Universul, iunie 1911 (Anul 29, nr. 147-176)

1911-06-10 / nr. 156

VINERI, 10 IUNIE 1811 I Aparate de făcut șire „BRITANIA“ | S — Cele ituBx pszrfecíioneta „Mrevei CXJBtXAJK** înlăturând toate defectele celor­lalte existente — S S îflTTpi^ f fffsT I? fh­TI^ îl^­ ffl­S­O 1 ?Ir* până la 200 metri lungim», de «rl­ c* lățime și inâlțime I 1 Ini ¥ á.fl^ 1 iii iiM l­ril IjMyiiMA Cea­ mai ma­re simplicitate, toate manevrările s­e fâcându-se cu un singur mâner.­­ Amb­le Cabluri merg deasupra șirei zile nu se ascază frecându-se sub șiră pe pă­­­­mânt. Afară de această se transportă toate paeie, putându-se lucra chiar cu 2 tăișuri I mmmmmmm §arg­gll@ pestfin soliditate și bună functionare ! De vânzare 1q Societatea Io Comandită WEIL. JOSEPH . CS­Enev­ree V., StraÄ`, 6.jafi.a.3,c­an. S.­­lângă biserica rusească) . Reprezentanți în provincie : VICTOR AL. MACEDONSKY, Briila, Butev.Cuza 67; M. ft GLUCK­MAN, Craiova, str. Cogalniceanu 1­9­10; D. DEBOVEANU, T.­Magu­re­e, Banca Plugarului, Caracal; Albert Spirdler, T.-Ssysi’il­; Simon Bornstein, Siäfifja; Ing RDSBaK. öoríi­alu­­ pluguri cu Awns m. . , WFWWMW,S Ä íí 1 Originale mlilflll m Breslau mi 7 y — Mașini m Abnr Bupra-mcalzft, Brevetate — Special aranjate pentru Combustibil de io ac, precum și pentru Lemne sa­i Cărbuni ==r Imcomgsara MI Superioara s= Eu Capsoiiaiaa enomä­­ Is­arai; Felul arătare! Soliditatea materialului» Eccuasnia se combustibii P unsoare, Ușurința in con­facere, etc. Devizuri amănunțite si ori­ ce alte deslușiri se dau gratis la cerere de către: N­KI’AHIKINTAINTA Generalit pont in HO d AM­A și IfiIJi AKîA Societste A non. p. Omerdal ti« Mașini Ajripote­ții întreprinderi Electrice, fost Musfemiu Medles BUCUREȘTI — Strati» BIU­ esti*Vod& Ht. i~S Filiale: ««AH A - CONSTANTA - CHAIOVA — VA UN A n Singura mașină cărata agricultorul ii poate încredința In toata liniștea recolta, este SECERATOAREA DE OȚEL, cu si făra agaraiul de legal snop c­assfics Model perfecționat 1911 (toate de sprijin U proțo p pentru ușurat " ' ' ' o continuă a fi preferată de cunoscători , ușurarea ■*« t&lor». Unică mașină care continuă a fi preferată de cunoscători , cores­punde tuturor cerințelor si seceră recoltele in ori­ce stare s’ar afla. Cân­­«strucțiunea simplă permite să fie­ condusă de orî­ C« raunnitoi agricol 10—12 pogoane pe zi secerate și leprat« in mod ireproșabil Soliditat» «­­tremă. Singurul sistem adoptat de Domeniul Coroanei, ■fernul«'.insp­­«ie!, Școlile de Agricultură și de toți agricultorii de frunte, precum de imensa majoritate a țăranilor care seceră cu marina. Peste 25.000 vândute în țară. Catalogul, se trimete la cerere gratis și frâng«. Slivr.limil- AGENT dr.po­rtar V. STIJLDECKERs £ — FURNIZORUL CURȚEI REGALE — București, Str. Simionlaa "20.— BRAILA-CRAIOV-BOTOIANI Fabrica de Trăsuri și Laroserie A 0TO&AMJ­inni BUCOBEȘTI«—Straß® Romáim, 11 Totdeauna 1 2S-2-® Automobile Elegante noi în Depozit R RPR ETENT A NI1 A- AUTŐMÍ) Bl LE LOR MESCiâlifiS și «*>« «m» *«» BIRS ®» SUME — Alohior Sci^pîîîi Confrij­orT­eo Rena­rațiuni — Si­3M ® îWie$îgw^%iBey6.^^ MARELE MAGAZIN DE MUZICĂ Jean Feier cm mare rabat — Furnizorul Curiei Regale lui ichmn ca oriunde *1*i - bucurești -CAI­ EA VIC­ rOîtO'.l No.­54 CemandeE ® afa provine!® s@ et artalaist prompt" Cel m­­ai bun și practic produs eom­­a Manei la Vii și pomi, înlocui‘șle eu suc­ces piatro vanilia. I ® vismole te lăzi de 12 sticle di LEI 13.75 franc ® © ri­ ce stație contra bani primiți. FAB1UCA I»E STIODIJLE Vill.WCE iE­S­C” 6. FLO MUZICALE mmmmmmmmmmmmm mm Trilî. Județului Iași. Judecătorul Simlis Ha. 1 la Mir © ^ mirtari . Luni, 13 Iunie 1911, ora 1 ji. m., va avea loc vânzarea mai­furilor de manufactură ale faliților Ch. Isr Dreiner evalua­te la 134.973 lai 45 bani și Schnürer & fiu, evaluate la 97.805 lei 88 bani. Licitațiile vor începe de la suma de 77.000 lei pentru fali­mentul Dresner și 81.000 lei pentru falimentul Schnürer, sume oferite până în prezent. Supra oferte, după închiderea licitațiilor nu se primesc.^ Judecător sindic Uhmitrescu Secretar, NedescifrabU. 96 De închiriat imediat HOTELUL și BEILINU V 1ST HATI, T­ecuci, compu­ter mobi­lată, Lumină electrică. Preț conve­nabil. Adresa proprietarului • E. Is­trati. Tecuci. 2007 PRIMĂRIA ORAȘULUI RAVNICIl-VALCEA Se caută băeșiță specială, Băi Hydroterapie pentru trei luni • Iu­nie, lunie si August, salar 100 tei. 7038 Br. ERAULIE STERIAN Specialist in bode SIFILITICE și IRTERÜE Uschis medie al Efor. Spüalslor civile anunță pr­in:i­. la clientelă că ră­mâne toată vara in Capitali. Com uit, de la 10-12 a. m. ;1 5-7 p. m­. 23 —Str. Stibescu-Vodă — 33 Telefon 25/:0. 82 Primăria orașului R.­Vâlcea Sa încunoștiințează publicul că de la 1 Iunie anul curent se deschide in orașul Râmnicu Vâl­­cea staMlimentul de Băi Sărate și Hydroterapis situat într’un parc admirabil si înzestrat cu tot confortul ne­cesar pentru CEHA CALCEARA având : Pu­­tini de faianță. —Diferite sisteme de dușuri — Suni pentru foi de vapori, și o complectă instala­­t­iune de N­­id­rate răpit­­e și înt­­­ru chiTturi umede Viata este considerabil de ei­­tină atât la birturi cât și în pia­ță. Excursiuni se pot face în ori­ce împrejurimi, cu trăsuri, drum de fier sau automobili, Râmnicul fiind la o depărtare de 20 k­ilometri de Băile Govora, la 18 km. de Călimănești, 20 km­. de Căciulata, 15 km. de Olănești și 10 km. de Ocnele­ Mari. Apoi se poate vizita ln iveală ,Valea Oltului“ cu minunatele sale defileuri: „Valea Lotrului“ și Mănăstirile Cozia, Turnu, Horezu, Bistrița, Monastirea dintr’un lemn, etc._______7037 Nutriment complect pentru copii, bolnavi ț­l bătrâni Conține cel mai bun LAPTE din ALPH se vinde la toate drogheriile și­­ farmaciile din Țară ** | — « ul­in ü%«SS »T.E** Lei 2 lb­pt. Sam. Uli! ÎSlffAt*“ LOGOMOBILE de S3 cai putere VINDE OCAZIONAL L. Sinigalia București, Calea Rahovei 122 PIAȘTI — Piața Cuza Vodă No. 1 — [coli str. Câmpinei) Dft. IN MEDICINA St. Ook­enberg DENTIS­T De la clinicile dentare din Paris Viena Executa lucrăr­i artistice în email, porcelan și aur. AVIS In ziua de U Iunie cr­. .se vin­de prin licitație publică, la Co ă­­ești, averea mobilă a defunctu­lui G. Niculescu, care se compu­ne, din: deposit de cherestea, mai multe chile de porumb, pluguri, var, timent, cărămidă și altele cari se găsesc puse în inventări­ ce se găsește la domiciliul de­functului, cât și in cel depus la Trib. Dâm­bovita, Corpul portă­reilor. 99 'vind­ că tot titlul ie e iMsiparti și Cosse cu fila ei De vânzări:’ ia toata fam­­­ificinia și dregueriile din Capitală » « «­ ■­­* « Depozitar: BRUNO-SCHERER eie“. Intrebat de mine ce însem­nează aceste vorbe, mi-a răs­puns: „Mi-a răpit femeia, mi-a necinstit casa“. Pe&ta puțin a murit 11. Această scrisoare o semnează preotul D. Banescu din Si,­Vâl­cea, pe care l-am propus ca mar­tor tn ședința S3f- Sinod din 3 Iunie a. c. • P. S. acază ps martora d-na Vasilescu da sperjur ..La hotelul Frascati, unde locuesc aici în București, nu­­ a trimis de cine nu știe acea­stă fotografie, care seamănă a fi o copie de pe un registru, în care se citește: „Olimpia Vasi­escu, văduvă. A fost disdloHb­­ru un preot, iar după moartea lui s'a stabilit la m-rea Vintrup lemn, la monahia Anastasia Stoenescu, mătușa ei. Data in­trării In institut: 7 Mai MAI. Fo­rul practică la spitalul din Si naia, Observațiune. A fost admi­­t<t fără de actele cerute de regu­lament,fiind nepoata S. Episcop Athanasii de îldmnic“. Pe acea­stă fotografie se vede semnăm la „Varlam“, ceea ce arată că e vorba d­e un act care provine de la institutul surorilor de ca­ritate din București. Și totuși, d-na Olimpia Vasi­lescu a tăgăduit și acest lucru făcându-se vinovată de pedeap­sa ce se cuvine celor cari depun jurământ, mincinos, iar I. P. S. Mitropolit Primat D. D. A. Mi­­renescu, fiind fată la jurămân­tul mincinos ce a făcut d-na O­­limpia Vasilescu și nevoind a mărturisi adevărul, s'a făcut părtaș la imorala faptă a d-nei Olimpia Vasilescu, care a măr­turisit neadevăruri. Se impune deci ca Sf. Sinod să sesizeze parchetul spre a se face deplină lumină in privința celor mărturisite de d-na Olim­pia Vasilescu, și de martorul Tudoricö Ionescu, așa precum am și cerut Sf. Sinod la 3 Iunie a. c. Cor,aluziunile celor de mai sus se impun dela șina. Se vorbește iar de d-ra Constanu tinerea ,,T. P. S. Mitropolit-Primat D. D. Atanasia Mironescu, a re­cunoscut că corespondenta de pe cuponul de mandat postal, prez­eitat și dispus de d. farma­cist 8unda., este a I. P S. Sale declarând in acalaș timp că cei 60 Icî, au fost trimeși la Paris d-rei Maria Constantinescu. Dacă avea de făcut un act de binefacere, pentru ce s’a sfiit de a-și semna propriul nume? Ce­relațiune este între un asemenea act și aceste expresiuni din co­respondență : „Ai șters acum ori­ce amintire de trecut“ ? Pen­tru ce însuși Pavel Făurar, in­terpusul, vorbește despre o a III-a persoană, care a cumpă­rat căsuța d-rei Maria Constan­tin­escu . În acea persoană s’a recunos­cut pe sine însuși L P. S. Sa. Cuvintele din acea coresponden­ță : „bî’aî fost vrednică cu o ai (căsuța) precum n’aî fost viad­­uică da cine ti-a dat-o“, nu se referă dacî la însuși L P. S. Sa, care a declarat că a dat baniî pentru cum­părarea căsuței . În această privință, sunt cu­noscute din presă categoricele mărturisiri ale d-rei Maria Con­­stantinescu și ale d-lui C. Con­­stantinescu, pa care i-am cerut ca martori prin actul meu­ pre­zentat S-tulul Sinod la 8 lunii a. c. I. P. S. Atanasie Mironescu aduce în scenă pe un nepot al I. P. S. Sale, despre care a­­ mărturisit că ar fi murit. I. P. S. Sa a mărturisit și d-lui Sinod că știa de relațiunile amoroase dintre nepot și d-ra Maria Con­­stantinescu, căreia i-a cumpă­rat căsuța și-i dădea ajutoare în numerar. Apoi dacă este așa, cum se potrivesc nepotului uari aceste expresiuni din corespon­dență : „Ai șters acum orice a­­mintire de trecut“ ? Cum este explicabilă această manifestare de sentiment a­l. P. S. Sale, In locul decedatului nepot al L P. S. Sale ? Chiar dacă s’ar admite inter­pretarea ce o dă I. I P.­ S. La a­­cele­i corespondente, că ar fi a­­jutat cu știință pe nepotul I. P. S. Sale să trăiască in nelegiuire cu d-ra Maria Constantinescu, I. P. S. Sa nu și-a dat seama de cursa ce singur și-a întins-o. Căci iată ce poruncește canonul 86 al Sinodului al 5-șe«selea e­cumetrie * „Cei ce adună curve spre vătămarea sufletelor, și se hrănesc, de ar fi clerici, să se afurisească și să se caterisească hotărâri ; iar de ar fi mireni, să se afurisească“. Și I. P.­S. Sa a hrănit, cu știință, precum­ sin­gur a mărturisit, în Sf. Sinod, pe o fem­­ee care trăia în adul­ter c­u nepotul I. P. S. Sale. Prin urmare și din acest punct de vedere imoralitatea I.P. Sfin­­țitului Mitropolit Primat D. D. Atanasie Mironescu este pe de­plin dovedită, și încă intri un chip atât de înfricoșat. Deci mă întreb Ce inimă de păstor și ce fel de curaj a avut I. P S. Sa ca să­ se ducă lucru­rile până aici spre loiala scan­dalizare a binecred­i­ncioșilor creștini și spre necinstirea sfin­­tei noastre Biserici? Nu ou­ sunt vinovat de toate aceste, căci cu durerea un suflet am fost silit să procedez așa pentru dovedirea adevărului de atâtea ori tăgă­duit de I. P. S. La care era dator să scutească Biserica și neamul de această nemai­pomenită ru­șine. Conștiința demnității mele de Episcop nu mi-a putut îngă­dui să tac când asemenea fapte se concentrează în persoana ce­lui mai înalt Erarh al Bisericei noastre și care au fost și­ sunt trâmbițate de atâta vreme, în toate părțile și în toate straturile ociale. Insistența I. P. S. Sale de a st­a la judecată întriun asemenea aroces, spre publică scandaliza­re, îl face de o mie de ori mai vi­­novat de emil îl fac chiar faptele morale și sacrilegiul, pe care le-a săvârșit. Plagiate! Trecând la plagiat, P. S. E­­uscop spune următoarele: „Probele materiale pentru pla­­iat le-am produs, dapunându r pe biuroul S-tulul Sinod. Pla­­iatul comis de 1 P. S. Sa este­alificat de Sf Ioan Gură­ de uz în Tratatul despre preoție ar­ea V § 19 ca hoție, zicând Când predicatorul amestecă­ri­le sale cuvântări gândiri date a lumină de către alții ,el sufe­­re mai mare umilire decât cel din urmă dintre tâlhari. Numa ănuiala că a plagiat este îndea­­uns spre a-l trata ca pe un pn­rins în flagrant delict de furii .■ag“. Plagiatul fiind un furt literar, canonul 85 al Sf. Apostoli pedep­sește pe clericul făptuitor gu de­­punerea sau caterisirea, ca și pe cel prins în curvie și in călcare de jurământ, în anul 1905, I. P. S- Sa. In raportul înreg. de Sf. Sinod la No. 171, acuza pe d. dr. C. Chi*­riceacu, fostul director al tipo­grafiei Cărților bisericești, că a comis un .c­urs literare prin faptul că și-a pus numele în vi­gnetele dela sfârșitul cărților de ritual, cerând S- tâlul Sinod să-l destitue. 1. P. S. Sa, în­tr’o ședință mai de anii trecuți a Si Sinod, a protestat energic că licențiatul în teologie d. G. Bobicescu fă­cuse și publicase o traducere care mai fusese publicată în ro­mânește, și nu avusese cuvinte cu deajuns ca să vestejească lu­crul și să ceară pedepsirea, pe când 1. P. 8. Sa plagiase „Mo­rala pentru copii“ și o tipărise in 1899, după ce o asemenea carte mai fusese tradusă și ti­­pâritâ în românește la 1856 In Craiova de G. Panaiotescu sub titlul: „Moralul copiilor compu­să de Kampe ,amicul Anerimei". St* vede deci că I. P. S. Sa căuta să pedepsească în­ alții păcatele ce sunt cu prisosință în I. P. S. Sa. In scrisoarea I.­­P. S. Sale că­tre d. Theodorian-Carada, pe care am depus-o ori pe biuroul Sf. Sinod, căutând să-și justifi­ce plagiaul, îndrăznește să ne­cinstească pe unii Sfinți Părinți numindu-i plagiatori și decla­rând că, deși plagiator, se gă­sește în „bună companie“, ba încă declarând că I. P. 8. Sa „nici măcar n’a plagiat ca dânșii“. Pe un om care a plagiat din cuvânt un cuvânt 2 opere străi­ne și sa exprimă in felul acesta îi las la aprecierea și Judecata Sfântului Sinod. Mitropolitul cere cuvântul Se făcuse orele 11 și jumătate. P. S Episcop «l Romanului era foarte obosit și a cerut Si­nodului sâ-i îngădui ca să în­trerupă cuvântarea și sa conti­nue azi dimineață. In fața acestei cereri, s-a scu­lat Mitropolitul Primat și a­dre­sând­u-se Sinodului, a spus: „Dacă P. S. Sa este obosit și nu poate continua, atunci vă rog să-mi dați mie cuvântul ca sa răspund la acuzările privi­toare la erezie și imoralitate. V. Arion, ministrul cultelor, a atras atențiunea I. P. S. Sale și Sinodului că aceasta nu se poa­te, de­oarece până ce sm termi­nă Episcopul de Roman, nu poa­te interveni altă apărare. De altfel, d. ministru a arătat că și nu procesele civile, nu se dă cuvântul altei părți, până ce nu termină aceea care l’a avut întâi. P. S. Episcop al ti­omanului, luând din nou­ cuvântul, to­t o­dresă Sinodului, zicând: „De­și sunt istovit, totuși—da­­că e vorba să mi se ia cuvântul și să se dea I. P. S. Sale Mitro­politului Primat înainte ca eul să fi terminat, prefer să conti­nuu și sa renunț la amânare, chiar dacă ar fi să mă sfârșesc aici". Sinodul, după o scurtă delibe­rare, a respins cererea I. P. S. Sale Mitropolitului Primat și a hotărât ca desbaterire să conti­nue azi dimineață când va vorbi tot P. S. S. Episcopul Romanu­lui. DERAIAREA DE LA TULUGI Un mort­ist îi răniți Focșani. 7 Iunie. Eri în dreptul stațiunei Tu­­iuci, trenul socie­tăței „Tișița“ cu un mare număr de vagoane a deraiat la punctul Țipirig, de lângă Soveja. Mecanicul trenu­lui, Rafael Ciumărea, a fost omo­rât pe loc, iar trei frânări sdro­­bițl îngrozitor. Cauzele sunt terasamentul slab și lipsa unui personal care să inspecteze starea liniei. ANIVERSAREA BATAUEI DE LA COLIN Din Brașov ni se scrie: Regi­­mentul 2 de infanterie „Împă­ratul Alexandru al Rusiei“ com­pus in trei părți din români a serbat Duminecă, 5 c. a 154-a a­­niversare a bătăliei glorioasa de la Colin (Boemia) tu care a re­purtat o victorie strălucită asu­pra regelui­ Prusiei, Frederic cel mare. Dimineața soldații, după confesiune, au asistat la serviciul divin. Soldații români s-au dus la biserica gr.-or. din Cetate, sub­ comanda căpitanului P. Bâr­san și în frunte cu muzica mili­tară, care a executat diferite cântece naționale românești. Ser­viciul divin a fost oficiat de pro­topopul militar Fizeșianu, asis­tat de preotul N. Merețiu. A mai asistat și o delegațiune de ofițeri, în majoritate români, din reg. 2. Părintele protopop Fizeșianu a ținut apoi o frumoasă cuvân­tare în care a ară­tat rolul stră­lucit ce l’a avut acest regiment în bătălia de la Colun. După terminarea serviciului divin au urmat festivități­ln cazarme. La orele 12 jum. s’a dat un banchet ofițerilor regimentului, la care au luat parte generalul baron Zuccaliu, comandantul brigadei, și protopopul Fizeșia­­nu. S’au ținut numeroase toas­turi. MIȘCARE­A POLITII S * "următoarea mișcare s'a fă­cut în poliții: Poliția Capitalei: D. Gh. Tu­­nea, sub­-comisar cl. IlI-a, in­­naintat sub­comisar cl. 11-a. D. C. Mavnchi, numit sub­comisar cl. IlI-a. Gara Ciulnița. D. C. Gh. Ma­­rinescu, subcomisar cl. IlI-a la Călărași, subcomisar cl. I a, șef al poliției. Ploești. D. R. Georgescu, sub­comisar cl. 111, înaintat subco­misar cl. 11-a; D. C. D. Popescu, numii sub­comisar cl Ill-a Tulcea; D. C. Brătescu numit subcomisar cl. IlI-a. Iași; D. N. Macarie, subcomi­sar cl. 111-a, înaintat subcomisar c 1. II-a. D. I. Andriescu, numit subco­misar cl. IlI-a. T.­Măgurele, D. V. Constan­tinescu, subcomisar cl. II-a. Roșiorii-de- Vede, D. C. Gheor­­ghiu, subcomisar cl. III-a. Oltenița: D. V. D. Coicuiescu, subcomisar cl. II-a, revocat din funcțiune. Cota valorilor la Bursa Ai» București Hneuro-H, 4 Tuni», Imprumu­uri de Stat ro­­mâne;­rev0 5a/8án 1994 internă lei 10IVî-1 ’ ; idem â °/9 Smpr.­­35 mii din ■­­ 803 lei 10­­1 *­­­­; id. 4% de 335A ulii. Interne 1. 9V*/n QN1** ; dam de 50 filiVmavr ISI? 16* 9­ V 94*/ ; id 46/a da 274 mii, din 1890 lei 9,3­97 —: id. 4 «/, de 45 mii, din 1891 lei 9 07,­9­ '/,, id 4*A* dH2Q mi! din 1394 l eî 9 >’­­°‘!7s, idem 4 ®/9 da 90 mit, din 1890 te­i 9 V1 1 A; idem 4 »/o de ISO mii. din 1898 le­ 931/­­9'’ , , id m 4 °/» de 100 iBÎljpaus din 1905 efia A fi 0 9 id m 4% convertită din anul 1905 lai 93­7?>-incl­.: id 4% da 7Q milmane din 19**8 de 0 t'/a­­, idem 4 <*/„ împr­ 198 mit, din 1910 IM 9 :*>9 >/.. idam renta amori, pantru cu­mp rne de păduri CN­E­N­­IT­UL județean și consunul ?>6/9 (ai tin­.­iu id­M 4>/? cu IM 90 ’iS-ineb.. obli­­gatiuniie Grad. viticol 9 V»’7"^ OBLIGA» 11I-IF. cont. Bucu­»’e*U 10/ rin. (903 i­­ ;"0-l id. 4% din anul 1906 lei W"/« 7.1 id. 4 °/0 din 1910 lei 1.8.—«87.80; ui* 5% di­n­ anul 1910 IM 67 07­97­1 ; id . comunale Craiova 5% 4 UI 1905 I?1 9­i —­ h­ujti ; id.com.C­ocști */« din 1900 1«1­97»/4 ; ulim com­. Iași din lflflBUjow.roH/.; id.1910 lei 9.1/4­941/,. I’OiV ClAltE rurale 5 •/• ,l­* !0t "it I­I, ii ie/9 |ni 9 / 1 p. L­ HN­A.M. București 5 */• W/ 101 MMOl.tiu; io« ii urtmne Uși Id OSY^Oí.CO'/MBi'murib­ Unt Rit'­ral#Go/fli. to;'i/r mg­i/ț; oblig Ua« roerr­ida com din Bucuresti lei 9'*­­­Á8'/j­otiiist soc. anonim* romane a caeí farai­ Busau-NobolafU 1 ® 1­071 „—pat­. , AC­TI UM: Baue* Nal­opaU áfiüu­r­iuiți* ; Casa Rurală 6%— incii. ; Banca Agricolă 534—înfb­ .: Bank of. Romania Ltd. 237—23­>; Banca de scont din București 145— 142 ; Banca Marmorosek-Blank A Co­­lai 012—910; Banca de Credit Român 863-858; Banca Generala Română lai 2010—2000; idem emis [] —. , Banca populară din Pitești 240; Loc rom. tramv*eior București, 070 —; Loc. anonimă Hora, «Speranța» 570—­1­60 ; Banca Româneasca 370»hrib.; Banca tb­ov­incfi SOCIETĂȚI de VSIÜURARE: Societatea n.j.-ia-România iei Id2 î ncl­.; Nationals 9*1 122y 1218; Ge­­nerala­ Ul 1260-1250. SCI­1SIII: Cek Londra 1. 25.27V. S.221/«: cek Paris 99 92V,­99-72'/,: :*k Birlic: lei 123.75 - 123.51». :ek Viena 105.97' o—105.07'/,. cek delaia 99.45—99 25 MOXKIHî - Napoleon lei 2.L 10.0S .comuna austriacă lei 1.05*/«: .1­5 rut»la :m­ uSrice lei 2.69 2.68. Sr.O.VTI l­l ?i .WAASUI­­ T­ranes Națională, «cont 5 °/»; idem .van*. pe d.^i, 5*/,»/, Casa de dep.­­vane, pe php. 6. Zota valorilor române la but* »de străine B­­rim, 1 lupi«. _ Hanta &e/;impr. 185 mii din 1903 mărci 102 3n; n­L­ m 4e/BSmpr- 50 «ni, in 1889 mărci 92.76 ; id. 4»(eimpr. 174 m­n­. din 1890 mărci­­ 1*'110* id­ 4s/» mpr. 43 mil, din 1891 mărci 68 20 , 0.4% împr.120 mil, din 1894 mărci 1R.Ro; idemV4% împr.­­*0 «mil. 1896 mărci 92,30; irtexa 4 °/0 îm­pr. ISOnail. din 1898 mărci 92.5u; id­. 4*/0 conv. 'in 1905 mărci 93.50 ; id. 4 °/, s«ria 4. și 13, d« 100 mil. din 1009 mărci 18 vi>; idem 4 */» im­pr. 70 nail.Ai» 908 uiărci 92.80 ; idem 4c/p_ R»pr. •2S oul din 1910 uiărci 92.25; în aris. 7 luni*. Riala română 1890. 95.20; renta :d­­v. 46/. I.­­ —. noul impr. rom. 905, 94 ftO; renta rom. din 1910 cu I«/., fr. 08.—, Triest, 7 lume. Acțiuni nad­a-Iiomânia, cor, 1200; d. Naționala cor. 1215, ud. Generala lor. 1250 Cursul schimbului pe piețele străine In­chu­lBi>a­d»la 7 Iunie. Viena: schimb Londra 240.075; d. Paris 94.85; id. Berlin 117-50; 4. Amsterdam 198 75; idem Belgia J4.93; id. Italia 94.50, Berlin: schimb Amsterdam (69.05, dem Belgia 80.35; id. Italia 80.50; dem Londra ; 20.40 id. Paris 80.75; d. Bl velin 80.75; id. Viena 84.973. Paris: echitnh Londra 25.31; id. igiena 105.25; id. Amsterdam 309.43; dem Berlin 123.68 ; id. Belgia 'lie, wrdere; idem Italia 6/t6 pierdere; dem Elveția prima '/ia- Londra: schimb Paris 25.17'/.2; id. Seriin 20.04; id. Amsterdam L-’.Oí. COTA ©lilám©! TOATE PREȚURILE SUNT DATE EN LEI PE 109 UCR. Chicago, 7 iunie, 1tafi Iulie 17­12 urc. 0.23 ,1 Septembrie 1710 » 0.23 «­ Decembrie 17­58 » 0.26 porumb Iulie 10.S! » 0.26 » Septembrie 1110 » 0.28 « Decembrie 11­84 » 0.24 New-Y­ork, 7 Iunie, itâij disponibil 18.50 arc. 0.19 » Iulie 18­43 » 0.16 « Septembrie 18.28 » C 16 » Decembria 18­91 » 0.23 Porumb disponibil 12.03 » 0.28 » Iulie 12.— » 0.23 » Septembrie —.-----------.— » Decembrie -------------­Paris, 7 iunie: Stafipr.Iulie-August 7.5.80 urc. 0.10 « • Sept -Dec. 2­4 90 » 0.20 [­iitiS » Iunie-August 31 55 » 0.15 » » Sept.-Dec. 33.85 » 0.10 Ulei colza Mai 65 50 ------.— » » Iunie 0«.—* » 0.25 » » Iulie-Aug. 66. • sc.ld.0.25 » » Sept.-m­brio 67.— » 0.25 Liverpool, 7 iunie. Grâu pr. Iulie 21­76 urc. 0 14 » Octombrie 21.49 » 0.21 Porumb Iulie 13 18 » 0.07 i> Septembrie ifi 73 » 0 14 Budapesta, 7 Iunie. Grâu Octombrie 25.­5 urc. 0 31 Se­cară Octombrie 19.77 » 0 66 Ovăz Octombrie 17.45 » 0.04 l­orum­b Iulie 45.19 » 0.16 Iu­piță August 29 02 « O.H) Berlin, 7 Iunie. Grau Iulie 25.25 scăd.O 18 » Septembrie 24.28 0.12 Secară Iulie 20.57 » 0.03 » Sep­tembrie 20.45 » 0.09 Porumb Iulie —.--------—.— » Septembrie —.----------.— u m crmomen DIN LONDRA 'Știri telegrafice comunicate de mun. industriei și comerțului­ Londra, 7 lume. Deschiderea. Cu fermitate, închiderea: Grâul susținut inactiv. Porumbul susținut. Un vanor a vîn­­dut Fosan cu 13.50 fr. pe 100 kgr., la predarea 15 Iulie—August. Orzul, ovăzul neschimbate. Liverpool: Grâul 18.02 frs. sula kgr. pr. iulie »­ 18.75 » » » » Oct. Porumb 13.23 fr. sula kgr. pr. iulie » 13,82 * » » * Sept. FASTO­mIM LA CONSTANȚA ȘI BE­AH.A Constanța. / Iunie. Grau 80-31 te. c. sfcr. 17#20 ». 73-79 » 4»/a „ „ l*3-20 >? >1­7­5-76 » 5% „ —­­— Porumb 19 ” l­.25 Orz H.45 Ovăz 10.40 secară Fasole t_ Mein _ Naveta „­— _ Brăila, 7 Iunie. Grâu kgl. 1% c. Btz. 17.30 " I^"/O «­ 4% C. „­­«­70 D" 15,7b „ fity, „ „ 15.30 Porumb 11.40 Orz 12.10 Ovăz 11,70 Secara 1120 Fasole 21,50 Mei ii —— 0, Praful oficial al createlor la Brăila, pe ziua de orî. Merc­uri, 6­ iunie 1911. Uiiu nou (73 kgr. la NII.) 2% corpuri­­ 17.30 Cnnii nou­ (77 kgr. la Hl.) 3tya corpuri str. j­j Grafi vechi (78 kgr. la Hl.) 3 °/0 c. 17.00 Uiiu bun curat (30 kgr. la Hl.) ■ 1 °/* c. etc. 13.50 Uiiu vechi mijlociii (77 kgr. la HI.) W/1 C, str. 17,$0 Gu­fi vechi amestecat,(75 kgr. la H|.) 10'/o c, str.­­7,10 Secara l­a calitate (74 kgr.la HI). 12.80 $»cara a II-a calitate (73 kgr. la HI.) 12.60 Ora 4« toamnă (64 kgr. la HI.) 12.90 Ora de primăvară (60 kgr. la m.) 12.50 Ora nou (59 kgr. la ț­r.) 3*­6 corpuri str. ii.șo Ovăz (45 kgr. la HI.) 12.— < >via noü 1*2 kgr. U HI.­ 5% corp, str. 10.75 Porumb racht pros. galben (77 kgr. la HI.)­­ 11.90 Porumb cincuantus vaehi(80 kgr. la HI ) 12.70 Porumb colorat (78 kgr.la HI.) 11.90 Porumb nou­ comun (73 kgr. la J­r.) 11.40 Fasole comuni 22,00 Maic­uli— Koka nouă în G.— N'nota 25, “T": 1'corurile sunt case plătite In Bursa Brăila. O circulară a unui ministru de interne U, ministru­l Io ünterne, a dat o circulara d-lor prefect­ de ju­dețe cerând mic diferite date asu­pra starea comunelor, a persona­lului administrativ și a mișcării economice dala sate, necesare la întocmirea reformei administra­tive ce va fi prezentata Parla­mentului la toamnă. Spiritul in care se va face a­­ceastă reforma, este spre o lar­­gfi descentraliara administrati­vă. In vederea acest­ei descentra­lizări, d. ministru de internă cere d­im* prefecți ca să lucfr­uisi sec­­țiuni in toate comunele din jude­țile respective și șfi­ I­nțilice în «Rapoarte »e la vor trimite care o starea financiară și economică a comunelor, care e raportul in­tre bugetele comunelor si starea lor materială, care e gradul de pricepere, sârg­ui­nța și morali­tatea personalului administra­tiv; ce dădui s’au făcut din di­feritele împrumuturi contracta­te de comune și dacă sarcinele comunelor sunt in raport cu re­­sursele lor și cu numarul popu­­lația­; ce lipsuri se constată In legiuirile contanale și județene, care e situația cooperativelor să­tești și băncilor populare, cu precizarea neajunsurilor și a fo­loaselor ce le aduc băncile și cooperativele populației rurale. In același timp d­iiî prefecți mai sunt invitați sa cerceteze și să raporteze dacă starea rea a bugetelor diferitelor comune se datoreșsc cotelor prea grele ce au de plătit Statului și jude­țelor. Pentru stabilirea cauzei, prefecții sunt invitați să mai­ tri­mită rezumate din bugetele co­munelor. In același timp d. ministru de interne dâ d-lor prefecți indica­­țiuni de cum trebue aplicată le­gea m­ voci­lor agricole. D-sa spune ca muncitorul a­­gr­icol trebue să fie bine ocrotit, munca lui sa fie plătită cinstit și facă întârziere, după prețu­rile stabilite în angajamentele de munca. Hrana prevăzută în acela an­gajamente sa fie de bună calita­te, sănătoasă și abanden­tă, iar măsurătoarea locurilor sa fie exactă, potrivit legilor. Dar totdeodată proprietarii și arendașii să fie asigurați că munca se face la timp și potrivit contractelor. Autoritățile să ia măsuri con­tra acelora cari momesc pe mun­citorii agricoli cu prețuri mai mari, deși au angajamente fă­cute și aconturi luate în bani din timpul cinei. Hoțiile ezite de tuberculoș. Se știe că s’au înființat patru azile pentru tuberculoși la Bise­­ricani (Neamț), Bârnova (Iași), Nifon (Buzău­­) și Fetrești (Gorj). Cel de la Biser­icani a și fost deschis; celelalte se vor deschi­de în curând. In vederea unei echitabile u­­tilizări a acestor azile, direcțiu­nea generala a serviciului sani­tar a luat masua de a se în­tocmi un regulament de admi­nistrație interioară. Deocamdată putem da urmă­toarele amănunte asupra condi­­tiunilor în care se va putea face inernarea bolnavilor. Jumătate din numărul paturi­lor e destinat bolnavilor săraci, cari vor putea dovedi complecta lipsă.­­Pentru celelalte paturi, bol­navii vor plăti câte 3 lei pe zi. Plata se va face anticipativ pe o lună de zile. Dacă după pri­ma lună de internare va mai fi necesar și bolnavul va voi să rămână încă în azil, părinții, soțul, sau cei cari îngrijesc de el vor face din vreme o declara­­țiune in această privință, plă­tind din noul anticipativ, lunar, suma stabilită pentru întreți­nere. Demnii abonați, cari cer schim­bări de adresă, sunt rugați cu insistență să bine-voiască a teri­­mile administrației, odată cu ce­rerea d­­ar și eticheta pe care este imprimată adresa cu care primeau ziarul până atunci, spre a se putea da curs repede cereri­lor și a nu se întârzia cu trimite­­rea zâ&mM la noua aâratft. Târgul financiar și comercial prin țara sa­u trainatate

Next