Universul, iulie 1912 (Anul 30, nr. 178-208)
1912-07-22 / nr. 199
21 IULIE 1912 INUTITITI Al patrulea concurs de marile premii pentru cetitori) «UNIVERSULUI» SERIA IV-a si A se păstra zilnic până la completarea 31 cupoane ți se va trimite intr’un plic Administrație TRAGEREA SE FACE SUMMA DOCTORUL C. PASTIA Medic al spitalelor Eforiei din București, dă consultațiuni pentru Boale interne,carnete de bai și cară, la Hotel Racovitfzy 2455 HOKE FRIERMAU IM Medic la Spitalul Caritas vindecă radical boalele de piele, păr, sips și venerice Îndreptarea nasurilor diformate și îngrijirea fetei. ziSIz CONSULT. 8—9 jum., —6 STR. FRANKLIN 14, (lângă Ateneu) MOTOARE :,CR ©MBY“i pentru CINEMATOGRAFE ! LUMINA ELECTRICA furnisează prompt din deposit W. Staudecker și Sucursalele: 2447 < ^ Brăila, Craiova, Botoșani, Locomobilă »a Lexistabilă DE VVIZARE înștiințare De vâtiasai*© Cu prețuri reduse 50 la sută sub .Cost: 4 garnituri complecte de trez onerat, sistem „Ruston”, în perfectă stare, 12 cai putere fiecare ; 2 garnituri idem sistem ,,Clayton”; 1 garnitferu idem „Ramson”; 15 secerători legatoare sistem „Cormic”; 6 secerătoare simple, sistem „Cornie”; ■ [UNK] 15 pluguri cu semănător și discuri; 6 semănători în rânduri „Havane“; 12 semănători în rânduri „Beraline”; 6 sematori în rânduri „Kinning“ ; 30 batoane mari; 20 grape de fier; 50 pluguri cu câte două (2) brazde și diferite alte unelte și obiecte agricole cum și care, căruțe pentru transport etc. Toate acestea se găsesc pe moșia Suditi, județul Ialomița, la conacul Caramano situat la distanța de 8 kilometri de gara Mărculești și 5 km de gara Bărăganu. Tot pe această moșie la punctul arătat mai sus se mai află de vânzare 100 perechi boi de jug; 100 perechi juncani; 100 vaci de tamaziâe; 30 tauri tineri, de reproducție; 1500 berbeci și oi țigae și corcitură Merinos; 150 porci și scroafe de rasă pură Mangalița. Pentru orice informațiune a se adresa la d. I. T. Apostol, București strada Luminei No. 10. 2427 B-nit AgricolM“ Expeditor serios I de 40-60 cal, caut imediat. Oferte complecte, a se adresa: MIHAIL A. MASEMI, Brăgășani 2471 P.ÎIBAIIȚ Directorul nostru d. Francois, fiind acum In vikifiatură la Piatra-N., str. Ștefan cel Mare Mo. 33, primește cu această ocaziune vizite pentru comenzi la Casa Liberty et Comp., și alte articole representate de noi, magazin englez f Strada Franklin, 6 bis. București CONSTANTA UN RENUMIT ACORDAR DE PIANE de la Magazinul Feder-București, s’a instalat pentru sezon în str. Ovidiu No. 1, răpită colța, de cea mai buna calitate. A se adresa la administrația moșiei Heleșlieni, Gara Cuza-Vodă. 2476 Declar că ori ce comande făcute de către d. Haralambie Stoenescu, din Corabia, asociatul meu, nefiind făcute de mine și fără consimțământul meu, nu răspund de ori-ce plată sau alte decurgând din comandele sale, pentru comerțul de băuturi, iar ce va face, este responsabil conform actului de asociație. Cu stimă ION RUCHINL Corabia 2470 . „Important peotn Stui cumpărător de orice cantitate DE MAZERE VICTORIA ȘI VERDE plătind prețurile cele mai bune. Odată cu ofertele rog a se adressa si probele. M.weintzenhofFER, Brăila. 2343 Cu bune referințe se angajează imediat.’ Ofertei sule „Administrația Moșiilor Comănești-Palanca ‘ iud. Bacău. 2452 DOAMNELE cari țin la dușumele frumos vopsite și cu luciu durabil să întrebuințeze Solidor“ cea mai bună și durabilă vopsea cu luci’u splendid. Usucă repede, nu lipsește și nu se pătează de apă, deci SUPERIOARA fabricatelor străine. Depozit general : Carl Zimmer .Co. «LA ELEFANT» — STR. LIPSCANI 86 — (in fața grădinei Sf. Gheorghe) — BUCUREȘTI — 2340 Dr. eu» FAMEL De la facultatea de medicină öati Paris — Soare BENITO-y ȘI Hifi și VESERICE — Consultatiuni3-6p.nr. 2376 Strada Tudor Vladimirescu , DOCTOR Costiîa Caraga&Populomentist american din Brăila in IULIE si AUGUST In CONSTANTA * —- Bulevardul Elisabeta No. 5 — (Casa Bolton) Consuliaținiii dela 11-12 dela 3-5 2408 Or. VIR&iUB P0PE8GU Asistent, la Clinica obstetricală Profesor la școala de moașe fost secundarul Maternității. FACERI și B00 de FEMEI I—4 p. m. 244880, STRADA MIHAI VODĂ, 30 Rămâne vara în Capitală F&BURE Se concesionează pentru tăiere la 1 Septembrie 1912, 15 hectare lemn de lucru și foc, esența stejar și cer; demensiunile 0.30.70 diametru și înălțime 8-15 metri. A se adresa d-lui Spiridon Damian, Ghimpați, Vlașca. 2462 Dr. Grigorie Cristea de la Facultatea din Viena Fost intern al Prof. Schauta și Etschberg Iirpș și Boli Pe fesei — Consult. S—4 și tî—7 — S-tx&cla, Ca.n.'tacta.zlxio ©O ____ _______ 2465 Dr. A BA&ASCB De la Facultatea din Paris Fost elev al profesorului Fournie Specialist în boale de Piele și Sifilitice (lumești) Boabe de păru iii Calea Victoriei 120 (lângă bis. AM) Consult. 8—10 a. m. și 2—5 p. m. Telefon 29/1 1024 Nutriment complect pentru copii, bolnavi și bătrâni « Conține cel mai ban LAPTE din ALPII Se vinde la toate drogheriile |i farmaciile fin Cuba tal SL. Eepr. Sam. LAbl. București. a Dr. N. Coastete Dentist din Paris 28 Calea Victoriei 28 Vis-avis de 1Politie 2004 Dr. L. STEUER DENTIST — S’A MUTAT — 6. STRAUSA FRANfELM. 6. Vis-a-vis de Grădina Episcopiei (ATENEU) Consultațiuni 9—12 și dela 2—6 p.m. 2015 «Heliul antipraf „ Brailina“ Este cel mai bun preparat pentru întreținerea în perfectă curătenie și bygienă a dușumelelor, mosaicului și linoleum a dușumelelor, etc. înlătură praful și ozonifică aerul. Uns odată la 2—3 săptămâni, economisește spălatul zilnic, deci menținerea cu BRADOLINA care costă numai 90 bani ligr. e mai eftin decât spălatul cu apă, căci economisește mult timp „BRADOLINA“ este recomandabilă pentru școli, spitale, hoteluri, restaurante, cafenele, localuri publice, cinematografe, magazine, și în case particulare, etc. etc. Se vinde numai în bidoane originale a 5 kgr. cu capsula fabricei. Asemenea este necesar un aparat pentru aplicare. Salt Zimmer S Co. Ia „ELEFANT“, București, strada Lipscani 86. In Iași și Moldova de sus la Marcovicî & Galatzanu, „La Elefantul“, strada Golia 54. 1463 IA SMATORIul naturalist modern II este vacant postul de ajutoare de supraveghetoare. Persoanele ce doresc a ocupa acest post se vor adresa personal, la orele 10 a. m., d-lui dr. I. MITULESCU, directorul Sanatorului, în strada Covaci No. 19. Loco. I R BOALE GESTOL BINARE CONSULT. 5—7 p. m. 2472 Bulev. Carol 18 Teles. 2.'TI BUCUREȘTI ÎS Baggggg^sgjMjjg* DUMINICA, 22 IULIE — 2 dar de muncă. Iată pentru ce ei sporesc funcționarismul și sunt desgustați de meșteșug, — cu toate că Statul a cheltuit mulți bani pentru ei, lăsându-i în urmă la bătaia vântului și în voia soartei. Mulți absolvenți au intrat în c. f. r. unde întâmpină multe neajunsuri. La mașinile de treci avem unguri și nemți bețivi, secondați de țigani, și aceștia mânuesc astfel mașinele că primejduesc viața celor dimprejur. Alături de preot și învățător, absolventul trebue să fie cărturarul satelor căci satele nu mai sunt astăzi cele de ieri. Propune ca societatea să facă sucursale județene care să intre în legătură cu societățile comerciale pentru procurarea sculelor iar Statul să creeze un fond pentru sprijinirea absolvenților, iar autoritățile locale să-î sprijinească acordându-le lucrări. Ședința se închide la orele 6 seara, iar congresiștii se fotografiază in grup. Astăzi, congresiștii vor vizita mai multe fabrici din oraș, iar după amiazi vor urma desbaterile congresului. îi. Diesen din Bucovina — Dela corespondentul nostru — O SÂNGEROASA DRAMA FAMILIARA — Un tată care își omoară copilul cu lovituri de topor —■ Cernăuți. 19 iulie. Liniștitul orășel Noua Suliță din Bucovina a fost deunăzi teatrul unei oribile drame familiare, care a costat viața, ținut nevinovat copil în vârstă numai de 4 ani. Din cauza unor neînțelegeri familiare, săteanul Tarnoviețchi, într-un moment de furie, și-a omorât pe propriul sau copil cu o puternică lovitură de topor. Asupra acestei sângeroase drame aflu următoarele : încă de mult domnesc în sânul familiei acestui sătean, care se află în a doua căsătorie, dese neînțelegeri, cari mai totdeauna se sfârșesc cu excese brutale. Motivul principal al acestor neînțelegeri este" că Tarnoviețchi nu se poate hotărâ de a-și face testamentul asigurând soției și copilului său o parte din averea sa, care din cauza viitelor sale condamnabile mereu scade. Certurile erau desea și nu de puține ori biata femeie era silită să se mulțumească cu câte o bătae strașnică și să renunțe pentru moment la planurile și prevederile ei pentru gospodărie și viitorul copilului Eri pe când Tarnoviețchi se afla la munca câmpului, dânsa însoțită de copilul ei, îi aduse, ca de obicei, prânzul. După o mică pauză începu iarăși discuția despre nenorocitul viitor al copilului. Femeia căuta să convingă pe soțul ei să facă un legat pe numele ei și al copilului, din o cât mai mare parte a averei, ca astfel până la majoratul copilului averea să nu se piardă cu totul, deoarece în o îndreptare a purtării bărbatului eî femeia nu mai avea nici o speranță. Tarnoviețchi, fiind probabilindignat de spusele soției sale, fără să-i spune acesteia intențiunea, se scoală deodată în picioare, apucă toporul, ce se afla lângă dânsul, și cu o puternică mișcare îl ridică în sus dându-i drumul pe capul copilului cu atâta putere că i l-a sfărâmat în bucăți. Bietul copil a scos un țipăt și a căzut în nesimțire. Nenorocita femeie, îngrozită, a luat-o la goană pe câmp cerând ajutor. Furiosul soț însă, nemulțumit numai cu această mică victimă nevinovată, s’a luat și după soția sa cu intenția de a o omorî întâmplarea însă a voit ca prin partea locului să se afle mai mulți grăniceri ruși cari, la strigătele desnădăjduite de ajutor, au alergat la fața locului. Tarnoviețchi, după ce și-a maltratat soția în mod bestial, a dispărut, fără să i se fi putut da de urmă, iar soția sa, într’o stare disperată, a fost adusă la spitalul din Cernăuți, unde, după aflarea celor întâmplate, s’au adunat mii de oameni. Astăzi au plecat la locul crimei autoritățile noastre, iar secția de jandarmi își dă mare silință pentru prinderea criminalului tată. Mâine se va face înmormântarea nefericitului copil. Circulă zvonul că Tarnoviețchi s’ar fi refugiat in România, prin punctul Darabani. Sigma. Buletinul atmosferic al Observatorului astronomic și meteorologic Pe ziua de Vineri, 20 iulie 1912. IN ȚARA. Timpul a fost eri frumos și cald în toată țara. Temperatura a mai crescut pretutindeni, cea mai ridicată din cursul zilei fiind 82 grade în mai multe localități din Muntenia. In cursul nopții a plouat numai la Huși 4 mm. Sulina 6, Câmpulung 2 și Sarichioi (Tulcea) 12 mm. Ce a mai coborâtă temperatură din țară 11 grade la Sinaia. Astăzi dimineață cerul mai mult senin și timpul liniștit. Presiunea atmosferică se menține către 758 mm. Piața pescăriilor Pe ziua de 20 Iulie s’au vândut în piața Galați 2S.652 kgr. de pește proaspăt, cu prețurile după cum urmează: pe suta de kgr. : Crap 98—74, Ciortocrap 91—80, Ciortan 85—60, Ciortăuică 76—42, Caracudă 52—21, Lin 63—59, Plătică 54—10, Comancă 46—26, Babușcă 34—10, Mreajă 100—93, Văduviță 49, Cosac 48—40, Șalău 248—118, Știucă 86—30, Avat 57— 42, Sabită 47, Biban 47—18, Albitură 33—16, Somn Pană 111—97, Somn Iarma 108—St. Somn laplac 93—50, Somot» 75—60, Morun 143—87, Nisetru 168—73, Păstrugă 187—40, Viză 101, Cegă 280—195, Calcan 32—26, Icre de Morun 2S—18, Icre de Nisetru 25.23, i I Icre de Pastrucă 13.75. ,. O Importantă inventions românească Un tânăr licențiat In drept inventează un nou tip de motor.— Părerea d-lui ministru Pangrati.^A. S. R. Principele Carol a sprijinit pe inventator.—Superioritatea noului tip de motor Zilele trecute, în biuroul personalului din ministerul lucrărilor publice, unde se concentrează toate cererile și pe unde trec în fiecare zi, am descoperit o cerere foarte interesantă. Un licențiat in drept inventează un nou tip de motor D. Grigore Brișcu, licențiat în drept, funcționar în serviciul automobilelor din ministerul lucrărilor publice, adresa d-lui ministru Ermil Pangrati o petiție în care, — după ce expunea starea de distrugere în care sunt puși inventatorii din țara noastră din pricină că România nu face parte din „Uniunea internațională a legislațiilor de brevete pentru invențiune”, — cerea d-lui ministru îngăduirea să-î arate funcționând o miniatură a unui motor inventat și construit de dânsul Petiționarul, care e un minunat, ceasornicar și mecanic amator, — a construit între altele un motor care funcționează și care cântărește cu totul un gram și jumătate, — ruga pe d. ministru Pangrati ca în cazul când va găsi întemeiate completările inventate de d-sa în timpul din urmă spre a face din acest motor un motor ideal de benzină, țiței, etc., să-i acorde un ajutor spre a-și instala, un atelier in care să-și construiască singur mașina în mare. Părerea d-lui ministru Ermil Pangrati despre noua invențiune Interesul cu care am citit cererea d-lui Brișcu a fost și mai mare când am văzut rezoluția pusă pe ea de d. ministru Pangrati, care, se știe, e un eminent mecanic. Rezoluția avea următorul cuprins: „7. VII. 19F2. — Se acordă d-lui Grigore Brișcu un ajutor d.c. H000 (cinci mii) lei ca misiune, (cap III, art. S) pentru construirea, și perfecționarea excelentului sadt motor Bevolver. — E. ;4. Pangratis. Textul rezoluției vorbește despre seriozitatea invențiunei pentru care se acorda ajutorul, invențiune pe care de ministru al lucrărilor publice avusese prilej s’o cerceteze în amănunt. E locul să spunem că tânărul inventator are încă o sumedenie de lucrări importante executate în miniatură de acum două ani, lucrări foarte apreciate de oamenii competenți în aceste chestiuni. In Decembrie 1910 a obținut de la ministerul industriei 1500 lei pentru brevetări și executări de modele, în urma unui foarte favorabil aviz al comisiunei industriale. A. S. R. Principesa Carol a sprijinit pe tânărul inventator Rezoluția pusă pe cererea d-lui Brișcu, pe lângă că _e un sprijin prețios pentru dânsul, mai e, credem, și o mare satisfacție pentru A. S. R. Principele Carol care, fiind solicitat odinioară de tânărul inventator, s’a grăbit să-i acorde înaltul Său sprijin, recomandându-i persoanelor competițihri Superioritatea noului tip de motor Asupra calităților minunate ale tipului de motor inventat de d. Brișcu am putut afla că e in primul rând de o simplicitate ideală. Ci permite intrarea rotativelor în automobilism și în industrie; forma și principiul lui evită piedica, puterea centrifugală enormă care limitează întrebuințarea sistemelor actuale. Dacă mai adăugăm că sistemul de aprindere e foarte original și simplu și că permite acestui tip de motor să funcționeze cu orice combustibil lichid, având rezolvarea problemei răcirei cu apă la motoarele rotative, aspirațiunea și evacuarea gazelor întregului volum al cilindrelor motorului, înlăturarea supapelor volantului, arborelui curbat și a obișnuitelor manivele cu tot cortegiul lor de complicațiuni, se explică nerăbdarea cu care toți cunoscătorii așteaptă rezultatele experiențelor ce se vor face cu mașina construită în mare. Problema aviațiunei, care e așa de strâns legată de problema motorului-ideal, îl preocupă pe d. Brișcu foarte de aproape. Motorul său, după cum speră inventatorul, se va putea adapta la un foarte simplu aparat de zburat care va fi la îndemâna tuturora și care s’ar numi aero-brișca. Despre acest aparat, d. inginer Cottescu, directorul general al c. f. r., care a avut prilejul să-i cunoască planul și principiile, s’a pronunțat intr'un chip foarte favorabil în prefața, scrisă la un documentat studiu al inventatorului, intitulat „Helicopterele”. Vom adăuga pentru încheiere că d. Brișcu, care precum am zis e licențiat în drept de la Universitatea din Iași, care e un foarte bun ceasornicar și care face actualmente slujbă la Serviciul automobilelor din ministerul de lucrări publice, e un foarte apreciat violonist, ceea ce l-a făcut ca la un incident dat să poată fi și profesor de violină. Mihail Negru. TRIBUNA LIBERA CIVIHII RE FURTAțOSIL Cu prilejul celor hotărâte de „Liga Națională“ — Socotesc că fiecare român, care ține la țara, la moravurile și porturile neamului lui, a fost neînchipuit de îmbucurat la vestea că Liga pentru unitatea culturală a tuturor românilor, a rânduit încă de acum două ani, începând cu Câmpina, concursuri de port național între flăcăii și fetele din întreg ținutul românesc. Din fericire am luat parte la amândouă, însă din păcate nu am încredințat încă odată mai mult că în orice acțiune de felul acesteia de la care se trage atât cât se poate un profit material oare-și cum i se fac intervenții pe lângă comitetele ce au însărcinarea de a face selecțiunea de costume naționale, ca în cazul de față. (Să-mî fie ertat, însă, nu fac nicî o personalitate ci doar constat un roü). Lucrul acesta nu ar fi nimic, deoarece obișnuiți suntem în țara aceasta, cu asemenea lucruri triste de altfel, de cari ne lovim mai în toate părțile. Dacă am lua de pildă toată viața noastră sau mai bine zis toată calea parcursă, pe o distanță cât de mică de un individ oarecare, și am analiza-o cu atenția unui adevărat cercetător de suflete, vom găsi veșnice intervențiuni, veșnice acțiuni josnice și triste spre a avea posibilitatea de a se găsi la o treaptă socială mai sus ridicată. Sunt triste, dar adevărate, aceste lucruri și de ele n’am fost nici noi iertați, cari din fire suntem atât de lesne înrâuriți. Cercări pentru nimicirea acestor moravuri învechite se fac și poate se vor mai face încă multă vreme; dureros este însă că până acuma nimic nu s’a putut face, în aceeași apă murdară ne bălăcim cu toții. Și zi de zi „protecția“ și „intervențiile“ se înmulțesc, prind rădăcini puterjnice. Recitesc cele câteva rânduri ce vestiau în anul trecut rezultatul ce l’a avut concursul de porturi românești, la Vălenii-de- Munte. S’au prezentat concurenți foarte mulți, vre-o 5—600 de inși. Prea frumos! Este o dovadă că aceste concursuri își au rostul lor, prind deci și că tot mai exstă făpturi cari mai tin la portul strămoșesc deși regretabil numai la prilejuri de acestea. Cu câte înfiorări nu-mi reamintesc de ziua aceea de Túlie, cu ploaia măruntă ca prin sită când concurenții porneau ca niște valuri împestrițate, îmbucurați în ziua aceea ce-i reunea și pe Moldovean și pe Muntean cu cei câțiva de dincolo, în drumul ce-l făceau către casa profesorului universitar Neculai Iorga. Dar să lăsăm acestea. Din nefericire înregistrez că selecționarea nu s’a făcut în conștiință și aceasta nu mi-o pot lămuri decât din pricina intervențiilor —pe care sunt încredințată, d. Iorga nu le prea are la inimă —, însă cu toate astea s’au făcut. Mă feresc de a face personalități, repet nu fac decât o simplă constatare. In primul rând, cea mai mare parte dintre premiate sunt din Prahova și cu acest prilej constat că • _rau că selecționarea se face în general, ceea ce e și nedrept, mai întâi că costumele din Prahova diferă de cele din Muscel, cu atât mai mult unul din țară cu unul din țările supuse ș. așa m.d. Cum dar pot preciza eu oarecare-i mai frumos costum când fiecare se chinuește — așa cred — să aducă un costum cât mai credincios adevăratelor costume strămoșești?... Ar trebui clar — și aceasta se poate pune în aplicare chiar la apropiatul concurs—ca premierea să se facă pe județe sau într’un alt caz pe regiuni, și cu toate că s’ar pierde mai mult timp, însă s’ar răsplăti munca mai multora și deci ideia concursurilor și tendința lor ar prinde și mai mult. Că va fî mai frumos portul în Prahova decât aiurea^ asta e altceva, n’am dezis nimic; însă premiarea trebue să se facă avându-se în vedere munca aducătoarei, și conștiinciozitatea. In anul trecut în cea mai mare parte premiatele au fost din Prahova. Al doilea punct ar fi acela că comitetul e cu desăvârșire indus în eroare asupra proprietății de porturi ale concurenților. In cazul de față chestia e cât se poate de subtilă și nu poți pune chezășie pe cuvântul nimănui. Care ar fi soluția în cazul de față? Cei ce-au luat hotărârea de concursuri vor căuta să răspundă, eu doar am arătat un roü în cele două puncte citate mai sus și pe cari rânduitorii concursurilor ar trebui să le aibă în vedere spre mai deplina reușită a concursurilor. Numai în cazul acesta socot că ele vor da un rezultat satisfăcător, căci el va fi in conștiință făcut. Costea Gruia. PS. — In momentul când vroiam să trimit articolul, văd anunțat în ziare că viitorul concurs se va ține din nou la Vălenii-de-Munte. O simplă întrebare: Nu se socotește că-i prea coștilor o deplasare pe o distanță așa de mare pentru un concurent din nordul Moldovei sau din Oltenia? Nu s’ar putea obține libere parcursuri pe timp de 2—3 zile cât țin concursurile? ........ _ ^ G. G. Mini?.ima de armă din palatul justjski Eri, cam pe la orele 3 d. a., puternică detunătură de armă s’a auzit în palatul justiției, toți din toate părțile alergau de colo până colo să vadă ce s’a întâmplat, dar nu-și puteau da seama din cotro venea acea detunătură. După multe cercetări, intendentul palatului observă într’un perete de la secția IV-a a Curtei de apel înfipt un glonte de revolver calibru mare. Nu s’a putut însă constata cine a tras focul de revolver. Un aprod spunea că cu câteva minute înainte de detunătură a văzut în acea parte plimbându-se foarte agitat un om în etate mijlocie ținând în mână, niște acte, de aci presupunerea că acel individ într’un moment de disperare ar fi voit să se sinucidă și poate din emoție a tras glonțul alăturea. Acel individ n’a putut fi încă găsit. s 4 M £ f VIAȚA PRINCIPELUI CAROL ANTON DE HOHENZOLLERN Sub acest titlu a apărut in editura ziarului nostru un interesant volum în care se arată calitățile distinse pe cari le-a avut neuitatul tată al M. S. Regelui Carol al României, precum și activitatea însemnată pe care a desvoltat-o în viața politica și militară a Germaniei. „ Credem că cu greu se va găsi o lectură mai potrivită care sa întărească și să mobileze, _rcai cu seamă caracterele ofițerilor, ca viata acestui principe care a fost pilda cea mai luminoasă a împlinirei datoriei și a iubirei de patrie. . In acest volum se cuprinde o parte din corespondența pe care principele Carol Anton a avut-o cu regele Prusiei, cu împăratul Napoleon IîI și cu bărbații de Stat străini asupra candidaturei fiului sau Carol la tronul României. Din aceasta se vede marele interes și marea iubire a defunctului principe pe care le-a avut pentru patria adoptiva a fiului său . . . Această lucrare este o traduce«» dinä cartea ss"&to Anton Princîce de Hohenzollern", publicată de curând de carte istoricul german d- K. Th. Zingeler, care a fost multă vreme secretarul intim al principelui Carol Curtea este dedicată A. S. R. Principelui Wilhelm, fratele A.S. R. Principe s Ferdinand al României si șeful casei de mioneuzolieni Sigmaringen. Volumul apărut in traducere româneasca cuprinde 534 inimoase ilustratiuni. . . „ Prețul unui volum este 1 sau. ftmn biserica Sf. Șorijad Erb biserica Sf. Ilie-Gorgani și-a serbat hramul. Remeiul divin a fost oficiat de P. &. ș. Al.hiereul Teofil Mihailestul, Vicarul se'f. Mitropolit, asistat de dom diaconi ,de veteranul prot IUconemu A. Stoicescu și de alții Răspunsurile liturgice le-a dat corul bisericei. . . Cu toată căldura cea mare biserica era plină de drept credincioși între care numeroase dLă Mârșitul slujbei religioase s’a împărțit artas, aghiasma și k bupă aceea d- Nicolae Unteanu secretar de secțiune la danat, a ținut, o frumoasă cuvântare despre viața Sf. Prooroc Ilia Tesviteanul, arătând apoi și fazele prin cari a trecut această biserică de la înființarea ei anul 1630, de Spătarul Gorganu, cumnatul Voevodului Mata; Basarab. Biserica a fost reparată așa cum se vede astăzi, în anul 1901, grație în deosebi veneratului paroh Atanase Stoicescu, vara de 38 ani slujește cu osârdie la altarul ei. ° C _■ I i. .mu—inimnTTraT frrr J‘ Insturi din Irii lungi Descoperiri arheologice în Egipt.Cu ocazia unor săpături făcute zilele trecute, în Egipt, pe locul unde se afla odinioară orașul Theba, s’a dat de rămășițele unei capele a lui Farao Tutmosis IV, care a domnit pe la 1400 înainte de Cristos. ba,a descoperit mai multe morminte de pe vremea dinastiei a 22 de pe la 900 a. Chr., care fura groaznic devastate de tâlhari. Cu toate aceste s-a găsit intact mormântul unui pontifice Anderod și al mamei sale, nepoata unui rege. Sicriul marelui preot este din lemn de cedru, însă cu o inscripție și cu un scarabeu sburător lucrat din fildeș. t Tunel prin munții Caucaz. Guvernul rus se ocupă cu planul construireaa unui tunel prin munții Caucaz, care să aibă o lungime de 23 și luni kilometri. Este vorba adică de construirea unei linii ferate între Vladikavka și Tiflis. Pentru a ajunge cineva astăzi de la Vladikavka la Tiflis, cari în linie aeriană sunt depărtate una de alta printr-o distanță de 200 km, trebue să călătorească dealungul coastei caspice a Caucazului, adică mai mult ca 1500 km. Noua linie ferată va apropia foarte mult de Rusia, întreaga Transcaucazie. In acelaș timp Rusia va predomina întreaga parte nordică a Persiei. Noul tunel va fi cel mai mare din lumea întreagă. Câte Universități pentru femei sunt în Statele Unite.—Statele Unite din America de Nord, în comparație cu Europa, sunt mai bogate în Universități pentru femei. Școale superioare, care sunt destinate numai pentru femei există astăzi 128, față de 146 destinate exclusiv pentru bărbați. Alte Universități din Statele Unite privesc pe femei numai la anumite specialități, iar 324 școale superioare au aprobat principiul coeducațiunei Numai marile și vechile Universități din Est sunt aproape închise pentru femei, pe cari le primesc numai în număr restrâns. Principiul coeducațiunei a dat până acum rezultate bune La 1883 s’a înființat primul așezământ de felul acesta, Oberlich College în Ohio și după douazeci de ani s-au înființat o serie întreagă de asemenea al căror număr este astăzi de peste opt. * ■» Colecție de fluturi în valoare de 5 milioane de franci. — Muzeul științific natural din New York a fost îmbogățit zilele trecute cu o colecțiune de fluturi extraordinar de prețioasă, care reprezintă suma de aproape 5 milioane de franci. Un colector de fluturi cu numele de Strecher din Pensilvania a lăsat prin testament această colecțiune muzeului din New York. Intre fluturii acestei colecțiuni se află unul care poate fi considerat ca cel mai scump fluture din lume. Acest animal are o valoare de vre-o 45.000 de franci. Spre a pune mâna pe acest fluture Strecher a trebuit să trimită din Pensilvania o deosebită expediție de vânătoare la Sierra Leone. Acești vânători de fluturi au avut mult de lucru până când au pus mâna în Guinee pe BASMAUA la PARIS cum se petrece Io vacanță? La noi, e știut de toți, tot ce e strein e preferat. Francezii șuier de aceeași boală. Sunt multe lucruri bune și frumoase ce nu le plac pentru că sunt franțuzești, după cum nouă nu ne plac multe pentru că sunt românești. Basmaua, — vă amintiți basmaua pe care o poartă la noi slujnicuțele transilvănene ? Ei bine, această baschemată să împlinească farmecul și așa atât de mare al parisienelor. Basmaua da figure! O rotunjime neașteptată, o gratie nouă, o finețe cu neputință de obținut cu pălăriile actuale. Iată că acest arbitru al modei. Parisul, după ce a încercat tot ceea ce putea fi mai fantastic și mai exagerat în pălării, după ce a creat acele mode nebune ce fie-au adus pălării de dame fie cu o adevărată menagerie pe ele, fie cu adevărate piețe de flori sau zarzavaturi, sn p.pirit. ți a consacrat prozaica noastră basma, care in curând va deveni tot ce poate avea moda mai elegant. Desigur vor avea lor toate acele întreceri în arta frumosului, și se vor crea poate cele mai frumoase basmale ce au existat. Atunci, in sfârșit, când basmalele vor veni de la Paris, vom începe a le purta și noi, vom începe și noi să se apreciemii și să le căutăm . Este cea mai desăvârșită vacanță. Peste tot orice activitate materială a încetat și încă o lună Parisul va fi lipsit de ceea ce se zice viața sa financiară. Lumea pleacă, mai mult ca să nu stea in Paris decât de trebuință, cel puțin pentru 5—0 zile la țară. Este o manie ele care sufăr francezii, și Parisianul nu -s simte sănătos dacă nu face acest, mie voia... Cu toate astea eu nu am văzut decât o dată in ultimele trei luni mai mult decat 20 gr. de căldură, și ei se plâng că ..e cald de nesuferit ". De multe ori 1 am trimis la noi ca să vadă ce însemnează căldura. Duminicile, încă din primele ore ale zilei, este o afluență de nedescris. Toată lumea pleacă să-și petreacă ziua în împrejurimi. La câțiva km. (o oră cu vaporul din mijlocul parisului ) este Cligrenton, și pădurea zisa Vincennes. O adevărată mulțime populează în zilele de sărbătoare aceste locuri. Vaporul se oprește la câteva sute de metri înainte de ultimul pod, care este stricat în urma unei explozii. Iar de la acest pod în susul Senei se deșiră două, iar mai departe trei din canalele sale. Intre ele sunt frumoase alei pietruite și strejuite de o parte și de alta de rvomî uriași, cari îțî vorbesc destul de lămurit cât de bine sunt îngrijite drumurile în Franța. In tot lungul acestor canale pe câțiva khilometri, de o parte și de alta nu vezi decât oameni cu o răbdare de neînchipuit pentru țara asta unde totul trece cu 120 km. pe oră care stau ore și zile întregi cu undița în apă, fără să fi prins un peștișor cel puțin , pe când pe iarbă, din loc în loc se văd familii și grupuri ce se ospătează. In tot lungul drumului, din distantă în distanță, câte o femee cu cazane cum au la noi vânzătorii de gogoși, frige și vinde cartofi prăjiți, mâncare foarte agreată de francezi. Aicea mai găsești mezeluri, pâine, scrumbii, etc., pentru o masă nu copioasă, dar suficientă spre a avea deplina satisfacere a unei zile petrecute în sânul naturii. Nu mai vorbesc de „vin 50 b. kgr.“ pe care-l găsești pretutindeni, căci aici se obișnuește așa de mult vinul încât nu exagerez de loc spunând că sunt mulți, foarte mulți inși cari n’au gustat în viața lor apa ! E lucru așa de nenatural să bei apă, încât odată fiind cu un amic la cafenea și cerând apă, chelnerul m’a întrebat de vreo câteva ori , „apă”, și la urmă n’a vrut să-mi aducă reclamând că „prea îmi bat joc de el”. E drept că aveam obiceiul să-l cam ciupesc, iar într’o zi, când a văzut că am băut o sticlă, se uita speriat, la ea goală și se întreba : „Oare nu curge“? La ora 6—6 jum., dacă încerci să te reîntorci la Paris, să știi că trebue să faci un adevărat act de bravură. Pe 1—1 juni. km nu poți înainta decât în pasul mulțime!, iar odată pe nod, dacă privești pe strada ce duce spre Vincennes nu vezi decât o mare de capete, încât te întrebi : „de unde a venit acest furnicar?“ Și trebue să știți că ăsta nu este decât unul din multele locuri de distracție ale Parisienilor. De obiceiu, sunt un soio de restaurante în felul complectelor noastre de mahala. Este voe de a aduce mâncare de acasă, însă vinul nu. Toate au barace pentru bal; orchestra numeroasă, care în ansamblul ei adesea îmi amintea glasul flașnetelor de pe stradele Bucureștiului, cântă de cele mai multe ori unul și acelaș cântec, a cărui muzică constă în niște note de o tărie insuportabilă, dar care are darul de a putea fi jucat într-un soio de dans al mahalagiilor ce-mi este peste putință a-1 defini, dar care consistă în niște țopăituri în toate sensurile și care dă ocazie jucătorilor și mai ales femeilor, să facă gesturile cele mai excentrice cu putință. Iar dacă treci de partea cealaltă, când restaurantul e lângă apă, te amuzezi de minune privind bazinul de scăldat, despărțit al bărbaților de al femeilor printr’o singură prăjină aruncată la suprafață, despărțitură facultativă, bineînțeles! Aflu că în curând și tricoul acum obligator, are să devie facultativ. Atunci să nu vă treacă prin minte că patronul nu și-ar dubla clientela amatorilor de leac de ambe sexe. Când te întorci, pe la colțuri găsești adunată lume, iar în mijlocul ei 2—3 inși cu vioare, mandoline, cântă, este lansarea cântecelor. Oh! excelentul mod de lansare al cântecelor. Acest popor așa de iubitor de veselie, și mai ales de muzică, se adună în jurul acestor lăutari de un talent foarte dubios, cari cântă o strofă cu gura, apoi împarte foi cu cântecul pentru 15 bani! Și cântă înainte, iar mulțimea, cu foile în mână ti acomi&aronexă, și astfel în?oa*ă, cui. La o singură răspântie o echipă de aceasta în zile de sărbătoare vinde 5—CUUO de foi pe zi, iar dacă răspântia este cercetată trece și de 10.000! Așa se lansează cântecele și se ajunge la acel tiraj uriaș de milioane de foi pe care l-au atins unele: „Coeur de Don Jouan“, „Mimi d’Amour“, Coeur tzigane”, au atins aici tiraje uriașe, care pentru cine nu cunoaște modul de lansare și gustul de muzică la francezi, li s'ar părea exagerate. Aici cel din urmă, cjielner are și știe toate cântecele, iar dacă iei pe lucrători, clasa cea o trul de oropsită la noi, vei găsi mai mult de 50 la sută cari cântă dintr'un instrument oarecare, de predilecție pianul. Ca la încheioi, nu trebue sa uitam că dacă Parisieiul se disueaza, si pot să se distreze, asa se datorește mai mult mijloacelor de locomoțiune ce le aleeftine. Dacă vrei să eși pi ,vaP °rul, din orice punct al ranaului orice parte, pe ori via a*Panus3’ Duminica plătești ,ar P'<e săptămână fO /""■ M ’»tiro, ce cu 15 bani are ocolul Parisului, și anei Kk*V~ »»n ouise odine. ce leagă Parisul cu Vi !! învecinate situate la i- oi -li km ne Paris. Cu 30 bani. ,t! mint, coti ajunge oriunde Lum credeți că francezul! acest om iuat de iubitor de ae-* Hbertabu Ralenmate,' eglütati“ AfdWS?' Piarde to P-nici i'fnlia fctl',da^ că la noi » I f *«’’ nu putem merele are Aiffie’fd pi-Paris. ..m. PaCBra3'73 asmîja- ecouri” .Lisna Sezonuului '.ara, abuzul fructelor, al bauurilor prea reci, absorbirea u to am nesănătoase, toate acessnr! Ó la cifr“j«rr de stomac, ope , combate aceste indispom nri rp,comandă eu insisnüci doar două lingurițe vi.u de cafea, de alcool de men' J'i r‘icqles intrăm pahar cu hitrv!Carti Caldi cu zahăr... saci lmmm !USmne de camomil. Alcoolij de menii Pieces luat ți doze mari, provoacă o reaminine binefăcătoare în cașul detonja iil or stomacale. fij1 «mP de epidemie spre a se cată baut ,trebue a mestealit ■ „ ?Z1100/ menii PKc V distruge germenii boavi băutură răcoroasă și plăcută,#i în Biblioteca „Sherlock înfigbt“aî 00 b”» Ibiivmul ~ PROVIIXCIE II stating [UNK] ~7 Nenorocirea dintre Bafina I Lfmleasca «*' Olinciu. ~ Palatul Lostică, în etate de 13 sursea^.îț astfel Srow irnnni y wc^amc ba oprească M ?/are fugea. Aseară cat ne Hr,8. ^ ?1 nU. Sa mai cubină? mo ’• dS?r a legat boiî de 5 arcul ° fiind în ano Piere de boj ș, copilul voind’ ai 6 ,®a zaPä‘t și in loc sa rchio atun’ a fug*t in altă clica mașina ajungandu-l i-a taiat piciorul stâng. ^ a fost ilternat în spital. DOROHOL _ Extrădarea unui criminal rus tt„ Mihail q7„', • „ Da anume i“, Șamilovici Satirka, de fel din localitatea Jampol (Rusia), comițând un omor în tara în Rams’1 Să dispară, 1 intrând El a umbl #rmpeuri ascunse, si s'* consiliiu TdP în Cavfir^reî dată de vasii 11 miniștri, criminalul va fi zilele aceste extrădat Rusiei prn Ungheni. Au' CAMPINIL—Furt.~Erî noat[ MibmpoPSa ]uci âtoruluĭ sondor Mih. Romanic din Poiana, doui necunoscuți s’au introdus m-m fereastra în casa lui și au mai multe obiecte. Prinzând rîoveste sofia lui ce dormea într’n vÂrjaî A . mp ho,ir s» Epidemie. — Eli a sosit în la calitate d. dr. Slătineanu, inspector sanitar, însoțit de d. d. G. Nicolau, medicul primari “al cinehUîUÎ’ Spre a lua măsuri de combatere a scarlatinei ce Mântue cu furie în toate comunele din acest plai precum și în acbsi oraș în cuartierul societătei Steaua Română.el . GIURGIU. — Accidentul mortal al unui soldat. — Azi dimineața, la ora 5 și jum. ua. jargon al regimentului 15 deblene, încărcat cu băligar, a unit din curtea regimentului spre șoseaua Slobozia, unde soldații călări în număr de trei aveau să deșerte băligarul. La un moment dat, unul din soldați, anume Ana Ioan, din bateria 5-a, a căzut de pe cal rămânând prins cu piciorul stâng de scara șelei. Calul rotaș însă, lovindu-l cu potcoava în tâmpla stângă, i-a strivit craniul scoțându-i creierii. Soldatul a rămas mort pe loc. Parchetul a fost anunțat. ♦ D-xiii abonați cari cer schița, dări de adresă, sunt rugați cu inzistență să bine-voiască a trimite administrației, odată cu cererea d-lor și eticheta pe care este imprimată adresa cu care primeai ziarul până atunci, spre a se putea da curs repede cererilor și a du se întârzia cu trimiterea dala noua adresă.