Universul, octombrie 1912 (Anul 30, nr. 272-300)
1912-10-26 / nr. 295
CONSTANTINOPOLUL în VOIA SOARTEI „CRUCEA ROȘIE româno-macedoneană ”« cusupol de rozstoftii la fata unei noul Bulgarie trei haosul de știri venite de ț*e câmpurile de bătălie s'a desprins un adevăr: izbânda Bulgarilor. Tn adevăr neașteptat Pentru cei mai mulți dintre noi făcâT““ “* 4ie Dete început contam pe o ripostă victorioasă a Turcilor la atacul Bulgarilor, bazam optimismul nostru pe această ijpoteza Și acum când se adeverește o stare de fapt contrarie prevederilor noastre, ne trezim din vis și buimăciți ne aflăm in fata unei grave realități. Nu putem discuta aci cauzele izbândei bulgare. Fie va o adârncă organizare politică a Turciei repercutiându-se asupra armatei sale, producând în sânul ei germeni de descompunere, neîncredere, lipsă de disciplină, de unitate în comandament; fiîva, armata turcească lipsită, de«omogenitate prin admiterea creștinilor în rânduirile ei, lipsită de suflet prin atingerile aduse îndumnezeirei Padișahului. Sau a unntate bulgară ia fost «atât de bine organizată, atât de bine comandată încât, i-a fost cu putință de a duce la bun sfârșit cu repeziciune și precizie planurile statului său-major, sau încă și mai curând am admite această ipoteză, căci dânsa cadrează mai bine cu prevederile diplomatici noastre, mai aptă de a judeca o pregătire' materiali de războiu,care se vede, decât una, morală, care nu poate fi decât 'simțită-- această armată n’a fost atât prevăzută cu imensul material necesar,războiului',modern, nu a fost atâni organizată ca mișcările maselor ei să corespundă, cerințelor unui asemenea război, cât adânc însuflețită de idealul de naționalitate, de ideea de întregire a neamului. Și ,pentru îndeplinirea acestor meniri, soldații bulgari s’au dus și au învins. Atâtea hipoteze, atâtea răspunsuri de dat—și de lăsat pe seama, altora, ca să le împlinească. Ori și care ar fi cauzele insăși ori și care ar fi mai târziu rezultatul războiului balcanic. hoi ne aflăm în fața unei realități i avântul Bulgariei umile ție câmpul de izbândă, a unei Bulgarie ce vrea să se întregească. Ne aflăm în fața ascendentului moral căpătat de o țară, ce ■în peninsula balcanică reprezintă idealurile slave un ascendent morali, gata să se împlinească în avantagile teritoriale, care ar hărăzi rasei slave pe Dunăre și in Balcani preponderența morală și materială. Pe câmpurile de bătălie dimprejurul Andriatropolului a luat ființă *H8 civilizațiune, care poate va domina civilizațiunea latină din Orientul Europei, păstrată din noi cu atâta sângeri cu câte dureri, consfințită în luptele din jurii Plevnei. Un alt neam decât al nostru se mobilează acum prin luptă ; jur mai suntem noi singurii reprezentanți ai idealurilor europenești în Europa Orientală. Evenimentele se repetă, căci aceleași legi conduc desfășurarea evoluțiunea raselor, iar în ciclul întâmplărilor, cari țes isitoria națiunilor, tres, din confliescul de int cerese divergente, aceleași momente generatoare de mărire și de* înjosire.' Și greș ok lai făcută '*'•• ' unele state prin nasugurea lor, față de evenimentele externe ce se desfășurau la graniță, e frecventă ,și e clasică'. .Nedumerită a stat Prusia in preziua bătăliei dala. Austerlitz, urmatou că a fost Austera dupg. pusSToat'e lă cnmam .vintriei după Sadova. Știm cum a fost plătită nepăsarea acestor state la leu-a»Wkgrăm și Sedan- și știm asemenea ce evenimente s’ar fi putut împiedeca, dacă la momente grele, s’ar fi luat hotărâri mari, îndrumătorul mărire! Germaniei, prințul de Bismarck, o spune trei ani după pacea, ce consfințea această mărire (ședința, din Reichstag, ii Decembrie 187$.) .,O armată franceză, chiar puțin numeroasă, unindu-se cu corpurile Germaniei de Sud, near fi pus mai întâi în necesitatea de a acoperi Berlinul și de a părăsi toate succesele noastre, în Austria”. • In „Pensées •■•«’ Souvenirs’’, Bismarck repetă aceiași idee. Trecutul ne oferă exemple, prezentul ne oferă, fapte. Minții și voinței omenești îi este dat de a coordona unele cu celelelalte, la fața unei țări vecine, care se ridică, trebue, dacă nu voim să fim depășiți, să înălțăm prestigiul țărei noastre"; în fața neamurilor slave, ce în lupte își capătă acuta" mărire, trebuie menținută, în aceleași îndepărtări față de ele, mărirea neamului nostru. In sate, civilizațiunei slave i-și ia sborul la Sud de Dunăre, trebuie civilizația latină de. pe câmpiile Carpaților, avântată tot, mai sus.. Dinu C. Arion CIRCULARA PORTEI CĂTRE MARILE PUTERI Constantinofici, 2Ș.~ SabSina Poartă a trimis azi tuturor ambasadorilor otomani «im străinătate o circulară în care se spune că mobilizarea turcească se poate considera ca isprăvită. ...*cre*o cu putința pentru a câșiga bătălia supremă, însă această bătălie ar costa mii de existente omenești, ceea ce nu se potrivește cu civilizația și sentimentele umanitare secolului 5» care trăim. Din această cauză și luând în considerație atitudinea întotdeauna împăciuitoare a guvernului otoman, mijlocul de a pune capăt războiului actual aparține * 1 marilor Puteri. T. ------------p--------- Garibaldi și la serviciul Gresiei Atena, 28. — Mici lupte continuă a se da pe înălțimile de la Amorfi. Garibaldi a sosit la Alepa și a fost primit cu mare entustism. Se află aci 3000 nari-baldieni greci și italieni. O scrisoare a regelui Carol splie Trauleses 'Vienu, .23. — Din cercurile cartei se comunică cum că moștenitoril tronului românesc va sosi mâine la Budapesta spre a preda împăratului Franz Iosif o scrisoare a regelui Carol. —— -----co---------AUSTRO-UNGARIA FACE PREGĂTIT.! REMOBILIZAREA Budapesta.3. Cu ocazia convocare' ofițerilor de rezervă din armatauustro-ungaria li s'e comunicat in mod confidențial să fie ,sigla', ’pentru orice, creatii,alUăte, chiar și, pentru o ■mobilizare generată care nu este esel a să. aMmmmamaten — crrr. Capitala imperiului otoman va fi mutată în Asia mică Issss— reprevăzută din belșug cu toa invențiunile technice ale răsbiniei modern. Cartierul general bulgar irpreună ca atașații militari sirini s’a mutat era la Xambory. îmi este imposibil să vă trim detalii sau știri ce n’au fost încă confirmate în mod oficial. Adorján I .(N. R.) — Această telegramă a corespondentului nostru ,specii , expediată în ziua de 22 Octombrie ne-a sosit abia aiaWAeri. — BOMBARDAREA ADRIANOPÎ ÍILULUI Muskifa-pașa, 20. — Azi ininte de amiazi o divizie turcească acoperită de artilerie a iaci o ieșire din Adrianopol în diviziunea de nord-vest. O divizie bulgară i-a ieșit, s cale și sa încing o luptă oprejită care, la orele trei raír vă telegrafiez continuă. îndată după această, ieșirea bulgării începură shnútbardarek orașului cu tunurile grele de asediu. — Regele Ferdinand, împreună cu prințul Boris au vizitat el după- amiazi fortificațiunile bulgare din jurui! Adrianopolizfat. Adorján _(N. R.) — Telegramă r.rpr.: diată din Mustafa.-Basa Ui >1 Octombrie și sosită abia, cu zisul de 2$ c. SĂLBĂTICIILE TURCILOR Stara Zagora, 23. La Alapii lângă Lale Burgas, trupele turcești au masacrat In mod abominabil 165 de oameni, bătrâni femei și copil. Bărbații au fost omorâti cu lovituri de baionetă O femeia însărcinată a fost gasită cu brațul drept tăiat, cu pântecele spintecat și din care s’a scos copilul. Unuri sătean i s’a scos cehii, apoi a fost omorât. Cu totul au fost omorâți 78 bătrâni, 10 femei 27 de bărbați, 10 fetițe dela 1 an la 5 ani, * 5 fetițe și băeți dela 3 până la 12 ani, și doi copilași de câte 3 *,mioua AK Starazagora, 23. — In ziua de W Octombrie turcii au încercat să ttuce aripa stringă a hulgarilor in jurul Bunar-11 issarului. Anualele bulgare, însă au respins atacul fugărind pe turci, care au fost cuprinși, de panicii. Bulgarii au luat o baterie de tir rapid, făcând prizonieri 5 ofițeri și 1300 de soldați turci. Adorján OCUPAREA ORAȘULUI NEVROKOP Starazagosh, 23. — Trupele bulgare au ocupat în ziua de 19 Octombrie orașul Nevrokop. In aceiași zi după o luptă crâncenă au ocupat și stația űBuk, tăind în mod definitiv comunicația armatei turcești din Sfecedonia cu cea din Adrianopol. Adorjan UN ARTICOL CARACTERISTIC AL ZIARULUI „MIR“ Sofia. 23. •— Ziarul „Mir"' consituând faptele, de arme cari au dtf.s hilf'o lună. pe Bulgaria, la portiile Constantinopolului și pe ceilalți aliați la ocuparea Macedoniei."speră că diplomația >.<. ■ unor aliate va ști să fie să cârșească opera începută; declară, că popoarele Balcanilor, obosit” de lupi și. de. l arburări neîncetat.c. au .făcut jertfe supraomenești și și-au vărsat, sângele, pentru, re asigura o pace tare și durabSM. Popoarele balcanice treime să. nu uite nici odată..ca forța, stă in unirea, lor și în indepenify’Uțu de orice tutelă. Europa imprimi ceea ce allapi vor f1 de.riși <>■ suspin in. .comun. CORESPONDENȚII DE RĂZBOI ISGONIȚI DIN CARTIERUL GENERAL BULGAR Berlin, 23. Corespondentul de războri al ziarului ..Berliner Tagciftkatt" telegraf jazd din Simia-Zasimră următoarele: Sâmabălă după amiazi comandaentul suprem al armatei bulgare din Mustafa-Pașa a luat măsuri ca cea mai mare parte a corespondenților de război a să pân&smsicú Mustafa-Pașa. Comandantul armatei bulgare, motivează această măsura prin aceea că ziariștii au comis unele n^discrepuni și numărul prea aîare al ziariștilor incomodează. ■și trans indie ceasurMor necesare armatei, intre Mustafa-Pașa și Bulgaria fiind irumpi un fir telegrafic. Coresponderații lui Berliner Tageblatt” spune că ziariștii nună săvârșit nici o imuis-erețiune in datina armatei, bulgare, nu cu seamă, că știrile lor erau supuse cetei Hiar severe centure. Cu totul asta dic cauza acestei disposițiuni a comandamentului suprem bulgar," Care «. și cerut ca un mare număr de ziariști să se înapoeze la Stara Zagora, rămânând la Mustafa- Pașa numai 3d. Faptul a produs o mare indignare primttre ziariști și aceștia, ar fi declarat că se vor solidariza și vor părăsi cu toții cartierul general bulgar. UN OFIȚER GERMAN CĂZUT LA SULE BURGAS Stara Zagora, 23. Atașatul militar bulgar,1 din Berlin telegrafiază : Ofițerul german von Weil, colonel în armata turcească a dispărut în bătălia de la KirMlisse. Rudele colonelului von Weil întreabă dacă el vuî v se află vrind-e- vthorp prin turci.. E noi/M,t cca /renii- fi tu-vt c* fi> t«uu •îl turci nu figurează colonelul ■a Weil, se crede că el ar fi fost • ITolat de soldații turci, cu oca. L fugei lor desperate de la Lu Burgas. t Adorján Monastirul icupat de armatele sâkști Belgrad, 23. ACI S’A RAS• ANDIT ZVONUL CA ARMAELE SÂRBEȘTI AU OCUPAT 3AȘUI. MONASTIR.ILAETUL KOSSOVO IN MÂINILE SÂRBILOR Atrocitățile trupelor turcești— [Budapesta, 23. CoWBowif.uul de război al ziarului .,Buipesti Hírlap” t dlegradiază din istovuk următoarele: imudete sârbești au eliberat napiét, vilaetul Kosovo. [sârbii au cucerit de la turci I total 164 de tunuri. (Turcii, înainte de a se retrag iu umea înfrângerea suferite. i Ivumunovo, au măcelarii: a 1*0 pe întreaga populație sârbă pivoraș. j..m văzut cu ochii mei *.c sirân<l orașului - zice corespondntul de război,—femei și copii BARBII LA PORȚILE MONASTIRULUI Belgrad. 23. Trupele sârbești înaintează fără a întâlni nici o rezistență. Cavaleria și artileria sârbeastră se află acum la abia 30 kilometri de Salonic. Alte trupe înaintează spre Joei iastir care va fi luat iatrio zi Iki două. 1NIREA ARMATELOR SÂRBOMUNTENEGRENE Belgrad, 23. — Armatele sârbești de sub comanda genera.lvt.,, Jhicomo y« unit »in Iu. I- ILFfc cu cele irmntollcgrene de sulf roasanda generalului Vueotich doud Wrnale puse sub tarilor după a căror cucerire țarpele vor ocupa, Sauffiovaiuii di Mndua 4* pe coasta văstei Adriatice. a însfintind polul în voia soartei Constantinopol, 23. — In apropierea palatului Sultanului staționează un vas de război turcesc gata pentru orice eventualitate. Agitația, in special în Stambel, este foarte mare și situația este extrem de încordată. Poarta se silește să obțină o intervenție a Puterilor. In cazul când nu va reuși, capitala imperiului otoman va fi lăsată în voia soartei. CAPITALA IMPERIULUI OTOMAN LA BRUSSA Belgrad, 23 ... Azi a Sosit aci știrea că Sultanul vrea să plece din Constantinopol și să mute capitala imperiului otoman la Brussia (Asia mică). UNDE SE AFLA ARMATELE TURCEȘTI Constanntinopol. 23. .— De pe câmpul de războiu nu sosește nici o știre. Se sponește insă că armatele turcești ce se află in jurul Vizei inaiul,cază. Armata de est anunță că, a balul, trupele greensti la Bania. PRINCIPELE ZIA EDDIN PE CÂMPUL DE LUPTE Constatutin&pnl. 23.---Directorul comata bui i iurci din ministerul de război,generalul Ahedevzi a fost numit, ministru adiîierimia .război. Fiul sultanului, principele Zia îiddin, mareșalul. Fiind pașa și trei ulemale afi plecat împreună cu principele moștenitor pe teatrul războiului. Ulemalele ini însărcinarea de a înălța moralul trupelor. UN SAT INCENDIAT DE O BANDA Constantinopol. 23. — O bandă de o mie de inșî a incendiat satul Jacubbek din împrejurimile Florinei: trapele au risipit banda. . IN AJUNUL UNEI MARI LUPTE LA SALONIC Berlin. 2$ (Telegramă sosită din Salonic cu data de 22 Octombrie). . O luptă decisivă la porțile Salonicului este iminentă. Intrarea grecilor se aștepta nici în cursa ultimelor zile din săptamâna trecută. Cu toate că des rezistentă din partea trupelor regulate nu poate fi vorba, această intrare a suferit o întârziere, probabil din cauza unor pieiici neprevăzute. 1 Svfonic, 23.— In afară de crucișătorul austriac „Maria Tereza“ a mai sosit în port vasul de răzbi englez „Hampsire“ și crucișătorul francez „Ruix“ Din această cauză populația europeană s’a mai liniștit puțin. Se pare că o luptă crâncenă este iminentă la porțile Salonicului. Belgrad, 23. Armata a treia sârbeasca se află la Ljunia și înaintează spre mare. In drumul ei a trebuit să dea o luptă cu tribul Tjuma, pe care la încins. Acst sunt așteptate le mnele grecești. După unirea sârbilor cu lire elinecutu atacul definitiv Contra Salonicului și Menastrului. Belgrad, U. Cercurile politice de aci afirmă că Salonicul va fi luat săptămâna aceasta și cred că și armatele bulgare sunt aproape de momentul când vor da turcilor lovitura decisivă la Ciprîu asigurând prin aceasta calea liberă până la Constantinopol. In timpul acesta armata a treia sârbească va ajunge la mare. îndată ce aceste eperNitiuni militare vor fi reii ainate, statele balcanice aliate vor declara că sunt dispuse a încheia pacea. Sa ussle răsboiuîui DECLARAȚIILE MINISTRULUI STOIANOVICI Belgrad. 23. — Ministrul de .comerț al Serbiei, Stomnovici Kosta, a făcut urmălo ucivieclarațiunul unui ziarist. Cauzele pentru care fade. Í state balcanice »Rate au făcut război cu .Tir.ci« sunt de -cițtitH țeluri: joconoipice și națiOni etc. Economice. flUxicft- ințe,veseri vitale ale Serbiei cer un drum la »tarea Adriatka și un pun pe coastele acestei mări. Naționale, fiindcă soarta populației sârbești și acele.între ce erau sub domnia turciei, devenise intolerabilă. Daoanic« uimă repetatele noastre intervenții și rugăminți pe lângă marile Puteri au rămas untdeauu si Iară rispuns a treburi. să nsi facem singuri dreptate luând armele in mână. Acum, după succesele repartaste, la conferința europeană, marile Puteri vor avea în fața lor o nouă mare Putere și aceasta va fi Alianța balcanică, îndată ce Turcia, va fi definitiv învinsă. Alianța balcanic.și va trafic ea. uind ucă cu Turcia și va ."Mary, orice intervenție a M*ACKVITATfc A ..„Vu Belgrad. 23. — Ministrul austo-ungar a inștiintei: „Crucea roșie” sârbească, cum că pune. ia. dispoziția, ci localurile școalei germane din Belgrad. Azi au sosit aci 10 medici cehi. — fn orașul Ueskueb au fost declarați prizonieri 25 de ofițeri ,și 20 funcționari turci. ARMATELE SÂRBEȘTI ȘI-AU ÎNDEPLINIT ROLUL Belgrad. 23.—Anualele sârbești prin executarea operațiunilor propuse și-aundeplinit, rolul lor. Trupele, sunt insă neliniștite și, rec inain Nn cu până la mare. Belgrad, 23. — I un ziar guvernamental scrie : Armata sârbească,și-a îndeplinit misiunea. Turcia opune din zi în zi o rezistență mai mică. Se apropie ziua căruia statele balcanice , dieta .Turciei wudibiune pârei. OFICIILE POȘTALE TURCEȘTI IN POSESIUNEA SÂRBILOR Belgrad. 23. Oficiile poștale turcești au trecut în posesiunea sârbilor, cari au confiscat ca pradă de război toate sumele autorităților turcești ce s’aîj. găsit in casele acestor oficii poștale. Așa, spre exemplu Iu oficiul din Priștina" s’a confiscat suma de 60.000 fr. care a fost ascunsa, de dirigintele oficiului. Banii particularilor rămân neatinsi. EXCURSIUNEA DEPUTAȚILOR SÂRBI LA VESKUER Belgrad. 23. - Șeful vechilor radicali Anastasie Petrovici a luat inițiativa unei excursiuni la Yeskueb la care vor lua parte mai mulți deputați. Ei vor pleca, mâine la Yeskueb, unde vor to 3 zile. Autoritățile sârbești instalate de curând pregătesc o frumoasă primire excursioniștilor. ———00----------lor Puteri mediațiunea colectivă In vederea încetării imediate a f ostilităților și fixarea condițiilor de pace. D. Poincaré a primit ambasadorului Tarried că cererea de mediațiune e seiile orice idee de presiune asupra beligeranților, adăugând că Puterile nu ar patra intra in proceduri de an.jluc.ro (Imdl dara toț / • brlige.ru:t- Ih ar primi. !’>• ă'rmi. d: l’oricare a cina unicul ■tuturor Puterilor Imra d”- sebre. ni l'ran’./.irate diss.-us'ă " .r Concerta i II ele asupra lud’e'i ce.rcrt a Turciei. Vivna. 23. Noul ambasador •turc,la A'il'su'... llimii pașa, a sosit. astă seară. Paris, ".. — După informațiuniille din Viena și Bertin respingerea de către puterile Implicei a piopi Histrii franceze ar fi mai mici mulțumitoare. Aceste puderi recunosc folosul mijlociun rusii observă, că ea nu poate fi impusa ci cerută cel puțin de unul dintre beligerant». De îndată, re,se va face,cererea, puterile’ Tit.olicei vor fi dispuse a se uni ci; ale triplei înțelegeri pentru a căuta “chidițiunile în care m»tlocirea va putei interveni. REIGIA RIDICA EFECTTVTHî' ARMATEI t,. Bruxelles. 23. — Consiliul de miniștri întrunit sub priși.diniiii regenn a hotărât ca vii cursul săpUavibiie.1. viitoare, sufe prezinte parlamentului nouț proves de apărare, a țârei, care se introduce, serviciul ffâtor. Efectivul armmatei, prejmă, cu adhijia va fi numărule de milion. Cu acru utea cere un nou credit, pentru, anuală, pentru ■maniacea din nou a forțărilor Și pentru • u inpararea de tunuri Krapi. TRIPLA ALIANȚA NU SE DESFACE .Berlin. 23. — Din declarațiile făcute de Lan Giuliano recinebundul ziarului ,,Neue Freist Presse" rfiese că tripla, glimpt este astăzi, mai consolidată decat gri-cond. și că tripla a Manoi C gata să arunce in cumpănă gidutclica unei alianțe soaâe pentru rezolvirea conflagrației balcanice.-------— ---- inverse prin. obhi- isrfi - de ce Mini Adrianopolului . Sturazagore, 22. N’avem până acum nici o știre despre asediul Adrianopolului. Se știe atât numai că.'tunurile mari de asediu au fost instalate cu toate ploile din zilele din Nu este adevărat că bulgarii vor mice.ro.rt .să ii țar asediul prin foame, din potriva.ei vor ds atacul cu toată vigoarea, fără menajare de vieți omenești. Reflectoarele din Adrianopole lucrează toată noaptea, proectănd o lumină mare, misterioasă până în Mustafafa Pașa, luminând întreaga regiune și ferind astfel orașul de o surprindere nocturnă. Garnizie V ii din Adrianonoi eș t veáé^e ám Adriasop&l Intervenții puterilor Itemersimk Carolsi Paris, 23.•• Turcia u remos demersurile cu privire la intervenția Puterilor și va fi rezentit in cursul zilelor viitoare o nouă formulă. Pentru moment demersul Teresei a fost respins de marile Pulen, fără o înțelegere anterioară, pentru căt Turcia dorește ca statele balcanice să fie, silnte, a încheia lui armistițiu. In primul rând ,marile Puteri se vor interesa la diplomații balcanici asupra cosidițiilor, pentru, încetarea, ostilităților. Puterile vor proceda in mod indidducd dac vor fi încontinuu in legătură. • . In asemenea imprejurări e. probabil că' guvernul francez va supune marilor .Puteri onouri formulă de intervenție, Paris, 23. 111 consiliul de miniștri de azi dimineață, d. Poincaré a adus la cunoștință răspunsul Austriei, Germaniei și Italiei la ultima comunicare făcută de : Anglia, Franța, și, Rusia. Răspunsul menține contactul turcilor Puterior și lasă conversatiunile deschise, în condiții "mulțumitoare". Cererea oficială de mijlocire a Turciei este astfel concepută: Guvernul otoman cere mari Espozeul contelui Berchtold - Ministrul te extern jtudrt-Un^r reunoaște ci menținerea staturii qwante - Jakau nu ai e pasibili - PACEA ITALO-TURCO Budapesta, 23. —. In ședința comisiuunii pentru draverile externe a triolegei.țnus aus HuiUeminorul Berchtold a luat cuvântul și a amintit mai întâi.i îneheereă Păcei între Italia și Turci și* Fonșiaiii ..că Aus*r«Univer mRatML 1 »alini *Si juțuS^Sibi«!. Ministrul esprimît ! «atisfacțiimea sa că aliata m.n- I i MKbiel a atins ser,pui om tăiat de zeci șii de ani. Grăbirea compromisului intre beligeranți nu a putut înlătura isbucnirea totului în Balcani, totuși a împiedicat ca situația să fie și mai complicată. Ministrul a putut să se încredințezi în Italia că atitudinea Austro- Ungariei este pe deplin prețuită de guvern și de populația Italiei. Primirea simpatică făcută ministrului în Italia este datorită desigur acestei împrejurări. Ineoul călduros pe care această dispozițiune l-a aflat la noi, poate servi ca o garanție pentru noua întărire a dlimm și prin urmare a Triplizei. SITUAȚIA IN ORIENT Foarte serioasă a devenit sihiMfiunca, in Orientul apropiat unde toate știutele au luat armele. Știți că diplomația marilor Puteri, in uma inițialirei d-lui Poincaré se silește să pregătească printr'un contact reciproc putința de a lucra la momentul dat cu mijlocitoare și a scurta astfel intr- o oarecare măsură, grozăviile războiului. Am hhiat pari" inir"an acord strâns ca aliații si intridi vin contact cu iasia și inglw In acest schimb de re deri. itcredințați fiind r â astfel, vom servi dorința generală ca incendiul să fie stins cât vini iute posibil. SUCCESELE STATELOR BALCANICE Cursul ce războiul a luat până în prezent a adus statelor balcanice mari izbânzi sub influența cărora ele își au deplasat esențialmente scopul ales de ele înseși. Pe când Ia inesnut introducerea reformelor administrative, caie trebuiau să amelioreze condițiunile vieții conationalilor, constituise cererea statelor balcanice, cea ce s’a exprimat și în manifestele de război, aspirațiile aliaților sunt acum de natură mult mai întinsă și cu mai sunt compatibile cu principiul integrității Turciei. POLITICA AUSTRO UNGARIEI Politica nostra, care nu este inspirată de tendințe de expussiune, nu este determinată decât de grija de a pune în armonie trebuința de « păstra pacea cu suprema datorie, ce ne impune să protejăm interesel i»pitarii se contra, oricărui prejudiciu." Atitudinea ce amii observat până acum :a probat rezerva și moderațiunea care au fost apreciate pretutindeni. Noi urmăm , a stăruitim această cate în consecința, de forța noastră, care ne oferii deplina siguranță că noi putem face să valoreze glasul nostru. Nu mă îndoesc că aceasta, va fi cu putință fără a intra in diverginte cu cererile legitime AUSTRO-UNGARIA RECUNOAȘTE VICTORIILE STATELOR BALCANICE Suntem gata a tine compt de noua situație creată de victoriile statelor balcanice și de a crea astfel o bază pentru un acord durabil cu ele. Dar avem și dreptul de a cere ca interesele noastre legitime să nu sufere nici o scădere prin regularea nonei stări de lucruri. INTERESELE ROMÂNIEI ATITUDINEA CALMA ȘI MODERATA A REGATULUI ROMÂNIEI, LEGAT CU NOI PRINTR’O AMICIȚIE STRÂNSA, A FOST PENTRU MERSUL EVENIMENTELOR DE O ÎNSEMNĂTATE DEMNA DE A FI LUATA IN PRIVIRE ȘI SPERAM CA INTERESELE SALE CONSIDERABILE BABANDUSE PE SITUAȚIA GEOGRAFIZIUNEA CE”M‘GttilM*SIDEIIA.Vam silii, să mă dau pe cât se poate in împrejurările date un tablou lămurit al situației din acest moment și ași, coi rmnimn să vă adresez încă o rugăciune de u. bine, voi fu acest moment serios să manifestați încrederea ce mî-ați acordat in ocaziunii anterioare prin aceea că, voiți, a vi mulțumi cu declarațiune mele strâns măsurate și a rst ».mița de a, stărui asupra discuțtei amăMonți.to a acestor declarații, care, fiind dat caractend delicat. al tratativelor, nu ar putea, să mă ușureze, sarcina. COMENTARIILE PRESEI UNGARE Budapesta. 23. — O corespondență, semioficioasă din Budapesta, publică un lung comentariu asupra expozeului ținut al 7.î de contele Berchtold. Iată cuprinsul acestui comentar eranament probabil din kwoficiul corespondenței semicioase: „Expozeul contelui Berchtold are un deprins direct senzitiv.mai Itin declarațiile sale reiese că șeful politicei noastre externe renunță la status quo de până acum, din Balcani și recunoaște noul status quo creiat prin succesele obținute de statele balcanice si prin slăbiciunea, manifestată de, Turcia pe câmpul de luptă, aceasta bineînțeles, iur marginile, in rari această recunoaștere se împacă cu interesele Monarhhia'. Este in afară de orice îndoială că această recunoaștere este foarte prețioasă pentru stabelt balcanice, căci ea însemnează primul succes politic după succesele inițiare. Aui va putea rămâne apoi, fără efect, faptul că tocmai Austrot agatin, este primul stat dintre marile Puteri care trage consecințele politice ale succeselor obținute de armatele statelor balcanice. Acest, efect insă, de îndată, re noi tragem in mod hotărât consecințele atitudinei noastre, trebue să, fie de așa natură, că statele balcanice să respecte hipoteza in baza căreia noi, in acest moment grav și istoric ne manifestăm prietenia pentru ele. Expozeul ministrului de externe formulează in mod, car această condiție, anume, că pentru recunoașterea intereselorstatelor balcanice cerem, și no recunoașterea intereselor noastre. Suntem siguri că bulgarii și grecii vor aproba punctul nostru de vedere. Atitudinea noastră binevoitoare față de Serbia ne dă speranță, ca și acest vecin nu va privi in viitor interesele sale eu așa fel ca ele să intre in contrazicere nevolr noastre. In acelaș timp ministrul de externe accentuasă, spre satisfacția întregei opinii publice, soliditatea Triplei Alianțe. Aceasta este, azi, mai puțin ca oricând, o simplă, frază, Tripla Alianță, necesită, această. soliditate pentru a-și putea impune autoritatea in aceste timpuri grave. In interesul păcei europene Tripla înțelegere treime să fie tot așa, de puternica și de solidară ca și Tripla Alianță. Europa, treime să fie de acord, ca după, încheerea păcei, lichidarea să se facă In așa fel w .gș*