Universul, martie 1913 (Anul 31, nr. 58-88)
1913-03-01 / nr. 58
5 CM 0 COMMA-10 RAM IN STRAVIATA11 Fondator; LUIGI CAZZAVILLAN jubileul Dinastiei Komanovilor Casaarului Petru, din Petersburg Bătrînul Neamului In ziua de Luni a săptămânei acesteia a fost o serbătătorire cum nu s'a mai pomenit în țara noastră. Un bărbat care a luptat peste cincizeci de ani în rândurile dintâi, în locurile cele mai primejdioase, care în tot timpul acesta îndelungat a trebuit, în vălmășagul luptei, să lovească și să fie lovit,cu atât mai mare înverșunare cu cât activitatea lui cădea in vremurile cele mai grele pentru neamul și țara noastră și când lipsa de educațiune politică lăsa patimile fără nici un frâu ; un asemenea bărbat, retras abia de câțiva ani din focul luptelor politice, a putut nu numai să se vadă înconjurat, la a 80-a aniversare a nașterei sale, de Reprezentanții partidului de guvernământ pe care l-a călăuzit un șir lung de ani și aceia ai instituției culturale celei mai înalte a întreg neamului românesc, ci să-și audă recunoașterea de către adversari a marelor lui merite câștigate în slujba statornică a țării. Asemenea lucru nu s'a mai întâmplat la noi. Bătrânul sărbătorit Luni e d. Dimitrie A. Sturdza, care și-a început activitatea politică la 1857, fiind secretar al Divanului ad-hoc al Moldovei și și-a încheiat-o în 1908, fiind șef al partidului național liberal. Altor oameni mari li s’au dat obșteasca recunoaștere abia după ce au închis ochii... Nu vom încerca să înșirăm noi faptele ce alcătuiesc lanțul lung al muzicei luminate, cinstite și stăruitoare a d-lui Dimitrie A. Sturdza, dă cunoscut-o marii noștri înaintași, o cunosc și cei de astăzi — dovadă respectul ce i l-au arătat acum cu toții. , Am vrea numai să sintetizăm, ca pildă, această rodnică activitate. D. Dimitrie A. Sturdza a căutat, în tot timpul, să se lumineze și să lumineze națiunea ; au fost până acum scormonitor mai harnic, mai stăruitor al Istoriei neamului românesc — și pe toți cei din jurul său i-a îndemnat intotdeauna să cerceteze Istoria. Astfel înarmat, netemându-se decât de Dumnezeu, s'a condus întotdeauna de conștiința sa și n’a dat îndărăt chiar când activitatea sa stârnea furtuni, din felurite împrejurări. Un om întreg, care a putut greși uneori, ca oricare, dar al căruia cuget a fost totdeauna curat. Am spus mai sus că d. Dimitrie A. Sturdza și-a încheiat acum câțiva ani activitatea politică. Așa este, dar nu și-a încheiat activitatea publică. La o vârstă pe care cei mai mulți n’o mai ating astăzi, la care și cei mai mulți din puținii cari o mai ajung un sunt în stare să muncească, bătrânul Sturdza lucrează neobosit. El își îndeplinește cu punctualitate militărească însărcinarea de selector letter al al Ă^detiței române — ce nu-i o sinecură, și în afară de asta, din hârtiile vechi strânse cu multă trudă, adună istoria mult încercatului neam românesc și așterne pe hârtie învățămintele trecutului pentru luminarea viitorului. Dumnezeu să-i dăruiască multe zile încă, cu deplină sănătate, d-lui Dimitrie A. Sturdza — Secretarul Neamului — ca să poată munci înainte pentru țară. ----------------exp--------------- ȘEDINȚA consiliului universitar Marți seară, consiliul universitar din Capitală a ținut ședință ocupându-se de mai multe chestiuni. Domnii profesori, cari erau aseară convocați pentru a doua oară, au fost în număr de 30. Ședința s-a deschis la ora 9 jum., sub președinția d-lui profesor dr. Toma Ionescu, rectorul Universității. întâia chestiune adusă în discuțiune a fost: gestiunea financiară a foștilor rectori ai Universității D. profesor Erm. Pangrati, fost rector, a făcut o expunere asupra chipului cum a verificat, împreună cu d.profesor Oneiul, gestiunea d-lui C. Demetrescu- Iași, fost rector. D. Pangrati a arătat după aceea cum unele din donațiunile pe cari diverse persoane le-au făcut Universității din Capitală erau gata să se piardă din pricină că nu erau urmărite. D. Pangrati a mai făcut cunoscute consiliului universitar și alte donațiuni în favoarea Universității, donațiuni în stăpânirea cărora însă aceasta nu va intra decât după moartea testatorilor, conform prevederilor testamentare. D. Pangrati și-a exprimat cu acest prilej părerea că, dacă d-nii profesori universitari ar căuta să scoată în evidență în mod real meritele și rolul Universității noastre, s’ar găsi numeroase persoane, cari să facă donațiuni. A doua chestiune, aceea a măririi actualului local al Universității care nu mai corespunde nevoilor,—mărire cerută de mai mulți d-ni profesori,— s’a hotărât să se discute într’o altă ședință; fiecare facultate în parte va arăta nevoile pe cale Ie are, spre a se cunoaște în mod precis și complet ce trebue făcut în această privință. D. profesor dr. Toma Ionescu, rectorul Universității, a promis că va interpela pe d. ministru al cultelor în Parlament spre a cunoaște punctul de vedere al d-sale asupra acestei chestiuni. A treia chestiune fixată in ordinea de zi era cererea de a sa modifica art. II din regulamentul Universității, articol care, referindu-se la recrutarea profesorilor universitari, prevede numirea lor pe baza recomandarei. S’a amânat și discuția asupra acestei chestiuni pentru o ședință viitoare, hotărându-se ca fiecare facultate să’și exprime dezideratele în această privință, arătând cum înțelege să se numească profesorii, spre a se garanta o cât mai desăvârșită autonomie a fiecărei facultăți. Ședința consiliului universitar s-a încheiat la ora 10 și jumătate . N. afănit azi FASCICOLA 33 de Viclar A. ICC Sărbătorirea d-lui D. A. Sturdza — Felicitările primite cu prilejul celei de a 80-a aniversare a nașterii sale — Cu prilejul aniversarei a 80-a a nașterii sale, d. Dimitrie A. Sturdza, ilustrul bărbat de Stat român, a primit, după cum am anunțat, numeroase telegrame de omagii și felicitări, atât din țară cât și din străinătate. Dintre aceste telegrame menționăm : Telegrama I. P. S. S. Ronen, Mitropolitul Primat al României Domnului Dimitrie A. Sturdza Născut din una dintre cele mai strălucite familii moldo-române, crescut prin cele mai strălucite școli din străinătate și apoi înrolat în nemuritoarea pleiada a uriașii generațiiniî care prin osteneli neîntrecute ne-au creiat România modernă, au muncit bărbătește, lăsând urme neșterse prin toate marile și variatile ramuri de activitate ale conducătorilor de Stat. Iar Dumnezeu ajutându-va, ați devenit cea mai strălucită figură a istoriei contimporane românești. Astăzi, deci, atingând culmea înălțimilor vieții omenești, vă odihniți meritos în pantheonul Academiei neamului întreg. Pentru care zi mare și strălucitoare rogu-vă să binevoiți a primi cele mai călduroase felicitări, cu arhierească binecuvântare și de smeritul președinte al Sfântului Sinod al Bisericei române, pentru a căreia autocefalie ca minsim și înșivă mult ați lucrat. Dumnezeu să binecurinteze toate lucrările și marile exemple ce dau generațiilor viitoare ca bun creștin și mare cetățean român. Konon, Mitropolii al Uugro- Vlahiei. Telegrama I. P. S S. Mitropolii Pinten aî Moldovei Azi, când împliniți optzeci ani de vârstă, Țara, cuprinsă de recunoștință gândește la d-voastră, căci, începând din vremurile grele în care s’a desăvârșit Unirea țărilor, au slujit-o mai mult de o jumătate de veac la toate prefacerile ei, în Stat și Regat, cu o dragoste de muncă nemărginită, dusă până la jertfirea de sine. Cu mândrie, Țara vă socotește un vrednic, fiu și fruntaș patriot, iară. Biserica un luminat și convins creștin. De a-vă Dumnezeu sănătate. Pimen, Mitropolitul Moldovei. Telegrama PP. SS. N. Nifon, Episcopul Dunării de Jos, și Arhiereu Evghenie Piteșteanu Unind glasul nostru cu al celor cari sărbătoresc azi optzeci de ani împliniți de Excelența Voastră în vârsta ce v’a hărăzit Dumnezeu, vă salutămi cu vimerațiune, aducându-vă prinosul admirațiunii și recunoștinței ce după dreptate vi se cuvine. Pilda mărinimoasei voastre jertfiri pe altarul Patriei pentru binele obștesc va străluci ca și razele de foc ’ in adâncul nepătruns al viitorului neamului și va sluji ca un puternic imbold de muncă și de luptă viitorilor noștri urmași. Nifon, Episcopul Dunării de Jos. Arhiereul Evghenie Piteșteanul . Distinsul sărbătorit a maiprimit numeroase și respectoase omagii și felicitări de la toate organizațiile liberale din țara, și de la diverse persoane. ■A , O delegațiune a Creditului rural,—instituțiuna care a avut pe d. D. A. Sturdza printre inițiatorii săi și printre acei cari au lucrat mai mult la propășirea ei,—delegațiune având în frunte pe d. Const. I. Brătianu, director, s’a prezintat d-lui Sturdza printre celelalte delegățiuni care au felicitat pe distinsul om de Stat. Cu acest prilej s'a remis sărbătoritului o adresa tip omagii semnată de toți funcționării Creditului rural, Diferendul ROMA 180.BUX.GAR Ultimele declarații ale d-lui Danev. întrunirea conferinței ambasadorilor la Petersburg - Se știe că acțiunea diplomatică a Puterilor trebuia să înceapă la Petersburg, azi sau mâine. După informațiuni ce posedămi, din sursă diplomatică, e posibil ca să fie o întârziere de câteva zile, deoarece e vorba ca ambasadorul Italiei sa părăsească capitala Rusiei, aceasta după cererea sa, și să fie trimis altcineva. In cazul când aceasta se va întâmpla, întârzierea va fi de 7—6 zile.* In cercurile politice se comentează foarte mult unele afirmații vix cu totul neîntemeiate 'făcută de d. Daneff unui ziar rus. Prezidentul Sobraniei afirmă între altele, că aliații balcanici au întrebat în două rânduri România dacă nu primește să intre într’o alianță a lor și dacă nu are pretențiuni de formulat, și că România a refuzat alianța și a refuzat în acelaș timp să se explice asupra pretențiunilor ei. Suntem în măsură să afirmăm că aceste declarațiuni ale d-lui Daneff sunt cu totul neîntemeiate. In această privință ziarul „La Roumanie“ de aseară publică un interesant articol intitulat: „Contradicțiunile d-lui Daneff. In acest articol se reproduce o declarațiune a d-lui Take Ionescu făcută la 21 ianuarie 1913 colonelului Murray, colaborator al marelui ziar ,World”. Ministrul de interne spunea între altele : „îmi spuneți că ar fi trebuit să ne asociem la Liga Balcanică și să luăm parte în război, dar nu ni s'a cerut nici odată să ne asociem la această Ligă sau să dăm un sprijin militar oarecare aliaților. Din potrivă am fost asigurați de Bulgaria in cursul lunii Septembrie trecute că ea nu are nicidecum intențiunea de a face război Turciei". Câteva zile mai târziu, la 28 Ianuarie, apare tot în ziarul ,,World” o convorbire a unluiași colonel Murray cu 5, treiîeît. Prezidentul Sobraniei spunea atunci:, „B. Take Ionescu se plânge că n’am cerut niciodată României sa se asocieze la Liga balcanică. ACEASTA ESTE ADEVARAT: n'am cerut pentru că guvernul român, când a fost sondat ln început, ne-a lăsat să înțelegem că nu va face războiul contra turcilor în nici o împrejurare; și nu aveam nici un motiv ca să arătăm jocul nostru unor parteneri cari au refuzat să joace.“ Este deci evident că la 2 1 Ianuarie 1913, d. Daneff mărturisește că Bulgaria niciodată n'a făcut cunoscut, guvernului român nici existenta unei alianțe balcanice nici decisiunea ei de a declara război Turciei, și mai adaugă că Bulgaria ascundea aceste lucruri României pentru că nu voia să-și arate jocul. Contrazicerea cu cele ce afirmă azi d. Daneff este evidentă. Ziarul „La Roumanie" mai dă însă un amănunt: „Mai putem preciza, spune ziarul oficios, că guvernul bulgar în Septembrie (nu ajunul mobilizare!) a împins amabilitatea până acolo Încât a dat asigurarea aceasta (că nu va fi război) nu numai guvernului român, dar chiar unor simpli țari cum era atunci nescu.“ De aci rezultă din nou că declarațiunea pe care o face acum d. Daneff că aliații balcanici au întrebat de două ori pe România dacă nu intră in alianță sau dacă nu are pretențiuni de formular, este cu totul inexactă. In intervievul dat ziarului rus, d. Daneff nu se mărginește numai la afirmări inexacte, dar declară că România ar fi primit prin tratatul de la Berlin mai mult decât trebuia. . La această afirmațiune „La Roumanie”, răspunde următoarele : „Dacă d. Daneff are toate scuzele atunci când, per faset nefas, vrea să-și apere țara, nu are nici una atunci când își pune țara sub o lumină atât de respingătoare. „Pentru ca d. Daneff, care în tinerețea lui a fost un simplu raia, să găsească că România a fost prea bine tratată la Berlin, trebue într’adevăr sau ca telegrama care rezumă astfel intervievai săli să fie falsă, sau ca d. Daneff să nu-și dea de fel seamă de ceea ce este dreptatea, recunoștința și chiar decența istorică. Să sperăm că telegrama a rezumat greșit insexvienci, căci altfel ar fi într’adevăr penibil de văzut ce departe e d. Danesf nu de Bismark, dar de cea mai elementară curtenie față de o națiune către care ai o datorie de sânge pentru plata căreia nu ajung injuriile.“ * Aceste rânduri, apărute în ziarul oficios, dovedesc indignarea ce a produs în cercurii, politice inexactele și îndrăznețele afirmațiuni ale prezidentului Sobraniei. L T‘.pli particule. Take Io- întrunirea conferinței ambasadorilor la Petersburg uso--------------- Budapesta. 26.—Corespondentul din Viena al ziarului „Budapesti Hírlap" anunță, că România și Bulgaria au avizat oficial Puterile că sunt de acord, ca reuniunea ambasadorilor, pentru tranșarea diferendului, să se întrunească la Petersburg. MEMORIUL ROMÂNIEI ȘI BULGARIEI Londra. 26. — Informațiunea Agenției Renter, d. Sassomov și ambasadorii din Petersburg au primit de la legațiunea României și Bulgariei câta un memoriu, expunând teza Bulgariei și României in chestiunea pendinte. România consimțind la mediațiune, iar Bulgaria îa un arbitraj, aceasta voind a vedea că încetează neînțelegerea, a primit mediațiunea Puterilor. Cercetarea acestei chestiuni România o trece deci de la reuniunea ambasadorilor din Londra la a ambasadorilor din Petersburg. SOSIREA PRINȚULUI GHICA Petersburg, 26. — Trimisul extraordinar român, principele Ghica, a sosit la orele zece dimineața.* Petersburg, 26. — Deși principele Ghica a sosit la Petersburg cu depline puteri, se asigură la ministerul de externe că chestia conferinței ambasadorilor la Petersburg nu este încă hotărâtă pentru că nu e încă clarificat dacă hotărârile conferinței vor avea un caracter obligatoriu pentru cele două State. Conferința se va întruni probabil în cursul săptămânei viitoare. DECLARAȚIILE D-LUI GHICA Petersburg,. 26.,— lutrim inkerview publicat in ediția de seară a ziarului Birschevița, principele Ghica declară că sosirea sa este în legătură imediată, cu noua fază a tratativelor cu Bulgaria. ■Ni s'a reproșat, a zis d-sa, dorința de a profita, de războiul din Balcani în scopul de a ne mări teritoriul in momentul când bulgarii,erau ocupați pe câmpii de bătălie din Tracia;, acesta reproșuri cred că au fost deja respinse. (Gnvernul romăn, întemeinduse pe orașxri puntific tratatului de la Berlin, din 1878, aoește o rectificare a graniței sale dinspre Bulgaria, Svistriv, teritoriul, de pe coasta mărci negre ne aparțin juridicește de la 1878. Noi nu am profitat de momentele dificile ale Bulgariei în 1885, de războiul sârbo-bulgar, precum și în epoca crizelor interne ale Bulgariei. Am încercat să ne punem de acord direct cu Bulgaria fără mediațiune și am arătat că cererile noastre, bine întemeiate dacă ar fi satisfăcute, aceasta ar servi în viitor ca o garanție mai sigură a amiciției noastre. Acum am consimțit la mediațiunea marilor Puteri în ferma speranță că justele noastre revendicări vor fi pe deplin aprobate. Dacă cineva, din România ar fi dorit războiul, mi se pare că ar fi fost de ajuns a trimite in Octombrie și Noembrie trecut 2—3 corpuri de armată la granița bulgară fără mare risc. Răspunzând întrebării dacă guvernul român s'a angajat a se supune conferinței de la Petersburg, d. Ghica a declarat că este vorba de o mediațiune. România va primi cu bucurie orice dezlegare a conflictului care ar răspunde intereselor sale. D. Ghica a mai spus că nu va lua parte direct la conferință, în care vor fi reprezentate numai marile Puteri. PLECAREA LUI DANEW LA PETERSBURG Sofia. 26. — Președintele Sobraniei, Danew, va sosi la sfârșitul săptămânei de la Domitka și va pleca la Petersburg, ca să dea instrucțiuni ministrului Bulgariei referitor la diferendul româno bulgar. In același timp Danew se va pune in contact și cu prințul Ghyka,ministrul României la Sofia, care reprezintă la Petersburg guvernul român in tranșarea diferendului. -OXO- 0 lupă înverșunată la Bulair Constantinopol, 26. —- Circulă cu perzistență zvonul că la Bulair s-a angajat o luptă înverșunată între turci și bulgari. •C* * *S-0 COL XXXI.08. 58.-VINERII MARTIE HIM Redacția și Administrația • ^— București — GEMME INDEPENDENTEI GERMANIEI Palatul Reichstagului din Berlin Mmentele din străinătate Serviciul telegrafic al ziarului „Universul“ _AAAAAAAA_ wwwww Pacea europeană — Dentinizarea austro rasă e fast îndeplinit. Ossamicitele eleiate au fost pîsieste — este asigurată Budapesta. 26.—Corespondentul din Viena al ziarului „Budapesti Hírlap” anunță, că între Austro-Ungaria și Rusia s’a stabilit definitiv demobilizarea, în sensul căreia Austro-Ungaria concediază rezerviștii concentrați iar Rusia contingentul reținut sub arme, așa că raportul garnizoanelor de la graniță va deveni din nou normal. Răspunsul Rusiei la consimțământul monarhiei se așteaptă pentru mâine. Viena. 26. — Corespondentul din Petersburg al ziarului „Wiener Tageblat“ află din sursă excelentă că înțelegerea dintre Austro-Ungaria și Rusia asupra retragerea rezerviștilor a fost definitiv stabilită și că realizarea ei sa așteaptă până în cel mult două zile.♦ Colonia, 26. — „Gazeta de Colonia“ scrie că guvernele austroungar și rus au isbutit să înlăture toate greutățile, cari împedicau demobilizarea. Se cred că ambele guverne vor publica in curând un comunicat in această privință. Lemberg, 26. — Autoritățile militare au primit înștiințare, că concedierea rezerviștilor va fi terminată până la 2 Martie și că socotelile asupra aprovizionărei rezerviștilor vor fi încheiate la aceiași dată. Petersburg, 26. — In urma înțelegerea cu Austro-Ungaria zilele acestea va începe demobilizarea. Vor fi concediați 360 mii de YP’ZP'YVT S 1 î. COMUNICATUL OFICIAL AUSTRAUNGAR Viena. 26. — „Fremdenblatt” va publica mâine comunicatul următor: Schimbul de scrisori autografe care a avut loc de curând între împăratul Franz Iosef și iar, a probat din nou că evenimentele din Balcani nu vor aduce nici o atingere sentimentelor de amiciție dintre cei două suverani și că menținerea păcii continuă de a forma scopul sfintelor lor. Ambele guverne au ajuns deci, la deciziunea că unele măsuri pur defensive care au fost luate în provinciile limitrofe ale celor două imperii par mai îndreptățite prin aceste conditiuni. Astfel a fost decis a se reduce efectivele austro-ungare în Galitia la măsura normală; tot așa se va ordona concediarea rezerviștilor ruși din clasa care trebuia concediată in toamnă. COMENTARIILE ZIARULUI „FREMDENBLATT .,Fremdenblatt”, comentând, comunicatul privitor la, demobilizarea dela granița austro-rusă zice: Nu numai în Austro-Ungaria și în Rusia, dar nu toată Europa, se va aprecia acest eveniment ca o ușurare a situațiunii politice și ca o întărire a spermadori^m ce îi dotăm. &&n toată inima ca ele să se realizeze. Lumea își va aduce aminte de cei doi suverani cu sentimente mărinimoase ale căror ordonanțe militare ușurătoare sunt datorite schimbului de vederi intre cei doi suverani și al cărui rezultat este congedierea rezerviștilor. S’a confirmat, în fața ochilor întregii lumi continuarea raporturilor tradiționale dintre cele două dinastii, probând din nou, relațiunile amicale, care există intre cei doi suverani, și a căror garanție cea mai prețioasă au avut-o totdeauna, în aceeași grijă pentru pacea europeană. Insă suprimarea măsurilor de la graniță are, se înțelege, nu numai o însemnătate dinastică, dar și politică. Vedem aceasta in faptul că măsurile în cessiune sunt neîndoios semnul învederat al încrederii că cele două Puteri voiau să dea ele insele, îndreptățire speranțelor celor mai favorabile. In cursul ultimei crize politice, răsunetul ce războiul balcanic putea exersa asupra raporturilor austro-ruse nu se putea explica prin ciocnirea de interese reale și contrarii. Aceasta rezultă în mod deslușit din principiile cari erau determinante pentru noi în această criză așa de gravă și care atingea simțitor interesele noastre, principii cari nu erau decât urmarea directă a programului nostru oriental urmărit de mai multe zecimi de ani. Politica noastră orientală a văzut întotdeauna un adevărat avantagiu pentru monarhie in sprijinirea unei depline independente a statelor balcanice și se va sili întotdeauna să obție cu ele raporturi de bună vecinătate. Most punct de vedere s’a manifestat ca și in trecut în decursul crizei actuale într’un mod prea pronunțat prin aplicarea fidelă și consecventă, a acestui program. In cursul ultimelor luni monarhia a dat o probă istorică și decisivă despre sinceritatea politicei sale, care nu caută, nici de cum a face cuceriri. Se va putea aprecia demobilizarea făcută in același timp pe ambele granițe ca un bun auspiciu că această politică a isbutit a câștiga și la Petresburg recunoștința ce o merită, și că și politica rusă a ajuns la un mod de a vedea care recunoaște în rezultatele războiului balcanic putința bucuroasă de a se astupa in mod definitiv vechile izvoare de conflicte dintre Viena și Petersburg. Criza ce ne ocupă de câteva luni nu este încă deslegată, însă voim să sperăm că azi un semn indicator s’a ridicat pe drumul ce duce la deslegarea ei. * „Neues Wiener Tagblatt” își exprimă bucuria, că s’a putut evita un conflict între cele două monarhii, ale căror interese în Balcani sunt comune, mai ales că ultimele evenimente au deschis noi orizonturi pentru o conlucrare pacinică. * COMUNICATUL OFICIAL RUS Petersburg, 26. — Agenția Vestnik publică un comunicat identic cu cel publicat de „Fremdenblatt” asupra congedierii rezerviștilor de la austria rusă Pentru a se complecta Comunicatul identic al guvernelor rus și austro-ungar, agenția Vestnik a fost autorizată a arăta că, precum rezultă din explicațiunile cu cabinetul din Viena, Austro- Ungaria nu hrănește nici un proiect agresiv în contra vecinilor ei de la Sud. -OXO Diadochul trimite un ultimatum bulgarilor (Dela coresp. nostru special) Constantinopol, 26. — Ziarul „Neologos” află din sursă excelentă grecească că diadochul va trimite bulgarilor un ultimatum, cerând evacuarea orașelor Cavalla, Drama și Seres. In cazul când bulgarii vor refuza să satisfacă cererea, armata grecească va ocupa cu forța aceste orașe. Douăzeci și cinci de mii de soldați greci au plecat din Atena spre Salonic pentru a întări trupele grecești din localitate. N. -------------020------------- Caaidt al paților Londra. 26. — Agenția Reuter, află că legațiunea bulgară a primit o depeșe lungă cifrată, dând amănunte despre conflictul greco-bulgar de la Nigrita; însă în urma numirii unei comisii mixte de anchetă, după cererea Bulgariei, se crede că nu ar fi în interesul anchetelora bunelor relațiuni dintre aliați a o publica în acest moment. Se află totuși că în cursul conflictului un ofițer bulgar a fost ucis și numeroși soldați bulgari au fost uciși or răniți. -0X0- GRAȚIEREA LUI LOPUȘIN Petersburg, 26. — Completa, grațiere a fostului șef al poliției din Petersburg, Lopușin, a fost confirmată. Lopușin va reprimi demnitatea, rangul și ordinele dinainte.* Berlin, 26. — Ziarului Lokal Anzeiger i se comunică din Berlin . Lopușin a fost grațiat în urma propriei sale cereri și se vai reîntoarce în cursul zilelor viitoare din Siberia. In ultimul timp Lopușin trăia la Krasnoiard în guvernământul Jeniseik, ca un mic funcționar de bancă. El a fost însoțit în exil de soția sa, născută principesă Urussov și cele două fiice ale sale. RAVAGIILE UNUI URAGAN Sydney. 26. — Sâmbătă un uragan a bântuit la Sydney și în împrejurimi pricinuind mari stricăciuni pe o distanță de mai multe leghe. Drumurile au fost desfundate, multe case dărâmate sunt patru uciși. FIUL REGELUI NICHITA GRAV BOLNAV Cettinje, 26— Ziarele oficiale anunță, că fiul regelui Nichita principele Petru, comandantul artileriei de la Scutari, s-a îmbolnăvit grav și a fost adus la Cettinje. UN ORAȘ DISTRUS DE CUTREMUR New-YorU, 26. — Sâmbătă , cutremur de pământ în Guatemala a distrus un oraș întins. Mulți oameni ai îumttt,