Universul, octombrie 1912 (Anul 30, nr. 272-300)
1912-10-28 / nr. 297
BAIA DE SANGE din BALCANI in lupta de pe linia Lule-Burgas-Bunar Hissar au căzut 15 MH BULGARI ȘI 40 MU TURCI ^=== £ agărul pionierilor terci la podgorita (sfafitategn») 55.800 DE mm . AMĂNUNTE ASUPRA DEZASTRULUI DE PE LINIA LULEBURGAS-BUNARHUSAR Sofia, 35'. — Agenția bulgară spune: de la 18 Octombrie până la 20 Octombr. forțele bulgare au dat lupte crâncene pe linia Luleburgas Bunahisar contra armatei turcești având peste 120.000 oameni, 300 tunuri, 85 escadroane. In cursul luptelor și timp de cinci zile, aripa dreaptă turcă ataca fără încetare, in coloanele adâncii, aripa stângă bulgară voind să taie legătura cu Kirkilise. Bulgarii au izbutit, gratie unor mari acte de vitejii și gratie tirului puternic al artileriei și tirului precis al infanteriei care acopereau cu cadavre, câmpul de luptă, să silească pe dușman să se retragă, urmărindu-l apoi cu un foc ucigător. A treia zi centrul bulgar a reluat ofensiva cu energie, apărat de tirul unei puternice artilerii. Infanteria a atacat cui baioneta întăriturile invincibile turcești izbutind să le ocupe. Apoi a urmărit pe dușmanul care fugea cuprins de panică sub focul constant al artileriei. A cincea zi, aripa stângă bulgară, întărită de ajutoare proaspete, a dat atacul decisiv învingând pe toată linia pe dușman care, părăsindu-și pozițiile întărite, a fugit. Bulgarii au luat 42 tunuri cu tragere repede, 2800 prizonieri, mai multe drapele, 150 vagoane cu merinde și muniții, 2 locomotive, mai multe depozite de alimente. Bulgarii au perdut în aceste lupte 15000 morți și răniți, perderile turcilor trec de 40.000 oameni. In această luptă, comparabilă cu bătălia din Mukden, armata turcă a fost sdrobită. In retragerea in dezordine, neputându-se menține în pozițiunile întărite din Turlu și Sarai, s’a retras masad spre Tșataldja, învinsă și moralmente Reprimată, dar mai ales rămasă fără artilerie, armata turcă va putea apăra cu greu capitala. TRUPELE BULGARE AU oCUPAT ORAȘUL DRAMA Sofia. 25. — Agenția bulgară spune că trupele bulgare au ocupat la 23 Octombrie orașul Drama. Satele din împrejurimi au declarat supunerea oferind să depui armele. Trupele turcești s’au împrăștiat in diferite direcțiuni. Majoritatea depun armele și se întorc la vetrele lor. La Dimotika s’a celebrat la 21 Octombru un serviciu divin pentru rege. Trupele bulgare au fost primite cu entuziasm. Administrația bulgară a fost organizată în întreaga regiune. OCUPAEA GEATALGEX Berlin, 23. — Din Sofia se anunță că știrea despre ocuparea Geatalgei de către bulgari nu sa confirmat până la orele 6.eara. MUTAREA CARTIERULUI GENERAL BULGAR Sofia. 23. — Cartierul bulgar a fost mutat la KiziL Așad. Bulgarii spun că marea victorie de la Bunar Hissar a fost lovitura de grație dată turcilor. HlOnastirul cucerit de sârbi Belgrad, 25." — Aci sosește știrea că armatele sârbești au cucerit Monastirul după o luptă violentă de două zile. Lupta de la Prilep a ținut deasemenea două zile și a fost tot așa de sângeroasă ca și aceea de la Gumanovo. Armata sârbească de sub comanda prințului moștenitor a curățat de turci întreaga regiune până la Demirkapu și a pornit în contra Salonicului. Cavaleria de la Krusevo a pornit contra Dobrîdei, iar de acolo va merge spre Struga. LUPTA DIN PRILEP . Belgrad, 35. — Oficial. — Lupta din Prilep a ținut doua zile. Ambele parți mai ales turcii au avut mari perrieri. ATAȘAȚII MILITARI STRĂINI PE CÂMPUL DE LUPTA Belgrad, 23.—r Atașații militari străini au obținut permisiunea de a se duce pe câmpul de războiu. Autoritățile stațiunilor balneare Spalato, Fiume și Abuzzia au propus guvernului sârb să îngrijesască iară nici o plată pe ofițerii sârbi răniți, în timpul convalescenței. BARBARIILE SOLDAȚILOR SÂRBI Copenhaga, 25. — Corespondentul din Balcani al ziarului „Rigel" trimite un articol în care se ocupă cu barbariile și crimele săvârșite de armatele sârbești. In special albanezii au fost tratați cu o severitate neomenească. După ocuparea Vesknebului trupe întregi sârbești porneau în expediții de jaf și fugăreau fără milă pe locuitori, aprindeau sate și unde puteau ucideau. Un ofițer sârb s-a lăudat față de corespondentul ziarului norvegian că a ucis intr'o singură zi, cu mâna sa proprie, nouă oameni. Intr- un sat, sârbii, au ucis 36 de arnăuțî fiindcă au găsit arme la eî. -----------ou—----- ATITUDINEA ARHIDUCELUI FRANZ FERDINAND Fraga. 23."—’ Ziarul „Ceske Slovo“ află din izvor demn de încredere că moștenitorul tronului, arhiducele Franz Ferdinand a primit zilele trecute pe un membru al înaltei aristocrații boheme și i-a exprimat sentimentele sale pe cinice. Este cu totul lipsit din temei —a zis prințul moștenitor—zvonul că ar fi partizanul unei politici agresive în Balcani. Interesele monarhiei cer ca războiul să se termine cât mai curând fără a provoca complicații, pentru ca Austro-Ungaria, să-și poată, apoi realiza planurile sale în Balcani. Prințul moștenitor și-a exprimat dorința ca să se dea publicitatei punctul său de vedere. —.— ----oo---------- Salonic a împresurat ORAȘUL IN AJUNUL UNUI MĂCEL Berlin. 23. — Carec pehdientul ziarului „Berliner Tageblatt” care se află în Salonicul complet, împresurat, trimite următoarea descriere interesantă : V.Orașul Salonic este complet izolat de restul lumei Populația este extrem, de surescitată. Orice comunicație este tăiată atăt pe apă cât și pe uscat. Telegraful nu mai funcționează. Telegrama ce v’o trimit va face mari ocoluri spre a ajunge până la Berlin. In oraș se află foarte mulți dezertori și toți se găsesc intr- o mizerie de nedescris. Armata turcească duce mare lipsă de ofițeri, deoarece eea mai mare parte din ei au dezertat. Șoselele sunt pline de cadavre de oameni și cai. Eri au fost găsiți înghețați de frig mai mulți dezertori. In afară de dezertori au mai sosit aci 30000 musulmani cu familiile lor. Orașul tixit de lume se teme de un măcel. In cafenele și berării sute de ofițeri dezertori dis* oaroă asupra războiului, în vreme ce străzile sunt cutreerate de soldați cari mor literalmente de foame. Consulii au luat măsurile necesare pentru apărarea vie,ei lor. Impresia, mea, din cele ce văd că, se petrec în jurul mei),, este că imperiul otoman a în agonie. LA RODOSTO E LINIȘTE Constantinopol, 23. — Ofițerii de pe vapoarele Lloydului austriac povestesc că în Rodește e liniște Și că știrile răspândite de ziarele engleze despre atrocitățile și masacrele comise de dezertorii iirei în Rodosto nu sunt întemeiate. EȘIRI VICTORIOASE ALE TURCILOR Constantinopol. 25. — Depeși particulare din Adrianopole primite, de ziarele turcești spun că garnizoana a făcut, ieri câteva ieșiri victorioase. Artileria turcească din pozițiunea Jassitepe a treci asupra pozițiunilor bulgare din Maras, cari voiau să trimeată întăriri armatei bulgare împiedicând eșirea trupelor. Tirul turcilor a distrus tunuri și depozitul de merinde al bulgarilor. 1 ■ — Un balon captiv turcesc a făcut ieri o recunoaștere. — Areo 30 ’mareșali și generali au participat la consiliul militar semnalat. S'a hotărât a se lua toate, măsurile pentru apărarea țarei și pentru continuarea războiului. Hotărârile au fost supuse consiliului de miniștri care a ținut până la miezul nopții. HOTĂRÂRILE CONSILIULUI DE RĂZBOIU Constantinopol, 25. — In afară de chestia apărărea orașului Tșadalia consiliul de războinic oriținut la Poartă a discutat și asupra, oportunitatea de a se schimba generalisimul și a hotărât ca Nazim pașa să rămână generalisim dar ca ex ministrul de lucrări publice,, generalul Salih să fie numit ajutorul lui. După amiazi a avut loc o scurtă întrunire, a ambasadorilor la decanul corpului diplomatic NGUILE TITLURI ALE SUVERANILOR DIN BALCANI ' Viena. 25. — Domnitorii statelor balcanice vor lua noi titluri: astfel regele Ferdinand vor lua titlul de împărați al Bulgariei, Nichita, regele Muntenegrului al Albăniei,, iar regele Petru se ,jfinuiții. regele tptv.rosáiilor.sipsimkrzul Falomixvm soarta albaniă — înțelegerea dintre aUSTRIA ȘI ITALIA — Viena. 23. —.Un înalt diplomat a declarat Unui colaborator al.’,zianual „Neues Wiener Tagbart” că între Austro-Ungaria și Italia tste deplină înțelegere in ceea ce privește soarta Albaniei. Călătoria ministrului austroungar Ugrón are ca scop prepararea unei înțelegeri între Serbia și Austro-Ungaria, care este dispusă să urmeze o politică binevoitoare față de Serbia, și dacă aceasta va face o politică sinceră atunci nimic nu va sta în calea unei depline înțelegeri. Nu se poate înțelege de ce să se provoace un război când totul se poate rezolvi în mod pacific. Dacă este, însă adevărat că Serbia vrea să facă pe Austro-Ungaria ca să se abată de la politica sa proprie numai ca să servească interesele unei alte mari Putere, atunci este exclusă orice speranță de înțelegere. Austria însă speră că politica înțeleaptă a Serbiei va vedea primejdia și va ști să se ferească de ea și că la urma urmei se va ajunge la o înțelegere. RAPORTURILE DINTRE SERBIA ȘI AUSTRO-UNGARIA Pairis. 2b. — Primul ministru sârb Pasici a declarat corespondentului din Belgrad al ziarului „Le Temps” următoarele: Serbia nu a primit încă nici o propunere din partea Austro-Ungariei. Despre o uniune vamală între Serbia și Austro-Ungaria nu poate fi vorba. Dacă Austro-Ungaria ajută pe Serbia ca să capete un drum la marea Adriatică, atunci aceasta prietenie a monarhiei va produce o bună impresie în opinia publică sârbească și va prepara buna înțelegere între cele două State. -----------po---------- SITUAȚIA LA CONSTANTINOPOL Constantinopol, 25. — Mai multe ziare turcești propun organizarea unei apărări naționale și spun că toți cetățenii din Stambul să se ducă la Ceatalgea ca să sape șanțuri. Ziarele zic că un singur semn din partea guvernului ar fi de ajuns ca întreaga populație să-și facă datoria. Poporul e liniștit.. Miniștrii au ținut azi un consiliu care a avut caracterul unui consiliu de război. Constantinopol, 25. — Știrile răspândite despre o măcelărire a creștinilor din Constantinopol sunt inventate. Până acum nu se observă nici un semn de mișcare fanatică a populațiunei mahomedane și creștinii n’au a se teme de nimic. GRECII FAC O PREȚIOASA PRADA DE RAZBOIU Atena. 25. — In drumul lor de la Elassona, până la Salonic, grecii au făcut, o pradă de războiu in valoare, der 13 milioane. Ei au pus măria pe o cantitate extraordinară de munițiunil, corturi, căruțe de transport, arme, cartușe, tunuri, cai, haine și provizii. Afară, de aceasta le-a căzut in mână la Coceana, mai multe milioane de kilograme de orz și grâu. Tot aci in localul judecătoriei au găsit 7 case de bani pline. ub delegația austriacă I Budapesta, 23. — Comisiunea externe a delegațiunii ausriace, a continuat discuția pe vicei externe a monarhiei. Toți oratorii au accentuat necesitaea ca monarhia să salvgardeze interesele sale legitime și economice in Balcani. D. Korosec, slovac a spus că slavii de sus sunt credincioși dinastiei și monarhiei, dar trebue să primească în chiar monarhic centrul lor cultural și politic. Masaryk, ceh, spune: trebue să avem față de Serbia nu o politică de răsbunare și nici o politică binevoitoare, ci un sănătos egoism. Cuvântul de ordine trebue să fie concurența economică dar nu războiul. Conte Clam, din dreapta, spune că interesele legitime ale monarhiei în Balcani, cer menținerea poziției economice actuale și precauțiuni pentru viitor prin menținerea de relatiuni de încredere, recomandă legături și mai strânse cu Rusia în special in chestiile balcanice. Udrzak ceh agrarian, spune că interesele austriace in Balcani cer o absolută neutralitate a monarhiei. Wolff, german radical spune că lichidarea Turciei și ridicarea unei mari puteri slave sunt, din punct de vedere german național, dezagreabile și chiar periculoase. Baronul Schwegel relevă necesitatea de a se mulțumi populațiunea sârbo-croată a monarhiei. Repartiția Albaniei este inoportună. Albanezii merită să se țină seamă de dorințele lor. Recomandă uniunea vamală cu Serbia Fuchs, protestă în numele partidului creștin social contra acțiunei socialistului Ellenbogen cum că creștinii sociali ar agită pentru războiu. D. Landenham este pentru o politică de expansiune economică față de statele balcanice. Monarhia având interese vitale înspre coasta Adriaticei, nu trebue să lăsăm ca Serbia să puie la îndoială că Albania trebue să fie în afară de sfera de influență sârbă. Ținta principală a politicei noastre trebue să fie întreținerea de relatiuni de prietenie cu România. Nu trebue să arătăm ui interes mai mic pentru România decât pentru celelalte state balcanice, trebue să sprijinim silințele României de a retrage o parte din Dobrogea bulgară în sfera intereselor sale. D. Eramarz este pentru o solii* finnd definitivă a chestiunei balcanice și zici că Albania ar trebui impărțită între Brinzenedreni, Sârbi și Greci. Deodată cu statul quo au căzut și protectoratele. Atitudinea României în cursul războiului a fost simpatică. Toată lumea, și chiar confederația balcanică și Bulgaria, va aprecia acesta, evident dacă revendicările României nu vor fi exagerate, ceea ce nu e de așteptat din partea României prudente. Cu privire la soarta Constantinopolului, oratorul este de părere că acest oraș nu trebue să devină, un punct de concentrare cel turcilor, ci ar trebui să devie un oraș deschis. Oratorul a mai spus că libertatea Adriaticei nu contra Serbiei ci contra Italiei, este un interes vital al monarhiei. Ar fi prematur a se vorbi de tratate de comerț și de uniune vamală comercială,. Oratorul, se rostește contra proectului Baernreither privitor la internaționalizarea unor anumite căi ferate balcanice. Serbia, carest are cel mai sigur debușeu din Austro-Ungaria ar trebui să arate o mai mare condescendență Austriei din punctul de vedere politic și comercial. Pe lângă o nouă politică externă, Austria are nevoie, și de o politică prudentă față de slavii de sud, căci aceasta va fi și mijlocul cel mai sigur pentru menținerea pacii universale. -----------oo—------- -----------oo—-------CONVORBIRE CU NOUL MINISTRU AL SERBIEI LA VIENA Fraga, 25. — Corespondentul din Belgrad al ziarului „Vențkov” a avut azi o convorbire cu noul ministru sârb Iovan Iovanovici. — Numirea Excelentei voastre va aduce vix o schimbare in politica Serbiei fată de Austro-Ungaria?— a fost prima întrebare a ziaristului. — Nicide cum. Cauza principală a numirei mele a fost ieșirea la pensie a d-lui Simica, care a voit să părăsească postul său încă de acum 4 luni. In orice caz numirea mea nu a avut nici o cauză politică. Deocamdată credem că este de prisos orice acțiune diplomatică, deoarece suntem încă în plin război și cuvântul este al tunurilor. — Va cere Serbia compensații? — Nu pronunțați, vă rog, cuvântul de compensație. — Bine, să zicem atunci concesiuni sau privilegii. — înainte de a intra in orice discuție noi cerem trei lucruri cari se înțeleg de la sine, și de la care nu ne dăm îndărăt: 1) O politică proprie și cu totul independentă. 2) absolută independență economică și 3) o singură națiune pentru toți sârbii. Numai după acestea vor veni problemele vamale, comerciale, căi ferate și celelalte, asupra cărora înțelegerea este foarte ușoară, îndată ce Austro-Ungaria va propune în mod clar dorințele ei. STATELE BALCANICE RESPING INTERVENȚIA PUTERILOR Bonta. 25. — Dira izvor demn de toată încrederea se anunță că Statele balcanice vor respinge orice intervențiune a Marilor Puteri și vor rezolvi ele însăși conflictul cu Turcia. Un diplomat al unui Stat balcanic spune că aceasta se va face încă înainte ca Marile Puteri să fi găsit vre-o formulă de intervențiune, COMANDANTUL UNUI VAS TURCESC CONDAMNAT LA MOARTE Atena. 23. — Comandantul vasului turcesc care a fost aruncat în aer de un torpilor grec a fost judecat și împușcat, fiindcă, deși garda de noapte care a observat mișcările torpilorului i-a atras atenția la timp, el și-a continuat somnul. RUSIA INTERVINE PENTRU PACE Petersburg, 25. — La demersurile făcute de Poartă, pe lângă guvernul rus, ministrul de externe Sa sxonov, a răspuns că Rusia este gata, să facă, mijlocirea pentru pace, cu condițiunea ca Turcia, să se oblige fără, nici o obiecțiune să încheie pacea, așa, cum ii va fi propusă, dentarite Puteri. COMPLETAREA FLOTEI AUSTRIACE — Declarațiile contelui de Montecucoli — Viena. 25. — Comisiunea armatei a delegațiunei austriace a adoptat budgetul marinei. Comandantul, contele de Montecuccoli a spus că al treilea Dreadnought va fi lansat la 30 Noembrie, al patrulea în Iulie viitor, vasul ,,Viribus Unitis” a fost pus în serviciu de patru săptămâni, încercările de tir au dat deplină satisfacție. Tragedia ce se desfășură in țările vecine, a zis ministrul, arată câtă importantă și ce valoare au forțele militare de uscat și de mare. Să ne pregătim înainte ca să fie prea târziu. Termenul pentru complectarea flotei nu poate fi precizat destul de curând. VIZITA LUI SAN GIULIANO LA BERLIN Berlin, 35. — După prânzul de eri de la d. Bethmann Holweg cancelarul imperiului a vorbit timp mai îndelungat cu d. San Giuliano singur, apoi a asistat la convorbire și doi dérién Waechter cum și ambasadorul Austro-Ungariei. Se zice că o deplină armonie de vederi a avut loc ceea ce a provocat o unanimă satisfacție a ei. Intr-o scrisoare autografă a regelui Italiei, remisă împăratului Wilhelm de d. San Giuliano regele își exprimă călduroasa sa recunoștință pentru protecțiunea acordată de Germania italienilor în cursul războiului tripolitan, împăratul a mulțumit în chiar aceeași seară printr-o telegrapaji foarte cordială. NAZIMN-PASA, generalisimul armatei turcești, despre care se spune că ar fi fost ucis chiar de soldații săi. ȘTEFAN UGRON ASUPRA SITUAȚIEI Budapesta. 23. — Colaboratorul unui ziar de seară a avut o convorbire cu ministrul Austro- Ungariei la Belgrad, Ștefan Ugron. Acesta a declarat, între altele asupra situației actuale, că politica Austro-Ungariei va rămâne neschimbată în timpul tulburărilor și că situația nu se va clarifica decât peste 10 zile. Totul depinde de planul de înaintare al Statelor balcanice. E posibil ca statele aliate să se gândească a pătrunde în Constarrtinopol. Părerea mea este însă că Rusia ar fi cea dintâi care le-ar împiedica, căci interesul ei este ca Constantinopolul să nu ajungă, în mâini străine. La întrebarea dacă Statele balcanice s’au înțeles înaintea războiului asupra împărțirea Turciei, Ștefan Ugron a răspuns că în această privință înțelegerea este desăvârșită dar ea nu sa facut înainte, ci în tuppele războiului. 1entail bulgar de la sudul Dobrogei Stimate 1-le Redactor. Voind să cunosc resursele și bogățiile ținuturilor Bulgare ce s’ar oferi României ca compensațiune, am cutreerat toate librăriile din Capitală fără să găsesc vre-o carte de geografie economică a Bulgariei. Mi s’a răspuns că există multe lucrări însă nu se cere, căci nimeni în București nu se ocupă de Bulgaria. In adevăr, abia de două, trei săptămâni ne ocupăm de COVIL Continuând cu investigațiunile mele am plăcerea de a împărtăși cititorilor onorateă ziar că am găsit la biblioteca Academiei câteva lucruri foarte importante din care am putut extrage ce-mi trebuia și anume: Ce valoare are teritoriul de la sudul Dobrogei după cum îl descrie un scriitor Bulgar d. colonel Cantargie.fi din Sofia. Iată ce găsim: A. Zona stepelor: — Aceasta este în partea de sud a Dobrogei și are toate proprietățile sale. Este o regiune de șes a căreia altitudine variază de la 200 la 70 m. Ea ocupă plășile Balcic și Dobric și se mărginește la nord cu fruntaria românească în lungime de 140 kilometri. Topografia. Ținutul prezintă un platou steril întretăiat, de văi uscate. Primăvara și toamna se acoperă cu o iarba deasă care în timpul verei și secetei din cauza căldurei care attinge 45 grade R, este arsă de soare iarna este foarte aspră. Din cauza lipsei de apă, lipsesc și pădurile. In ceea ce privește comunicațiile nu sunt puține cantitativ, dar calitativ lasă mult de dorit. Cantonamentul. Regiunea descrisă e slab populată. Densitatea populațiunea de abia ajunge la 20 oameni pe klm. pătrat. Centre populate mai lipsesc și chiar satele sunt mici. Ca consecință cu artiruirea detașamentelor mai însemnate nu s’ar face în bune condițiuni. Subsistența. — In aceste regiuni se găsesc destule producțiuni pentru hrana oamenilor și animalelor însă afară de Balcic și Varna nicăeri nu se găsesc depozite mai însemnate de previziuni. Aci trupele vor întâmpina mari dificultăți de apă, deoarece regiunea este lipsită de isvoare- Se poate spune că afară de Baranca nu mai este nici un râuleț cu apă permanentă. Populația se servește de puțuri, cari abia satisfac nevoile lor. Iată car ce spune însuși colonelul Cantargieff despre această țară desocată pe care ziarele Rusești ne-o oferă, căci cele Bulgare nu ne oferă nimic în schimbul imensului serviciu ce am adus la Plevna, Rușilor și Bulgarilor (când ni s’a răpit Basarabia) și în schimbul serviciului ce am făcut Bulgariei în ultimele săptămâni prin neutralitatea noastră, induși fiind în eroare prin asigurările că „Bulgaria nu aspiră la cuceriri teritoriale“. ‘Dinta descripția acestei zone să vrem cum este zona alăturată: B. Zona deluroasă și paduroasă parcursă de linia Rusciuk-Varna. — Intre zona descrisă, intre Dunăre și paralel cu linia Rusciuk-Varna se întinde o regiune ondulată a cărei altitudine variază în itre 300 și 500 m, cunoscută sub denumirea de Deliorman. Partea sudvestică paralelă cu linia ferată Rusciuk,Varna este acoperită de mici munți acan« înălțime crește treptat spre sud-est. Cealalttă parte a Deliormanului, este o regiune accidentată, deoarece constă in dealuri și văi pe alocurea destul de adânci, având direcția spre nord. Partea centrală a Deliormanului este acoperită cu o pădure deasă și înaltă (mai mult fag și stejar) a cărui periferie este acoperită cu tufișuri în special fdarie dese pe partea sa vestică. Aproape toate râurile, care izvorăsc pe versanți nordici ai platoului Deliormanului și care se îndreaptă către Dunăre seacă pe la jumătatea cursurilor, fiindcă apele lor sunt absorbite de terenul calcaros ce îl străbat, care este acoperit la suprafață cu un strat de pământ negru. Din această cauză nu se poate găsi apă in cantitatea necesară, pretutindeni. Drumurile din regiunea Deliormanului sunt puține și rele Foarte des ele tac rovine adânci unde se formează puncte anevoioase de trecere. Mai toate au direcția spre Dunăre iar cele transversale sunt, aproape toate rele." De aci urmează că operațiunile cu detașamente mari sunt foarte grele. Această regiune este în cea mai largă concepțiune a cuvântului favorabilă războiului de partizani. Cantonamentul. — Deliormanul este relativ de susul de populat (patruzeci și șeapte locuitori ‘ pe kilometru pătrat). Insă satele sunt așezate în grupe astfel că în unele locuri sunt foarte apropiate unele de altele, iară în altele foarte depărtate. Adăugând încă cazul că în majoritate grupele die sate sunt separate unele de altele prtin păduri, trebue să conchidem, că condițiunile de cuartiruire pentru detașamente mai însemnate nu sunt aceleași pretutindeni și că în general nu sunt favorabile. Subsistentele. — In ceea ce privește mijloacele de traiu în această regiune, se poate spună următoarele: furagiul și grâniele se găsesc în abundență. In orașele de pe malul Dunărei nu numai că se găsesc ca și în stațiile căilor ferate, previziuni de hrană, dar se poit găsi și stocuri de coloniale, vite cornute, etc. și în această regiune pot subzista multă vreme detașamente însemnate fără a întâmpina greutăți. Număr ,lipsa de apă suficientă poate să îngreuneze condițiunile, mai ales trupelor de cavalerie. Principalele orașe din aceasta parte sunt ■ Varna (34.870 loc.), Rusciuk (32.700 loc.) Șuvila (23.100 loc.) și Silistra (12.000 loc..). Suprafața totală equivalează cu suprafața Dobrogei, iar populația este cu mult mai mică a bogăției naturale, mine nu există, industrii nu există decât în Rușciuk și Varna. Rugându-vă a da publicități cele de mai sus rămân al d-tra cu deosebită stma- B. G, Asaan, inginer GDI IHȚELE6 castelațh nSGOTDL Ne mai putând suferi neajunsurile făcute de cartelul fabricelor de hârtie, am adus lucrul Dinaintea opiniei publice, căci cestiunea nu e numai de interes particular al nostru, ci de interes public. Am arătat pe scurt în ce fel primitiv înțelege cartelul interesele sale industriale comerciale și cu ce indiferență tratează interesele clienților săi — lucru de neiertat pentru, orice industriaș și comerciant, cu atât mai de neiertat pentru cartelul fabricelor de hârtie care are monopolul în țara noastră. Hârtia e de calitate cu totul inferioară și nu se mai îmbunătățește de atâția ani. Oficiul de vânzare al fabricelor nu execută comandele decât cu mari întârzieri și tratează pe clienți in chip nepermis, chiar când e vorba de clienți cari varsă in casa oficiului câte un milion și jumătate pe an, ceea ce socotim că nu e jucărie. Cartelul nu are un depozit serios la București, deși comunicația majorie noastre hma fi îngreuiată, sau întreruptă de atâtea, și atâtea împrejurări. , Iată, pe scurt, criticele ce am, formulat la adresa cartelului fabricelor de hârtie, critici ce se pot rezuma astfel: habar nău de industrie și de comerț cei ce reprezintă fabricele de hârtie... Cele afirmate de noi sunt în parte văzute — cum e calitatea inferioară a hârtiei, de care se plânge toată lumea, — in parii cunoscute de mulți, de toți cei ce au aface cu oficiul de vânzare al cartelului. Oficiul de vânzare dă visa vina pe Direcția căilor ferate. Am spus în rândul trecut că reprezentantul fabricator mi-a trimes o scrisoare în sensul acesta. Scrisoarea a fost trimeasă tuturor ziarelor și unele din ele au și publicat-o in întregime. Deși am luat notă de ea, am spus însă că observațiunile făcute de noi rămân în picioare. Să dovedim acum că am avut dreptate. Directorul ziarului nostru trimes pe un împuternicit al îMU- iB fabrica Leimsd cuntpo