Universul, iunie 1911 (Anul 29, nr. 147-176)
1911-06-10 / nr. 156
VINERI, 10 IUNIE 1811 I Aparate de făcut șire „BRITANIA“ | S — Cele ituBx pszrfecíioneta „Mrevei CXJBtXAJK** înlăturând toate defectele celorlalte existente — S S îflTTpi^ f fffsT I? fhTI^ îl^ fflSO 1 ?Ir* până la 200 metri lungim», de «rl c* lățime și inâlțime I 1 Ini ¥ á.fl^ 1 iii iiM lril IjMyiiMA Cea mai mare simplicitate, toate manevrările se fâcându-se cu un singur mâner. Amble Cabluri merg deasupra șirei zile nu se ascază frecându-se sub șiră pe pământ. Afară de această se transportă toate paeie, putându-se lucra chiar cu 2 tăișuri I mmmmmmm §arggll@ pestfin soliditate și bună functionare ! De vânzare 1q Societatea Io Comandită WEIL. JOSEPH . CSEnevree V., StraÄ`, 6.jafi.a.3,can. S.lângă biserica rusească) . Reprezentanți în provincie : VICTOR AL. MACEDONSKY, Briila, Butev.Cuza 67; M. ft GLUCKMAN, Craiova, str. Cogalniceanu 1910; D. DEBOVEANU, T.Maguree, Banca Plugarului, Caracal; Albert Spirdler, T.-Ssysi’il; Simon Bornstein, Siäfifja; Ing RDSBaK. öoríialu pluguri cu Awns m. . , WFWWMW,S Ä íí 1 Originale mlilflll m Breslau mi 7 y — Mașini m Abnr Bupra-mcalzft, Brevetate — Special aranjate pentru Combustibil de io ac, precum și pentru Lemne sai Cărbuni ==r Imcomgsara MI Superioara s= Eu Capsoiiaiaa enomä Isarai; Felul arătare! Soliditatea materialului» Eccuasnia se combustibii P unsoare, Ușurința in confacere, etc. Devizuri amănunțite si ori ce alte deslușiri se dau gratis la cerere de către: NKI’AHIKINTAINTA Generalit pont in HO d AMA și IfiIJi AKîA Societste A non. p. Omerdal ti« Mașini Ajripoteții întreprinderi Electrice, fost Musfemiu Medles BUCUREȘTI — Strati» BIU esti*Vod& Ht. i~S Filiale: ««AH A - CONSTANTA - CHAIOVA — VA UN A n Singura mașină cărata agricultorul ii poate încredința In toata liniștea recolta, este SECERATOAREA DE OȚEL, cu si făra agaraiul de legal snop cassfics Model perfecționat 1911 (toate de sprijin U proțo p pentru ușurat " ' ' ' o continuă a fi preferată de cunoscători , ușurarea ■*« t&lor». Unică mașină care continuă a fi preferată de cunoscători , corespunde tuturor cerințelor si seceră recoltele in orice stare s’ar afla. Cân«strucțiunea simplă permite să fie condusă de orî C« raunnitoi agricol 10—12 pogoane pe zi secerate și leprat« in mod ireproșabil Soliditat» «tremă. Singurul sistem adoptat de Domeniul Coroanei, ■fernul«'.insp«ie!, Școlile de Agricultură și de toți agricultorii de frunte, precum de imensa majoritate a țăranilor care seceră cu marina. Peste 25.000 vândute în țară. Catalogul, se trimete la cerere gratis și frâng«. Slivr.limil- AGENT dr.portar V. STIJLDECKERs £ — FURNIZORUL CURȚEI REGALE — București, Str. Simionlaa "20.— BRAILA-CRAIOV-BOTOIANI Fabrica de Trăsuri și Laroserie A 0TO&AMJinni BUCOBEȘTI«—Straß® Romáim, 11 Totdeauna 1 2S-2-® Automobile Elegante noi în Depozit R RPR ETENT A NI1 A- AUTŐMÍ) Bl LE LOR MESCiâlifiS și «*>« «m» *«» BIRS ®» SUME — Alohior Sci^pîîîi ConfrijorTeo Renarațiuni — Si3M ® îWie$îgw^%iBey6.^^ MARELE MAGAZIN DE MUZICĂ Jean Feier cm mare rabat — Furnizorul Curiei Regale lui ichmn ca oriunde *1*i - bucurești -CAI EA VIC rOîtO'.l No.54 CemandeE ® afa provine!® s@ et artalaist prompt" Cel mai bun și practic produs eoma Manei la Vii și pomi, înlocui‘șle eu succes piatro vanilia. I ® vismole te lăzi de 12 sticle di LEI 13.75 franc ® © ri ce stație contra bani primiți. FAB1UCA I»E STIODIJLE Vill.WCE iESC” 6. FLO MUZICALE mmmmmmmmmmmmm mm Trilî. Județului Iași. Judecătorul Simlis Ha. 1 la Mir © ^ mirtari . Luni, 13 Iunie 1911, ora 1 ji. m., va avea loc vânzarea maifurilor de manufactură ale faliților Ch. Isr Dreiner evaluate la 134.973 lai 45 bani și Schnürer & fiu, evaluate la 97.805 lei 88 bani. Licitațiile vor începe de la suma de 77.000 lei pentru falimentul Dresner și 81.000 lei pentru falimentul Schnürer, sume oferite până în prezent. Supra oferte, după închiderea licitațiilor nu se primesc.^ Judecător sindic Uhmitrescu Secretar, NedescifrabU. 96 De închiriat imediat HOTELUL și BEILINU V 1ST HATI, Tecuci, computer mobilată, Lumină electrică. Preț convenabil. Adresa proprietarului • E. Istrati. Tecuci. 2007 PRIMĂRIA ORAȘULUI RAVNICIl-VALCEA Se caută băeșiță specială, Băi Hydroterapie pentru trei luni • Iunie, lunie si August, salar 100 tei. 7038 Br. ERAULIE STERIAN Specialist in bode SIFILITICE și IRTERÜE Uschis medie al Efor. Spüalslor civile anunță prin:i. la clientelă că rămâne toată vara in Capitali. Com uit, de la 10-12 a. m. ;1 5-7 p. m. 23 —Str. Stibescu-Vodă — 33 Telefon 25/:0. 82 Primăria orașului R.Vâlcea Sa încunoștiințează publicul că de la 1 Iunie anul curent se deschide in orașul Râmnicu Vâlcea staMlimentul de Băi Sărate și Hydroterapis situat într’un parc admirabil si înzestrat cu tot confortul necesar pentru CEHA CALCEARA având : Putini de faianță. —Diferite sisteme de dușuri — Suni pentru foi de vapori, și o complectă instalatiune de Nidrate răpite și întru chiTturi umede Viata este considerabil de eitină atât la birturi cât și în piață. Excursiuni se pot face în orice împrejurimi, cu trăsuri, drum de fier sau automobili, Râmnicul fiind la o depărtare de 20 kilometri de Băile Govora, la 18 km. de Călimănești, 20 km. de Căciulata, 15 km. de Olănești și 10 km. de Ocnele Mari. Apoi se poate vizita ln iveală ,Valea Oltului“ cu minunatele sale defileuri: „Valea Lotrului“ și Mănăstirile Cozia, Turnu, Horezu, Bistrița, Monastirea dintr’un lemn, etc._______7037 Nutriment complect pentru copii, bolnavi țl bătrâni Conține cel mai bun LAPTE din ALPH se vinde la toate drogheriile și farmaciile din Țară ** | — « ulin ü%«SS »T.E** Lei 2 lbpt. Sam. Uli! ÎSlffAt*“ LOGOMOBILE de S3 cai putere VINDE OCAZIONAL L. Sinigalia București, Calea Rahovei 122 PIAȘTI — Piața Cuza Vodă No. 1 — [coli str. Câmpinei) Dft. IN MEDICINA St. Ookenberg DENTIST De la clinicile dentare din Paris Viena Executa lucrări artistice în email, porcelan și aur. AVIS In ziua de U Iunie cr. .se vinde prin licitație publică, la Co ăești, averea mobilă a defunctului G. Niculescu, care se compune, din: deposit de cherestea, mai multe chile de porumb, pluguri, var, timent, cărămidă și altele cari se găsesc puse în inventări ce se găsește la domiciliul defunctului, cât și in cel depus la Trib. Dâmbovita, Corpul portăreilor. 99 'vind că tot titlul ie e iMsiparti și Cosse cu fila ei De vânzări:’ ia toata famificinia și dregueriile din Capitală » « « ■* « Depozitar: BRUNO-SCHERER eie“. Intrebat de mine ce însemnează aceste vorbe, mi-a răspuns: „Mi-a răpit femeia, mi-a necinstit casa“. Pe&ta puțin a murit 11. Această scrisoare o semnează preotul D. Banescu din Si,Vâlcea, pe care l-am propus ca martor tn ședința S3f- Sinod din 3 Iunie a. c. • P. S. acază ps martora d-na Vasilescu da sperjur ..La hotelul Frascati, unde locuesc aici în București, nu a trimis de cine nu știe această fotografie, care seamănă a fi o copie de pe un registru, în care se citește: „Olimpia Vasiescu, văduvă. A fost disdloHbru un preot, iar după moartea lui s'a stabilit la m-rea Vintrup lemn, la monahia Anastasia Stoenescu, mătușa ei. Data intrării In institut: 7 Mai MAI. Forul practică la spitalul din Si naia, Observațiune. A fost admit<t fără de actele cerute de regulament,fiind nepoata S. Episcop Athanasii de îldmnic“. Pe această fotografie se vede semnăm la „Varlam“, ceea ce arată că e vorba de un act care provine de la institutul surorilor de caritate din București. Și totuși, d-na Olimpia Vasilescu a tăgăduit și acest lucru făcându-se vinovată de pedeapsa ce se cuvine celor cari depun jurământ, mincinos, iar I. P. S. Mitropolit Primat D. D. A. Mirenescu, fiind fată la jurământul mincinos ce a făcut d-na Olimpia Vasilescu și nevoind a mărturisi adevărul, s'a făcut părtaș la imorala faptă a d-nei Olimpia Vasilescu, care a mărturisit neadevăruri. Se impune deci ca Sf. Sinod să sesizeze parchetul spre a se face deplină lumină in privința celor mărturisite de d-na Olimpia Vasilescu, și de martorul Tudoricö Ionescu, așa precum am și cerut Sf. Sinod la 3 Iunie a. c. Cor,aluziunile celor de mai sus se impun dela șina. Se vorbește iar de d-ra Constanu tinerea ,,T. P. S. Mitropolit-Primat D. D. Atanasia Mironescu, a recunoscut că corespondenta de pe cuponul de mandat postal, prezeitat și dispus de d. farmacist 8unda., este a I. P S. Sale declarând in acalaș timp că cei 60 Icî, au fost trimeși la Paris d-rei Maria Constantinescu. Dacă avea de făcut un act de binefacere, pentru ce s’a sfiit de a-și semna propriul nume? Cerelațiune este între un asemenea act și aceste expresiuni din corespondență : „Ai șters acum orice amintire de trecut“ ? Pentru ce însuși Pavel Făurar, interpusul, vorbește despre o a III-a persoană, care a cumpărat căsuța d-rei Maria Constantinescu . În acea persoană s’a recunoscut pe sine însuși L P. S. Sa. Cuvintele din acea corespondență : „bî’aî fost vrednică cu o ai (căsuța) precum n’aî fost viaduică da cine ti-a dat-o“, nu se referă dacî la însuși L P. S. Sa, care a declarat că a dat baniî pentru cumpărarea căsuței . În această privință, sunt cunoscute din presă categoricele mărturisiri ale d-rei Maria Constantinescu și ale d-lui C. Constantinescu, pa care i-am cerut ca martori prin actul meu prezentat S-tulul Sinod la 8 lunii a. c. I. P. S. Atanasie Mironescu aduce în scenă pe un nepot al I. P. S. Sale, despre care a mărturisit că ar fi murit. I. P. S. Sa a mărturisit și d-lui Sinod că știa de relațiunile amoroase dintre nepot și d-ra Maria Constantinescu, căreia i-a cumpărat căsuța și-i dădea ajutoare în numerar. Apoi dacă este așa, cum se potrivesc nepotului uari aceste expresiuni din corespondență : „Ai șters acum orice amintire de trecut“ ? Cum este explicabilă această manifestare de sentiment al. P. S. Sale, In locul decedatului nepot al L P. S. Sale ? Chiar dacă s’ar admite interpretarea ce o dă I. I P. S. La acelei corespondente, că ar fi ajutat cu știință pe nepotul I. P. S. Sale să trăiască in nelegiuire cu d-ra Maria Constantinescu, I. P. S. Sa nu și-a dat seama de cursa ce singur și-a întins-o. Căci iată ce poruncește canonul 86 al Sinodului al 5-șe«selea ecumetrie * „Cei ce adună curve spre vătămarea sufletelor, și se hrănesc, de ar fi clerici, să se afurisească și să se caterisească hotărâri ; iar de ar fi mireni, să se afurisească“. Și I. P.S. Sa a hrănit, cu știință, precum singur a mărturisit, în Sf. Sinod, pe o femee care trăia în adulter cu nepotul I. P. S. Sale. Prin urmare și din acest punct de vedere imoralitatea I.P. Sfințitului Mitropolit Primat D. D. Atanasie Mironescu este pe deplin dovedită, și încă intri un chip atât de înfricoșat. Deci mă întreb Ce inimă de păstor și ce fel de curaj a avut I. P S. Sa ca să se ducă lucrurile până aici spre loiala scandalizare a binecredincioșilor creștini și spre necinstirea sfintei noastre Biserici? Nu ou sunt vinovat de toate aceste, căci cu durerea un suflet am fost silit să procedez așa pentru dovedirea adevărului de atâtea ori tăgăduit de I. P. S. La care era dator să scutească Biserica și neamul de această nemaipomenită rușine. Conștiința demnității mele de Episcop nu mi-a putut îngădui să tac când asemenea fapte se concentrează în persoana celui mai înalt Erarh al Bisericei noastre și care au fost și sunt trâmbițate de atâta vreme, în toate părțile și în toate straturile ociale. Insistența I. P. S. Sale de a sta la judecată întriun asemenea aroces, spre publică scandalizare, îl face de o mie de ori mai vinovat de emil îl fac chiar faptele morale și sacrilegiul, pe care le-a săvârșit. Plagiate! Trecând la plagiat, P. S. Euscop spune următoarele: „Probele materiale pentru plaiat le-am produs, dapunându r pe biuroul S-tulul Sinod. Plaiatul comis de 1 P. S. Sa estealificat de Sf Ioan Gură de uz în Tratatul despre preoție area V § 19 ca hoție, zicând Când predicatorul amestecările sale cuvântări gândiri date a lumină de către alții ,el sufere mai mare umilire decât cel din urmă dintre tâlhari. Numa ănuiala că a plagiat este îndeauns spre a-l trata ca pe un pnrins în flagrant delict de furii .■ag“. Plagiatul fiind un furt literar, canonul 85 al Sf. Apostoli pedepsește pe clericul făptuitor gu depunerea sau caterisirea, ca și pe cel prins în curvie și in călcare de jurământ, în anul 1905, I. P. S- Sa. In raportul înreg. de Sf. Sinod la No. 171, acuza pe d. dr. C. Chi*riceacu, fostul director al tipografiei Cărților bisericești, că a comis un .curs literare prin faptul că și-a pus numele în vignetele dela sfârșitul cărților de ritual, cerând S- tâlul Sinod să-l destitue. 1. P. S. Sa, într’o ședință mai de anii trecuți a Si Sinod, a protestat energic că licențiatul în teologie d. G. Bobicescu făcuse și publicase o traducere care mai fusese publicată în românește, și nu avusese cuvinte cu deajuns ca să vestejească lucrul și să ceară pedepsirea, pe când 1. P. 8. Sa plagiase „Morala pentru copii“ și o tipărise in 1899, după ce o asemenea carte mai fusese tradusă și tipâritâ în românește la 1856 In Craiova de G. Panaiotescu sub titlul: „Moralul copiilor compusă de Kampe ,amicul Anerimei". St* vede deci că I. P. S. Sa căuta să pedepsească în alții păcatele ce sunt cu prisosință în I. P. S. Sa. In scrisoarea I.P. S. Sale către d. Theodorian-Carada, pe care am depus-o ori pe biuroul Sf. Sinod, căutând să-și justifice plagiaul, îndrăznește să necinstească pe unii Sfinți Părinți numindu-i plagiatori și declarând că, deși plagiator, se găsește în „bună companie“, ba încă declarând că I. P. 8. Sa „nici măcar n’a plagiat ca dânșii“. Pe un om care a plagiat din cuvânt un cuvânt 2 opere străine și sa exprimă in felul acesta îi las la aprecierea și Judecata Sfântului Sinod. Mitropolitul cere cuvântul Se făcuse orele 11 și jumătate. P. S Episcop «l Romanului era foarte obosit și a cerut Sinodului sâ-i îngădui ca să întrerupă cuvântarea și sa continue azi dimineață. In fața acestei cereri, s-a sculat Mitropolitul Primat și adresându-se Sinodului, a spus: „Dacă P. S. Sa este obosit și nu poate continua, atunci vă rog să-mi dați mie cuvântul ca sa răspund la acuzările privitoare la erezie și imoralitate. V. Arion, ministrul cultelor, a atras atențiunea I. P. S. Sale și Sinodului că aceasta nu se poate, deoarece până ce sm termină Episcopul de Roman, nu poate interveni altă apărare. De altfel, d. ministru a arătat că și nu procesele civile, nu se dă cuvântul altei părți, până ce nu termină aceea care l’a avut întâi. P. S. Episcop al tiomanului, luând din nou cuvântul, tot odresă Sinodului, zicând: „Deși sunt istovit, totuși—dacă e vorba să mi se ia cuvântul și să se dea I. P. S. Sale Mitropolitului Primat înainte ca eul să fi terminat, prefer să continuu și sa renunț la amânare, chiar dacă ar fi să mă sfârșesc aici". Sinodul, după o scurtă deliberare, a respins cererea I. P. S. Sale Mitropolitului Primat și a hotărât ca desbaterire să continue azi dimineață când va vorbi tot P. S. S. Episcopul Romanului. DERAIAREA DE LA TULUGI Un mortist îi răniți Focșani. 7 Iunie. Eri în dreptul stațiunei Tuiuci, trenul societăței „Tișița“ cu un mare număr de vagoane a deraiat la punctul Țipirig, de lângă Soveja. Mecanicul trenului, Rafael Ciumărea, a fost omorât pe loc, iar trei frânări sdrobițl îngrozitor. Cauzele sunt terasamentul slab și lipsa unui personal care să inspecteze starea liniei. ANIVERSAREA BATAUEI DE LA COLIN Din Brașov ni se scrie: Regimentul 2 de infanterie „Împăratul Alexandru al Rusiei“ compus in trei părți din români a serbat Duminecă, 5 c. a 154-a aniversare a bătăliei glorioasa de la Colin (Boemia) tu care a repurtat o victorie strălucită asupra regelui Prusiei, Frederic cel mare. Dimineața soldații, după confesiune, au asistat la serviciul divin. Soldații români s-au dus la biserica gr.-or. din Cetate, sub comanda căpitanului P. Bârsan și în frunte cu muzica militară, care a executat diferite cântece naționale românești. Serviciul divin a fost oficiat de protopopul militar Fizeșianu, asistat de preotul N. Merețiu. A mai asistat și o delegațiune de ofițeri, în majoritate români, din reg. 2. Părintele protopop Fizeșianu a ținut apoi o frumoasă cuvântare în care a arătat rolul strălucit ce l’a avut acest regiment în bătălia de la Colun. După terminarea serviciului divin au urmat festivitățiln cazarme. La orele 12 jum. s’a dat un banchet ofițerilor regimentului, la care au luat parte generalul baron Zuccaliu, comandantul brigadei, și protopopul Fizeșianu. S’au ținut numeroase toasturi. MIȘCAREA POLITII S * "următoarea mișcare s'a făcut în poliții: Poliția Capitalei: D. Gh. Tunea, sub-comisar cl. IlI-a, innaintat subcomisar cl. 11-a. D. C. Mavnchi, numit subcomisar cl. IlI-a. Gara Ciulnița. D. C. Gh. Marinescu, subcomisar cl. IlI-a la Călărași, subcomisar cl. I a, șef al poliției. Ploești. D. R. Georgescu, subcomisar cl. 111, înaintat subcomisar cl. 11-a; D. C. D. Popescu, numii subcomisar cl Ill-a Tulcea; D. C. Brătescu numit subcomisar cl. IlI-a. Iași; D. N. Macarie, subcomisar cl. 111-a, înaintat subcomisar c 1. II-a. D. I. Andriescu, numit subcomisar cl. IlI-a. T.Măgurele, D. V. Constantinescu, subcomisar cl. II-a. Roșiorii-de- Vede, D. C. Gheorghiu, subcomisar cl. III-a. Oltenița: D. V. D. Coicuiescu, subcomisar cl. II-a, revocat din funcțiune. Cota valorilor la Bursa Ai» București Hneuro-H, 4 Tuni», Imprumuuri de Stat române;rev0 5a/8án 1994 internă lei 10IVî-1 ’ ; idem â °/9 Smpr.35 mii din ■ 803 lei 101 *; id. 4% de 335A ulii. Interne 1. 9V*/n QN1** ; dam de 50 filiVmavr ISI? 16* 9 V 94*/ ; id 46/a da 274 mii, din 1890 lei 9,397 —: id. 4 «/, de 45 mii, din 1891 lei 9 07,9 '/,, id 4*A* dH2Q mi! din 1394 l eî 9 >’°‘!7s, idem 4 ®/9 da 90 mit, din 1890 tei 9 V1 1 A; idem 4 »/o de ISO mii. din 1898 le 931/9'’ , , id m 4 °/» de 100 iBÎljpaus din 1905 efia A fi 0 9 id m 4% convertită din anul 1905 lai 937?>-incl.: id 4% da 7Q milmane din 19**8 de 0 t'/a, idem 4 <*/„ împr 198 mit, din 1910 IM 9 :*>9 >/.. idam renta amori, pantru cump rne de păduri CNENITUL județean și consunul ?>6/9 (ai tin.iu idM 4>/? cu IM 90 ’iS-ineb.. obligatiuniie Grad. viticol 9 V»’7"^ OBLIGA» 11I-IF. cont. Bucu»’e*U 10/ rin. (903 i ;"0-l id. 4% din anul 1906 lei W"/« 7.1 id. 4 °/0 din 1910 lei 1.8.—«87.80; ui* 5% din anul 1910 IM 67 07971 ; id . comunale Craiova 5% 4 UI 1905 I?1 9i — hujti ; id.com.Cocști */« din 1900 1«197»/4 ; ulim com. Iași din lflflBUjow.roH/.; id.1910 lei 9.1/4941/,. I’OiV ClAltE rurale 5 •/• ,l* !0t "it II, ii ie/9 |ni 9 / 1 p. L HNA.M. București 5 */• W/ 101 MMOl.tiu; io« ii urtmne Uși Id OSY^Oí.CO'/MBi'murib Unt Rit'ral#Go/fli. to;'i/r mgi/ț; oblig Ua« roerrida com din Bucuresti lei 9'*Á8'/jotiiist soc. anonim* romane a caeí farai Busau-NobolafU 1 ® 1071 „—pat. , ACTI UM: Baue* NalopaU áfiüuriuiți* ; Casa Rurală 6%— incii. ; Banca Agricolă 534—înfb .: Bank of. Romania Ltd. 237—23>; Banca de scont din București 145— 142 ; Banca Marmorosek-Blank A Colai 012—910; Banca de Credit Român 863-858; Banca Generala Română lai 2010—2000; idem emis [] —. , Banca populară din Pitești 240; Loc rom. tramv*eior București, 070 —; Loc. anonimă Hora, «Speranța» 570—160 ; Banca Româneasca 370»hrib.; Banca tbovincfi SOCIETĂȚI de VSIÜURARE: Societatea n.j.-ia-România iei Id2 î ncl.; Nationals 9*1 122y 1218; Generala Ul 1260-1250. SCI1SIII: Cek Londra 1. 25.27V. S.221/«: cek Paris 99 92V,99-72'/,: :*k Birlic: lei 123.75 - 123.51». :ek Viena 105.97' o—105.07'/,. cek delaia 99.45—99 25 MOXKIHî - Napoleon lei 2.L 10.0S .comuna austriacă lei 1.05*/«: .15 rut»la :m uSrice lei 2.69 2.68. Sr.O.VTI ll ?i .WAASUI Tranes Națională, «cont 5 °/»; idem .van*. pe d.^i, 5*/,»/, Casa de dep.vane, pe php. 6. Zota valorilor române la but* »de străine Brim, 1 lupi«. _ Hanta &e/;impr. 185 mii din 1903 mărci 102 3n; nL m 4e/BSmpr- 50 «ni, in 1889 mărci 92.76 ; id. 4»(eimpr. 174 mn. din 1890 mărci 1*'110* id 4s/» mpr. 43 mil, din 1891 mărci 68 20 , 0.4% împr.120 mil, din 1894 mărci 1R.Ro; idemV4% împr.*0 «mil. 1896 mărci 92,30; irtexa 4 °/0 împr. ISOnail. din 1898 mărci 92.5u; id. 4*/0 conv. 'in 1905 mărci 93.50 ; id. 4 °/, s«ria 4. și 13, d« 100 mil. din 1009 mărci 18 vi>; idem 4 */» impr. 70 nail.Ai» 908 uiărci 92.80 ; idem 4c/p_ R»pr. •2S oul din 1910 uiărci 92.25; în aris. 7 luni*. Riala română 1890. 95.20; renta :dv. 46/. I. —. noul impr. rom. 905, 94 ftO; renta rom. din 1910 cu I«/., fr. 08.—, Triest, 7 lume. Acțiuni nada-Iiomânia, cor, 1200; d. Naționala cor. 1215, ud. Generala lor. 1250 Cursul schimbului pe piețele străine InchulBi>ad»la 7 Iunie. Viena: schimb Londra 240.075; d. Paris 94.85; id. Berlin 117-50; 4. Amsterdam 198 75; idem Belgia J4.93; id. Italia 94.50, Berlin: schimb Amsterdam (69.05, dem Belgia 80.35; id. Italia 80.50; dem Londra ; 20.40 id. Paris 80.75; d. Bl velin 80.75; id. Viena 84.973. Paris: echitnh Londra 25.31; id. igiena 105.25; id. Amsterdam 309.43; dem Berlin 123.68 ; id. Belgia 'lie, wrdere; idem Italia 6/t6 pierdere; dem Elveția prima '/ia- Londra: schimb Paris 25.17'/.2; id. Seriin 20.04; id. Amsterdam L-’.Oí. COTA ©lilám©! TOATE PREȚURILE SUNT DATE EN LEI PE 109 UCR. Chicago, 7 iunie, 1tafi Iulie 1712 urc. 0.23 ,1 Septembrie 1710 » 0.23 « Decembrie 1758 » 0.26 porumb Iulie 10.S! » 0.26 » Septembrie 1110 » 0.28 « Decembrie 1184 » 0.24 New-York, 7 Iunie, itâij disponibil 18.50 arc. 0.19 » Iulie 1843 » 0.16 « Septembrie 18.28 » C 16 » Decembria 1891 » 0.23 Porumb disponibil 12.03 » 0.28 » Iulie 12.— » 0.23 » Septembrie —.-----------.— » Decembrie -------------Paris, 7 iunie: Stafipr.Iulie-August 7.5.80 urc. 0.10 « • Sept -Dec. 24 90 » 0.20 [iitiS » Iunie-August 31 55 » 0.15 » » Sept.-Dec. 33.85 » 0.10 Ulei colza Mai 65 50 ------.— » » Iunie 0«.—* » 0.25 » » Iulie-Aug. 66. • sc.ld.0.25 » » Sept.-mbrio 67.— » 0.25 Liverpool, 7 iunie. Grâu pr. Iulie 2176 urc. 0 14 » Octombrie 21.49 » 0.21 Porumb Iulie 13 18 » 0.07 i> Septembrie ifi 73 » 0 14 Budapesta, 7 Iunie. Grâu Octombrie 25.5 urc. 0 31 Secară Octombrie 19.77 » 0 66 Ovăz Octombrie 17.45 » 0.04 lorumb Iulie 45.19 » 0.16 Iupiță August 29 02 « O.H) Berlin, 7 Iunie. Grau Iulie 25.25 scăd.O 18 » Septembrie 24.28 0.12 Secară Iulie 20.57 » 0.03 » Septembrie 20.45 » 0.09 Porumb Iulie —.--------—.— » Septembrie —.----------.— u m crmomen DIN LONDRA 'Știri telegrafice comunicate de mun. industriei și comerțului Londra, 7 lume. Deschiderea. Cu fermitate, închiderea: Grâul susținut inactiv. Porumbul susținut. Un vanor a vîndut Fosan cu 13.50 fr. pe 100 kgr., la predarea 15 Iulie—August. Orzul, ovăzul neschimbate. Liverpool: Grâul 18.02 frs. sula kgr. pr. iulie » 18.75 » » » » Oct. Porumb 13.23 fr. sula kgr. pr. iulie » 13,82 * » » * Sept. FASTOmIM LA CONSTANȚA ȘI BEAH.A Constanța. / Iunie. Grau 80-31 te. c. sfcr. 17#20 ». 73-79 » 4»/a „ „ l*3-20 >? >175-76 » 5% „ —— Porumb 19 ” l.25 Orz H.45 Ovăz 10.40 secară Fasole t_ Mein _ Naveta „— _ Brăila, 7 Iunie. Grâu kgl. 1% c. Btz. 17.30 " I^"/O « 4% C. „«70 D" 15,7b „ fity, „ „ 15.30 Porumb 11.40 Orz 12.10 Ovăz 11,70 Secara 1120 Fasole 21,50 Mei ii —— 0, Praful oficial al createlor la Brăila, pe ziua de orî. Mercuri, 6 iunie 1911. Uiiu nou (73 kgr. la NII.) 2% corpuri 17.30 Cnnii nou (77 kgr. la Hl.) 3tya corpuri str. jj Grafi vechi (78 kgr. la Hl.) 3 °/0 c. 17.00 Uiiu bun curat (30 kgr. la Hl.) ■ 1 °/* c. etc. 13.50 Uiiu vechi mijlociii (77 kgr. la HI.) W/1 C, str. 17,$0 Gufi vechi amestecat,(75 kgr. la H|.) 10'/o c, str.7,10 Secara la calitate (74 kgr.la HI). 12.80 $»cara a II-a calitate (73 kgr. la HI.) 12.60 Ora 4« toamnă (64 kgr. la HI.) 12.90 Ora de primăvară (60 kgr. la m.) 12.50 Ora nou (59 kgr. la țr.) 3*6 corpuri str. ii.șo Ovăz (45 kgr. la HI.) 12.— < >via noü 1*2 kgr. U HI. 5% corp, str. 10.75 Porumb racht pros. galben (77 kgr. la HI.) 11.90 Porumb cincuantus vaehi(80 kgr. la HI ) 12.70 Porumb colorat (78 kgr.la HI.) 11.90 Porumb nou comun (73 kgr. la Jr.) 11.40 Fasole comuni 22,00 Maiculi— Koka nouă în G.— N'nota 25, “T": 1'corurile sunt case plătite In Bursa Brăila. O circulară a unui ministru de interne U, ministrul Io ünterne, a dat o circulara d-lor prefect de județe cerând mic diferite date asupra starea comunelor, a personalului administrativ și a mișcării economice dala sate, necesare la întocmirea reformei administrative ce va fi prezentata Parlamentului la toamnă. Spiritul in care se va face această reforma, este spre o largfi descentraliara administrativă. In vederea acestei descentralizări, d. ministru de internă cere dim* prefecți ca să lucfruisi secțiuni in toate comunele din județile respective și șfi Ințilice în «Rapoarte »e la vor trimite care o starea financiară și economică a comunelor, care e raportul intre bugetele comunelor si starea lor materială, care e gradul de pricepere, sârguința și moralitatea personalului administrativ; ce dădui s’au făcut din diferitele împrumuturi contractate de comune și dacă sarcinele comunelor sunt in raport cu resursele lor și cu numarul populația; ce lipsuri se constată In legiuirile contanale și județene, care e situația cooperativelor sătești și băncilor populare, cu precizarea neajunsurilor și a foloaselor ce le aduc băncile și cooperativele populației rurale. In același timp diiî prefecți mai sunt invitați sa cerceteze și să raporteze dacă starea rea a bugetelor diferitelor comune se datoreșsc cotelor prea grele ce au de plătit Statului și județelor. Pentru stabilirea cauzei, prefecții sunt invitați să mai trimită rezumate din bugetele comunelor. In același timp d. ministru de interne dâ d-lor prefecți indicațiuni de cum trebue aplicată legea m vocilor agricole. D-sa spune ca muncitorul agricol trebue să fie bine ocrotit, munca lui sa fie plătită cinstit și facă întârziere, după prețurile stabilite în angajamentele de munca. Hrana prevăzută în acela angajamente sa fie de bună calitate, sănătoasă și abandentă, iar măsurătoarea locurilor sa fie exactă, potrivit legilor. Dar totdeodată proprietarii și arendașii să fie asigurați că munca se face la timp și potrivit contractelor. Autoritățile să ia măsuri contra acelora cari momesc pe muncitorii agricoli cu prețuri mai mari, deși au angajamente făcute și aconturi luate în bani din timpul cinei. Hoțiile ezite de tuberculoș. Se știe că s’au înființat patru azile pentru tuberculoși la Bisericani (Neamț), Bârnova (Iași), Nifon (Buzău) și Fetrești (Gorj). Cel de la Bisericani a și fost deschis; celelalte se vor deschide în curând. In vederea unei echitabile utilizări a acestor azile, direcțiunea generala a serviciului sanitar a luat masua de a se întocmi un regulament de administrație interioară. Deocamdată putem da următoarele amănunte asupra conditiunilor în care se va putea face inernarea bolnavilor. Jumătate din numărul paturilor e destinat bolnavilor săraci, cari vor putea dovedi complecta lipsă.Pentru celelalte paturi, bolnavii vor plăti câte 3 lei pe zi. Plata se va face anticipativ pe o lună de zile. Dacă după prima lună de internare va mai fi necesar și bolnavul va voi să rămână încă în azil, părinții, soțul, sau cei cari îngrijesc de el vor face din vreme o declarațiune in această privință, plătind din noul anticipativ, lunar, suma stabilită pentru întreținere. Demnii abonați, cari cer schimbări de adresă, sunt rugați cu insistență să bine-voiască a terimile administrației, odată cu cererea dar și eticheta pe care este imprimată adresa cu care primeau ziarul până atunci, spre a se putea da curs repede cererilor și a nu se întârzia cu trimiterea zâ&mM la noua aâratft. Târgul financiar și comercial prin țara sau trainatate