Universul, octombrie 1912 (Anul 30, nr. 272-300)

1912-10-28 / nr. 297

BAIA DE SANGE din BALCANI in lupta de pe linia Lule-Burgas-Bunar Hissar au căzut 15 MH BULGARI ȘI 40 MU TURCI ^=== £ agărul pionierilor terci la podgorita (sfafitategn») 55.800 DE mm . AMĂNUNTE ASUPRA DE­ZASTRULUI DE PE LINIA LULE­BURGAS-BUNAR­HUSAR Sofia, 35'. — Agenția bulgară spune: de la 18 Octombrie până la 20 Octombr. forțele bulgare au dat lupte crâncene pe linia Lule­­burgas Bunahisar contra arma­tei turcești având peste 120.000 oameni, 300 tunuri, 85 escadroa­­ne. In cursul luptelor și timp de cinci zile, aripa dreaptă turcă a­­taca fără încetare, in coloanele adâncii, aripa stângă bulgară voind să taie legătura cu Kirki­­lise. Bulgarii au izbutit, gratie unor mari acte de vitejii și gra­tie tirului puternic al artileriei și tirului precis al infanteriei care acopereau cu cadavre, câmpul de luptă, să silească pe dușman să se retragă, urmărindu-l apoi cu un foc ucigător. A treia zi cen­trul bulgar a reluat ofensiva cu energie, apărat de tirul unei pu­ternice artilerii. Infanteria a a­­tacat cui baioneta întăriturile in­vincibile turcești izbutind să le ocupe. Apoi a urmărit pe dușma­­nul care fugea cuprins de pani­că sub focul constant al artile­riei. A cincea zi, aripa stângă bul­gară, întărită de ajutoare proas­pete, a dat atacul decisiv învin­­gând pe toată linia pe dușman care, părăsindu-și pozițiile întă­rite, a fugit. Bulgarii au luat 42 tunuri cu tragere repede, 2800 prizonieri, mai multe drapele, 150 vagoa­ne cu merinde­­ și muniții, 2 lo­comotive, mai multe depozite de alimente. Bulgarii au perdut în aceste lupte 15000 morți și răniți, per­­derile turcilor trec de 40.000 oa­­meni. In această luptă, comparabilă cu bătălia din Mukden, armata turcă a fost sdrobită. In retrage­rea in dezordine, ne­putându-se menține în pozițiunile întărite din T­urlu și Sarai, s’a retras m­as­ad­ spre Tșataldja, învinsă și moralmente Reprimată, dar mai ales rămasă fără artilerie, armata turcă va putea apăra cu greu capitala. TRUPELE BULGARE AU oCU­PAT ORAȘUL DRAMA Sofia. 25. — Agenția bulgară spune că trupele bulgare au o­­cu­pat la 23 Octombrie orașul Dra­ma. Satele din împrejurimi au declarat supunerea oferind să de­pui armele. Trupele turcești s’au­ împrăștiat in diferite direcțiuni. Majoritatea depun armele și se întorc la ve­trele lor. La Dimotika s’a celebrat la 21 Octombru un serviciu divin pen­tru rege. Trupele bulgare au fost primite cu entuziasm. Adminis­trația bulgară a fost organizată în întreaga regiune. OCUPAEA GEATALGEX Berlin, 23. — Din Sofia se a­­nunță că știrea despre ocuparea Geatalgei de către­ bulgari nu sa confirmat până la orele 6­­.eara. MUTAREA CARTIERULUI GE­NERAL BULGAR Sofia. 23. — Cartierul bulgar a fost mutat la KiziL Așad­. Bul­garii spun că marea victorie de la Bunar Hissar a fost­­ lovitura­ de grație dată turcilor. HlOnastirul cucerit de sârbi Belgrad, 25." — Aci sosește ști­rea că armatele sârbești au cu­cerit Monastirul după o luptă violentă de două zile. Lupta de la Prilep a ținut de­­asemenea două zile și a fost tot așa de sângeroasă ca și aceea de la Gumanovo. Armata sârbească de sub co­manda prințului moștenitor a curățat de turci întreaga regiu­ne până la Demirkapu și a por­nit în contra Salonicului. Cavaleria de la Krusevo a por­nit contra Dobrîdei, iar de acolo va merge spre Struga. LUPTA DIN PRILEP . Belgrad, 35. — Oficial. — Lup­ta din Prilep a ținut doua zile. Ambele parți mai ales turcii au avut mari perrieri. ATAȘAȚII MILITARI STRĂINI PE CÂMPUL DE LUPTA Belgrad, 23.­—r Atașații­­ mili­tari străini au obținut permi­siunea de a se duce pe­­ câmpul de războiu. Autoritățile stațiunilor bal­neare­ Spalato, Fiume și Abuzzia au propus guvernului sârb să îngrijesască iară nici­­ o plată pe ofițerii sârbi­ răniți, în timpul convalescenței. BARBARIILE SOLDAȚILOR SÂRBI Copenhaga, 25. — Corespon­dentul din Balcani al ziarului „Rigel" trimite un articol în ca­re­ se ocupă cu barbariile și cri­mele săvârșite de armatele sâr­bești. In special albanezii au fost tratați cu o severitate neome­nească. După ocuparea Veskne­­bului trupe întregi sârbești por­neau în expediții de jaf și fu­găreau fără milă pe locuitori, aprindeau sate și unde puteau ucideau. Un ofițer sârb s-a lăudat față de corespondentul ziarului nor­vegian că a ucis intr'o singură zi, cu mâna sa proprie, nouă oameni. Intr- un sat, sârbii, au ucis 36 de arnăuțî fiindcă au găsit ar­me la eî. -----------ou—-----­ ATITUDINEA ARHIDUCELUI FRANZ FERDINAND Fraga. 23."—­’ Ziarul „Ceske Slovo“ află­ din izvor demn de încredere că moștenitorul tronu­lui, arhiducele Franz Ferdinand a primit zilele trecute pe un membru al înaltei aristocrații boheme și i-a­ exprimat sentimen­tele sale pe cinice. Este cu totul lipsit din temei —a zis prințul moștenitor—zvo­nul că ar fi partizanul unei po­litici agresive în Balcani. Interesele monarhiei cer ca războiul să se termine cât mai curând fără a provoca compli­cații, pentru ca Austro-Ungaria, să-și poată, apoi realiza planu­rile sale în Balcani. Prințul moștenitor și-a expri­mat dorința ca să se dea publi­citatei punctul său de vedere. —.— ----oo----------­ Salonic a­ împresurat ORAȘUL IN AJUNUL UNUI MĂCEL Berlin. 23. — Carec pehdientul ziarului „Berliner Tageblatt” care se află în Salonicul com­plet, împresurat, trimite urmă­toarea­ descriere interesantă : V.Orașul Salonic este complet izolat de restul lumei Popula­ția este­­ extrem, de surescitată. Ori­ce comunicație este tăiată a­­tăt pe apă cât și pe uscat. Tele­graful nu mai funcționează. Te­legrama ce v’o trimit va face mari­ ocoluri spre a ajunge pâ­nă la Berlin. In oraș se află foarte mulți dezertori și toți se găsesc intr- o mizerie de­ nedescris. Armata­ turcească duce mare lipsă de ofițeri, de­oarece eea mai mare par­te­ din ei­ au de­zertat. Șoselele sunt pline de ca­davre de oameni și cai. Eri au fost găsiți înghețați de frig mai mulți dezertori. In afa­ră de dezertori au mai sosit aci 30000 musulmani cu familiile lor. Orașul tixit de lume se tem­e de un măcel. In cafenele și be­rării sute de ofițeri dezertori dis* oaroă asupra războiului, în vre­me ce străzile sunt cutreerate de soldați cari mor literalmente de foame. Consulii au luat măsurile ne­cesare pentru apărarea­ vie­,ei lor. Impresia, mea, din cele ce văd că, se petrec în jurul mei),, este că­ imperiul otoman a în agonie. LA RODOSTO E LINIȘTE Constantinopol, 23. — Ofițerii de pe vapoarele Lloydului aus­triac povestesc că în­ Rodește e liniște Și că știrile răspândite de ziarele engleze despre atrocități­le și masacrele comise de de­zertorii iirei în Rodosto nu sunt întemeiate. EȘIRI VICTORIOASE ALE TURCILOR Constan­tinopol. 25. — Depeși particulare din Adrianopole pri­mite, de ziarele turcești spun că garnizoana a făcut, ieri câteva ieșiri victorioase. Artileria­ tur­cească din pozițiunea Jassitepe a treci asupra pozițiunilor bulga­re din Maras, cari­ voiau­ să tri­­meată întăriri armatei bulgare împiedicând eșirea trupelor. Ti­rul turcilor a distrus tunuri și depozitul de merinde al bulga­rilor. 1 ■ — Un balon captiv turcesc a­ făcut ieri o recunoaștere. — Are­o 30 ’mareșali și gene­rali au participat la consiliul­­ militar semnalat. S'a hotărât a se lua toate, măsurile pentru a­­părarea țarei și pentru continu­area războiului. Hotărârile au fost supuse consiliului de miniș­tri care­ a ținut până la miezul nopții. HOTĂRÂRILE CONSILIULUI DE RĂZBOIU Constantinopol, 25. — In afa­ră­ de chestia apărărea orașului Tșadalia consiliul de războin­ic ori­ținut la Poartă a discutat și asupra, oportunitatea de a se schimba generalisimul și a ho­tărât ca Nazim pașa să rămână generalisim dar ca ex ministrul de lucrări publice,, generalul Sa­lih să fie numit ajutorul lui. După amiazi a avut lo­c o scur­tă întrunire, a ambasadorilor la decanul corpului diplomatic NGUILE TITLUR­I ALE SUVE­RANILOR DIN BALCANI ' Viena. 25. — Domnitorii state­lor balcanice vor lua noi titluri: astfel regele Ferdinand vor lua titlul de împărați al Bulgariei, Nichita, regele Muntene­gr­ului al­­ Albăniei,, iar regele Petru se­­ ,jf­i­nuiții. regele tptv.ro­­sái­ilor.sipsimkrzul Falomixvm soarta albani­ă — înțelegerea dintre a­USTRIA ȘI ITALIA — Vien­a. 23. —.­Un înalt diplo­mat a declarat Unui colabora­tor al.’,zianual „Neues Wiener Tagbart” că între Austro-Unga­­ria și­­ Italia tste deplină înțele­gere in ceea ce privește soarta Albaniei. Călătoria ministrului austro­­ungar Ugrón are ca scop prepa­rarea unei înțelegeri între Ser­bia și Austro-Ungaria, care este dispusă să urmeze o politică bi­nevoitoare față de Serbia, și da­că aceasta va face o politică sin­ceră atunci nimic nu va­ s­ta în calea unei depline înțelegeri. Nu se poate înțelege de ce­ să se provoace un război când to­tul se­ poate rezolvi în mod pa­ci­fic. Dacă este, însă adevărat că Serbia vrea să facă pe Aus­­tro-Ungaria ca să se abată de la politica sa proprie numai ca să servească interesele unei alte mari­ Putere, atunci este exclusă ori­ce speranță de înțelegere. Austria însă speră că politica înțeleaptă a Serbiei va vedea primejdia și va ști să se ferească de ea și că la urma urmei se va ajunge la o înțelegere. RAPORTURILE DINTRE SER­­BIA ȘI AUSTRO-UNGARIA Pair­is. 2b. — Primul ministru sârb Pasici a declarat corespon­dentului din Belgrad al ziarului „Le Temps” următoarele: Serbia nu a primit încă nici o propunere din partea Austro-Un­gariei. Despre o uniune vamală între Serbia și Austro-Ungaria nu poate fi vorba. Dacă Austro-Ungaria ajută pe Serbia ca să capete un drum la marea Adriati­că, atunci aceasta prietenie a monarh­iei va pro­duce o bună impresie în opinia publică sârbească și va prepara buna înțelegere între cele două State. -----------po----------­ SITUAȚIA LA CONSTANTINO­­POL Constantinopol, 25. — Mai multe ziare turcești propun or­ganizarea unei apărări naționa­le și spun că toți cetățenii din Stambul să se ducă la Ceatal­­gea ca să sape șanțuri. Ziarele zic că un singur semn din partea guvernului ar fi de ajuns ca întreaga populație să-și facă datoria. Poporul e liniștit.. Miniștrii au ținut azi un con­siliu care a avut caracterul u­­nui consiliu de război. Constantinopol, 25. —­ Știrile răspândite despre o măcelărire a creștinilor din Constantinopol sunt­ inventate. Până acum nu se observă nici un semn de mișcare fanatică a populațiunei mahomedane și creștinii n’au a se tem­e de ni­mic. GRECII FAC O PREȚIOASA PRADA DE RAZBOIU Atena. 25. — In drumul lor de la Elassona, până la Salonic, gre­cii au­ făcut, o pradă de războiu in valoare, der 13 milioane. Ei au­ pus măria pe o cantitate extra­ordinară de­ munițiunil, corturi, căruțe de transport, arme, cartu­șe, tunuri, cai, haine și provizii. Afară, de aceasta le-a căzut in mână la Coceana, mai multe milioane de kilograme de orz și grâu. Tot aci in localul judecătoriei au găsit 7 case de bani pline. ub delegația austriacă I Budapesta, 23. — Comisiunea externe a delegațiunii aus­­riace, a continuat discuția pe­­­ vicei externe a monarhiei. Toți o­ratorii au accentuat necesita­­ea ca monarhia să salvgardeze interesele sale legitime și econo­mice in Balcani. D. Korosec, slovac a spus că slavii de sus sunt credincioși di­nastiei și monarhiei, dar trebue să primească în chiar monarh­ic centrul lor cultural și politic. Masaryk, ceh, spune: trebue să avem față de Serbia nu o po­litică de răsbunare și nici o po­litică binevoitoare, ci un sănătos egoism. Cuvântul de ordine tre­­bue să fie concurența economi­că dar nu războiul. Conte Clam, din dreapta, spune că interesele legitime ale monarh­iei în Balcani, cer men­ținerea poziției economice actu­ale și precauțiuni pentru viitor prin menținerea de relatiuni de încredere, recomandă legături și mai strânse cu Rusia în special in chestiile balcanice. Udrzak ceh agrarian, spune că interesele austriace in Balcani cer o absolută neutralitate a monarhiei. Wolff, german radical spune că lichidarea Turciei și ridica­rea unei mari puteri slave sunt, din punct de vedere german na­țional, dezagreabile și chiar pe­riculoase. Baronul Schwegel relevă nece­sitatea­ de a se mulțumi popu­­lațiunea sârbo-croată a monar­hiei. Repartiția­ Albaniei este i­­noportună. Albanezii merită să se țină seamă de­ dorințele lor. Recomandă uniunea vamală cu Serbia Fuchs, protestă în numele par­tidului creștin social contra a­­cțiunei socialistului Ellenbo­gen cum că creștinii sociali ar agită pentru războiu. D. Land­enham este pentru o po­litică de expansiune economică față de statele balcanice. Monar­hia având interese vitale în­spre coasta Adriaticei, nu trebue să lăsăm ca Serbia să puie la în­doială că Albania trebue să fie în afară de sfera de influență sârbă. Ținta principală a politi­cei noastre trebue să fie întreți­nerea de relatiuni de prietenie cu România. Nu trebue să ară­tăm ui interes mai mic pentru România decât pentru celelalte state balcanice, trebue să spriji­nim silințele­­­ României de a re­trage o parte din Dobrogea bul­gară în sfera intereselor sale. D. Eramarz este pentru o solii* finnd definitivă­ a chestiunei bal­canice și zici că Albania ar tre­bui impărțită între Brinzene­­dreni, Sârbi și Greci. Deodată cu statul quo au căzut și pro­tectoratele. Atitudinea României în cursul războiului a fost sim­patică. Toată lumea, și chiar confederația balcanică și Bulga­ria, va aprecia acesta, evident­ da­­că revendicările României nu vor fi exagerate, ceea ce nu e de așteptat din partea României prudente. Cu privire la­ soarta Constan­­tinopolului, oratorul este de pă­rere că acest oraș nu trebue să devină, un punct de concentra­re cel turcilor, ci ar trebui să­ de­vie un oraș deschis. Oratorul a mai spus că libertatea Adriati­cei­ nu contra Serbiei ci contra Italiei, este un interes vital al monarhiei. Ar fi prematur a­ se vorbi de tratate de comerț și de uniune vamală comercială,. Ora­torul, se rostește contra proectu­­lui Baernreither privitor la in­ternaționalizarea unor anumite căi ferate balcanice. Serbia, ca­­­rest are cel mai sigur debușeu d­in Austro-Ungaria ar trebui să arate o mai­ mare condescenden­ță Austriei din punctul de vede­re politic și comercial. Pe lân­gă­ o nouă politică externă, Aus­tria are nevoie, și de o politică prudentă față de slavii de sud, căci aceasta va fi și mijlocul cel mai sigur pentru menținerea­ pa­cii universale. -----------oo—-------­ -----------oo—-------­CONVORBIRE CU NOUL MI­NISTRU AL SERBIEI LA VIENA Fraga, 25. — Corespondentul din Belgrad al ziarului „Ven­­țkov” a avut azi o convorbire cu noul ministru sârb Iovan Iova­­novici. — Numirea Excelentei voastre va aduce v­ix o schimbare in po­litica Serbiei fată de Austro-Un­garia?— a fost prima întrebare a ziaristului. — Nici­de cum. Cauza prin­cipală a numirei mele a fost ie­șirea la pensie a d-lui Simica, care a voit­ să părăsească postul său încă de acum 4 luni. In ori­ce caz numirea mea nu a avut nici o cauză politică. Deocamdată credem că este de prisos ori­ce acțiune diplo­matică, de­oarece suntem încă în plin război și cuvântul este al tunurilor. — Va cere Serbia compensa­ții? — Nu pronunțați, vă rog, cu­vântul de compensație. — Bine, să zicem atunci con­cesiuni sau privilegii. — înainte de a intra in orice discuție noi cerem trei lucruri cari se înțeleg de la sine, și­ de la care nu ne dăm îndărăt: 1) O politică proprie și cu to­tul independentă. 2) absolută in­dependență­­ economică și 3) o singură națiune pentru toți sâr­bii. Numai după acestea vor veni problemele vamale, comerciale, căi ferate și celelalte, asupra că­rora înțelegerea este foarte ușoa­ră, îndată ce Austro-Ungaria va propune în mod clar dorințele ei. STATELE BALCANICE RES­PING INTERVENȚIA PUTERI­­LOR Bonta. 25. — Dira izvor demn de toată încrederea se anunță că Statele balcanice vor respinge orice intervențiune a Marilor Puteri și vor rezolvi ele însăși conflictul cu Turcia. Un diplomat al unui Stat bal­canic spune că aceasta se va face încă înainte ca Marile Puteri să fi găsit vre-o formulă de inter­­vențiune, COMANDANTUL UNUI VAS TURCESC CONDAMNAT LA MOARTE Atena. 23. — Comand­antul va­sului­ turcesc care a fost arun­cat în aer de un torpilor grec a fost judecat și împușcat, fiindcă, deși garda de noapte care a observat mișcările torpilorului i-a atras atenția la timp, el și-a continuat somnul. RUSIA INTERVINE PENTRU PACE Petersburg, 25. — La demer­surile făcute de Poartă, pe lângă guvernul rus, ministrul de ex­terne Sa­ sxon­ov, a răspuns că Rusia este gata, să facă, mijloci­rea pentru pace, cu condițiunea ca Turcia, să­ se oblige fără, nici o obiecțiune să încheie pacea, așa, cum­ ii va fi propusă, de­ntari­te Puteri. COMPLETAREA FLOTEI AUS­TRIA­CE — Declarațiile contelui de Mon­­tecucoli — Viena. 25. — Comisiunea ar­matei a delegațiunei austriace a­ adoptat budgetul marinei. Coman­dantul, contele de Montecuccoli a spus că al treilea Dreadnought va fi lansat la 30 Noembrie, al patrulea în Iulie viitor, vasul ,,Viribus Unitis” a fost pus în serviciu de patru săptămâni, în­cercările de tir au dat deplină satisfacție. Tragedia ce se desfă­șură in țările vecine, a zis mi­nistrul, arată câtă importantă și ce valoare au forțele militare de uscat și de mare. Să ne pre­gătim înainte ca să fie prea târ­ziu. Termenul pentru complec­­tarea flotei nu poate fi precizat destul de curând. VIZITA LUI SAN GIULIANO LA BERLIN Berlin, 35. — După­­ prânzul de eri de la d. Bethmann Hol­weg cancelarul imperiului­ a vorbit timp mai îndelungat cu d. San Giuliano singur, apoi a asistat la convorbire și d­oi dérién Wa­­echter cum și ambasadorul Aus­­tro-Ungariei. Se zice că o deplină armonie de vederi a avut loc ceea ce a provocat o unanimă satisfacție a ei. Intr-o scrisoare autografă a re­gelui Italiei, remisă împăratului Wilhelm de d. San Giuliano re­gele își exprimă călduroasa sa recunoștință pentru protecțiunea acordată de Germania italienilor în cursul războiului tripolitan, împăratul a mulțumit în chiar aceeași seară printr-o telegra­­paji foarte cordială. NAZI­MN-PASA, generalisimul armatei turcești, despre care se spune că ar fi fost ucis chiar de soldații săi. ȘTEFAN UGRON ASUPRA SI­­TUAȚIEI Budapesta. 23. — Colaborato­rul unui ziar de seară a avut o convorbire cu ministrul Austro- U­ngar­iei la Belgrad, Ștefan U­­gron. Acesta a declarat, între altele asupra situației actuale, că po­litica Austro-Ungariei va rămâ­ne neschimbată în timpul tul­­burărilor și că situația nu se va clarifica de­cât peste 10 zile. To­tul depinde de planul de înain­tare al Statelor balcanice. E posibil ca statele aliate să se­ gândească a pătrunde în Con­­starrtinopol. Părerea mea este însă că Ru­sia ar fi cea dintâi care le-ar împiedica, căci interesul ei este ca­ Constantinopolul să nu ajun­gă, în mâini străine. La întrebarea dacă Statele balcanice s’au înțeles înaintea războiului asupra împărțirea Turciei, Ștefan Ugron a răspuns că în această privință înțelege­rea este desăvârșită dar ea nu sa facut înainte, ci în tuppele războiului. 1­entail bulgar de la sudul Dobrogei Stimate 1­-le Redactor. Voind să cunosc resursele și bogățiile ținuturilor Bulgare ce s’ar oferi României ca compen­saț­iune, am cutreerat toate libră­riile din Capitală fără să gă­sesc vre-o carte de geografie e­­conomică a Bulgariei. Mi s’a răspuns că există multe lucrări însă nu se cere, căci nimeni în București nu se ocupă de Bul­garia. In adevăr, abia de două, trei săptămâni ne­­ ocupăm de COVIL Continuând cu investigațiu­­nile mele am plăcerea de a îm­părtăși cititorilor onor­a­teă ziar că am găsit la­ biblioteca Academiei câteva lucruri foarte importante din care am putut extrage ce-mi trebuia și anume: C­e valoare are teritoriul de la sudul Dobrogei după cum îl descrie un scriitor Bulgar d. colonel Cantargie.fi din Sofia. Iată ce găsim: A. Zona stepelor: —­ Aceasta este în partea de sud a Dobro­­gei și are toate proprietățile sale. Este o regiune de șes a căreia altitudine variază de la 200 la 70 m. Ea ocupă plășile Balcic și Dobric și se mărgi­nește la nord cu fruntaria româ­nească în lungime de 140 kilo­metri. Topografia.­­ Ținutul prezin­tă un platou steril întretăiat, de văi uscate. Primăvara și toam­na se acoperă cu o iarba deasă care în timpul verei și secetei din cauza căldurei care attinge 45 grade R, este arsă de soare iarna este foarte aspră. Din cau­za lipsei de apă, lipsesc și pă­durile. In ceea ce privește comu­nicațiile nu sunt puține canti­tativ, dar calitativ lasă mult de dorit. Cantonamentul.­­ Regiunea descrisă e slab populată. Den­sitatea populațiunea de abia a­­junge la 20 oameni pe klm. pă­trat. Centre populate ma­i lip­sesc și chiar satele sunt mici. Ca consecință cu artiruirea de­tașamentelor mai însemnate nu s’ar face în bune condițiuni. Subsistența. — In aceste re­giuni se găsesc destule produc­­țiuni pentru hrana oamenilor și animalelor însă afară de Balcic și Varna nicăeri nu se găsesc depozite mai însemnate de pre­viziuni. Aci trupele vor întâm­pina mari dificultăți de apă, de­oare­ce regiunea este lipsită de isvoare- Se poate spune că afară de Baranca nu m­ai este nici un râuleț cu apă perma­nentă. Populația se servește de puțuri, cari abia satisfac nevoi­le lor. Iată car ce spune însuși colo­nelul Cantargieff despre aceas­tă țară desocată pe care ziarele Rusești ne-o oferă, căci­­ cele Bulgare nu ne oferă nimic în schimbul imensului serviciu ce am adus la Plevna, Rușilor și Bulgarilor (când ni s’a răpit Basarabia) și în schimbul ser­viciului ce am făcut Bulgariei în ultimele săptămâni prin neu­tralitatea noastră, induși fiind în eroare prin asigurările că „Bulgaria nu aspiră la­ cuceriri teritoriale“. ‘Dinta descripția acestei zone să vr­em cum este zona alătu­rată: B. Zona deluroasă și pad­u­roasă parcursă de linia Rus­­ciuk-Varna. — Intre zona des­crisă, intre Dunăre­­ și paralel cu linia Rusciuk-Varna se în­tinde o regiune ondulată a cărei altitudine variază în i­tre 300 și 500 m, cunoscută sub denumi­rea de Deliorman. Partea sud­­vestică paralelă cu linia ferată Rusciuk­,Varna este acoperită de mici munți a­can­«­ înălțime crește treptat spre sud-est. Cea­­lalttă parte a Deliormanului, este o regiune accidentată, de­oarece constă in dealuri și văi pe alocurea destul de adânci, având direcția spre nord. Par­tea centrală a­ Deliormanului este acoperită cu o pădur­e dea­să și înaltă (mai mult fag și stejar) a cărui periferie este a­­coperită cu tufișuri în special fdarie dese pe partea sa vestică. Aproape toate râurile, care iz­­vorăsc pe versanți nordici ai platoului Deliormanului și care se îndreaptă către Dunăre sea­că pe la jumătatea cursurilor, fiindcă apele lor sunt absorbite de terenul calcaros ce îl stră­bat, care este acoperit la su­prafață cu un strat de pământ negru. Din această cauză nu se poate găsi­ apă in cantitatea ne­cesară, pretutindeni. Drumurile din regiunea­ De­­liormanului sunt puține și rele Foarte des ele tac rovine adânci unde se formează puncte ane­voioase de trecere. Mai toate au direcția spre Dunăre iar cele transversale sunt­, aproape toate rele." De aci urmează că opera­țiunile cu detașamente mari sunt foarte grele. Această­­ re­giune este în cea ma­i largă con­­cepțiune a cuvântului favora­bilă războiului de partizani. Cantonamentul. — Deliorma­­nul este relativ de su­sul de popu­lat (patruzeci­ și șe­apte locui­tori ‘ pe kilometru pătrat). Insă satele sunt așezate în grupe ast­fel că în unele locuri sunt foar­te apropiate unele de altele, iară în altele foarte depărtate. Adăugând încă cazul că în ma­joritate grupele die sate sunt se­parate unele de altele prtin pă­duri, trebue să conchidem, că condițiunile de cuartiruire pen­tru detașamente mai însemnate nu sunt aceleași pretutindeni și că în general nu sunt favora­bile. Subsistentele. — In ceea­ ce­ privește mijloacele de traiu în această regiune, se poate spună următoarele: furagiul și grâ­­niele se găsesc în abundență. In orașele de pe malul Dunărei nu numai că se găsesc ca și în sta­țiile căilor ferate, previziuni de hrană, dar se poit găsi și stocu­ri de coloniale, vite cornute, etc. și în această regiune pot subzista multă vreme detașa­mente însemnate fără a­ întâm­pina greutăți. Număr ,lipsa de apă suficientă poate să îngreu­neze condițiunile, mai ales tru­pelor de cavalerie. Principalele orașe din aceasta parte sunt ■ Varn­a (34.870 loc.), Rusciuk (32.700 loc.) Șuvila (23.100 loc.) și Silistra (12.000 loc..). Suprafa­ța­­ totală equivalează cu supra­fața Dobrogei, iar populația es­te cu mult mai mică a bogăției naturale, mine nu există, in­dustrii nu există de­cât în Ruș­­ciuk și Varna. Rugându-vă a da publicități cele de m­ai sus rămân al d-tra cu deosebită st­ma- B. G, Asaan, inginer GDI IHȚELE6 castelațh nSGOTDL Ne mai putând suferi neajun­surile făcute de cartelul fabrice­­lor de hârtie, am adus lucrul Di­naintea opiniei publice­, căci cestiunea nu e numai de interes particular al nostru, ci de inte­res public. Am arătat pe scurt în ce fel primitiv înțelege cartelul intere­sele sale industriale­ comerciale și cu ce indiferență tratează inte­resele clienților săi — lucru de neiertat pentru, orice industriaș și comerciant, cu atât mai de neiertat pentru cartelul fabrice­­lor de hârtie care are monopo­lul în țara noastră. Hârtia e de calitate cu totul inferioară și nu se mai îmbună­tățește de atâția ani. Oficiul de vânzare al fabrice­­lor nu execută­ comand­ele de­cât cu mari întârzieri și tra­tează pe clienți in chip neper­­mis, chiar când e vorba de clienți cari varsă in casa ofi­ciului câte un milion și jumă­tate pe an, ceea ce socotim că nu e jucărie. Cartelul nu are un depozit se­rios la București, deși comunica­ția m­ajorie noastre hma fi îngreuiată, sau întreruptă­­ de atâtea, și atâtea împrejurări. , Iată, pe scurt, criticele ce am, formulat la­ adresa cartelului fabricelor de hârtie, critici ce se pot rezuma astfel: habar n­ău de industrie și de comerț cei ce reprezintă fabricele de hârtie... Cele afirmate de noi sunt în parte văzute — cum e calitatea inferioară a hârtiei, de care se plânge toată lumea, — in parii cunoscute de mulți, de toți cei ce au aface cu oficiul de vânza­re al cartelului. Oficiul de vânzare dă visa vina pe Direcția căilor ferate. Am spus în rândul trecut că reprezentantul fabricator mi-a trimes o scrisoare în sensul a­­cesta. Scrisoarea a fost trimea­­să tuturor ziarelor și unele din ele au­ și publicat-o in între­gime. Deși am luat notă de ea, am spus însă că observațiunile fă­cute de noi rămân în picioare. Să dovedim acum că­ am a­­vut dreptate. Directorul ziarului nostru trimes pe un împuternicit al îMU- iB fabrica Leim­sd cuntpo

Next