Universul, octombrie 1911 (Anul 29, nr. 269-299)
1911-10-28 / nr. 296
ANUL XXIX No. 206—VINERI OCTOMBRIE 19H* f ABOLIAMENTE BEMilA: STHÖBÉTAIE , AJSt* 3 luni în Se. , 0.15 S Israî 20 . , IS.— üa an 40 , ‘,iisasȘB fralaüi „mtrreesm. tts«" /, OV acuorM ! / AHONCIURI r Paț.ni ’ Lsnimmarp 7 bm*VS /rfw», Ifeg. IV „ 365 towPlfl rola» 2.50 fiiSa V Amstar? nl sforaBțhni J kVarirtuniapítaftu%/tisi h »mTZ CELE DIN URMA ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA ISBACfiftul «fiBTinSTRATift Fssm2^a LUIGÎ CAZZAVILLâN 5 Bani In Romania.— 40 JBani în streînaift» Calendar pe anul I SI I Ortodox MV 27 Octombrie. Mart« Nestor Catolic Joi 2 Noembrie.— Dedic. S. Sauvear Ris,soarelui 7.04» Apusul soarslm 5.41 UNIVERSUL are următorele linii telefonice Administrația « . . . « 6/63 Redacția ....... 12/83 Străinătatea ...... 20/56 fraeșii, 2? Mmhmîth In mare» editură Dietoridh din Siria c.a. a apărut nu de mult o bucrare intitulată ,, Vemi tift- Europa“ (Europa națională 1 seamnata, cu pseudonimul „Hho. m ZBîIFi"). lucrarea se ocopS cu «tarea stomată a Europei și cuprinde vederi interesante ce credem că , bine a te aduce la cunoștința cititorilor noeștri. O vom rezuma deci la câteva'numeratanimite din Europa- -așa începe autorul- sunt nerrmltamilo gi. Statele sunt nesigure. Starea ei, ficsasta ne numește ecfailibru și fiednow.socotește existența ei ca io nanorocire și cere prefacerea ei, este privit ca vot ațâțător, ca un sorabist, și fantast. In nantetate sunt botnavi aceia carii voiesc pastrarea aitualei gtării de lictura." Cugetătorii în domeniul economia' nationale spun, de mult c... trebue să se facă o altă organizare a relațiilor europene, deoarece luptele viitoaie, tot mai mari, pentru cucerirea pieței mondiale sau a domeniilor (coonjo-TDice închise în sine, fac pericotoaisS, și impecabila existențca organizare)lor deiState mici ca și tendințelor unibasterale ale unuil Stat. Periclitarea, prin concurență sau prin industrii autohtone a oricare piețe de desfacers, face să atârne de un fir de ață soarta oricărui Stat industrial exportator. Cu deosebire micile țări de export, care nu pot da o nevoie să cucerească piețe de desfacere sau să impună cu puterea politică convențiunni de comerț favorabile, sunt expun la o Nesiguranță ce nimice;..te orice1 buiairi# a independenței lor. Situația, politică se asaanmna cu aceea, a unui om care ar fuma șczând,pe up bistoíe de praf de pr.;*;ft. Aproape nu toace bună iara sa se’ ivcaacă, primejdia imul razboii; și dacă e înlaturatä, r.injina totdeauna un ’ricniulțâjnit» care se ««insideră bătut' ti'înjosit și cugetă. La trazbunare., Așteptarea până la o» invanteze amancigatoiare cea mai perfectă, care să permită faricitului ei posesor a:?î iu opone voința lecturor ce iariasp, se numește politică, de P3,ce. Precum Statele mici de primejdiile economice, așa sunt silite Statele mări de posibilitatea ca adversarul să ajungă la o armă irezistibil superioară, să ia în considerare chestiunil regulării raporturilor europene spre a se ajunge la or«rdine pacinică.. Dacă aceasta e cuntintă,. aranxv «unt netemî cei cari o împiedică și prelungesc starea nesuferită de astăzi". Autorul încheie primul capitol astfel : Pot sta lacrurile așa amîîunt? — Na. . Cum pot fi schimbate?—• Pașnic. sau cu puterea. E drept să se întârzie încercarea VHKé schimbării pașnice? Nu. Dar dacă el dovedește cu neputință o schimbare wal oică.? Atunit schimbare cu sila.. Vom continua în numărul viitor. ÎMPACAREA PARTIDELOR POLITICI DIN UNGARIA Budapesta. 26.— In, tot cursul nopții ,au urmat consfătuiri între șefii partidelor din opoziție și guvernamentali în chestiunea impacarei. Azi dimineață pe la orele 10 circula în oraș zvonul ca s’a ajuns la un compromis între partidele opoziționiste și cel guvernamental. Știrea a fost confirmată în urmă la orele 10 și jumătate, când au sosit la Cameră Andrássy și Berzeviczy. Punctele împăcării sunt urmăitoarele: Guvernul va retrage de la ordinea zilei proectul de reformă militară și va începe diseuțiunea budgetului, opoziția promițând că nu va obstrua. Dacă proectul de buget nu se va putea vota înainte de începerea vacanței Crăciunului, partidul guvernamental în unire cu «fie din opoziție vor acorda guvernului un budget provizoriu. Fostul președinte al Camerei, Berzeviczy, a fost rugat de partidele împăcate să primească din nou preșidienția Camerei, dar Berzeviczy a declarat că nu mai revine asupra demisiunei sale. Se crede că președinte al Camerei va fi ales Năval, iar vicepreședinte un membru al partidului național al muncii. Budapesta. 2d. — Ședința de azi a Camerei s’a deschis d’abea târziu din cauză că miniștrii și deputații au discutat, pe culoare, condiții unile împăcare dintre opoziție și guvern. Vicepreședintele Kabos deschizând ședința face cunoscut Camerei că președintele Berzeviczy i-a trimis o scrisoare prin care mulțumește deputaților pentru semnele de simpatie arătate dar , persistă în hotărârea de a demisiona din postul de președinte al Camerei ungare. lau apoi cuvântul Trabcise Kossuth, Ludovic Hollo (justraist) și Ștefan Rakovsky (șeful popoirălitor), caure toți Uff exprimă regretele că Berzeviczy a renunțat la preșidenție. Primul-ministru Khuen Nedervary luând cuvântul recunoaște și el meritele lui Berzeviczy. După ce Camera îșî exprimă părerea de ros pentru demisia lui Berzeviczy, se trece la ordinea zilei. Raportorul general al bugetului, Hegedűs, prezintă bugetul statului ungar pe anul 1912. Ia cuvântul contele Hedervary care cere ca adunarea să admită urgența pentru discuțiunea acestui proect. Se admite: Se stabilește că de aici înainte Miercurea și Sâmbăta să se discute proectul militar iar în celelalte zile ale săptămânii bugetul.' d.Ian. XI si Iași, 26 Octombrie. O dramă emoționantă i s’-a petrecut, asta-seara in orașul noistm ți anume în str. Ghica Vodă , 89. Unde locuiește d. Titu Lapteș, avocat, bine cunoscut în cercurile locale. Pe la orele 6, în lipsa d-lui Lapteș de acasă, a venit fosta sa soție, divorțată de câtva timp. După ce a scris o scrisoare în bimon și-a descărcat un glonte de revolver în gură. La detunătura armei au sărit vecinii, cari au găsit pe fosta d-nă Lapteș în stare muribundă. Ea a fost transportată la spitalul evreu..". Știrea despre această emoționanta dramă , a fost adusă la cunoștința d-lui Lapteș pe când se afla în ora.?. Cauzele acestui tact disperat nu se pot precisa încă. Nencrecite, femeie a lăsat mai multescrisori din care una adresată d-ll p3^m-pi»d8x>r, Spirei la Trîpolls a trimis aimngstri spM Erî am primit primele două scrisori dela trimisul nostru special pa câmpul de războițistalamic, cunoscutul statist A. Knîtschbach. Scrisorile, datate din Tripolis 30 și 31 Octombrie st. a., am venit prin Tunis și Franța. Cititorii se găsesc In corpul aiambic. Trimisel nostru special e plecat de acum o lună și nu ai ai_ după multe greutăți a putut ajunge la Tripolis. „Universul“ este singurul «sat din Români» și din Orientul Europei care are un trimis special pe câmpul de luptă. Trebuie să menționăm că nici pirosa sa stromugară nu are corespondenți speciali în Tripolitasia. Originalul «trenul« primit« de pe câmpul de luptă «bela d. Kutschbach sunt expuse în vi» trins magazinului Feuer din calea Victoriei. TUAN CHIKAI PRM-MINISTRU Peking. 26. — Agenția „Renter“ afla că Adunarea națională chineza a ales pe Yuan CM Kai prim-ministru. LINII FERATE IN MÂINILE REVOLUȚIONARILOR Peking. 26. — Agenția „Renter" alla că toate căile ferate care duc spre capitală ar fi la mâinile revoluționarilor. Câteva lesatinai se pregătesc pentru eventualitatea unei revoluții în Peking. ORAȘUL NANKING OCUPAT DE REVOLUȚIONARI Londra. 26. Ziarul „Morning Post“ află din Sanghai că steagul revoluționarilor fâlfâie pretutindeni în orașul Nanking, chiar și pe clădirea consiliului provincial, care s-a declarat independent. Trupele din garnizoana orașului Nanking nu au trecut până acum de partea revoluționarilor, dar generalul tătarilor a fugit. ÎNDÂRJIREA REVOLUȚIONARILOR Londra. 26. — Telegramă din New-York : Ziarului „New-York Herald” i se telegrafiază din Peking că populația care simpatisează cu revoluționarii este foarte îndârjită. Inpotriva camarilei din Peking, din ordinul căreia a fost ucis șeful revoluționar generalul, Huluchan. Se crede că soarta dinastiei s'a decis: ea va fi detronată și izgonită din China. Curtea se și pregătește să se refugieze pe un vapor strein. Generalul Arregio care a dirijat sângeroasa debarcare a trupelor italiene la Bengasi lirele iim Sigmu GALAȚI Galați, 26 Octombrie. Incendiul de astănoapte, a fost localizat azi la ora 6 dim. In diferite stive de loterie, s’a găsit de către autorități urme de gaz, ceea ce dovedește el. "focul a fost pus. ... Cei arestați în timpul noptei sunt cercetați la comisariatul circ. IV de către d. comisar Atanasiu însărcinat cu facerea cercetărilor asupra acestui incendiu. Răsboiul italo-turc POARTA PROTESTEAZĂ IN CONTRA ANEXARE! Constantinopol, 26.Poarta, care a declarat zilele trecute că nu va putem niciodată să primească anexarea impontanței de către Italia, pregătește o nouă protestare în contra anexărei, notificată puterilor de cabinetul de la Roma. INCAERARI INTRE ARABI 51 ITALIENI LA TUNIS Tunis, 26. Incăerări serioase s'au produs azi dimineață în Timiș, între mai multe grupuri de arabi ți italieni. Rezordindo ad ford repede localitate, ti,pulit, tip a restabilit ordinea cu ajutorul câtorva detașamente de soldați. An fard, mai inviți, morți și răniți în ambele tabere; sunt mai multe victime ți printre sergenții de poliție; unul dintre ei atsbitorit. Tandra. 36. — Ziarului ..Times“ i se telegrafiază din Timiș, că italienii cam slab ■ înPaerat cu arabii sânt niște muncitori angajați la lucrările cimitirului din oraș. Arabii' vroiau sa-i gonească pe italieni din cimitir. In acest scop au început sa tragă asupra lor mai multe focuri de pușca. Aceștia au răspuns și ei cu focuri, până când lupta a ajuns pe'străzile orașului. 'Cu muncitorii italieni s’au unit apoi și ceilalți locuitori italieni ai orașului. Italienii s’au refugiat în case de unde trăgeau asupra arabilor.” încărcarea luând proporții mari, întreagă poliția și garnizoana orașului a fost trimisa la fața locului și numai cu greu a putut împrăștia pe arabi. Dintre arabi au căzut 111 morți și 30 răniți. Italieni au fost ranii! 40, cari afi și fost transâportați la spital.. LUPTA BELA TOBFUK Corieta,ntinopol, 26. Lupta de la Tobruk , a durat, 2 ore ți a fost, foarte îndârjită. Italiei Tujur a pierdut S00 de morți și mai multe tunuri ți alte arme, ți munițimv. Orașul a fost eseu cerit de turci. O VICTORIE A ITALIENILOR Djerba, 23. — Forțat- Hamidic din Tripolis a fost antneat in aer și apoi recucerit de italieni. Suntem in ajunul unei acțiuni ofensive italiene. Anexiunea Tripolisului a fost proclamată. Trupele turcești cari se predau au fost deslegate de jurământul de fidelitate către sultan. Zilnic sunt 100 de cazaei de holeră. Xntschbach Notă. — Telegrama e dată din Dibrica, deoarece din Tripolis nu se poate telegrafia din cauza, cenzurei. Londra. 26. — Telegramaí dia Tripolis. Trupele italiene au recucerit fortul Hamidis dela torol. Acesta este de două săptămâni încoace primul succes al italienilor. Acțiunea transfer a fost și de asta dată puternic sprijinită de flota italiana. Primim de la corespondentul nostru special umătoarea telegramă : Roma., 26. 5e anunță din Tripolis cu data de 21. Azi la orele 3 d. a., brigada a 5-a sub ordinele giurraluluii Chaurand, formată din reg. 93 și 18 de infanterie, a deschis focul asupra dușmanului, in partea orientală, a fortului Hamidié, ocupându-l cu o baterie de artilerie de munte și cu una de tunuri cu tir repeds. Ordinea ți iuțeala armatei italiene a făcut imposibilă inamicului vreo renstență.Către noapte turcii încercară cu arabii să-ți reocupe poziția pierdută, Insă se retraseră cu viață, pierderi din fața brigadei a 5-a, reintărita. Italienii au avut 7 metrit. Turcii încercară apoi să atace prin sud-vest, aruncând și jungle, insei fără rezultat. ITALIEN UE PĂTRUND ÎN •CJIRENAÎGA Londra. 26. —- Telegramă din Benghazi: Trupele italiene* fort mete 1, două comans de atac, au început snaișnî pe intereorul grovineist Cirenaica. momumentatei lui Ionese. Azi dimineață s'a făcut în grădina publică din localitate dezvelirea bustului regretatului G. Ionescu-Uion. Au azistat reprezentanții autorităților, în frunta cu d-nii dl. D. Popoiacu, prefect și G. Stănescu, primar; d-nii Babba Ștefănescu, profesor universitar, Radu D. Rosetti, H. Lecca; o delegație a liceului „Matei Basarab“ , în frunte" cu prof. Ionescu-Boteni,și un public numeros. La orele 11 s'a oficiat, un serviciu divin de către mai mulți preoți După terminarea serviciului divin, s’a ri licat pânza de pe monument' lăsând să se vadă bustul turnat în bronz de sculptorul Fritz Storck. D. M. Apostolesni secretarul mitetului pentru ridicarea bustului, luând cel dintâi cuvântul, vorbește de activitatea lui Gion. Analize !..! pe scurt operile și •educând elogii. D. primar Stănescu spune că ziua de azi are o îndoită însemnă, tarc pentru piteșteni, întâi, pentru că se sărbătorește un istoric și literat de frunte și al doilea pentru ei: cel sărbătorit este ten distins fin al orașului Pitești. D. deputat Gr. Coandă citește mai multe telegrame de adcesiune din partea d-ior I. P. Comancanu, Gr. Damitreseu, membri ai comitetului pentru ridicarea monumentului, Florian Becescu, etc. D. Sabba Ștefănescu aduce memorie!'lui Giba prinosul de recunoștință și'venerație a Fee, geografice române, din care făcea parte Gion. Apoi vorbind de activitatea lui Gion, spune ca n’a fost prodigioasă, dar de o deosebită valoare. Citește niște fragmente din conferințele lui Gion ținute la Ateneu, din care se pot vedea calitățile lui literare. D. H. Lecca spune cu oarecare ironie că i se pare ciudat că acuta când civilizația ne-a distrus aproape sentimentul de recunoștință, se mai găsesc oameni cari ea, caute să imortalizeze figurile și memoria oamenilor mari. Schițează în trăsături pline de lumină, portretul lui Gion și adresându-se elevilor de încert spune că amintirea lui Gion nu trebue sa dispară din mintea lor niciodată. D. Radu Rosetti, între limbă aleasă și poetică, spune < între altele: De câte ori mă urc pe soclul uinui monument, mă întristez și simt în acelaș timp o bucurie fără margini. Mă întristez pentru că îmi amintesc nimicnicia vieței și nestatornicia lucrurilor oricare ar fi" ele, opere, ■morumiente, etc., și mă bucur pentru că văd că mai trăește încă recunoștința. Urează ca:.țara românească să aibe cât mai mulți oameni ca Gion. D. Ionescu-Botoni din partea corpului profesoral, vorbește de activitatea lui Gion ca profesor. Mai vorbesc apoi un avocat Iliescu și un elev de liceu. Solemnitatea s’a terminat la opere. 12.45, fiiUN UstremUL LUI UIBN Pitești, 26 Octombrie. (Scrisorile trimisa!«! nostra special) TRIPOLIS, 1? Octombrie st. v. LUPTE CRÂNCENE Eri ți azi au fost tr.cutte lupte crâncenă. Mai cu seamă aseară și azi înainte de amiază lupta a fost foarte toverși iivată.. Și noaptea sa auzit 5« oraș sgomotul lupte!«»". Și vasele de război au intervenit in luptă și bubuitul tununkw’ lor grele sgududaő văzdixbuL . "Că ași,a zi avea să fie o luptă., crâncenă se putea deduce din știrile aeroplanetei. După aceste știri se admaifiseră IOOO de arabi, carii erau gata de asar împreună, cu sntpele ■ turcești. Nu sa poatem afirma ca lupta » fost favorabilä italieniior. Aceșttia au fost siliți pä pea*ceea*ea avanteostarile și șanțurile, se retraga, cu peste KKj.de metri și să cânte adăpost în alte șanțuri nouî. •Afară de aceea și tiuia lor a fost Zobimbaif, căci' nu mai const.I,ue ■ tip cerc. în formă, de semiiubiíí. ci se prelemgește întrun unghiu ascuțit, ceeat ce din punct de vedere strategic nu este avantagios. Pierderile, suferite de italieni sunt foarte mari. Câteva regimente au peste 70 de morți și de trei ori atâți răniți. Oficial pierderile sunt date ca mai mici, totuși , adevărul nu este greu de aflat. Se mângâie însă cu acea» ca pierderile dușmanului sunt mult mai mari. In orî ce caz lui se poate gândi încă nimeni la o înaintare a italienilor'. Si comandamentul armatei trebui să recunoască aceasta și el e ?i telegrafiat la Roma, că ara vemie de nouî trupe de întărire, pentru » eliber*. TripolîS'al de asedierea tonulor .si arăbitor, IRTÎIGiam MBARITTI DE PURTAREA ITALIEnILOR împrejurarea că tigifieniî mi reconoac pe arabi ca beligeranți, aici tratează ca pe reuntațioțarî și deci pe pomopierii «raM ii trimit îsiașmea tribunalelor marțiale și îi fga pușca, a produs mult sânge rău printre arabi , și ei aleargă în mare R«iBiăr în» a fuvirul fraților kw strimtevați. Și" aticiaawudenfe &te ialieniLor ațâță. p« .tonautoiu In contra lor. Miai eu »samă. la începutul ostilitățiilor italienii au săvârșit ziuaSipașruăi’fpH față de prizonierii râuriți, «azi' sunt nedemne de un popor cv*lt și cari vor preocupa feă OP'pia pubeciS» Și sub pretextul că trebue să caute armele ascunse, mulți soldați tineri își permit brutalitați asupra femelor," cari" suint greu simțite de ele, deoarrece ea mahomedane au o spaimă religioasă, față de atingerea brutală a bărbaților. SITUAȚIA IA HOMS I in Homs sosesc de asemenea știri foarte îngrijitoare. Și ar.cote italienii • nu sunt în stare să pătrundă in interiorul țării, de ««rece sunt respinși' cu mari pierderi ‘ de către arabi și turci. La cererea telegrafică de ajutor sosită aiefi a plecat un vapor de Pe lângă aceste meäosagrii și-a făcut și holera apariția. Intimpul din irmă a și fost zilnic mai multe cazuri de holarâ. ..la 48 de ore însă a crescut repede numărul morților, și adică atâta între populația civilă,, cât șî tpatre soldați. Din cauza relei stări sanitare de aici primejdia holerei este foarte gravă. Se așteaptă ca portul de, aici să fie declarat conteminat de Koller ®., astfel încât nu mai pot intra vapoarte și vom rămânea deci fără stârii din Europa. TRIPOLIS, 1.8 Detembri« rr. *, Administrația militării ig. » cum ener.aice măsuri pistgu, reprimarea holerei. M Mulți acidețî și indigeni simt ocupați cu căratul guindiului și al matesoiDl’, precum și cu serelciul de dosten fe.ce.rc. Se crede că, epidemia a fost adusă din Italia, deoarece ea face mai criseanui, mari ravagiî prieire soldații italieni Aseară. »? aflați in fasaret.' 87 soldați • bolnavi de holeră. Medicii de aici au făcut constatarea remarcabila că arabii sunt prea puțin atinși de holeră» ba .se arată aproape ca imuni. Cele mai multe victime le-a făcut holera până acum în populația, i*ipelită, probabil că din causa obiceiului de a locui mulți * în case mici. ii im**' A. KÜTSCHBACH Smerea din Oiapina Câmjina, 26 Octombrie De câteva oie, a dispărut dela domiciliul părinților tânărul Tre^saf 8idae«owski, sfinsi d.-lul Sidarowski, ceasormeaz din localitate. fiii cadavrul rrcmxitului tânăr a fost găsit, de trecători in pădurea Bobolia, din apropierea orașului, având o rană la «mp și una la piept, produse cu un revolver. Intr’o scrisoare adresată unui prieten al eali, Josef declară că se sinucide din cauză ca era persecutat de d. St. Straus, șeful atelierului de strungurie al soc. ,,Astrfi“, unde tânărul lucra ca strungar în fier. S’a anunțat parchetul. Generalul Luigi Rainaldi care s’a distins in ultima luptă de ’ " la Tripolis Târgu-Jiu, 25 Octombrie. Sâmbătă, 22 cm., înaintea Curții cu jurați din localitate, s’a paazintat procesul lui Nicolae R. Ghidiu, din Ciocadia, acuzat că printr’o lovitură de secure a omorât pe consăteanul său Ion Gruia. Acuzatul, fiind întrebat dacă recunoaște crima, răspunde în mod afirmativ. Jurații, după o scurtă deliberare, aduc un verdict, negativ, achitated pe criminal. Publicul din sală a rămas surprins de aceasta achitare. Această afacere a produs o vie impresie în oraș și se discută cu aprindere. Capitala, scutită o bucată Pe vreme de focuri, a fost orî dimineață teatrul unui violent incendiu care a distrus una din cele mai mari fabrici de cazane și turnătorii în alamă, fabrica d-lui E. Wulf, din dealul .Filaretului. Civil s’a declarat incendiul Pe la orele 7 și un sfert dimineață, un lucrător Josef Andrei, care se afla în atelierul strungăriei al numitei fabrici, zărind flăcări în atelierul de tâmplărie a voit să intre spre a stinge focul. Găsind ușa închisă, lucrătorul a alergat în graba și a dat de știre unui alt lucrător Ioan Cenușiu care se afla și el în fabrică. Venind amândoi spre atelierul incendiat, au mai întâlnit în cale pe alți trei lucrători și cu toții au Început primele operațiuni de salvare, îndreptând furtunurile de apă spre depozitul de benzină care se afla chiar lângă atelierul de tâmplărie. Intre acestea,un păzitor din fabrică s-a dus la telefon și a înștiințat pompierii, iar sergentul a postat, la acea fabrică a dat de știre circumscripției 30 că arde fabrica Wolf. Gurile de apă aflate în fabrică erau însă insuficiente ca să țină în foc furia flăcărilor așa că, până la sosirea pompierilor, dezastrul a avut tot timpul să se producă și întreg corpul din fundal fabricei Să fie distrus. Pompierii în luptă cu flăcările La orele 8 fără un sfert sosind pompierii, dela posturile Rada- Vodă, Central și Bulevard, d. au început cu mare activitate operațiunile de salvare. Pompierii aveau însă de luptat cu un noian de flăcări așa că munca lor a fost cu adevărat grea. Podelele atelierului de tâmplărie începuseră să se slăbescă și sub greutatea colosalelor mașini să se prăbușească în subsol, cu zgomote cari te asurzeau. Acoperișul atelierului fiind și el distrus de flăcări,transmisiunile se prăbușeau și ele, astfel că pompierii se aflau în imposibilitate să pătrundă in clădirea incendiată. Din această cauză flăcările aîi putut să se întindă în voia lor și să distrugă și atelierul alăturat, de strungăriș, unde se aflas mașini și materiale de- o valoare și mai mare. Pericolul devenea din ce în ce mai amenințător pentru restul fabricei, dar pompierii au început o luptă uriașă care a ținut timp de vre-o trei ore și la 11 și jumătate au reușit »4 localisesc farul în steungărie. Autoritățile la locul dezastrului Cel dintâi sosit din partea artorităților la locul incendiului a fost d. comisar Țiplea, șeful drc. 80 și imediat după d-sa d. inspector Eugenie Câlinescu,“ șef al coloarei de albastru. După ce a văzut proporțiu!« ce luase incendiul, d. inspector, Eugenii Călinescu a îhcunoștiii., tot pe șefii d-sale și la locul dezastrului au mai sosit. d-tiiî prefect T. Mitilincu, primar B. Dobrescu, I. Bărbătescu, directorul prefecturei poliției, N. Popp, inspectorul siguranței, dr. Mendoniche, ajutor de primar. D. procuror .Robescu și d.. Inspector Eug. Călinescu au început imediat ancheta spre a stabili împrejurările in cari a luat naștere focul, dar investigațiunile au rămas fără succes. De unde la început se credea că focul se datorește unui scurt circuit electric, s’a ajuns în urmă la bănuiala că dezastrul s’a produs din neglijența vreunui lucrător. Ancheta în privința aceasta, cei care au putut să dea autorităților oarrecari lămuriri, au fost d. .Frantz Mutasek, șeful atelierului de tâmplărie și un uceniu anume,Mitică Dumitrescu. D. Frantz Mutașek a declarat că: Marți seara el singur a închis atelierul împreună cu Mitică Dumitrescu,, după ce acesta din urmă a făcut curățenie , și după ce el însuși s’a uitat să vadă dacă totul se afla în regulă în atelier. El se miră că tocmai în acel atelier s'a declarat focul, întrucât acolo nu se lucra niciodată cu foc. " Față de aceste singure două declarațiuni, poliția a hotărât să continue cercetările și în acest scop a trimis la comisariatul circumscripției 30 pe mai mulți lucrători. Asupra evaluărea pagubelor autoritățile și nici chiar proprietarul fabricei nu au putut să se pronunțe întrucât ele sunt prea mari și stricăciunile trebuesc controlate. Focul a fost stins complet la ora 1. d..a., când pompierii și autoritățile s’au retras. Societatea de salvare care a trimis o ambulanță la locul incendiului, nu a avut de dat ajutoare decât unui singur pompier, care a fost rănit la față de un geam căzut din luminatorul atelierului