Universul, iulie 1912 (Anul 30, nr. 178-208)

1912-07-22 / nr. 199

21 IULIE 1912 I­NUTITITI Al patrulea concurs de ma­rile premii pentru cetitori) «UNIVERSULUI» SERIA IV-a si A se păstra zilnic până la completarea 31 cupoane ți se va trimite intr’un plic Administrație TRAGEREA SE­­ FACE SUMMA DOCTORUL C. PASTIA Medic al spitalelor Eforiei din Bu­curești, dă consultațiuni pentru Boale interne,carnete d­e bai și cară, la Hotel Racovitfz­y 2455 HOKE FRIERMAU IM Medic la Spitalul Caritas v­indecă radical boalele de piele, păr, sips și venerice Îndreptarea nasurilor diformate și îngrijirea fetei. ziSIz CONSULT. 8—9 jum., —6 STR. FRANKLIN 14, (lângă Ateneu) MOTOARE :,CR ©MBY“i pentru CINEMATOGRAFE ! LUMINA ELECTRICA furnisează prompt din deposit W. Staudecker și Sucursalele: 2447 < ^ Brăila, Craiova, Botoșani, Locomobilă »a Lexistabilă DE VVIZARE înștiințare­­ De vâtiasai*© Cu prețuri reduse 50 la sută sub .Cost: 4 garnituri complecte de tre­z onerat, sistem „Ruston”, în per­fectă stare, 12 cai putere fie­care ; 2 garnituri idem sistem ,,Clayton”; 1 garnitferu idem „Ramson”; 15 secerători legatoare sistem „Cor­­mic”; 6 secerătoare­ simple, sistem „Cornie”; ■ [UNK] 15 pluguri cu semă­nător și discuri; 6 semănători în rânduri „Havane“; 12 semănători în rânduri „Beraline”; 6 sema­­tori în rânduri „Kinning“ ; 30 ba­toane mari; 20 grape de fier; 50 pluguri cu câte două (2) brazde și diferite alte unelte și obiecte a­­gricole cum și care, căruțe pen­tru transport etc. Toate acestea se găsesc pe mo­șia Suditi, județul Ialomița, la co­nacul Caramano situat la dis­tanța de 8 kilometri de gara Măr­­culești și 5 km de gara Bărăganu. Tot pe această moșie la punctul arătat mai sus se mai află de vânzare 100 perechi boi de jug; 100 perechi juncani; 100 vaci de tamaziâe; 30 tauri tineri, de re­producție; 1500 berbeci și oi țigae și corcitură Merinos; 150 porci și scroafe de rasă pură Mangalița. Pentru ori­ce informațiune a se adresa la d. I­. T. Apostol, Bu­curești strada Luminei No. 10. 2427 B-nit AgricolM“ Expeditor serios I de 40-60 cal, caut imediat. Oferte complecte, a se adresa: MIHAIL A. MASEMI, Brăgășani 2471 P.­ÎIBAIIȚ Directorul nostru d. Fran­cois, fiind acum In viki­f­­ia­tură la Piatra-N., str. Ș­tefan cel Mare Mo. 33, primește cu această oca­­ziune vizite pentru co­menzi la Casa Liberty et Comp., și alte articole re­presenta­te de noi, magazin englez f Strada Franklin, 6 bis. București CONSTANTA UN RENUMIT ACORDAR DE PIANE de la Magazinul Feder-Bu­­curești, s’a instalat pentru sezon în str. Ovidiu No. 1, răpită colța, de cea mai buna calitate. A se adresa la admini­strația moșiei Heleșlieni, Gara Cuza-Vodă. 2476 Declar că ori­ ce comande fă­cute de către d. Haralambie Stoenescu, din Corabia, asocia­tul meu, ne­fiind făcute de mi­ne și fără consimțăm­ântul meu, nu răspund de ori-ce plată sau alte decurgând din comandele sale, pentru comerțul de bău­turi, iar ce va face, este respon­sabil conform actului de asocia­ție. Cu stimă ION RUCHINL Corabia 2470 . „Important peotn Stui cumpărător de ori­ce cantitate DE MAZERE VICTORIA ȘI VERDE plă­tind prețurile cele mai bune. Odată cu ofertele rog a se adressa si pro­bele. M.­weintzenhof­­FER, Brăila. 2343 Cu bune referințe se an­­­gajează imediat.’ Ofertei sule „Administrația Moșii­lor Comăneș­ti-Palan­ca ‘ iud. Bacău. 2452 DOAMNELE cari țin la dușumele fru­mos vopsite și cu luciu durabil să întrebuințeze S­olidor“ cea mai bună și durabilă vopsea cu luci’u splendid. Usucă repede, nu lipsește și nu se pătează de apă, deci SUPERIOARA fabri­catelor străine. Depozit ge­neral : Carl Zimmer .Co. «LA ELEFANT» — STR. LIPSCANI 86 — (in fața grădinei Sf. Gheorghe) — BUCUREȘTI — 2340 Dr. eu» FAMEL De la facultatea de medicină öati Paris — Soare BENITO-y ȘI Hifi și VESERICE — Consultat­iuni3-6p.nr. 2376 Strada Tudor Vladimirescu , DOCTOR Costiîa Caraga&Populo­mentist american din Brăila in IULIE si AUGUST In CONSTANTA * —- Bulevardul Elisabeta No. 5 — (Casa Bolton) Consuliaținiii dela 11-12 dela 3-5 2408 Or. VIR&iUB P0PE8GU Asistent, la Clinica obstetricală Profesor la școala de moașe fost secundarul Maternității. FACERI și B00 de FEMEI I—4 p. m. 2448­80, STRADA MIHAI VODĂ, 30 Rămâne vara în Capitală F&BURE Se concesionează pentru tăiere la 1 Septembrie 1912, 15 hecta­re lemn de lucru și foc, esența stejar și cer; demensiunile 0.30.70 diametru și înălțime 8-15 metri. A se adresa d-lui Spiri­don Damian, Ghimpați, Vlașca. 2462 Dr. Grigorie Cristea de la Facultatea din Viena Fost intern al Prof. Schauta și Etschberg Iirpș și Boli Pe fesei — Consult. S—4 și tî—7 — S-tx&cla, Ca.n.'tacta.zlxio ©O ____ _______ 2465 Dr. A BA&ASCB De la Facultatea din Paris Fost elev al profesorului Fournie Specialist în boale de Piele și Sifilitice (lumești) Boabe de păru iii Calea Victoriei 120 (lângă bis. AM) Consult. 8—10 a. m. și 2—5 p. m. Telefon 29/1 1024 Nutriment complect pentru copii, bolnavi­­ și bătrâni « Conține cel mai ban LAPTE din ALPII Se vinde la toate drogheriile |i farmaciile­­ fin Cuba tal SL­. Eepr. Sam. LAbl. București. a Dr. N. Coastete Dentist din Paris 28 Calea Victoriei 28 Vis-avis de 1Politie 2004 Dr. L­­. STEUER DENTIST — S’A MUTAT — 6. STRAUSA FRANfELM. 6. Vis-a-vis de Grădina Episcopiei (ATENEU) Consul­tațiuni 9—12 și dela 2—6 p.m. 2015 «Heliul antipraf „ Brailina“ Este cel mai bun preparat pentru întreținerea în perfectă curătenie și bygienă a dușumelelor, mosaicului și linoleum a dușumelelor, etc. înlătură praful și ozonifică aerul. Uns odată la 2—3 săptămâni, economisește spă­latul zilnic, deci menținerea cu BRADOLINA care costă numai 90 bani ligr. e mai eftin de­cât spălatul cu apă, căci e­­conomisește mult timp „BRADOLINA“ este recomandabilă pentru școli, spi­tale, hoteluri, restaurante, cafenele, localuri publice, cinematografe, ma­gazine, și în case particulare, etc. etc. Se vinde numai în bidoane origi­nale a 5 kgr. cu capsula fabricei. A­­semenea este necesar un aparat pen­tru aplicare. Salt Zimmer S Co. Ia „ELEFANT“, București, stra­da Lipscani 86. In Iași și Moldova de sus la Marcovicî & Galatzanu, „La Elefantul“, strada Golia 54. 1463 IA SMATORIul naturalist modern II este vacant postul de ajutoare de su­praveghetoare. Persoanele ce doresc a ocupa acest post se vor adresa personal, la orele 10 a. m., d-lui dr. I. MITULESCU, directorul Sanatorului, în strada Co­vaci No. 19. Loco. I R BOALE GE­STO­L BINARE CONSULT. 5—7 p. m. 2472 Bulev. Carol 18 Teles. 2.'TI BUCUREȘTI ÎS Baggggg^sgjMjjg* DUMINICA, 22 IULIE — 2 dar de muncă. Iată pentru ce ei sporesc funcționarismul și sunt desgustați de meșteșug, — cu toate că Statul a cheltuit mulți bani pentru ei, lăsându-i în ur­mă la bătaia vântului și în voia soartei. Mulți absolvenți au in­trat în c. f. r. unde întâm­pină multe neajunsuri. La ma­șinile de treci avem unguri și nemți bețivi, secondați de ți­gani, și aceștia mânuesc astfel mașinele că primejduesc viața celor dimprejur. Alături de preot și învățător, absolventul trebue să fie cărtu­rarul satelor căci satele nu mai sunt astăzi cele de ieri. Propune ca societatea să facă sucursale județene care să int­re în legătură cu societățile co­merciale pentru procurarea scu­lelor iar Statul să creeze un fond pentru sprijinirea absol­venților, iar autoritățile locale să-î sprijinească acordându-le lucrări. Ședința se închide la orele 6 seara, iar congresiștii se foto­grafiază in grup. Astăzi, congresiștii vor vizita mai multe fabrici din oraș, iar după amiazi vor urma desbate­­rile congresului. îi. Diesen din Bucovina — Dela corespondentul nostru — O SÂNGEROASA DRAMA FA­MILIARA —­ Un tată care își omoară co­pilul cu lovituri de topor —■ Cernăuți. 19 iulie. Liniștitul orășel Noua Suliță din Bucovina a fost deunăzi teatrul unei oribile drame fa­miliare, care a costat viața, ți­nut nevinovat copil în vârstă numai de 4 ani. Din cauza unor neînțelegeri familiare, săteanul Tarnoviețchi, într-un moment de furie, și-a omorât pe propriul sau copil cu o puternică lovi­tură de topor. Asupra acestei sângeroase drame aflu următoarele : încă de mult domnesc în sâ­nul familiei acestui sătean, ca­­re se află în a doua căsătorie, dese neînțelegeri, cari mai tot­deauna se sfârșesc cu excese brutale. Motivul principal al a­­cestor neînțelegeri este" că Tar­­noviețchi nu se poate hotărâ de a-și face testamentul asigu­rând soției și copilului său­ o parte din averea sa, care din cauza viitelor sale condamnabi­­le mereu scade. Certurile erau dese­a și nu de puține ori biata femeie era silită să se mulțu­mească cu câte o bătae strașni­că și să renunțe pentru moment la planurile și prevederile ei pentru gospodărie și viitorul co­pilului Eri pe când Tarnoviețchi se afla la munca câmpului,­ dânsa însoțită de copilul ei, îi aduse, ca de obicei, prânzul. După o mică pauză începu iarăși discu­ția despre nenorocitul viitor al copilului. Femeia căuta să con­vingă pe soțul ei să facă un le­gat pe numele ei și al copilului, din o cât mai mare parte a ave­rei, ca astfel până la majoratul copilului averea să nu se piardă cu totul, de­oarece în o îndrep­tare a purtării bărbatului eî fe­meia nu mai avea nici o spe­­ranță. Tarnoviețchi, fiind probabil­­indignat de spusele soției sale, fără să-i spune acesteia inten­­țiunea, se scoală deodată în pi­cioare, apucă toporul, ce se a­­fla lângă dânsul, și cu o puter­nică mișcare îl ridică în sus dându-i drumul pe capul copi­lului cu atâta putere că­ i­ l-a sfărâmat în bucăți. Bietul copil a scos un țipăt și a căzut în nesimțire. Nenorocita femeie, îngrozită, a luat-o la goană pe câmp ce­rând ajutor. Furiosul soț însă, nemulțumit numai cu această mică victi­mă nevinovată, s’a luat și după soția sa cu intenția de a o o­­morî întâmplarea însă a voit ca prin partea locului să se afle mai mulți grăniceri ruși cari, la strigătele desnădăjduite de aju­tor, au alergat la fața locului. Tarnoviețchi, după ce și-a maltratat soția în mod bestial, a dispărut, fără să­ i­ se fi putut da de urmă, iar soția sa, într’o stare disperată, a fost adusă la spitalul din Cernăuți, unde, du­­­pă aflarea celor întâmplate, s’au adunat mii de oameni. Astăzi au plecat la locul cri­mei autoritățile noastre, iar sec­ția de jandarmi își dă mare si­lință pentru prinderea crimina­­lului tată. Mâine se va face în­mormântarea nefericitului co­pil. Circulă zvonul că Tarnovieț­chi s’ar fi refugiat in­ România, prin punctul Darabani. Sigma. Buletinul atmosferic al Observatorului astronomic și meteorologic Pe ziua de Vineri, 20 iulie 1912. IN ȚARA.­­ Timpul a fost eri frumos și cald în toată țara. Tem­peratura a mai crescut pretutin­deni, cea mai ridicată din cursul zilei fiind 82 grade în mai multe localități din Muntenia. In cur­sul nopții a plouat numai la Huși 4 mm. Sulina 6, Câmpulung 2 și Sarichioi (Tulcea) 12 mm. Ce­ a mai coborâtă temperatură din ța­ră 11 grade la Sinaia. Astăzi dimineață cerul mai mult senin și timpul liniștit. Pre­siunea atmosferică se menține către 758 mm. Piața pescăriilor Pe ziua de 20 Iulie s’au vândut în piața G­alați 2S.652 kgr. de pește proas­păt, cu prețurile după cum urmează: pe suta de kgr. : Crap 98—74, Ciortocrap 91—80, Cior­tan 85—60, Ciortăuică 76—42, Caracu­dă 52—21, Lin 63—59, Plătică 54—10, Com­­ancă 46—26, Babușcă 34—10, Mrea­­­jă 100—93, Văduviță 49, Cosac 48—40, Șalău 248—118, Știucă 86—30, Avat 57— 42, Sabită 47, Biban 47—18, Albitură 33—16, Somn Pană 111—97, Somn Iar­ma 108—St. Somn laplac 93—50, So­mot»­ 75—60, Morun 143—87, Nisetru 168—73, Păstrugă 187—40, Viză 101, Cegă 280—195, Calcan 32—26, Icre de Morun 2S—18, Icre­­ de Nisetru 25.23, i I Icre de Pastr­ucă 13.75. ,. O Importantă inven­tions românească Un tânăr licențiat In drept inventează un nou­ tip de motor.— Părerea d-lui ministru Pangrati.­^A. S. R. Principele Carol a sprijinit pe inventator.—Superioritatea noului tip de motor Zilele trecute, în biuroul per­­sonalului din ministerul lucră­rilor publice, unde se concen­trează toate cererile și pe unde trec în fiecare zi, am descoperit o cerere foarte interesantă. Un licențiat in drept inventează un nou­ tip de motor D. Grigore Brișcu, licențiat­ în drept­, funcționar în serviciul automobilelor din ministerul lu­crărilor publice, adresa d-lui ministru Ermil Pangrati o peti­ție în care, — după ce expunea starea de distrugere în care sunt­ puși inventatorii din țara noastră din pricină că Româ­nia nu face parte din „Uniunea internațională a legislațiilor de brevete pentru invențiune”, — cerea d-lui ministru îngăduirea să-î arate funcționând o minia­tură a unui motor inventat și construit de dânsul­ Petiționa­rul, care e un minunat, ceasor­nicar și mecanic­ amator, — a construit între altele un motor care funcționează și care cân­tărește cu totul un gram și ju­mătate, — ruga pe d. ministru Pangrati ca în cazul când va găsi întemeiate completările in­ventate de d-sa în timpul din urmă spre a face din acest mo­tor un motor­ ideal de benzină, țiței, etc., să-i acorde un ajutor spre a-și instala, un atelier in care să-și construiască singur mașina în mare. Părerea d-lui ministru Ermil Pangrati despre noua invențiune Interesul cu care am citit ce­rerea d-lui Brișcu a fost și mai mare când am văzut re­zoluția pusă pe ea de d. minis­tru Pangrati, care, se știe, e un eminent mecanic. Rezoluția a­­vea următorul cuprins: „7. VII. 19F2. — Se acordă d-lui Grigore Brișcu un ajutor d.c. H000 (cinci mii) lei ca misiune, (cap­ III, art. S) pentru construirea, și per­fecționarea excelentului sadt mo­­tor­ Bevolver. — E. ;4. Pangratis­. Textul rezoluției vorbește des­pre seriozitatea invențiunei pen­tru care se acorda ajutorul, in­vențiune pe care de ministru al lucrărilor publice avusese prilej s’o cerceteze în amănunt. E locul să spunem că tânărul inventator are încă o sumedenie de lucrări importante executate în miniatură de acum două ani, lucrări foarte apreciate de oa­menii competenți în aceste che­stiuni. In Decembrie 1910 a ob­ținut de la ministerul industriei 1500 lei pentru brevetări și exe­cutări de modele, în urma unui foarte favorabil aviz al comisiu­­nei industriale. A. S. R. Principesa Carol a spri­jinit pe tânărul inventator Rezoluția pusă pe cererea d-lui Brișcu, pe lângă că _e un sprijin prețios pentru dânsul, m­ai e, credem, și o mare satis­facție pentru A. S. R. Principele Carol care, fiind solicitat odi­nioară de tânărul inventator, s’a grăbit să-i acorde înaltul Său sprijin, recomandându-i persoanelor competițihri Superioritatea noului tip de motor Asupra calităților minunate ale tipului de motor inventat de d. Brișcu am putut afla că e in primul rând de o simplicitate i­­deală. Ci permite intrarea rota­tivelor în automobilism și în in­dustrie; forma și principiul lui evită piedica, puterea centrifu­gală enormă care limitează în­trebuințarea sistemelor actuale. Dacă mai adăugăm că sistemul de aprindere e foarte original și simplu și că permite acestui tip de motor să funcționeze cu orice combustibil lichid, având rezolvarea problemei răcirei cu apă la mot­oare­le rotative, aspi­­rațiunea și evacuarea gazelor întregului volum al cilindrelor motorului, înlăturarea supape­lor volantului, arborelui curbat și a obișnuitelor manivele cu tot cortegiul lor de complica­­țiuni, se explică nerăbdarea cu care toți cunoscătorii așteaptă rezultatele experiențelor ce se vor face cu mașina construită în mare.­ Problema aviațiunei, care e așa de strâns legată de­ proble­ma motorului-ideal, îl preocupă pe d. Brișcu foarte de aproape. Motorul său, după cum speră inventatorul, se va putea adap­ta la un foarte simplu aparat de zburat care va­ fi la îndemâ­na tuturora și care s’ar numi aero-brișca. Despre acest aparat, d. ingi­ner Cottescu, directorul general al c. f. r., care a avut prilejul să-i cunoască planul și princi­piile, s’a pronunțat intr'un chip foarte favorabil în prefața, scri­să la un documentat studiu al inventatorului, intitulat „Heli­copterele”. Vom adăuga pentru încheiere că d. Brișcu, care precum am zis e licențiat în drept de la U­­niversitatea din Iași, care e un foarte bun ceasornicar și care face actualmente slujbă la Ser­viciul automobilelor din minis­terul de lucrări publice, e un foarte apreciat violonist, ceea ce l-a făcut ca la un incident dat să poată fi și profesor de vio­­lină. Mihail Negru. TRIBUNA LIBERA CIVIHII RE FURT­Aț­OSIL Cu prilejul celor hotărâte de „Liga Națională“ — Socotesc că fiecare român, care ține la țara, la moravurile și porturile neamului lui, a fost neînchipuit de îmbucurat la ves­tea că Liga pentru unitatea cul­turală a tuturor românilor, a rânduit încă de acum două ani, începând cu Câmpina, concur­suri de port național între flă­căii și fetele din întreg ținutul românesc. Din fericire am luat parte la amândouă, însă din păcate nu am încredințat încă odată m­ai m­u­lt că în orice acțiune de felul aces­teia de la care se trage atât cât se poate un profit material­­ oare-și cum i se fac interven­ții pe lângă comitetele ce au în­sărcinarea de a face selecțiunea de costume naționale, ca în ca­zul de față. (Să-mî fie ertat, în­să, nu fac nicî o personalitate ci doar constat un roü). Lucrul acesta nu ar fi nimic, de­oarece obișnuiți suntem în ța­ra aceasta, cu asemenea lucruri triste de altfel, de cari ne lovim mai în toate părțile. Dacă am lua de pildă toată viața noastră sau mai bine zis toată calea parcursă, pe o distanță cât de mică de un individ oarecare, și am analiza-o cu atenția unui a­­devărat cercetător de suflete, vom găsi veșnice intervențiuni, veșnice acțiuni josnice și triste spre a avea posibilitatea de a se găsi la o treaptă socială mai sus ridicată. Sunt triste, dar adevărate, a­­ceste lucruri și de ele n’am fost nici noi iertați, cari din fire suntem atât de lesne înrâuriți. Cercări pentru nimicirea aces­tor moravuri învechite se fac și poate se vor mai face încă mul­tă vreme; dureros este însă că până acuma nimic nu s’a putut face, în aceeași apă murdară ne bălăcim cu toții. Și zi de zi „pro­tecția“ și „intervențiile“ se în­mulțesc, prind rădăcini puterj­­nice. Recitesc cele câteva rânduri ce vestiau în anul trecut rezulta­tul ce l’a avut concursul de por­turi românești, la Vălenii-de- Munte. S’­au prezentat concu­renți foarte mulți, vre-o 5—600 de inși. Prea frumos! Este o dovadă că aceste concursuri își au rostul lor, prind deci și că tot mai exstă făpturi cari mai tin la portul strămoșesc deși re­gretabil numai la prilejuri de a­­cestea. Cu câte înfiorări nu-mi reamintesc de ziua aceea de Tú­lie, cu ploaia măruntă ca prin sită când concurenții porneau ca niște valuri împestrițate, îm­bucurați în ziua aceea ce-i reu­nea și pe Moldovean și pe Mun­tean cu cei câțiva de dincolo, în drumul ce-l făceau către casa profesorului universitar Neculai Iorga. Dar să lăsăm acestea. Din nefericire înregistrez că selecționarea nu s’a făcut în conștiință și aceasta nu mi-o pot lămuri de­cât din pricina inter­vențiilor —pe care sunt încre­dințată, d. Iorga nu le prea are la inimă —, însă cu toate astea s’au făcut. Mă feresc de a face personalități, repet nu fac de­cât o simplă constatare. In primul rând, cea mai mare parte dintre premiate sunt din Prahova și cu acest prilej con­stat că • _rau că selecționarea se face în general, ceea ce e și ne­drept, mai întâi că costumele din Prahova diferă de cele din Muscel, cu atât­­ mai mult unul din țară cu unul­­ din țările su­puse ș. așa m.d. Cum dar pot pre­ciza eu oare­care-i mai frumos costum când fiecare se chinue­­ște — așa cred — să aducă un costum cât mai credincios ade­văratelor costume strămoșești?... Ar trebui clar — și aceasta se poate pune în aplicare chiar la apropiatul concurs—ca premie­­rea să se facă pe județe sau în­tr’un alt caz pe regiuni, și cu toate că s’ar pierde mai mult timp, însă s’ar răsplăti munca mai multora și deci ideia con­cursurilor și tendința lor ar prinde și mai mult. Că va fî mai frumos portul în Prahova de­cât aiurea^ asta­ e altceva, n’am de­zis nimic; însă premiarea trebue să se facă a­­vându-se în vedere munca adu­cătoarei, și conștiinciozitatea. In anul trecut în cea mai ma­re parte premiatele au fost din Prahova. Al doilea punct ar fi acela că comitetul e cu desăvârșire in­dus în eroare asupra proprietă­ții de porturi ale concurenților. In cazul de față chestia e cât se poate de subtilă și nu poți pune chezășie pe cuvântul nimănui. Care ar fi soluția în cazul de fa­ță? Cei ce-au luat hotărârea de concursuri vor căuta să răspun­dă, eu doar am arătat un roü în cele două puncte citate mai sus și pe cari rânduitorii con­cursurilor ar trebui să le aibă în vedere spre mai deplina reu­șită a concursurilor. Numai în cazul acesta socot că ele vor da un rezultat satisfăcător, căci el va fi in conștiință făcut. Costea Gruia. PS. — In momentul când vroiam să trimit articolul, văd anunțat în ziare că viitorul con­curs se va ține din nou la Văle­­nii-de-Munte. O simplă întreba­re: Nu se socotește că-i prea coș­tilor o deplasare pe o distanță așa de mare pentru un concu­rent din nordul Moldovei sau din Oltenia? Nu s’ar putea ob­ține libere parcursuri pe timp de 2—3 zile cât țin concursurile? ........ _ ^ G. G. Mini?.ima de armă din palatul justjski Eri, cam pe la orele 3 d. a., puternică detunătură de armă s’a auzit în palatul justiției, t­oți din toate părțile alergau de colo până colo să vadă ce s’a întâmplat, dar nu-și puteau da seama din cotro venea acea de­tunătură. După multe cercetări, intendentul palatului observă în­tr’un perete de la secția IV-a a Curtei de apel înfipt un glonte de revolver calibru mare. Nu s’a putut însă constata cine a tras focul de revolver. Un aprod spu­nea că cu câteva minute înainte de detunătură a văzut în acea parte plimbându-se foarte agitat un om în etate mijlocie ținând în mână, niște acte, de aci pre­supunerea că acel individ în­tr’un moment de disperare ar fi voit să se sinucidă și poate din emoție a tras glonțul alăturea.­­ Acel individ n’a putut fi încă­­ găsit. s 4 M £ f VIAȚA PRINCIPELUI CAROL ANTON DE HOHENZOLLERN Sub acest titlu a apărut in e­­ditura ziarului nostru un intere­sant volum în care se arată ca­litățile distinse pe cari le-a avut neuitatul tată al M. S. Regelui Carol al României, precum și ac­tivitatea însemnată pe care a desvoltat-o în viața politica și militară a Germaniei. „­­ Credem că cu greu se va găsi o lectură mai potrivită care sa întărească și să mobileze, _rcai cu seamă caracterele ofițerilor, ca viata acestui principe care a fost pilda cea mai luminoasă a îm­plinirei datoriei și a iubirei de patrie. . In acest volum se cuprinde o parte din corespondența pe care principele Carol Anton a avut-o cu regele Prusiei, cu împăratul Napoleon IîI și cu­ bărbații de Stat străini asupra candidaturei fiului sau Carol la tronul Româ­niei. Din aceasta se­ vede marele interes și marea iubire a de­functului principe pe care le-a avut pentru patria adoptiva a fiului său­ . . . Această lucrare este o trad­u­­ce«» dinä cartea ss"&to­ Anton Princîce de Hohenzollern", pu­blicată de curând de carte isto­ricul german d- K. Th. Zingeler, care a fost multă vreme secreta­rul intim al principelui Carol Curtea este dedicată A. S. R. Principelui Wilhelm, fratele A.­­S. R. Principe­ s Ferdinand al României si șeful casei de mio­­neuzolieni Sigmaringen. Volumul apărut in traducere româneasca cuprinde 53­4 ini­moase ilustratiuni. . . „ Prețul unui volum este 1 sau. ftmn biserica Sf. Șorijad Erb biserica Sf. Ilie-Gorgani și-a serbat h­ramul. Remeiul di­vin a fost oficiat de P. &. ș. Al.­h­iereul Teofil Mihailestul, Vicarul se'f. Mitropolit, asistat de dom diaconi ,de veteranul prot IU­conemu A. Stoicescu și de alți­i Răspunsurile liturgice le-a dat corul bisericei. . . Cu toată căldura cea mare bi­serica era plină de drept cre­­dincioși între care nu­mero­ase dLă Mârșitul slujbei religioase s’a împărțit artas, aghiasm­a și k­ bupă aceea d- Nicolae Untea­­nu secretar de secțiune la da­nat, a ținut, o frumoasă cuvân­tare despre viața Sf. Prooroc Ilia Tesviteanul, arătând apoi și fazele prin cari a trecut aceas­tă biserică de la înființarea ei anul 1630, de Spătarul Gorga­­nu, cumnatul Voevodului Mata; Basarab. Biserica a fost reparată așa cum se vede astăzi, în anul 1901, grație în deosebi veneratului paroh Atanase Stoicescu, vara de 38 ani slujește cu osârdie la altarul ei. ° C­ _■ I i. .mu—inimnTTraT frrr J‘ Insturi din Irii lungi Descoperiri arh­eologice în Egipt.­­Cu ocazia unor săpături făcute zilele trecute, în Egipt, pe locul unde se afla odinioară orașul Theba, s’a dat de rămă­șițele unei capele a lui Farao Tutmosis IV, care a domnit pe la 1400 înainte de Cristos. b­a,a descoperit mai multe morminte de pe vremea dinastiei a 22 de pe la 900 a. Chr., care fura groaznic devastate de tâlh­ari. Cu toate aceste s-a găsit intact mormântul unui pontifice An­­d­erod și al mamei sale, nepoa­ta unui rege. Sicriul marelui preot este din lemn de cedru, însă cu o inscripție și cu un scarabeu sburător lucrat din fildeș. t Tunel prin munții Ca­ucaz.­ Guvernul rus se ocupă cu pla­­nul construireaa unui tunel prin munții Caucaz, care să aibă o lungime de 23 și luni­ k­ilome­­tri. Este vorba adică de cons­­truirea unei linii ferate între Vladikavka și Tiflis. Pentru a ajunge cineva astăzi de la Vladi­kavka la Tiflis, cari în linie ae­riană sunt depărtate una de al­ta printr-o distanță de 200 k­m, trebue să călătorească dealun­­gul coastei caspice a Caucazu­­lui, adică mai mult ca 1500 km. Noua linie ferată va apropia foarte mult de Rusia, întreaga Transca­ucazie. In acelaș timp Rusia va predomina întreaga parte nordică a Persiei. Noul tunel va fi cel mai mare din lumea întreagă.­­ Câte Universități pentru fe­­mei sunt în Statele Unite.­—Sta­­tele Unite din America de Nord, în comparație cu Europa, sunt mai bogate în Universități pen­tru femei. Școale superioare, care sunt destinate numai pen­tru femei există astăzi 128, față de 146 destinate exclusiv pentru bărbați. Alte Universități din Statele Unite privesc pe femei numai la anumite specialități, iar 324 școale superioare au a­­probat principiul coeducațiunei Numai marile și vechile Univer­sități din Est sunt aproape în­chise pentru femei, pe cari le primesc numai în număr res­­trâns. Principiul coeducațiunei a dat până acum rezultate bu­ne La 1883 s’a înființat primul așezământ de felul acesta, Ober­­lich College în Ohio și după doua­zeci de ani s-au înființat o serie întreagă de asemenea al căror număr este astăzi de peste opt­. * ■» Colecție de fluturi în valoare de 5 milioane de franci. — Mu­zeul științific natural din New­ York a fost îmbogățit zilele tre­cute cu o colecțiune de fluturi extraordinar de prețioasă, care reprezintă suma de aproape 5 milioane de franci. Un colector de fluturi cu numele de Strecher din Pensilvania a lăsat prin tes­tament această colecțiune mu­zeului din New­ York. Intre flu­turii acestei colecțiuni se află u­­nul care poate fi considerat ca cel mai scump fluture din lume. Acest animal are o valoare de vre-o 45.000 de franci. Spre a pune mâna pe acest fluture Strecher a trebuit să tri­mită din Pensilvania o deosebită expediție de vânătoare la Sierra Leone. Acești vânători de flu­turi au avut mult de lucru până când au pus mâna în Guinee pe BASMAUA la PARIS cum se petrece Io vacanță? La noi, e știut de toți, tot ce e strein e preferat. Francezii șuier de aceeași boală. Sunt multe lucruri bune și frumoase ce nu le plac pentru că sunt franțuzești, după cum nouă nu ne plac multe pentru că sunt românești. Basmaua, — vă a­­mintiți basmaua pe care o poar­tă la noi slujnicuțele transil­vănene ? Ei bine, această bas­chemată să împlinească farme­cul și așa atât de mare al pa­­risienelor. Basmaua da figure! O rotunjime neașteptată, o gra­tie nouă, o finețe cu neputință de obținut cu pălăriile actuale. Iată că acest arbitru al modei. Parisul, după ce a încercat tot ceea ce putea fi mai fantastic și mai exagerat în pălării, du­pă­ ce a creat acele mode nebu­ne ce fie-au adus pălării de da­me fie cu o adevărată menage­rie pe ele, fie cu adevărate pie­țe de flori sau zarzavaturi, s­n p.pirit. ți a consacrat prozaica noastră basma, care in curând va deveni tot ce poate avea mo­da mai elegant. Desigur vor a­­vea lor toate acele întreceri în arta frumosului, și se vor crea poate cele mai frumoase basma­le ce au existat. Atunci, in sfâr­șit, când basmalele vor veni de la Paris, vom începe a le purta și noi, vom începe și noi să se apreciemii și să le căutăm . Este cea mai desăvârșită va­canță. Peste tot or­i­ce activita­te materială a încetat și încă o lună Parisul va fi lipsit de ceea ce­ se zice viața sa financiară. Lumea pleacă, mai mult ca să nu stea in Paris de­cât de trebuință, cel puțin pentru 5—­0 zile la țară. Este o manie ele care sufăr francezii, și Parisianul nu -s simte sănă­tos dacă nu face acest, m­ie vo­ia... Cu toate astea eu nu am vă­zut de­cât o dată in ultimele trei luni mai mult de­cat 20 gr. de căldură, și ei se plâng că ..e cald de nesuferit ". De multe ori 1 am trimis la noi ca să vadă ce însemnează căldura.­ Duminicile, încă din primele ore ale zilei, este o afluență de nedescris. Toată­ lumea pleacă să-și petreacă ziua în împreju­rimi. La câțiva k­m. (o oră cu vaporul din m­ijlocul parisului ) este Cligrenton, și pădurea zisa Vincennes. O adevărată mulți­me populează în zilele de săr­bătoare aceste locuri. Vaporul se oprește la câteva sute de me­tri înainte de ultimul pod, care este stricat în urma unei ex­plozii. Iar de la acest pod­ în su­­sul Senei se deșiră două, iar mai departe trei din canalele sale. Intre­­ ele sunt frumoase alei pietruite și stre­juite de o parte și de alta de rvomî uriași, cari îțî vorbesc destul de lă­murit cât de bine sunt îngrijite drumurile în Franța. In tot lungul acestor canale pe câțiva khilometri, de o parte și de alta nu vezi de­cât oameni cu o răb­dare de neînchipuit pentru țara asta unde totul trece cu 120 km. pe oră­ care stau­ ore și zile­ în­tregi cu undița în apă, fără să fi prins un peștișor cel puțin , pe când pe iarbă, din loc în loc se văd familii și grupuri ce se ospătează. In tot lungul drumului, din distantă în distanță, câte o fe­­mee cu cazane cum au la noi vânzătorii de gogoși, frige și vinde cartofi prăjiți, mâncare foarte agreată de francezi. Ai­cea mai găsești mezeluri, pâi­ne, scrumbii, etc., pentru o ma­să nu copioasă, dar suficientă spre a avea deplina satisfacere a unei zile petrecute în sânul naturii. Nu mai vorbesc de „vin 50 b. kgr.“ pe care-l găsești pre­tutindeni, căci aici se obișnu­­ește așa de mult vinul încât nu exagerez de loc spunând că sunt mulți, foarte mulți inși cari n’au gustat în viața lor apa ! E lucru așa de nenatural să bei apă, în­cât odată fiind cu un a­­mic la cafenea și cerând apă, chelnerul m’a întrebat de vre­o câte­va ori , „apă”, și la urmă n’a vrut să-mi aducă reclamând că „prea îmi bat­ joc de el”. E drept că aveam obiceiul să-l cam ciupesc, iar într’o zi, când a vă­zut că am băut o sticlă, se uita speriat, la ea goală și se între­ba : „Oare nu curge“? La ora 6—6 jum., dacă încerci să te reîntorci la Paris, să știi că trebue să faci un adevărat act de bravură. Pe 1—1 j­uni. km nu poți înainta de­cât în pasul mulțime!, iar odată pe nod, da­că privești pe strada ce duce spre Vincennes nu vezi de­cât o mare de capete, în­cât te în­trebi : „de unde a venit acest furnicar?“ Și trebue să știți că ăsta nu este de­cât unul din multele locuri de distracție ale Parisienilor. De obiceiu, sunt un soio de restaurante în felul com­plectelor noastre de mahala. Este voe de a aduce mâncare de acasă, însă vinul nu. Toate au barace pentru bal; orchestra numeroa­să, care în ansamblul ei adesea îmi amintea glasul flașnetelor de pe stradele Bu­­cureștiului, cântă de cele mai multe ori unul și acelaș cântec, a cărui muzică constă în niște note de o tărie insuportabilă, dar care are darul de a putea fi jucat într-un soio de dans al ma­halagiilor ce-mi este peste putin­ță a-1 defini, dar care consistă în niște țopăituri în toate sensu­rile și care dă ocazie jucătorilor și mai ales femeilor, să facă ges­turile cele mai excentrice cu pu­tință. Iar dacă treci de partea cealaltă, când restaurantul e lângă apă, te amuzezi de minu­ne privind bazinul de scăldat, despărțit al bărbaților de al fe­meilor printr’o singură prăjină aruncată la suprafață, despăr­­țitură facultativă, bine­înțeles! Aflu că în curând și tricoul a­­cum obligator, are să devie fa­cultativ. Atunci să nu vă treacă prin minte că patronul nu și-ar dubla clientela amatorilor de leac de ambe­ sexe. Când te întorci, pe la colțuri găsești adunată lume, iar în mi­jlocul ei 2—3 inși cu vioare, mandoline, cântă, este lansarea cântecelor. Oh! excelentul mod de lansare al cântecelor. Acest popor așa de iubitor de veselie, și mai ales de muzică, se adu­nă în jurul acestor lăutari de un talent foarte dubios, cari cântă o strofă cu gura, apoi îm­parte foi cu cântecul pentru 15 bani! Și cântă înainte, iar mul­țimea, cu foile în mână ti acom­­i&aronexă, și astfel în?oa*ă, cui. La o singură răspântie o echipă de aceasta în zile de săr­­bătoare vinde 5—CUUO de foi pe zi, iar dacă răspântia este cer­cetată trece și de 10.000! Așa se lansează cântecele și se ajunge la acel tiraj uriaș de milioane d­e foi pe care l-au atins unele: „Coeur de Don Jouan“, „Mimi d’Amour“, Coeur tzig­ane”, au atins aici tiraje uriașe, care pen­tru cine nu cunoaște modul de lansare și gustul de muzică la francezi, li s'ar părea exagera­te. Aici cel din urmă, cjielner are și știe toate cântecele, iar dacă iei pe lucrători, clasa cea o trul de oropsită la noi, vei găsi mai mult de 50 la sută cari cân­tă dintr'un instrument oareca­­re, de predilecție pianul. Ca la înch­ei­oi, nu trebue sa uitam că dacă Parisieiul se dis­­ueaza, si pot să se distreze, as­­a s­e datorește mai mult mij­loacelor de locomoțiune ce le a­­le­eftine. Dacă vrei să eși pi ,vaP °rul, din orice punct a­l ranau­l­­ui orice parte, pe ori via a*Panus3’ Duminica plătești ,ar P'<e săptămână fO /""■ M ’»tiro, ce cu 15 bani are ocolul Parisului, și anei Kk*V~ »»n ouise odine. ce leagă Parisul cu Vi­ !! învecinate situate la i­- oi -li km ne Paris. Cu 30 bani. ,t! mint, coti ajunge ori­unde Lum credeți că francezul! acest om iu­at de iubitor de ae-* H­bertabu Ralenmate,' eglütati“ Afd­WS?' Piarde to P-nici i'fnlia fct­l',da^ că la noi » I f *«’’ nu putem mer­ele are Aiffie’fd pi-Paris. ..m. PaCBra3'73 as­­mîj­­a- ecouri” .Lisna Sezonuului '.ara, abuzul fructelor, al bau­­urilor prea reci, absorbirea u to am­­ nesănătoase, toate aces­snr! Ó la cifr“j«rr de stomac, op­e , combate aceste indispo­m­ nri rp,comandă eu insis­nüci do­ar două lingurițe vi.u de cafea, de alcool de men­' J'i r‘icqles intrăm pahar cu hitrv!Carti Cald­i cu zahăr... saci l­m­mm !USmne de camomil. Alcoolij de menii Pieces luat­­ ți doze mari, provoacă o ream­inine binefăcătoare în cașul de­­tonja iil or stomacale. fij1 «mP de epidemie spre a se cată ba­ut ,trebue a­ meste­alit ■ „ ?Z1100/ menii PKc­ V distruge germenii boa­vi băutură răcoroa­să și plăcută,­­#i în Biblioteca „Sherlock înfigbt“aî 00 b”» Ibiivmul ~ PROVIIXCIE II stating [UNK] ~7 Nenorocirea dintre Bafina I Lfmleasca «*' Olinciu. ~ Palatul Lostică, în etate de 13 sursea^.îț ast­fel­ Srow irnnni y wc^amc ba oprească M ?/are fugea. Aseară cat ne Hr,8. ^ ?1 nU. S­a mai cub­­ină? mo ’• dS?r a legat boiî de 5 arcul ° fi­ind în ano­ Piere de boj ș, copilul voind’ a­i 6 ,®a zaPä‘t și in loc sa rchio atun’ a fug*t in altă cli­ca mașina ajun­­gandu-l i-a taiat piciorul stâng­. ^ a fost ilternat în spital. DOROHOL _ Extrădarea u­­nui criminal rus tt„ Mihail q7„', • „ Da anume i“, Șamilovici Satirka, de fel din localitatea Jampol (Ru­sia), comițând un omor în tara în Rams­’1 Să dispară, 1 intrând El a umbl #rm­­peur­i ascunse, si s'* consiliiu TdP în Cavf­ir^reî dată de vasii­ 11 miniștri, criminalul va fi zilele aceste extrădat Ru­siei prn Ungh­eni. Au' CAMPINIL—Furt.~Erî noat[ MibmpoPSa ]uci­ âtoruluĭ sondor Mih. Romanic din Poiana, doui necunoscuți s’au introdus m-m fereastra în casa lui și au­­ mai multe obiecte. Prinzând rîo­veste sofia lui ce dormea într’n vÂrjaî A . mp ho,ir s» Epidemie. — Eli a sosit în la calitate d. dr. Slătineanu, ins­­pector sanitar, însoțit de d. d. G. Nicolau, medicul primari “al cinehUîUÎ’ Spre a lua măsuri de­ combatere a scarlatinei ce Mân­tue cu furie în toate comunele din acest plai precum și în acbsi oraș în c­uartierul societătei Steaua Română.­­el . GIURGIU. — Accidentul mor­tal al unui soldat. — Azi dimi­neața, la ora 5 și jum. ua. jar­­gon al regimentului 15 d­­­eb­lene, încărcat cu băligar, a u­­­nit din curtea regimentului spre șoseaua Slobozia, unde soldații călări în număr de trei aveau­ să deșerte băligarul. La un moment dat, unul din soldați, anume Ana Ioan, din bateria 5-a, a căzut de pe cal ră­mânând prins cu piciorul stâng de scara șelei. Calul rotaș însă, lovindu-l cu potcoava în tâmpla stângă, i-a strivit craniul scoțându-i creie­rii. Soldatul a rămas mort pe loc. Parchetul a fost anunțat. ♦ D-xiii abonați cari cer schița, dări de adresă, sunt rugați cu in­zistență să bine-voiască a trimite administrației, odată cu cererea d-lor și eticheta pe care este im­primată adresa cu care primeai ziarul până atunci, spre a se pu­tea da curs repede cererilor și a du se întârzia cu trimiterea da­­la noua adresă.

Next