. Diamandi. Așa e! interesul nostru comercial este"nu o supra­­taxare a obiectului de comunica­­țiune, dar descinderea de debu­­șeuri largi. Dar, pentru aceasta trebue să avem consuli cari să se ocupe de aproape, de­­ intere­sele noastre comerciale. Oratorul propune, în treacăt ca să se puc o, inscripție la Brusa, unde am­ suferit eroii de la 1848. D. Diamandi vorbește apoi de chestiunea evreiască. Spune că de unde in Ungaria, ungurii nu numai că nu îndepărtează pe români din școlile lor, dar Îi silesc chiar ca să le urmeze, la, noi, evreii au fost îndepărtați din școli. S’a făcut o greșeală. Trebue rezolvată chestia evreească în sensul ca să n’avoiți în sânul nostru streini; nu trebue lăsat ca cuiul care e azi în mijlocul nostru să­ devie periculos. Trecând la reforma electorală, oratorul spune că nimeni nu mai e în drept să spue că țăranii nu sunt copți spre a avea dreptu­rile politice, după ce s’a văzut cum țăranii ostași la 1907 și-a și făcut datoria trăgând în frații lor răsculați. Sau­ avem conști­ința că țăranii sunt copți și a­­tunci trebue să-î chemăm la drepturile lor politice, sau­ tre­bue să declarăm că țăranii nu sunt copți și atunci zadarnice­s toate reformele. (Aplause). Oratorul spune că ceea ce face tăria, țării sunt nu indivizii cari sunt ilustrațiunile țarei, ci mas­sa, solul și subsolul națiunei, țărănimea. (Aplause). Pentru mine nu poate fi omoge­nitate politică, înfrățire socială, decât prin lărgirea bazei noas­tre electorale. Rău­ face d. Take Ionescu că ațâță colegiul I al proprietăței împotriva reformei electorale în sensul unei lărgiri a dreptului electoral. Cu atât mai rău­ cu­­ cât d. Take Ionescu este și d-sa pentru o lărgire a sistemului electoral. Eu nu mă sperii de colegiul I, pentru că, și, el e compus din români, cari vor da concursul lor când se va face o revizuire a Constituției pentru lărgirea dreptului electo­ral. Când se va face revizuirea Constituției? Se spune că parti­dul liberal se cramponează de putere. Eroare. Veți asista din potrivă la plecarea voioasă a gu­vernului liberal după patru ani de activitate laborioasă și veți asista la venirea anevoioasă a unui alt guvern fie că va veni lin guvern Carp, singur, fie vi­nul fuzionat. Eu­ vreau să fie un guvern fuzionat, pentru că vreau ca atunci când partidul li­beral va pune chestiunea modi­­ficării Constituției să nu aibă decât un singur adversar. Și e bine ca acest guvern să vie cu un ceas mai de­vreme, pentru că astfel va pleca cu un ceas mai de­vreme. Voci: Cu două. K­.Diamandi: Cu două și vom veni noi cu trei ore mai de­vre­me. . Nici partidul conservator-de­mocrat n’are program în afară de comisiunile și sub-comisiunile ce le-a făcut; nici partidul con­servator, în afară d­e Instituția guvernatorilor , n’are alt pro­gram. Este, deci în interesul lor, cum ambele n’au­ progr­am, ca să facă fuziunea cu un ceas mai înainte. Am zis: D. Diamandi vrea să propue un amendament. D.Ferechide. La discuția pe capitole. Ședința se ridică la orele d și jumătate. Azi, va vorbi d. Take Ionescu. I­. li J. J­lamandi J. ap&rut: ALMANAHUL zrarului ..Universul“ * ✓ Pentru asul £@11 —• Afara, de o bogată materie calendaristicii, almanahul conține articole alese de li­teratură, poveștii, jocuri, etc. etc. Este o publicație dis­tractivă și de mare folos. Se vinde numai­ cu 35 BANI EXEMPLARUL •și se găsește la librari, la vânzătorii­ de ziare, și la toți depozitarii de ziare din țară. PRINDEREA unei bande de hoți din ju­dețul Dolj Craiova, 23 Noembrie. De­ mai mult timp se comiteau însemnate furturi în oraș fără a se putea da de urma hoților. S’au organizat patrule puse sub conducerea câte unui ofițer de poliție, cari să cutreere o­rașul în timpul nopței. Dar pentru că bănuelile poliției erau că hoții se adăpostesc în comunele din jurul orașului și a format astă­­noapte o poteră de sergenți de stradă și jandarmi rurali, înso­­­țită de­­ u­nii comisar Al. Stăne­­scu, Stănculescu ,comandantul sergenților și ofițer Bădescu. Potera a călcat locuințele celor bănuiți în comunele Podari, Li­vezi, Glodu și Gura­ Văei, ares­tând pe Vasile Ion,Dumitru Con­stantin, Gheorghe Grigore, Ani­­ca Simion Panait, Ion Simion Panait zis Albanos, Gheorghe Nicolae, Ion Vasilică și Const. Ion. La casele lor s’au găsit, a­­devărate depozite de vestminte, lucruri de valoare, și de-ale ca­sei. Numiții au­ fost aduși la po­liție, unde s’a Început instrucția. S’a constatat că mare parte din lucrurile găsite la el sunt furate din județele Gorj și Mehedinți, iar l­ucrurile ivirile din Craiova erau trimese de către numiții unei bande din județele arătate, cu care ei erau în legătură. Prin mijlocul acesta, ei vin­deau mai ușor obiectele furate. In acelaș timp s-a constatat că ei sunt niște vechi pușcăriași și că unii a­ui de făcut diferite pe­depse, la cari au fost condamnați pentru furturi comisa în jud. Olt și Romanați. Sunt indicii si­gure ca, tot ei sunt ani­orii fur­turilor comise în timpul din m­­mă in județul nostru.,,­­ inaugurarea m­uzeului iconografic Eri, la orele 11 dim., s’a facu­t la Casa bisericilor inaugurarea muzeului iconografic și de obiecte bisericești. Au­ asistat la această inaugurare d-ni­ Haret, ministrul instrucț­iunei publice, I. Kalinderu, C. Istrati, Pro­­copie Demetrescu, A. Simu, profesorii universitari Onciu, M. Dragomirescu, Tanoviceanu, Bogdan, Miculescu, Bi~­auu­, deputații Alim­ăneșteanu,, Pă­­trășeanu, I. P. S. S. Mitropolitul Primat și Mitropolitul Moldovei, Epis­copii Dionisie al Buzăului, Ghenadie al Râmnicului, Nifon al Dunărei-de- Jos, arhiereul Meletie Constănțeanul, arhiereul Theodosie Ploeșteanul, ar­himandritul Scriban, Teodoru, secre­tarul ministerului de instrucție pu­blică, Șt.­ Sihleanu, M. Popescu, ad­ministratorul Casei școalelor, dr. Bo­­tescu, G. Adamescu, V. Atanasiu,­ Io­­nescu, directorul­ învățământului se­cundar,, Brătilă,­ directorul învăță­mântului profesional, N. Demetrescu. Pascal, sub-directori ai ministerului de instrucție, artiștii, pictorii și sculp­torii : Vermont, Costin Petrescu, Epă­­the, Veron­a, Strâmbulescu, Serafim, Storck, d-na Cuțescu­-Stork, arhitec­ții Mirea, Anton­escu, Mihăescu și d-nela Grecanu, Aih­măneșteanu, Simu, Adam­escu și Istrati. D. Gărboviceanu, adm­i­nistratorul Casei bisericilor, luând cuvântul a fă­cut istoricul Casei bisericilor, ară­tând progresele ce le-a făcut și cum a lucrat la restaurarea, renovarea sau­ conservarea diferitelor monumente bi­sericești. Arată cum s’au colecționat fotogra­fii, planuri, acuarele și cum­ nu s’a cercetat decât numai o parte mică a țărei. Doi bursieri ai Casei Bisericei stu­diază pictura bizantină la Veneția și Ravena, apoi vor continua studiile la Sf. Munte. Casa Bisericei lucrează a­­poi la o secție de iconografie, pentru a trimete­ in sate icoane frumoase și extine. A hotărât de asemenea să se foto­grafieze obiectele bisericești de la mă­năstirile Neamtu și Secu, spre a se forma un album. Scopul general al Casei Bisericei e de a pune la înde­mâna pictorilor elemente bisericești, să păstreze apoi mărturisirile istorice și artistice ale neamului nostru, până ce se va înființa odată m­arele nostru m­uzeu național. D-sa mulțumește d-Lui ministru Ha­ret pentru încrederea ce i-a acordat și pentru căldura cu care l’a ajutat, cu­m și membrilor comisiun­ei monu­mentelor istorice. D. Hard, ministrul instrucțiunei pu­blice, spune că rar au­ loc asemenea ser­bări în țara noastră, dar că dela un timp încoa ele s’au înmulțit. Există în prezent o mișcare artistică, care pe vremurî se stinsese. Ajunsesem să nu ne mai dăm seamă de bogățiile artis­tice ale trecutului nostru, înainte se proceda la prefacerea mo­numentelor, dar numai spre a le desfigura. De câțiva ani încoace cău­tăm să salvăm bogățiile rămase. Nu avem palate și case vechi, avem însă clădiri, bisericești, odoare și diferite obiecte. M. S. Hegele a atras atenția încă de acum 1îă ani asupra bogățiilor noas­tre artistice și restaurarea catedralei de la Curtea-de-Argeș s’a făcut din în­demnul sa­l. „Veți vedea, spune de miniștrii Haret, colecțiunile strânse de Casa Bisericei și vă vet­ minuna de simțul artistic ce-i posedau strămoșii noștri. începu­tul e destul de frumos, cunoscându-se greutățile lui și acum vom merge mult mai repede, căci avem oameni price­puți ca vi ne ajuta. Totul însă nu e de­cât o pregătire în vederea marelui muziu­ național, a cărui lipsă o sim­țim și care trebue înființat cât de cu­rând. In țara noastră avem multe alte bogății istorice, ca cele descoperite la T.-Severin. In Adam-Klissi și trebue să le­ păstrăm pe toate. D. I. Kalinderu, președintele comisi­­unei monumentelor istorice, după ce arată că tot ce s'a făcut, in direcția aceasta se datorește d-lui Haret, spune cum mănăstirile și bisericile, cum și odoar­ete tot se datoresc voivozilor și domnițelor noastre s amuțește și de solicitudinea ce Suveranii noștri au u­­mfitat pentru bisericile din țară. Face apoi un scurt istoric al artei bizantine, cu care a strâns legată arta noastră bisericească și termină urând Casei Bisericei isbândă In urmi­, toți cei do fații au­ vizitat sălile în cari se află expuse diferite icoane , odoare ce formează muzeul Iconografic. Victor Anestin Din isprăvile banditului GH. IGNAT Un sătean din Broscâu­ți (Do­­r’ohoî), terorizat de bandit, se îmbolnăvește și moare după o săptămână Dorohoî, 22 Noembrie. Acum 10 zile, Ion Tarabonceru din Broscăuți, om în toată firea, în varsă de 30 ani, voinic și zdra­­văn, venind de la un drum a­­casă, cade bolnav la pat și după o săptămână de chinuri, își dă sufletul, înainte de a muri, Ion Tara­­boncera, în momentul când era­ liniștit și nu aiura istoriei ur­mătoarele, familiei sale și tutu­ror acelora ce erau în jurul lui. Având afaceri de regulat, Ta­­raboncera plecă din Broscăuți în săptămâna premergătoare boalei sale, apucând pe jos pe șo­seaua Vârful­ Câmpului. Se înse­rase când Tarabonceru se întâl­ni în drum cu un necunoscut al sau, Cabiniuc, care oprindu-l, il întrebă încotro merge. Cabiniuc, după un timp de gân­dire dete lui Tarabonceru un pe­tec de hîrtie, spunându-i că de va întâlni în drum un om care va căuta să-i facă vre­un rău­, a­­tunci să-i dea acea hârtie și nu i se va întâmpla nimic. Se despărțiră și fiecare apucă pe drumul său. Se înoptase de-a binelea când Taraboneeru ajun­gând în apropierea pădurei de lângă sat, un om înarmat cu pis­toale și cuțite îi eși înainte. Intinzând pistolul asupra lui Taraboneeru, care încremenise de frică, necunoscutul îl somă să-i dea avutul, dacă vrea să scape cu viață. Taraboneeru își aminti de vor­bele lui Cabiniuc și dete necu­noscutului petecul de hârtie. Ca prin farmec, necunoscutul își schimbă atitudinea și lăsă pistolul în jos. —Du-te acasă—spuse el lui Ta­­rabonceru —­ și mulțumește lui Dumnezeu că ai scăpat vin din mâinile lui Gheorghe Ignat!... Cum veni acasă bietul om, din cauza teribilei spaime prin care trecuse, căzu bolnav la pat și o duse într’un delir nesfârșit iar după o săptămână încetă din viață.» Cine e banditul G. Ignat, nu mai e nevoe să arăt. Cititorii cunosc nesfârșitele is­prăvi ale acestui temut bandit care, dezertând din armată și fiind condamnat la 5 ani închi­soare, a­ izbutit să evadeze din închisoarea militară Galata din Iași. Adăpostindu-se ziua prin pă­durile de lângă Vârful­ Cîmpului, Hănțești și Zvoriștea, vajnicul bandit­ese noaptea înarmat, ați­nând calea drumeților, schingiu­­indu-i și jefuindu-i. Numeroși negustori cari se du­ceau­ spre Burdu­jeni, oameni de pe la sate și în fine toți acei cari se aventurau seara prin acele focuri, cădeau victime ale temutului bandit. De repetate ori jandarmii sec­țiilor di­n­­ județ au­ organizat po­­tere pentru urmărirea și prin­derea lui Ignat. Totul a fost însă în zadar, de­oarece îndrăznețul bandit opera cu atâta iscusință, îndepărtând urmele în­cât făcea imposibilă prinderea sa. S’a organizat din nou­ o poteră puternică de jandarmi și poate că de astă dată Gh. Ignat va pu­­tutea fi prins­ Bruno 1

Next