Universul, noiembrie 1910 (Anul 28, nr. 300-329)
1910-11-25 / nr. 324
m Casele de M „Oslertaf cu trei crraseg sunt nain trecute chiar mai bunel și mai eftine ca flih lie englezești tirada Academiei No. 4 ~ «salea Uriviței No. 404 — ("alea 1) optime LEI 1*5 ®. — Un sfert LEI 3. —’ O jumătate LEI 6. — U4 £ R?*w ntPAt'gej Furnisor al Curiei Imperiale Huse BUNI dl ® SaMcassasipă ca assalueciae §1 mai reKEissită 03 — ST. PETERSBURG -----J " Marcă :3 MissalaetarAM 4 ® af piagaziffielsi de la călrămâșul iuliian - american India Slubber Sc., Jrangoi ST. PETERSBURG — Bissisig.1. BUCUREȘTI, striaba mmwmR No. 23 Cele mai înalte 1981 St. Petersuurg 1362 St © asi?a 1865 Moscova 1867 Parit? 1879 St. Petersuurg recompense 1872 Moscova 1973 Viena 1887 PMiadelpala 1878 ram 1.882 Moscova Harsa 3 wâad SHANUȘ! de JOM & lt; I PRIMA URCA DIN LUME I REPREZENTATA IN ROMÂNIA m CATRE CASA 1 „À JEANNE D’A CHE. D.HEHAUEE I BUCUREȘTI, — 38, Calea Victoriei 38. — BUCUREȘTI PALATUL NIFON HOR 5 CONCOURS. PARIS 19Q0, MEMBRE DU JURY MEDAILLE D'OR 1849 MEDAILLE D'OR 1667 . MEDAILLE D OR 1865 MEDAILLE D'OR 1659. ^--------------~CAI>"--------------. A JEANNE D ’ARQ, I Casa H. DANNHAUER p Si&tpurul deposit pentru România "~"~ 6165 | linșa cea mai preferată de lumea elegantă jEfja ®“. Furalsor Imperial Regni 8 filh& " |I V gvalTIJ j ||§ J.A.HEMNIELS Adfc ev^str* ilwiningswerk Lounge S 3änfa| Medalia de aur Beri n Murea Enbriccl Medalia de aur Düsse!fcV^ISSG. Erand prix Paris dorf 1302. Grand Prix, » 11 ősi 1500 St Lcuis 1304 I I jnregistratii Iunie IZJÎJ | | S Fabrică de cântărie de prima’ cilitare. BRICE, BRI3E8E, FOARFECE, GILTITEI ) de BUSATARIE, COTITE 03 *MI BISATE, TASTIMI do SB.Í, etc., etc. fi 1 De vânzare la toile magazinels m.Vis se pare di această feranși. {~íf} WJS Observați bine marca fabricei doni g.rmon. ,» n JÍS íf Pentru fiecare piese purtând marca fubricei: jn WrJ | gA*a tv-11A.HENCKEI.S SOLWSEN fîS K jOTIS îJVJ ZWILUKCSWERU. A Kl n * jpw| * 3551 se d i tieplîna gnwmțior | 1 . 4mmm> | Seclama e siteiul comerțului GRENOBLE Isi administrația ziarului «Universul» Se afla de vinzare următoarele cărți: Almanahul ziarului «Universul» pe anul 1911. Prețul 35 bani. Conversațiuni moderne, în limbile: română, franceză, germană, italiană, engleză și spaniolă. Acesta este cel mai complet manual de conversațiuni, necesar oricărui străin și românilor cari pleacă in streinătate. • Prețul unui volum leî 2.50. Memoriile Regelui Carol I. —Au apărut până acum 5 volume. Prețul fiecărui volum 50 bani. Practicianul luerului manual in Semn. Încuviințat de Onor. minister al instrucțiunei publice. Vol. I. Materiale, unelte și Mașini-Unelte. Lei 2. 40. (cu un atiș cu 31 gravuri și 62 fag. în text). Vol. II. Metoda practică de desemn. Lei 1.50, (cu un atlas cu 18 gravuri și 22 fig.1 in text). Vol. III. Lucrul și produsul lucrului manual. Lei 1.60p(cu un atlas cu 38 gravuri și 50 fig. in text. de A. Foscalina, sculptor-tâmplar. Regina Bucătăriei, cea mai bună carte de bucate ; prețul 1 leu) Carte de petrecere (zodie); cu ajutorul acestei cărți se petrece admirabil, ghicindu-și fiecare singur, trecutul, prezentul și viitorul. Prețul 1 leu. (fireșelile justiției sau condamnatul fără vină, mare roman de senzație , 5 volume ; prețul lei 2.50.-complet. ) Pentru provincie se adaugă 10 bani porto de fiecare volum. Contra ramburs nu se expediază. Efect surprinzător. — Doza 40 bani de vânsare 140.00 € ssi de incisSriat $.00` O casă Idiala Parter, construcție modernă absolut luxoasă, caz, electricitate, curte mare, grădină fParc) pe 1010 m. p. Strada Viilor 38 A. Compusă din . 2 Saloane... 3 dormitoare, birou, sufragerie, debara, bac, cămară, bucătărie, 3 odăi de servitori, spălătorie, 3 piruiți. Loc separat de grajd. La 50 metri Tramvaiul electric și Tramvaiul vechio. Amatori se vor adresa, orele 2—3, stt. Vasile Lascăr 42, Brătulescu. 0160 balele secrete, neputințe Se vindecă după cele mai nouă metode, radical, sigur și repede fără durere și impedicare,după o experiență de 32 ani de specialitate in boli lumești. 7Dr. TUOS No. •. Strada Bariu Catarijiu Intrarea numai ptin str. L-ți Voevoz Consult. 10—3 fi 6’—9 h. ~» Va*arestî No. 4 a lor LEI 1260 pSMWBSBBafflEBBgBMBBBBBMBraBHBHBMMHHHBMHifflBBBBMKaS NOU1LE MARI PREMII oferiți, i>», ziarul »„UNIVERSUL” abonaților sai, cu începere de astăzi ș l O NOUĂ VILĂ LA SINAIA I ,,Via Theodora“, construită anume pentru tragerea viitoare, pe str. I. G. Brătianu, in poziția cea mai splendidă din localitate ! UN SALONAȘ MODERN compus din : o canapea, 2 fotolini i scaune și o masă de mijloc, JȘ . foarte elegant, cumpărat de la fabrica de mobile de artă I. Breoiti |n calea Rahovei 50, unda se găsește in permanentă o bogată și aleasă la expoziția de mobile de toate genurile. UN DORMITOR DE BRONZI de mare valoare, cumpărat de la MJStitiA Jl.TALICA «MARCA», bulev, Elisabeta, No. 80 garnitură de mobilă pentru intrare compusă din : o canapea, 4 scaune, 2 foboliuri și o masă, cumpărate de la cunoscutul magazin de mobile de trestie și hambu LÎTÎMAMNI str. Lipscani 3. 1= UN DORMITOR DE LEMN FIN= 1 construit in marea fabrică de mobile de lemn MARIN V. GANGA, g | șoseaua Mihai-Bravul No. 37 și strada Șerbanică No. 10. Sucursala, calea Victoriei No. 107. 10 scoarță românească și o bluză (iie) cu mătase ș de la BAZARUL NATIONAL de TEȘITURI ROMANEȘTI ț de sub conducerea Doamnelor SOSCA & BUTISCU — Calea Victoriei I Vo. Ilii (colț. cu str. Umbrei) — cel mai ieftin și mai bine asortat magazin in toate felurile de lucrări românești din pânză, lână și mătase In salonaș un bahlou cumpărat de la cunoscuta fabrică de mobile incest gen E. A. l’upher, cil a Victoriei No. 148.— „Sucursala Bulevardul Elisabeta No. 18 ,,La Cometa Ilalca" O taenză, 2 fotoliuri și un paravan artistic , lucrate in vechiul atelier de tapițerie Ioan Menteșen, str. Câmpineanu No. 31. O pendula de stejar a 1 inel de aur cu rubin, fumat și o tăvii argintată pentru bărbat, cumpărate de la magazinul de în 1 pereche de cercei cucredere Schmidt & Stratulat, cafea diamante și rubine Capuedon, a Victoriei No. 53, de o mare valoare. O bicicletă, o pușcă de o frumoasa și prețioasă piv«>silitoare și un pistol au broș atomat, cumpărate de la marele Un inel de aur 14 kt. pe 1 magazin de biciclete și arma B. D. cezar pentru bărbat. 1 Zissmahn calea Victoriei 44. 6 ceasoarnice remon f Un grassofon, o dacră, *°*1- argint, cu câte 3 capace. * un flaut și o harmonic , 8 ceasornic de metale cumpărate de la cunoscutul maca mailal. ?,iu de muzică Jean Fec cr, cafear binoclu fin. j| Victoriei 5-4. *» ceasoannice remon- 1 1 pendulă de perete și 6 boiț, de metal. 1 lingurițe de argint suflate , eleganta compoziciam cu aur,cumpărate de la cunos- argintata, de mare valoare, cuiul magazin «Ceasornicăria Col- 50 casete, conținând fie- i țel» care Crema. Pudra si Să- i O aMHI BOOM ® albă lucrata artistic majururi, confe.c- „L. . . , țonată în atelierele scoalei profe- 20 Pachete argintate regionale „SPORUL MUNCEI"” prezintand fotografiile Regelui și din București. B-dul Pacsie No. 54. Reginei, comandate anume pentru 1 ceasornic de aur, cu 3 Pl~ni ... , , 1 capace, pentru bărbat. Tot» fel can se ^oneaza cu in- k 1 brățară de aur 14 kt. cerere de azi ,mai KoÄ P 2 ceasoarnice de aur pen- «EGELUI CAROL I.tru doamnă. , g chiar dacă a fost o glumă, ca a avut și o parte serioasă (ilaritate). Oratorul spune că toate titlurile, ca: personalitatea iefuim, suprafața morală, numărul ministeriabililor și celelalte nu sunt titluri. Nu e decât un singur titlu : opinia publică. Dacă ar fi după cine e ți nu e ministeriabil în alte partide, atuncî s’ar găsi mulți ministeriabili din partidul conservator-democrat. Dar, d. Carp a spus el Însuși unui ministeriabil. ..d-ta într’o țară organizată, n’ar trebui să fie decât sub prefect“. Deci, nu după numărul ministeriabililor care ți el e redus în partidul d-lui Carp se judecă dreptul de succesiune la guvern. Țara are azi o dorință: aducerea la putere a d-lui Take Ionescu pentru realizarea speranțelor ei; cel puțin în alegerile parțiale țara a dovedit că are această dorință. Faptul că partidul conservator cere azi puterea constitue o decădere pentru acest partid, fiindcă a dat dovezi de o slăbiciune sufletească în politică și de niște apucături atât de periculoase încât numai unele dintre ele ar fi fost de ajuns ca să o țin la carantină pentru multă vreme. In primul rând, această grupare a dovedit că nu înțelege să facă opoziție sinceră, în interesul asigurărei de a guverna când s’ar retrage liberalii, in dorința de a obține puterea in chip comod, cum se obține în provincie câte un mandat de deputat in cartel cu șeful local, au făcut acea opoziție falsă în Parlament. Față de public gruparea aceasta a avut o mare tărie sufletească: când a venit chestia cârciumarilor, d. Carp a declarat că va înăspri și mai mult legea ; când a venit conflictul sinodal, d. Carp a spus că „va râde pe popa acela“. E posibil ca d. Carp să fi fost sincer, însă partidul său atât în chestia cârciumarilor cât și în chestia sinodală a avut cu totul altă atitudine. Acum în urmă, d. Carp fiind întrebat care sunt părerile sale asupra maximului și minimului și dacă le va desființa după cum a declarat, ziarul „Epoca“ revine și spune că nimeni nu poate ști care vor fi părerile și intențiile d-lui Carp când va veni la guvern. Cu alte cuvinte, partidul spune d-lui Carp : „Mai taci, șefule, și lasă să vorbești când ai să vii la guvern !“ Oratorul reamintește campania de răsturnare dusă de partidul conservator în primăvara trecută. Arată cum prima întrunire a fost convocată ca cetățenii să ia cunoștință de venirea la putere a d-lui Carp. Car d. Carp n’a venit la guvern și atunci s’a amânat pentru o săptămână, când sa amânat iar pentru 2 Mai și apoi a culminat în acea dezordine, rece, calculată, plănuită, nelegitimată și care nu putut avea nici un sentiment sincer de revoltă la bază. După această mișcare de straidă, în toamnă, au început să spue că ei vor fi aduși la guvern de M. S. Regele, cu alte cuvinte au voit să acrediteze svonul că noi, cari avem un capital politic —noi cari avem proporția de 9 din 18 din alegeri parțiale— nu avem dreptul de a veni la guvern și acei cari n’au nici un drept decât mișcarea de stradă și proporția de 1 pe 18 din alegeri au dreptul să ia guvernul. Dar jmpotriva acestei teorii ca mișcarea de stradă să constituiască un drept, trebuie să se ridice un adevărat partid conservator. Dacă ar veni un guvern Carp, toată lumea ar spune că gruparea conservatoare a venit la putere fiindcă a știut să-și arate dinții și s’ar naște credința că manifestarea dezordine asigură dreptul de guvernare. Când cetățenii, cari s’au pronunțat în procesul dintre cele două partide din opoziție, ar vedea că acela pentru care ei s’au pronunțat este dat victimă unei grupări fără nici un drept, ar avea impresia că acel guvern e un guvern în afară din lege. Și, pe lângă antipatia justificată de dezamăgirea publicului, ar avea și de trecut prin zile foarte grele, căci, dacă s’ar întâmpla aceasta, se pregătesc vremuri grele țarei românești. Astăzi, când sunt atâtea interese care se ridică, azi când avem partid sindicalist, pentru păstrarea liniștei și a echilibrului social trebue să te pui pe terenul dreptăței și a legalităței pentru toți, iar nu să pretinzi guvernul împotriva voinței tuturor. Ca încheere, oratorul spune că partidul conservator n’are puteri suficiente nici ca să înceapă, necum să ducă la sfârșit lupta pentru pretinderea guvernului. Șefii acestui partid sunt și o vârstă înaintată și, la 74—75 de ani, nu te poți pune în fruntea unei cruciade atât de riscate. Lângă d. Carp sunt conservatori. Cum de nu-și dau seamă că tactica lor e tocmai protivnică idee conservatoare? Dar își îmchipue poate că prin agenții speciale va putea să momească pe acei cari sunt printre noi. Nu vor izbuti să ia decât pe acei slabi, cari au în ei suflet de trădător. . Împrejurul d-lui Take Ionoscn sunt oameni legați prin sentimente sincere, prin idei reale. Și dintre aceștia sunt foarte mulți, pentru că in partidul d-lui Take Ionescu s’a produs de la sine o selecțiune. Eu unul, spune d. Păltineanu, nu cred că d. Carp va veni la guvern așa cum vrea d-sa să vie. Nu cred că d. Carp va fi chemat la putere în urma coincidenței care s’a întâmplat între faptele sale și începutul acestei puteri. Dacă s’ar întâmpla totuși ca să vie, atunci va fi un guvern antipatic de la î nceput, fiindcă oricât de frumos ar fi ginerele cu l-ai da unei fete, dacă nu-i vrea ea, ii este nesuferit. (Ilaritate). D. Carp va fi înfrânt în alegerile generale. Dacă d. Carp va fi înfrânt în alegeri, atunci va fi fost zadarnică o întreagă tulburare. Iar dacă va reuși în alegeri, se poate lesne închipui cu ce preț, va reuși. S’ar acredita că trebue să se menție alegerile ca o minciună, ca o păpușerie și că trăim sub un regim autocrat. Aceasta ar fi condamnarea la"IMPACE FINE LA HASAZINUL ȘERBANESCU calea Victoriei lansrfl Oap șg moarte a întregului nostru sistem constituțional. (Aplause). Ședința se suspendă. Discursul d-lui Diamandi La redeschidere la cuvântul d. Diamandi. A. Diamandi spune că dacă d. Păltineanu a acuzat pe d. Corp de reacționarism, n’a auzit pe d. Păltineanu ce ciment leagă noțiunea de conservator de cea de democrat. Speră însă că d. Take Ionescu va desluși această chestiune. D. Take Ionescu a început s-o ia mai mult spre stânga și să se lepede de cei din dreapta. Cu toate acestea, d. Bădărău a dat o formulă care arată că concepțiunea partidului conservator-democrat este mai mult conservatoare decât democrată. Speră insă că d. Take Ionescu va lămuri și această chestiune. Trecând la Mesaj, oratorul spune că din textul acestui răspuns la Mesaj, care nu precizează nimic asupra reformelor viitoare ale guvernului și partidului liberal, s’ar părea că se pune un fel de barieră guvernărei liberale, ceea ce a dat dreptul d-lui Păltineanu să vorbească de succesiune. Pentru mine, ceea ce este interesant sunt acele chestiuni ce sunt în spiritul masselor și de care trebue să ținem seamă noi deputații, dacă avem într’adevăr o concepțiune democratică. In ce privește relațiile noastre cu străinătatea, spune oratorul, n’am nimic de retractat din discursul meu din 1908. Relațiile noastre cu vecinii s’au ameliorat, e adevărat. Dar, schimbatu-s’apare situația românilor din Ungaria? Știți că n’avem dreptul să ne amestecăm în afacerile interne ale Statului vecin. Dar nu putem sta nepăsători față de tendințele de desnaționalizare din Ungaria. D-sa citează discursul deputatului român Grigorovici, din Parlamentul austriac, care a luat cuvântul în favoarea românilor și a arătat că încetarea persecuțiunilor e însuși interesul monarhiei vecine. Nu se poate clar ca noi, românii din Regat, să rămânem indiferenți. N’aș fi luat însă cuvântul asupra acestei chestiuni dacă d. Carp nu dădea acel interview ciudat ziarului Neue Freie Presse. Este ciudat ca un om, care mâine, poimâne va fi prim-ministru, să nu găsească un singur cuvânt de mângâere pentru românii din Ungaria, fiindcă eu socotesc că nu se poate uni regat românesc independent dacă în acele milioane de români de la marginile țarei nu vom găsi o pavăză pentru etnica și naționalitatea noastră. (Aplause). Trecând la conținutul Mesajului, oratorul spune că el are o lacună. Dacă după atentatul contra primului-ministru, am cerut, spune d. Diamandi, ca să se amâne votarea proectului împotriva asociațiilor lucrătorilor, am făcut-o pentru ca să nu se spue că s’a luat o măsură sub ■impresia atentatului și am cerut ca să se aducă întâi un proiect de lege de echitate pentru lucrători. Atunci d. ministru Orleanu a promis că va aduce și că are chiar gata „Contractul muncei”. Dar de ce nu s’a pus acest lucru în Mesaj ? Mă întreb dar care este situația d-lui ministrual industriei, care a luat angajamentul formal de a aduce „Contractul muncei“, și care acum n’a avut grijă ca el să fie anunțat prin Mesaj. Nu mă îndoesc că d. Orleanu se va explica. Mesajul vorbește de reformele agrare. Dacă intervenționismul Statului, rezultat din concepția democratică a partidului liberal, a lovit interesele înguste ale partidului, a adus însă mari foloase țări. D-sa aduce elogii d-lui ministru al justiției pentru că prin reforma sa juridică a pus la îndemâna săteanului justiția repede și cinstită. Lipsește insă la sate învățătura. Sunt oameni la țară, cari nu știu nici cine e Regele țărei, nici cine guvernează țara, nici ce vecini are țara. D. Haret a făcut mari sacrificii în această direcție. Argumentul însă că nu sunt parale spre a se lumina cele 7 milioane de țărani, trebue să cadă pentru că ■interesul țărei e ca ea să aibă 7 milioane de cetățeni luminați și conștienți de drepturile lor. (Aplause). Oratorul e de părere că trebuie să se înființeze o burghezie rurală. Dacă, suntem cu toții vinovați de răscoale, mai vinovați sunt conservatorii cari s-au o pus la creiarea Casei Rurale. Burghezia rurală, o putem avea hotărând vânzarea pământurilor în loturi mai mari. Pe o întindere mică, propietarul nu poate fi decât sărac. Această părere este și în economia politică occidentală. Două-trei hectare nu formează o proprietate și acel ce le are e egal de sărac cu acel ce’n’are nimic. Mesajul mai vorbește de priceperea celor de la serviciul sanitar, grație cărora armata a putut să facă manevrele fără pericol de holeră. Oratorul spune eut ne putem mândri că am reușit să, iii avem holeră in țară, atunci când ea era in toate țările vecine, aduce elogii d-lor Brătianu și Morțun cari au pus serviciul sanitar în putință să ferească țara de flagelul ce o amenința. Proectul de Mesaj mai vorbește de relațiunile noastre comerciale. D. Diamandi spune că dintr-o anchetă personală a constatat cu mândrie dragostea cu care e primit drapelul nostru în apele turcești și a mai constatat că toată lumea e de acord ca serviciul maritim să facă linii comerciale pe toată coasta Asiei. Am văzut, însă, cu regret, spline d-sa, că toți consulii, toți agenții noștri sunt streini. Toc, , Așa, o și in Europa! D. Diamandi. Așa e! interesul nostru comercial este"nu o suprataxare a obiectului de comunicațiune, dar descinderea de debușeuri largi. Dar, pentru aceasta trebue să avem consuli cari să se ocupe de aproape, de interesele noastre comerciale. Oratorul propune, în treacăt ca să se puc o, inscripție la Brusa, unde am suferit eroii de la 1848. D. Diamandi vorbește apoi de chestiunea evreiască. Spune că de unde in Ungaria, ungurii nu numai că nu îndepărtează pe români din școlile lor, dar Îi silesc chiar ca să le urmeze, la, noi, evreii au fost îndepărtați din școli. S’a făcut o greșeală. Trebue rezolvată chestia evreească în sensul ca să n’avoiți în sânul nostru streini; nu trebue lăsat ca cuiul care e azi în mijlocul nostru să devie periculos. Trecând la reforma electorală, oratorul spune că nimeni nu mai e în drept să spue că țăranii nu sunt copți spre a avea drepturile politice, după ce s’a văzut cum țăranii ostași la 1907 și-a și făcut datoria trăgând în frații lor răsculați. Sau avem conștiința că țăranii sunt copți și atunci trebue să-î chemăm la drepturile lor politice, sau trebue să declarăm că țăranii nu sunt copți și atunci zadarnices toate reformele. (Aplause). Oratorul spune că ceea ce face tăria, țării sunt nu indivizii cari sunt ilustrațiunile țarei, ci massa, solul și subsolul națiunei, țărănimea. (Aplause). Pentru mine nu poate fi omogenitate politică, înfrățire socială, decât prin lărgirea bazei noastre electorale. Rău face d. Take Ionescu că ațâță colegiul I al proprietăței împotriva reformei electorale în sensul unei lărgiri a dreptului electoral. Cu atât mai rău cu cât d. Take Ionescu este și d-sa pentru o lărgire a sistemului electoral. Eu nu mă sperii de colegiul I, pentru că, și, el e compus din români, cari vor da concursul lor când se va face o revizuire a Constituției pentru lărgirea dreptului electoral. Când se va face revizuirea Constituției? Se spune că partidul liberal se cramponează de putere. Eroare. Veți asista din potrivă la plecarea voioasă a guvernului liberal după patru ani de activitate laborioasă și veți asista la venirea anevoioasă a unui alt guvern fie că va veni lin guvern Carp, singur, fie vinul fuzionat. Eu vreau să fie un guvern fuzionat, pentru că vreau ca atunci când partidul liberal va pune chestiunea modificării Constituției să nu aibă decât un singur adversar. Și e bine ca acest guvern să vie cu un ceas mai devreme, pentru că astfel va pleca cu un ceas mai devreme. Voci: Cu două. K.Diamandi: Cu două și vom veni noi cu trei ore mai devreme. . Nici partidul conservator-democrat n’are program în afară de comisiunile și sub-comisiunile ce le-a făcut; nici partidul conservator, în afară de Instituția guvernatorilor , n’are alt program. Este, deci în interesul lor, cum ambele n’au program, ca să facă fuziunea cu un ceas mai înainte. Am zis: D. Diamandi vrea să propue un amendament. D.Ferechide. La discuția pe capitole. Ședința se ridică la orele d și jumătate. Azi, va vorbi d. Take Ionescu. I. li J. Jlamandi J. ap&rut: ALMANAHUL zrarului ..Universul“ * ✓ Pentru asul £@11 —• Afara, de o bogată materie calendaristicii, almanahul conține articole alese de literatură, poveștii, jocuri, etc. etc. Este o publicație distractivă și de mare folos. Se vinde numai cu 35 BANI EXEMPLARUL •și se găsește la librari, la vânzătorii de ziare, și la toți depozitarii de ziare din țară. PRINDEREA unei bande de hoți din județul Dolj Craiova, 23 Noembrie. De mai mult timp se comiteau însemnate furturi în oraș fără a se putea da de urma hoților. S’au organizat patrule puse sub conducerea câte unui ofițer de poliție, cari să cutreere orașul în timpul nopței. Dar pentru că bănuelile poliției erau că hoții se adăpostesc în comunele din jurul orașului și a format astănoapte o poteră de sergenți de stradă și jandarmi rurali, însoțită de unii comisar Al. Stănescu, Stănculescu ,comandantul sergenților și ofițer Bădescu. Potera a călcat locuințele celor bănuiți în comunele Podari, Livezi, Glodu și Gura Văei, arestând pe Vasile Ion,Dumitru Constantin, Gheorghe Grigore, Anica Simion Panait, Ion Simion Panait zis Albanos, Gheorghe Nicolae, Ion Vasilică și Const. Ion. La casele lor s’au găsit, adevărate depozite de vestminte, lucruri de valoare, și de-ale casei. Numiții au fost aduși la poliție, unde s’a Început instrucția. S’a constatat că mare parte din lucrurile găsite la el sunt furate din județele Gorj și Mehedinți, iar lucrurile ivirile din Craiova erau trimese de către numiții unei bande din județele arătate, cu care ei erau în legătură. Prin mijlocul acesta, ei vindeau mai ușor obiectele furate. In acelaș timp s-a constatat că ei sunt niște vechi pușcăriași și că unii aui de făcut diferite pedepse, la cari au fost condamnați pentru furturi comisa în jud. Olt și Romanați. Sunt indicii sigure ca, tot ei sunt aniorii furturilor comise în timpul din mmă in județul nostru.,, inaugurarea muzeului iconografic Eri, la orele 11 dim., s’a facut la Casa bisericilor inaugurarea muzeului iconografic și de obiecte bisericești. Au asistat la această inaugurare d-ni Haret, ministrul instrucțiunei publice, I. Kalinderu, C. Istrati, Procopie Demetrescu, A. Simu, profesorii universitari Onciu, M. Dragomirescu, Tanoviceanu, Bogdan, Miculescu, Bi~auu, deputații Alimăneșteanu,, Pătrășeanu, I. P. S. S. Mitropolitul Primat și Mitropolitul Moldovei, Episcopii Dionisie al Buzăului, Ghenadie al Râmnicului, Nifon al Dunărei-de- Jos, arhiereul Meletie Constănțeanul, arhiereul Theodosie Ploeșteanul, arhimandritul Scriban, Teodoru, secretarul ministerului de instrucție publică, Șt. Sihleanu, M. Popescu, administratorul Casei școalelor, dr. Botescu, G. Adamescu, V. Atanasiu, Ionescu, directorul învățământului secundar,, Brătilă, directorul învățământului profesional, N. Demetrescu. Pascal, sub-directori ai ministerului de instrucție, artiștii, pictorii și sculptorii : Vermont, Costin Petrescu, Epăthe, Verona, Strâmbulescu, Serafim, Storck, d-na Cuțescu-Stork, arhitecții Mirea, Antonescu, Mihăescu și d-nela Grecanu, Aihmăneșteanu, Simu, Adamescu și Istrati. D. Gărboviceanu, administratorul Casei bisericilor, luând cuvântul a făcut istoricul Casei bisericilor, arătând progresele ce le-a făcut și cum a lucrat la restaurarea, renovarea sau conservarea diferitelor monumente bisericești. Arată cum s’au colecționat fotografii, planuri, acuarele și cum nu s’a cercetat decât numai o parte mică a țărei. Doi bursieri ai Casei Bisericei studiază pictura bizantină la Veneția și Ravena, apoi vor continua studiile la Sf. Munte. Casa Bisericei lucrează apoi la o secție de iconografie, pentru a trimete in sate icoane frumoase și extine. A hotărât de asemenea să se fotografieze obiectele bisericești de la mănăstirile Neamtu și Secu, spre a se forma un album. Scopul general al Casei Bisericei e de a pune la îndemâna pictorilor elemente bisericești, să păstreze apoi mărturisirile istorice și artistice ale neamului nostru, până ce se va înființa odată marele nostru muzeu național. D-sa mulțumește d-Lui ministru Haret pentru încrederea ce i-a acordat și pentru căldura cu care l’a ajutat, cum și membrilor comisiunei monumentelor istorice. D. Hard, ministrul instrucțiunei publice, spune că rar au loc asemenea serbări în țara noastră, dar că dela un timp încoa ele s’au înmulțit. Există în prezent o mișcare artistică, care pe vremurî se stinsese. Ajunsesem să nu ne mai dăm seamă de bogățiile artistice ale trecutului nostru, înainte se proceda la prefacerea monumentelor, dar numai spre a le desfigura. De câțiva ani încoace căutăm să salvăm bogățiile rămase. Nu avem palate și case vechi, avem însă clădiri, bisericești, odoare și diferite obiecte. M. S. Hegele a atras atenția încă de acum 1îă ani asupra bogățiilor noastre artistice și restaurarea catedralei de la Curtea-de-Argeș s’a făcut din îndemnul sal. „Veți vedea, spune de miniștrii Haret, colecțiunile strânse de Casa Bisericei și vă vet minuna de simțul artistic ce-i posedau strămoșii noștri. începutul e destul de frumos, cunoscându-se greutățile lui și acum vom merge mult mai repede, căci avem oameni pricepuți ca vi ne ajuta. Totul însă nu e decât o pregătire în vederea marelui muziu național, a cărui lipsă o simțim și care trebue înființat cât de curând. In țara noastră avem multe alte bogății istorice, ca cele descoperite la T.-Severin. In Adam-Klissi și trebue să le păstrăm pe toate. D. I. Kalinderu, președintele comisiunei monumentelor istorice, după ce arată că tot ce s'a făcut, in direcția aceasta se datorește d-lui Haret, spune cum mănăstirile și bisericile, cum și odoarete tot se datoresc voivozilor și domnițelor noastre s amuțește și de solicitudinea ce Suveranii noștri au umfitat pentru bisericile din țară. Face apoi un scurt istoric al artei bizantine, cu care a strâns legată arta noastră bisericească și termină urând Casei Bisericei isbândă In urmi, toți cei do fații au vizitat sălile în cari se află expuse diferite icoane , odoare ce formează muzeul Iconografic. Victor Anestin Din isprăvile banditului GH. IGNAT Un sătean din Broscâuți (Dor’ohoî), terorizat de bandit, se îmbolnăvește și moare după o săptămână Dorohoî, 22 Noembrie. Acum 10 zile, Ion Tarabonceru din Broscăuți, om în toată firea, în varsă de 30 ani, voinic și zdravăn, venind de la un drum acasă, cade bolnav la pat și după o săptămână de chinuri, își dă sufletul, înainte de a muri, Ion Taraboncera, în momentul când era liniștit și nu aiura istoriei următoarele, familiei sale și tuturor acelora ce erau în jurul lui. Având afaceri de regulat, Taraboncera plecă din Broscăuți în săptămâna premergătoare boalei sale, apucând pe jos pe șoseaua Vârful Câmpului. Se înserase când Tarabonceru se întâlni în drum cu un necunoscut al sau, Cabiniuc, care oprindu-l, il întrebă încotro merge. Cabiniuc, după un timp de gândire dete lui Tarabonceru un petec de hîrtie, spunându-i că de va întâlni în drum un om care va căuta să-i facă vreun rău, atunci să-i dea acea hârtie și nu i se va întâmpla nimic. Se despărțiră și fiecare apucă pe drumul său. Se înoptase de-a binelea când Taraboneeru ajungând în apropierea pădurei de lângă sat, un om înarmat cu pistoale și cuțite îi eși înainte. Intinzând pistolul asupra lui Taraboneeru, care încremenise de frică, necunoscutul îl somă să-i dea avutul, dacă vrea să scape cu viață. Taraboneeru își aminti de vorbele lui Cabiniuc și dete necunoscutului petecul de hârtie. Ca prin farmec, necunoscutul își schimbă atitudinea și lăsă pistolul în jos. —Du-te acasă—spuse el lui Tarabonceru — și mulțumește lui Dumnezeu că ai scăpat vin din mâinile lui Gheorghe Ignat!... Cum veni acasă bietul om, din cauza teribilei spaime prin care trecuse, căzu bolnav la pat și o duse într’un delir nesfârșit iar după o săptămână încetă din viață.» Cine e banditul G. Ignat, nu mai e nevoe să arăt. Cititorii cunosc nesfârșitele isprăvi ale acestui temut bandit care, dezertând din armată și fiind condamnat la 5 ani închisoare, a izbutit să evadeze din închisoarea militară Galata din Iași. Adăpostindu-se ziua prin pădurile de lângă Vârful Cîmpului, Hănțești și Zvoriștea, vajnicul banditese noaptea înarmat, aținând calea drumeților, schingiuindu-i și jefuindu-i. Numeroși negustori cari se duceau spre Burdujeni, oameni de pe la sate și în fine toți acei cari se aventurau seara prin acele focuri, cădeau victime ale temutului bandit. De repetate ori jandarmii secțiilor din județ au organizat potere pentru urmărirea și prinderea lui Ignat. Totul a fost însă în zadar, deoarece îndrăznețul bandit opera cu atâta iscusință, îndepărtând urmele încât făcea imposibilă prinderea sa. S’a organizat din nou o poteră puternică de jandarmi și poate că de astă dată Gh. Ignat va pututea fi prins Bruno 1