Universul, septembrie 1911 (Anul 29, nr. 239-267)
1911-09-19 / nr. 258
Aflehiaed Reşad, sultanul Turciei Calendar pe anul 1911 Ortodox Luni, 19 Septembrie—Mart. Trofim Catolici î.uQi 2 Octombrie.—îngerii păzitori Afii.soarelui fiull.Apusul soarelui 5.55 UNIVERSUL are următorele linii telefonice Administrația :.... 6/62 Redacția. ....... 12/88 Străinătatea ... ... 20/56 RAM. ITAUTAM MISIUNEA RUSA LA SINAIA PLECAREA DIN CONSTANȚA Constanța, 18 Septembrie. După cum am comunicat, azi, la orele 4.20 dim. misiunea rusă compusă din 32 ofițeri în cap cu amiralul Bostraem, a plecat la Sinaia cu un tren special care aștepta în port. Misiunea a fost petrecută la plecare de șefii autorităților civile și militare și de ofițerii superiori din garnizonă. După ce membrii misiunei s’au întreținut cu cei prezenți, trenul s’a pus în mișcare. Au fost atașați pe lângă această misiune următorii ofițeri din marina noastră militară : Comandor Cătuneanu, căpit. Bucnoltzer, și locot. Istrate. Misiunea va sosi la orele 12 la Sinaia. SOSIREA LA SINAIA Sinaia, 18 Septembrie Misiunea rusă a sosit în localitate la ora 11.55, cu un tren special, venind de la Constanța. La gară a fost primită de d-ni: colonel Graszoski, adjutant regal, colonel Baranga, Manolescu, primarul orașului și alții. După ce s’au făcut prezintările, au pornit spre castelul peleș, în trăsuri și automobilele palatului, precum și un break. Distinșii oaspeți au descins la casa cavaleriei unde s’au îmbrăcat în mare ținută. AUDIENȚA LA CASTELUL PELEȘ La ora 1S.45 misiunea rusă a mers la castelul Peleș. Amiralul rus Bastroev a fost primit în audiență de M. S. Regele, care era îmbrăcat în uniformă rusească, Majestatea Sa fiind proprietarul regimentului rus Vologda. La ora 1 a sosit la palat, venind de la castelul Pelișor, A. S. R. Principele Ferdinand, în uniformă de colonel rus. Alteța • Sa a sosit la Sinaia astă-noapte la ora 2, cu un tren special, venind de la Constanța și a rămas în vagon până dimineața. După ce s-a terminat audiența, M. S. Regele a venit în sala de primire, când amiralul Bastraem i-a prezintat pe membrii misiunea, dintre care și pe contra-amiralul Nișinsky. Printre membrii misiunea era un ofițer al cărui tată a luat parte la asediul Sebastopolului. Amiralul a făcut aceasta cunoscut. Majestăței Sale pe când sî prezintă pe acest ofițer. DEJUNUL . După ce s’au făcut prezintările.-mi a trecut în sala maură* unde s’a servit un dejun de 64 tacâmuri. In acest timp muzica militară a intonat marșul rusesc Vologda, după numele regimentului al cărui proprietar e M. S. Regele. La dejun, la dreapta Suveranului a luat loc d-na de Giers, iar la stânga amiralul rus Bastraem. In fața Majestăței Sale era M. S. Regina la stânga căreia se afla A. S. R. Principele Ferdinand, iar la dreapta d. de Giers. In tot timpul dejunului muzica batalionului de vânători a intonat diferite cântece. Au luat parte la dejun, afară de Familia regală și A. S. R. Principele Ferdinand, întreaga misiune rusă, d-na și d. de Giers, ministrul Rusiei la București ; prințul Schwönburg, d. Lizacowsky, prim-secretar al legațiunei ruse; d. Alexis Crăstior și baronul de Taube, atașați ai legației ruse; colonel Iskinsky, atașat militar rus; principesele de Bentheim ; principesa Sofia de Wied; d-na Tholwitz, d-ra de onoare a principeselor de Bentheim ; d. ministru Maiorescu, doamna Zoe Bengescu, doamnă de onoare a M. S. Reginei; d-na Maria general Poenaru, doamna de onoare a M. S. Reginei, d. general Mavrocordat, șeful casei militare regale; d. comandor Graipsky, adjutantul M. S. Regelui; d-ni. general Robescu, coloneii Baranga și Greceanu; d. locot.-colonel Petala, comandantul batalionului de vânători și ofițerul de serviciu. TOASTUL REGELUI La șampanie, M. S. Regele a rostit, în limba franceză, următorul toast: „Sosirea escadrei rusești la Constanța și prezența ofițerilor marinei imperiale in mijlocul nostru, Imi dă, pentru a doua oară în anul acesta, fericitul prilej de a închina in sănătatea Majestăței Sale împăratului, Augustul vostru Suveran. „Viu mișcat prin grațioasa atențiune ce a avut binevoind a trimite escadra Mării Negre in apele române spre a Mă saluta, mulțumesc Majestăței Sale din adâncul inimei pentru această nouă dovadă de prietenie, ce are un așa mare preț pentru mine. ..Făcând urările cele mai călduroase pentru fericirea Sa precum și pentru gloria marinei imperiale, ridic paharul Meu, în sănătatea Augustului vostru suveran, care Mî este cu deosebire scumpă. Trăiască M. S. Impă [UNK]>raiul Niculae“. Ultimele cuvinte ale Majestăței Sale au fost acoperite cu prelungite urale, iar muzica a intonat imnul imperial rus. După terminarea dejunului, M. S. Regele a făcut cerc, întreținându-se cu toți membrii misiune!, cari au vizitat întregul castel. La orele 3.35, misiunea a părăsit castelul Peleș, ducându-se la casa cavaleriei, spre a-și schimbă ținuta. DECORAREA OFIȚERILOR RUȘI M. S. Regele a bine-voit să decoreze pe d. amiral Bóstracin cu cordonul Stelei României și pe contra-amiralul Vișinsky cu cordonul Coroanei României. Ceilalți ofițeri ruși, cari au participat la dejun, în urma înțelegere pe care M. S.. Regele o va avea cu d. de Giers, vor fi de asemenea decorați. * • * • La orele 4 membrii misiunea si’au dus la locuința d-lui de Giers, unde s’a servit ceaiul. In drum, în dreptul parcului, soldații Lat. de vânători au executat diferite danturi naționale pe când membrii misiunea treceau spre casa d-lui de Giers. INAPOIAREA MISIUNEA LA CONSTANȚA La orele 5 și 20, misiunea rusă însoțită de d. de Giers, a sosit la gară.. Vice-airiinulul Bastraem s'a întreținut cu ministrul Rusiei până la 5 și 30, când trenul special s'a pus în mișcare. La Ploești trenul s’a oprit și s’a servit, în restaurantul gării, masa oferită de ministerul de războiu. La orele 8 trenul special și-a continuat drumul spre Constanța. D. Luca Elefterescu, prefect de Prahova, a însoțit misiunea pe parcursul Ploești-Sinaia. DEBARCAREA ECHIPAGIILOR RUSEȘTI Constanța, 18 Septembrie. Echipagiile bastimentelor escadrei ruse au debarcat azi, vizitând orașul, care este foarte animat, timpul fiind frumos. Marea însă fiind foarte agitată, vizitarea bastimentelor e imposibilă, bărcile neputând eși la larg. bucurești, 49 Septembrie 1911, Chestiunea macedo-română Cu privire la proiectul de regulament pentru administrațiunea școlilor și bisericilor, alcătuit de comunitățile din Cosova și de care me-am ocupat, am primit mai multe scrisori dela aromâni din țară. Iată una din aceste scrisori . Domnule Director, Cu multă plăcere și bucurie,la, românii macedoneni am luat cunoștință de buna-voință ce au avut de a supune judecăței opiniunei publice din țară toate părerile cu privire la organizarea și conducerea chestiunei macedo-române. Ca vechiu luptător în această chestiune; vă rog să-mi permiteți a expune, în mod cât se poate de imparțial, diferitele păreri asupra cauzelor cari stânjenesc progresul chestiunei naionale a românilor din Imperiul turcesc. Numai asupra unui singur punct toate părerile sunt de comun acord, și anume că mișcarea românească din Turcia ieste mai slabă decât toate propagandele similare, este așa de slabă încât ambcii și toți acei cari au făcut jertfe pentru ea, o deplâng din suflet, văzând că dușmanii o nesocotesc. Asupra cauzelor cari produc acest rol, părerile sunt însă împărțite. Unii susțin că tot răul provine de la sistemul defectuos, care de 40 și mai bine de ani se aplică la conducerea școalelor. Trebue ca aceste școli să fie administrate de comunități al căror membri, aleși de popor să aibă toată răspunderea chestiunei. Se vor alege apoi comisiuni de profesori, cari să îngrijească propriu zis de învățământ. Se vor numi inspectori, revizori,directori, dintre cei mai capabil profesori cari prin munca, capacitatea și trecutul lor și-au căpătat simpatia și încrederea poporului. In sfârșit se va proceda la fel cum se procedează la Greci, Bulgari, Sârbi, Evrei, etc. Iradeaua de la 1905 și legile ir .1 «Ani v»amrn onirr la vr._ IVUbClbC U.C UUUl drui wi*o mânilor toate aceste drepturi. . In jurul acestui program sunt grupate toate elementele, mai toți intelectualii de frunte din Turcia și toți, dar absolut toți românii cari susțin cu suflet ideia națională. Lupta datează de mult, de la 1895 când a isbucnit un conflict între eforii și guvernul român din țară. In timpul din urmă, mai ales dela proclamarea noului regim constituțional, această mișcare a luat proporții Însemnate, iar astăzi amenință să degenereze într’un conflict și mai grav decât altădată. Cei cari se opun la această mișcare susțin că românii macedoneni n’au Încă oameni formați pentru a se conduce singuri, că cei cari fac gură sunt necinstiți, că guvernul român care dă bugetul, trebue să facă Iți administrația, că românii macedoneni nefiind supuși români, nu pot fi trași la răspundere, că toate abuzurile comune până acum se datoresc unor inspectori macedoneni, că guvernul actual a făcut economii de peste două sute de mii lei, cari se cheltuiau în vânt și așa mai departe. La aceste argumente românii macedoneni răspund : :De patruzeci și mai bine de ani poporul,fiind îndepărtat sistematic de la orice amestec în chestiunea școlară și națională, n’am putuțeși la suprafață oameni așa cum ar fi de dorit; totuși sunt destui cari în timpul evenimentelor sângeroase din vremea bandelor, au dat dovezi de patriotism, așa că merită să fie în capul chestiunei. Excursioniștii sub conducerea d-lui doctor C. Istrate și toți călătorii cari au vizitat acele locuri, din propria lor inițiativă, fără misiuni oficiale, pot fi martori că acolo Sunt români cari gândesc și simt bine. Și apoi trebue oare sacrificat un principiu, pentru considerațiuni de persoane ? Aplicarea noului sistem de organizație propus de comunități se cere tocmai în vederea de a mișca și atrage o masă? însemnată din grecomani fruntași, cari pot da forțe însemnate cauzei naționale. Oare turcii au avut elemente când au proclamat Constituția .? Oare în România au fost elemente destule când s’au înființat Divanurile ad-hoc ? Oare Bulgarii au avut generali, doctori, ingineri, deputați, magistrați, a doua zi după liberare? Și așa mai departe. In cât privește argumentul că românii macedoneni sunt necinstiți, naționaliștii răspund astfel: Guvernul român poate la fața locului să exercite cel mai serios control financiar. Să numească un delegat care la fiecare trei luni chiar, să controleze la fața locului toate cheltuelile, dacă sunt sau nu conform cu statele personale, sau orice act. Tocmai spre a se pune capăt abuzurilor din trecut, comunitățile cer un nou sistem de conducere și organizație, căci toate neregulile au fost comise de oameni numiți de guvernul din București cari fiind supuși români, poporul nu avea nici măcar un drept de observație și de consultare, încât dreptul de răspundere este un argument de prisos. Economiile realizate nu pot fi aduse ca argument de justificare pentru menținerea actualului sistem. Pe calea pe care s’au făcut economiile, s’ar putea suprima întreg bugetul. Comunitățile noastre cer ca guvernul român să fixeze quantumul bugetului anual și ca în marginele acestui buget să se satisfacă diferitele trebuințe școlare, bisericești și naționale de la fața locului, controlul financiar și numai atât. Așa procedează și au procedat Bulgarii, așa fac Grecii, așa au făcut și fac Sârbii. Reprezentanții guvernelor respective nu exercită decât un control financiar. De ce n’am face și noi românii tot așa? Mulțumind, vă rog a primi încredințarea deosebitei mele stime. Profesorul de dans G. Macri prins la gara Giurgiu Kissoskaisá fals la Bulgaria Giurgiu, 18 Septembrie. Azi, cu trenul de 10 dim. a sosit aci spre a trece la Rusciuk, profesorul de dans C. Macri, care se știe că acum câteva linii făcuse să se vorbească atât de mult de el, cu prilejul trecerea la Sofia a telefonistelor Cocăneanu și Cristoforescu. C. Macri, de rândul acesta era însoțit de soția sa Ana Macri și avea cu dânsul și două fete, care după aparență păreau a fi minore. Un călător care o văzuse suindut-se din gara Filaret, a căutat să-l urmărească într’una în cursul mersului trenului și făcu atenți și pe alți călători din acel vagon, asupra persoanei lui Mar, _ r.oArîoY rla ormmonii lor 'U t ȘI 11 lUO0^Aibl , de minore pe care o practica de obicei. Călătorul, care este un funcționar superior la un minister din Capitală, a cerut lui Machi actele celor două fete și acesta le-a dat imediat. Erau pașapoartele și actele de naștere. Una se numea Clara Bucholtz și era majoră iar cealaltă, Friedel Josefina Maria, după actul de naștere, numai de 15 ani! Sosiți în gara Giurgiu, călătorii i-au făcut lui Macri o maniie stațiune ostilă, lucru ce a atras atențiunea și giurgiuvenilor care se aflau pe peron. In timpul acesta, subcomisarul Ștefănescu din gară a căutat să liniștească publicul, fiindcă puțin a lipsit ca el să linșeze pe Macri. Apoi un d. Wasserman, deja o societate de asigurare, care era printre călătorii sosiți , a vestit pe d. M. Sf. Rădulescu, comisarul-șef al poliției portului Ramadan, care câteodată pornește cu acest tren în port, spre a avea timpul să inspecteze pe călătorii ce vor trece în Bulgaria, și dsa intervenind imediat a luat actele de la acel domn funcționar și i-a invitat să-l urmeze în portul Ramadan, până unde Macri și fetele aveau bilet de tren, și pe unde aveau intențiunea să treacă în Bulgaria. Ajunși la poliția portului, d. comisar-șef M. St. Rădulescu, le-a luat câte un interogatoriu. Minora Freedel Josefina Maria, a declarat că are consimțământul mamei sale, dar pe al tatălui sau nu, și că a fost angajată de Macri ca să danseze la un teatru din Sofia, unde spunea că Cocăneasca și Cristoforeasca, se pricopsise. Apoi a spus că este din cătunul Bellu de lângă București, în strada Olteni de acolo, și că a luat-o Macki de acasă. Comisarul portului a mai luat apoi și declarațiunile celeilalte fete și pe a soției și apoi s-a cerut direcțiune siguranței poliției generale din ministerul de interne ca să controleze la domiciliul părinților minorii Freedel Josefina Maria, dacă i-a dat consimțământul să plece sau nu. S’au dresat acte. ȘaMat Manevrele din Moldova Bacău, 18 Septembrie. Astă seară a sosit în localitate întreg corpul III de armată, venind dela Faraoni. Trupele vor sta aci 2 zile în repaus, divizia 5 cantonată în satele din apropierea orașului, iar divizia 6 în oraș. Se vor da lupte de către corpul III de armată contra corpului IV, care se află la Roman. In localitate se află d-nnî generali Aslan, Corjan, Bogdan și Iarca. Mobilizarea brigăzei la Pitești, 18 Septembrie. Comandantul brigazei V din localitate a primit astă noapte, din partea ministerului de război, o telegramă urgentă confidențială, prin care i se ordonă ca întreaga brigadă să fie mobilizată în 24 de ore. In acest scop, s’au făcut azi toate pregătirile necesare, s’a împărțit soldaților cartușe de războiu și s’a rechiziționnt cai și căruțe pentru transporturi militare. Mâine la orele 3 trupele pleacă din localitate. Destinația însă nu e cunoscută. Faptul produce mare senzație în localitate și se comentează mult făcându-se tot felul de supoziții. ...»■TtwansaiBi .................................. Stomnul Ieșeni și Mihail Kogâlniceanu Iași. 18. — Am anunțat că în dimineața zilei când se va desveli statuia lui Mihail Kogâlniceanu, se va oficia, din inițiativa studențimei ieșane, un parastas pe mormântul neuitatului om de stat. Drept mulțumire pentru această hotărâre, Centrul studențesc din Iași a primit de la d. V. Kogâlniceanu o telegramă foarte elogioasă, la care studenții au dat următorul răspuns: D-lui Vasile Kogâlniceanu București „Apărători și noi ai unui ideal care tinde să regenereze viața neamului românesc, prin cea mai hotărâtă cultură națională, — cu prilejul desvelitei statuiei nemuritorului Mihail Kogâlniceanu— ne întoarcem privirile noastre de adâncă recunoștință și de vie admirație către dânsul, care pornind de la apărarea aceluiași ideal ne-a dat România de astăzi — îndeplinindu-ne prin aceasta cea mai înaltă a noastră datorie“. Președinte: I. DINESCU Secretar-g-ral, Victor Iamandi SERBĂRILE DIN IAȘI Statuia lui M. Cogălniceanu MIȘCAREA dela ministerul de externe Pe ziua de 1 Septembrie s'a făcut următoarea mișcare la ministerul afacerilor streine : D. Const. C. Olănescu, actual Secretar de legațiune cl. I, cu retribuțiunea de secretar de legațiune cl. II, a fost numit în postul bugetar aferent gradului sau, devenit vacant prin înaintarea d-lui St. Mărgăritescu- Grecianu. D. Ion G. Trandafirescu, actual secretar de legațiune cl. II, cu retribuțiiea de secretar de legațiune cl. III, a fost numit în postul budgetar aferent grardului sau, devenit vacant prin înaintarea d-lui Olănescu. D. Em. Rosetti-Rosnovanu, actual secretar de legațiune cl. II, cu retribuțiunea de cancelar, a fost trecut în postul de secretar de legațiune cL III, rămas vacant prin înaintarea d-lui Trandafirescu. D. C. Teodorescu Horezeanu, sub-șef de biuron, a fost înaintat în postul de cancelar, rămas vacant prin trecerea d-lui Rosetti- Roznovanu în alt post. D. Const. Țiulescu, actual redactor, a fost înaintat în postul de subșef de biuron, rămas vacant prin înaintarea d-lui C. Teodorescu-Horezeanu. D. Nic. Stamatiadi, actual copist, a fost înaintat în postul de redactor, rămas vacant prin înaintarea d-lui C. Tiulescu. ȘANTAJ cu un pretins flagrant delict de adulter •• — AMĂNUNTE — ’ ' Tulcea, 18 Septembrie. Am comunicat era despre afacerea de șantaj comis asupra unui cunoscut tânăr din localitate cu situație frumoasă. Din cercetările judecătorului de instrucție, d. Traian Alexandrescu, afacerea a luat o întorsătură neașteptată, care pasionează opinia publică. Judecătorul a făcut descinderi care dau afacerei un caracter senzațional. Conductorul Filip Ionescu a fost lăsat în libertate. Instrucția continuă. v.-t; a.-,.... ii«j—wni—nr 1 •-«» maw ii - ■ T RIPOLIS XI — XnserEi3a.é,ri <±1mx c&láitorle Interioril orașului.—Fortificațiile.—Din viața Tripoli tanaiul.—Orașul european: fabrici și școli.—Alfa.—Negoțul local.—Grădini din povești.—IVababil arabi La două pași de arcul de triumf al lui Marc-Aureliu, începe târgul. Cu toate că în vorbirea țărei, orașul se chiamsi. Tripolisul din Occident (Tarabulusu-Garb), — nimic occidental nu vezi totuși în obiceiurile, în moravurile poporului. Limba portul, târgul și târguiala sunt orientale. Spiritul cupid al indigenilor îți apare totdeauna lămurit. A înțelegi acest spirit din chiar convorbirile ocazionale, de pildă atunci când pornești după târgueli : — Cât costă pepenele verde ? Ți se răspunde cu o altă întrebare : — Cât dai? Și acistă toată psihologia tripolitanului. O fire eminamente cercetătoare, dar cercetătoare în înțelesul speculativ al cuvântului, tripolitanul caută să-ți pătrundă gândul, să-ți intre în suflet, ca să-și modeleze apoi conduita după împrejurări. Interiorul orașului. — Fortificațiile Pătrundem în interiorul orașului Zidurile, care au slujit la timp de fortificații, înalte de 10 până la 15 metri și groase de 3 până la 4 metri, aproape neatinse, înconjoară orașul dându-i înfățișarea unui vast penitenciar. Lipsa pădurilor e evidentă aci și aproape providențială, căci astfel locuințele sunt adevărate construcțiuni masive, blocuri de piatră în grămădiri voluminoase, rânduite într’o arhitectură ștearsă. Fiecare casă îți dă impresia unui schit antic, cu zidărie înaltă și posomorâtă din lăuntrul căruia nu poți privi afară decât printr'o fereastră sau două, așezate sus de tot și depărtate una de alta, întărite cu zăbrele groase de fier. Aceste ferești par făcute numai pentru cercetarea ulițelor în vremuri de primejdie căci, altfel, ele sunt astupate vara ca și în timpul iernii. Intr’adevăr, locuitorul nici n’are nevoe de ferești ca să carete lumină și aer pentru că orice locuință, mică sau mare, e în așa chip construită, încât aerul și lumina pătrund în casă prin curtea patrată din interior, în jurul căreia sunt așezate, la parter, dependințele iar la etaj încăperile principale, care sunt rânduite îndărătul unei verande cu balustradă de fier. Diferite plante, așezate în cele patru colțuri, dau parcă o înfățișare mai veselă verandelor, dominând curtea pavată, din mijlocul căreia se înalță uneori câte un palmier, așa ca o jertfă spre cer. Din viața tripolitanului.—Târgul Tripolitanul, astfel baricadat, are în casă destule merinde, așa că n’are nevoe să iasă în stradă chiar 5 sau 6 luni, în care timp se hrănește cu cușcusul tradițional și cu găditul favorit (carne de berbec conservată în ciment). Băutura și-o ia din cisterne boltite în piatră, ciment sau chiar cu boltă de marmură; înfățișarea târgului se schimbă de patru ori. Astfel, târgul turcesc cuprinde câteva farmacii, cafenele, magazine cu manufactură, mobile, alămării, birturi, clamării — vreo șaizeci de prăvălii cu toatele. Musulmanii bătrâni, cu barbă în piept și albă, sau turci, tineriprin cafenele își sorb din feligene cafeaua iar din narghilele fumul de tăitor de visuri. Târgul arab cuprinde prăvălii, mici de îmbrăcăminte pentru indigeni, papucării, bpincării, olărie, curmale, piment, pânzărie indigenă, pături, rogojini și alte produse textile de industrie casnică. In târgul evreesc se găsesc merinde de bună calitate, brutării de lux, zarafii, argintării, tinichigerii, fierării, broderii de mână lucrate cu multă finețe și măestrie de evrei. Acest târg este cel mai interesant sub raportul producțiunei naționale a evreilor. Târgul europenilor e alcătuit din tot ce poate să-ți dea un colorit neisprăvit de europenism. Maltezii în majoritate și în parte italienii, iată negustorii acestui târg. Orașul european. — Fabrici și școli. — Alfa Străzile principale duc aproape toata la cele cinci părți ale vechiului oraș. Fondat în afară de fortificațiuni, orașul cel nou se compune din case moderne, locuite de europeni și de ofițerii garnizoanei. Tot în raza acestui oraș nou se găsesc căzărmile, spitalele, liceul turcesc, școala de mill«* meserii, comandamentul tar și grădina publică. Puțin mai departe, câteva fabrici cu mașini hidraulice pentru presarea baloturilor de Alfa ce se exportă în Anglia și în cantități destul de însemnate. Alfa este o plantă compusă din firicele subțiri și lungi de un metru ; ea crește la poalele munților Alla. Marea industrie textilă din Anglia transformă această plantă în stofe de mătase vegetală. Mii de indigeni al căror capital nu trece de o cămilă slabă de fiecare cap de familie, se îndeletnicesc, mic și mare, cu recoltarea acestei vegetale care, dat fiind micul ei volum și greutate, cere o muncă uriașă până sa aduni o cantitate îndestulătoare pentru un drum de două săptămâni cu cămila încărcată. Cămila e providența arabului. In lipsa acestui bun prieten al lui, în lipsa acestei corăbii sahariane, araul e condamnat la nemișcare. Negoțul local. — Grădini din povești. 1— Nababii arabi Negoțul în interior, peste munții Atlas, nu are alt mijloc de transport decât miraculoasa cămilă, care muncește fără pretenții, fără zgomot, răbdătoare și rezistență, purtând de multe ori, în coșuri atârnate de cocoașe, chiar o întreagă familie. Ea străbate astfel sute de khilometri. încântătoare sunt grădinile de portocali, lămâi și curmali din împrejurimile orașului. Nu departe de oraș, cale de 20—30 minute, zărești șirul acestor minunate grădini, care, pe vremea fructelor, se transformă în feerice păduri de aur, părând asemenea unor grădini din povești. Aci călătorul găsește odihnă sub pomii Încărcați, aci își răcorește el uneori buzele cu delicioasa licoare a fructului divin. Ici-colea, în inima grădinilor, se înalță câte o villă, reședința de vară a nababului arab. Această minunată panoramă o desăvârșesc numeroșii palmieri cari, în jurul grădinilor, par niște păzitori uriași ai acestor păduri fermecate, păzitori cari, de sus de tot, clatină din cap ușor când Sirocco amenință pe cei de jos. H. K. O VEDERE DIN TRIPOLIS POVESTEA ¥ 1ETII MM u imi unset de mm CAPITOLUL XI TATA SI FRATE Am sosit la Salzburg la 10 Decembrie 1902, în prada emoțiunilor celor mai vii și celor mai contradictorii. Bucuria că am scăpat de socru-mea și de casa de sănătate era întunecată la gândul primirei ce mi-o vor face părinții. Nu pierdui timpul și mă Înfățișai tatei. N găsit foarte schimbat, cu toate acestea a trebuit să-i spun totul. Mama îl prevenise, fără îndoială, căci mai întâi mă trată ca pe o copilă nemulțumită și îmbufnată; dar când văzu hotărârea mea, mă ascultă cu mai multă atenție. I-am spus că la înmormântarea regelui Albert, șambelanul mă înștiință întâia oară: — Pentru numele lui Dumnezeu, Alteță Imperială, băgați de seamă ce spuneți și ce faceți, există un complot contra div. Nu îndrăznesc să vă spun mai mult. N povestit prigonirea de nesuferit, purtarea proastă a cărei victimă am fost, uneltirile lui von Metsch, supraveghierea spionilor lui, ura învierșunată a socrului meu. Tata mă întrebă dacă m’am plâns lui Frideric-August și voi să știe ce credea el despre situație. Ce puteam să-i spun, dacă nu adevărul, că bărbatamea vedea în aceste idei de prigonire resultanta închipuirii mel © supra-ațâțate, agravate printr’o susceptibilitate exagerată. • V ,ț * Părăsită de tata Spre marea mea uimire, pe care nu mă silii s’o ascund, chiar și tata păru că împărtășește părerea lui Frederic August. El mi-o spuse neted și mă sfătui să am răbdare, să fiu cuminte și să mă întorc la Dresda: desigur că judecasem rău atitudinea socrului meu, care nu-mi voia probabil decât binele făcându-mă să părăsesc palatul. E vădit că el voia să înțeleagă „cură de repaos“, iar nu casă de sănătate. — Dar, papa, bâlbâiteu, s’a și spus numele institutului care mi-era destinat: e Sonnenstein, și oricine știe că acolo e o casă de nebuni. — Nimic din câte mi-ai putea spune, reluă tata hotărât, nu mă va convinge că familia regală a Saxoniei ar fi în stare să uneltească o astfel de mișelie împotriva unei prințese moștenitoare care e fiică mea și aparține familiei imperiale a Austriei. I-am răspuns că ura nu cunoaște nici legi, nici legături de familie, nici rang, și ca să-l arăt că au mai fost astfel de cazuri la alte Curți, i-am reamintit dușmănia arătată odinioară de către Bismarck contra împărătesei Friderica. Dar el nu voi să înțeleagă nimic și mă povățui încă odată să mă întorc liniștită la Dresda. — Vrei să zici, papa, exclamai desnădăjduită, că nu mă crezi? Te asigur că departe de a-mi exagera suferințele, din dragoste pentru d-ta, am atenuat mai curând amănuntele. Oh! scumpe tată, ai fost totdeauna cel mai bun prieten al meu, iubirea noastră e adâncă și adevărată, te rog din suflet, ia-mi apărarea! Ce mă voiu face dacă mă vei parări ? Desigur că nu vei refuza fiicei d-tale un colțișor din acest enorm palat unde să poată trăi în pace, departe de vrăjmașii ei! Oh! ascultă-mă, nu mă alunga! Dacă mă lași să stau aici, nu-ți voi face nici o supărare, situația se va schimba iute la Dresda, de îndată ce bărbatu-mai va ști că nu mă mai întorc și când dușmanii mei vor afla că sunt sub ocrotirea Impăiratului Austriei și a d-tale! împreunat mâinile rostind aceste cuvinte , dar deși tata păru mișcat de vorbele mele, rămase neînduplecat. Mi se păru că spune o lecție pe din afară când încheiă : — Doamne, ce supărări tmî faci, Luise ! îmi pare foarte rău, scumpa mea copilă, că ești nenorocită, dar e totdeauna lucru delicat să te amesteci între bărbat și nevastă și eu n’am de gând s’o fac. Poți fi sigură că n’am să te temi de nimic, dacă bărbatul tău îți spune că nu-i nimic de temut. Ar fi mai bine să alungi aceste îngrijiri bolnăvicioase și aceste bănueți nedrepte. Ajutor frățesc Nu-mi mai rămânea decât să tac. Atunci cerul ajutor fratelui meu Leopold. El își dădu părerea în cuvinte cam aspre despre încăpățânarea tatei. — Tata se teme să nu-l jigneaiască pe Franz-Ioseff adaose el Ne înțeleg de ce ac tem atât da