Universul, iunie 1913 (Anul 31, nr. 148-177)
1913-06-11 / nr. 158
f CUPON Ho. 98 pentru a concura la MIe PREMII ce acordăm cititorilor si abonaților noștri pe luna 20 Mai — 20 Iunie Dr. mmm fbiedmand _ Medic la Spitalul Caritas Vindecă radical boalele ?fete, păr, stilis și venerice îndreptarea nasurilor diformate îngrijirea feței CONSULTAȚII 8—9 jum., 3—6 s’a mutat Str. Câmpineanu, 21. Intrarea prin Valter Mărăcineanu 2009 Analiza slagărul pentru SIFILIS . Tratamentul I BOALSLOR VENERICE [Doctor GAL IM IR Str. Doamnei 1. Teie/on\ »«576; K arlsbad Hr. fr. Călănescu Specialist în boli interne (stomac, intestine, ficat, diabet, guta, etc). H de femei. Consult, casa Pasteur, 571 Telefon ,93.9 fiseisr Skupiewski SPECIALIST pentru BOALE de Femai, Faceri și Operațiuni — Strada Corăbiei, No. 11Consult. 1— 3p. nr. 31 Galimănești (Marele Hotel) Nr. USCATU s a ocupat de Apa de Căciulata, expeperimentând-o in laboratorul Institutului de Patologie experimentală al Universitate din Berlin 615 ÎLENORAGIA și SIFILISUL OJVAMVIA și NEPUTINȚA căută specialistul în boli sexuale lt. GRUIUFELB autorul ,,Vieței și Secretelor Sexuale“ Str. Olari 7 (prin Moșilor 198) Consultațiuni 11-12, și 4-6. 678 firul Virgil Ionescu Medic secundar la Spitalele Eforiei Strada Sf. Apostoli Nro. 20 — Telefon. 924 Depoul de Champagne EN GROS - P. STOEIVESCU —fost hotel de France), s'a mutat în Palatul Fundațiunea Univ. «1 Carol I 12.75 Pommery. Mumm. Binet Clicqout, Moet & Chandon St. Marceaux. Heidsieck, Louis Roederer. Pipev Perriere Jouet, Monopolle, îrroy; 6.50 Tisane Aubertin; 6.00 Rhein Ázuga; 3.50 Brăila. Comenzile minimum de 3 baiéüi, se expediază în provincie. Contra ramburs. 811 REGINA BĂILOR este și va rămâne Băile Sănie--Moldova Sezonul s-a deschis la 1 iunie sub noua administrație. Hotelurile : Racovitza, Cerbu, Puf și celelalte, mobilier nou, confort modern. Neîntrecutele ape de Slănic, Hidroterapia, Inhalația, Aerul comprimat funcționează după cel mai modern și perfecționat sistem condus de medici specialiști. Restaurante noi și de primul ordin. Automobile închise și deschise la dispoziția publicului pentru fiecare tren. Prețuri foarte avantagioase, prospecte la cerere. am pe arendat de moșie Valea Teleormanului A se adresa str. Verde 11, la d. D. Atanasiu, orete 1—2 p. m. assHUESEaaatzHEEaco jeaaBaaaaasaaBaaa——m__m—mwiiiirmcini Sscisîatea cooperativi .Meseriașilor „Parchetari“ din România i este singura care poate efectua astăzi lucrările cele mai importante cu prețuri moderate și lucrare garantată. Sediul Mihaii Vodă, 11. 476 Reportaj politic Situația internă.-Intervievul d-lui Carp și fruntașii conservatori.-Reorganizarea partidului conservator.Ce e cu fuziunea? Situațiunea externă extrem de gravă a pus oarecum pe planul al doilea politica internă. De altfel acest fapt, caracterizat mai ales prin atitudinea rezervată a partidului liberal, a contribuit în parte însemnată, ca guvernul să poată în liniște și cu toată autoritatea necesară, să se ocupe de chestiunile mari la ordinea zilei. Și guvernul cel d intâi, prin glasul d-lui prim ministru Titu Maiorescu a recunoscut aceasta cu ocazia dezbaterilor asupra protocolului. Cu toate acestea partidele politice, fiind organisme vii, nu e posibil ca orice activitate politică internă să înceteze. Dacă dorința tuturor era ca în fața străinătății țara să apară într’o perfectă solidaritate și dacă această solidaritate este de regulă în țările civilizate, o datorie patriotică atunci când interesele mari ale țarei sunt în joc, nu se pot totuși opri temperamentele politice mai independente, caracterele mai supuse influențelor care pornesc din complecsitatea lor sufletească, de a se ipronunța, de a se mișca, de a trăi cu toată intensitatea de care sunt capabile. Așa se explică de ce, cu toată gravitatea momentului de azi, nu s’a putut să nu se producă și în politica internă fapte pe cari, ca cronicari independenți, nu le putem trece cu vederea. Axa în jurul căreia s’a învârtit și se învârtește globul politic intern a fost și este încă demisiunea d-lui Carp din șefia partidului conservator. Asupra acestei demisiuni am dat la timp relațiuni. Car d. Carp a dat acum în urmă un interview îmbrățișând politica generală a țărei, — un fel de expozeu, și care se încheie cu trista comentare că totul e putred în această țară și că salvarea va veni de la o revezie mare pe care d. Carp spune că o întrevede și o legitimează. Aceste afirmațiuni ale d-lui Carp au produs senzație în lumea politică de la noi. Reproducem azi părerea unui fruntaș, membru al partidului conservator, care a ocupat și ocupă o situație înaltă, în stat. Interview!!] d-lui Carp Pe noi toți, conservatorii și amicii d-lui Carp, nu numai că ne-a surprins că fostul nostru $el a putut spune că nu mai are țara aceasta altă soluție decât revoluțiunea, dar ne-a durut Un conservator ca Petre Carp nu trebuia să facă asemenea afirmațiuni. Revoluție ? Dar noi am fost toți in jurul d-lui Carp și Vara aplaudat atunci când la 1907, a spus, ca un adevărat conservator. ,,întâi represiune și pe urmă vom aviza“. Oare dacă mâine ar izbucni o nouă revoluție și d. Care ar fi la fruntea trebilor statului, ar fi chemat să-și spue părerea n'ar repeta iarăși ca un adevărat, bărbat de stat întâi represiune?Și cum se mai poate socoti azi revoluțiunea ca o soluție, când mijloacele de represiune sunt atât de grozave ? D. Carp n'are încredere în pătura țărănească și nu prevede o revoluție rurală- Atunci cine s'o facă ? Intelectualii? clasele orășenești? Dar oare, dacă este adevărat că oamenii politici de azi, sunt indecadentă și că e demoralizare politică generală, atunci și revoluționarii se vor recruta tot din decadenți și unde mai e soluția ? A ! Poate e vorba de un pronunciament militar? Dar aceasta n'ar mai fi revoluție, dar disoluție. Noi, conservatorii avem alt ideal și alt program politic pentru țară decât revoluțiunea. Criza din partidul conservator „Da, este adevărat, continuă bărbatul de stat, conservator, partidul nostru a trecut printr'o criză grea. Și cel puțin părerea mea este cff, una din cauzele care au produs această criză care durează de mai mulți ani, este dorința de șefie, mărturisită, a unora, tăgăduită dar totuși adânc simțită a altora. Astăzi, partidul conservator în urma retragere d-lui Carp de la șefie are un comitet de direcțiune. In acest comitet sunt fruntași conservatori cărora nu li se poate tăgădui nici conservatismul nici râvnă cu care au lucrat pentru partid. Firește nimeni din noi n'am fi dorit ca d. Carp să ne părăsească. Dar dacă ne-a părăsit, dacă am mai vrea să fie șef, cum îl putem menține fără voia lui? S'a spus că trebue să ne ducem la dânsul din nou să-l rugăm să revie Foarte bine, să ne ducem, dar dacă nu vrea să revie? N'am avea oare un șef fără voia lui întocmai ca medicul fără voie al lui MoiUre? Reoganizarea partidului Partidul conservator trebue să se reorganizeze. Este astăzi cel puțin în aparență in partid o sciziune. Dar cine poate tăgădui că nm e partid conservator acela care are încă in fruntea lui pe un Titu Maiorescu, pe frații Cantacuzino, pe Ion Lahovari, pe C. Arion, pe Ah. Marghiloman și pe atâți alți vechi conservatori. Dincolo, unde e sciziunea, pot. fi conservatori dar partid nu: e o facțiune. De aceea, comitetul conducător al partidului, convins că partidul conservator are o menire politică in această țară și că nu prin revoluție țara va progresa, a hotărât ca de îndată să se înceapă o activitate de reorganizare a partidului conservator din întreaga țară. Vom face apel la toate forțele conservatoare și avem convingerea că vom fi urmată. Vor fi poate unii cari nu vor vor să fie în seamă apelul nostru și vor refuza să intre in organizația partidului? Dar cel puțin vom ști pe ce forțe putem conta. — Dar dacă veți fi întrebați cine va fi șeful? — Deocamdată avem un comitet de conducere care iși poate asuma răspunderea conducerea partidului. Fuziunea .— Dar în această reorganizare aveți în vedere fuziunea cu conservatorii democrați? — Firește că ne gândim la posibilitatea unei fuziuni.. Deocamdată trebue să reorganizăm partidul și înainte de a discuta cu conservatorii-democrați fuziunea, trebue să știm pe ce forțe putem conta. Atunci când partidul va fi complet reorganizat vom vedea când trebue și cum trebue făcută fuziunea”. Aceste sunt declarațiile fruntașului conservator. Ce spun conservatorii democrați Asupra fuziunei am căutat să aflăm Și părerea conservatorilor democrați. Aceștia însă spun că nu se ocupă acum de fuziune și de aceea nu ne pot da nici un fel de informațiunl. Ni s'a accentuat insă că nici statul major al partidului, nici șeful partidului nu se ocupă de chestiunea fuziunei. —0250— I. Fermo- FOIȚA ZIARULUI «UNIVERSUL» —--------0X0----------— Otrăvitoarea PARTEA IlSITAlUS XIII Probe și mărturisiri In zadar ochii lui deschiși rătăceau peste tot, nu găsea nimic; nu mai erau nici mobile nici tablouri ale scoteci. . . Era să se retragă cu un sentiment de decepțiune cu greu, stăpânită, când ridicând maximal o ultima oară, perdelele albe de la pat, zări un mic dulap foarte îndemânatec ascuns în zid. Li ®sscbîstvoia gol. Dar tafccantil to mai asema,ful sobei .Bttrgft. «i etajera dulapului o escavatie adâncă unde mâna nu putea pătrunde. - Lumină 1 cerea el imperios procurorului. I se aduse o lumânare aprinsă ; și imediat după ce o introduse în despărțitură de pe un țipăt de bucurie. Ochii săi străluceau, și întorcându-se către judecător îi arătă victorios o mică sticluță. fți fine, zise el, eureka ! Nu veți mai tăgădui de acum, cred. 20 Dala „Asociația generală a grasei române“ Comisiunea specială ,pentru aranjarea marilor serbări populare pe care le va da Asociația în parcul Carol I, în zilele și serile de 28, 29 și 30 iunie curent și-a început activitatea. Sunt primele serbări pe care le dă Asociația și de aceia comisiunea își dă silințele ca reușita lor să fie desăvârșită. Programul ce se întocmește va fi extrem de bogat și senzațional Așa, de pildă, în afară de obicinuitele distracții, comisiunea pregătește pentru fiecare zi de serbare, o atracție deosebită și anume : 1) . Pentru seara de Vineri 2S Iunie (ajunul Sf. Petru și Pavai) o splendidă serbare venețiană pe lacul parcului. 2) Pentru ziua de Sâmbătă, 29 Iunie (Sf. Petru și Pavel) între orele 6 și 8 seara, o grandioasă bătaie de flori, pe minunatele și umbroasele alei ale parcului ; iar 3) Pentru ziua de Duminică 30 Iunie, între orele 5 și 8, un mare concurs de frumusețe, între toate doamnele și domnișoarele din România, cu mari premii în bani și în obiecte de artă. Pentru tombola serbărilor Asociației s’au primit numeroase și splendide obiecte din partea celor: Socec , Comp., Georg Degen, M. Cohen-Linaru, Costică (Galeria Modelor), S. D. Parchy (La Papagal) etc. D. Guttmann, proprietarul magazinului „La orașul Viena” calea Victoriei 24, a trimis printre altele, un jupen de mătase, model confecționat la Paris. ——■ -----oxo—----------- CONFERINȚA de la Palatul poștelor Sâmbătă seara, la orele 6, d officiant AL V. Andreescu și licențiat în științele fizico-chimice, a ținut o conferință în sala cea mare a palatului poștelor din Capitală, la care au asistat mai tot personalul, cât și numeroase persoane străine. D. AL V. Andreescu a deschis o serie de conferințe cu privire la „fenomenele vieței”, și după o frumoasă introducere, a intrat în amănunte, vorbind despre primele manifestări ale vieței, pe pământ, despre mânerele lui Haeckel și în urmă a arătat cum învățatul modern se silește să producă în laboratorul său sinteza artificială a vieței. După ce a arătat care e* fundamentul tututror organismelor, substanța albuminoasă, a vorbit de circulația elementelor, de rolul disociației atomice în acțiunile vieței, despre fermenți, și în sfârșit de rolul ce ocupă viața în scara transformațiunilor universale. Conferențiarul a fost felicitat cu drept cuvânt, de toți cel de față. Ne vom face o datorie a publica un rezumat al interesantei sale conferințe într-un apropiat număr al Zborului științelor populare. V. A, ■*ä^3BSIRE?^ISKBS ® IQS MARȚI, 11 IUNIE 1913 Evenimentele din străinătate - Serviciul belgrafic al ziarului ,,Universul“ Belgrad, 8. — Regele a prezidat azi un consiliu de miniștri, în care s'a redactat răspunsul la nota de asaltc erî a Bulgariei. Domnește convingerea că conferința celor 4 președinți de consiliu la Petersburg va fi imposibilă, căci Bulgaria nu vrea să recunoască cu nici un chip drepturile sârbilor și nici măcar să le discute. Serbia este gata de război, care după părerea presei va începe chiar la începutul săptămânei viitoare. este caracteristic tonul de care uzează presa, față de Bulgaria. Ziarul „Maly Journal" scrie in felul următor: Bulgaria trebue nimicită și exterminată. Aceasta trebue s’o repete fiecare sârb de câte ori se culcă și se scoală, căci bulgarii sunt o națiune de mscenători, iar conducătorii lor sunt niște tâlhari imorali, lipsiți de simțământul moral și de acela al prieteniei. Trebue pustiiți căci aceasta o pretinde viitorul Serbiei. Dacă nu-i vom pedepsi, vor circula și în viitor, în Europa acuzațiile lor infame contra noastră. Berlin. 8. — „Vossische Zeitung“ primește știrea, că perspectiva unei împăcări a dispărut cu desăvârșire. Isbucnirea războiului este o chestie de câteva zile. Nu se știe care din beligeranți va încep. Ambele armate sunt gata de luptă. RUSIA NU SE VA AMESTECA Petersburg. 8. — Cercurile diplomatice rusești consideră războiul ca inevitabil, dar declară că Rusia nu se va amesteca in acest conflict și se va mărgini a-și valida influența morală. O ALIANȚA INTRE BULGARIA ȘI AUSTRO-UNGĂRIA Belgrad. 8. — Aici circulă zvonul, că Bulgaria a încheiat o alianță cu Austro-Ungaria, din care cauză a eșit din alianța balcanică. Conferința de la Petersburg, a celor 4 prim miniștri, a devenit astfel imposibilă și inutilă, căci o nouă alianță a celor 4 state balcanice pe o bază mai sigură este exclusă. Războiul este inevitabil. Serbia se va mărgini a se apăra. LUPTE INTRE SÂRBI ȘI BULGARI Belgrad. 8. — Lângă Doiran a avut loc o luptă de 10 minute intre trupele bulgare și sârbești. Bulgarii au tras asupra soldaților sârbi din ascunzători. RUSIA PROCURA SERBIEI CAI ȘI MUNIȚIUNI Sofia. 8. — Mai multe vase rusești au transportat Serbiei numeroși cai și materiale de război. Din cauza aceasta domnește aici o enervare nemai pomenită, ami ales că unul din aceste vase poartă numele „Bulgaria”. Guvernul bulgar va face în privința aceasta reprezentațiune la Petersburg. PROPUNEREA LUI PASICI Belgrad. 8. — Președintele consiliului, Pisici, a propus guvernului Daneff ca să aplaneze chestia granițelor litigioase acordând autonomie Macedoniei. Pasici recomandă o înțelegere în principiu și numai după aceasta să se înceapă tratativele formale la Petersburg. In felul acesta s’ar evita dificultățile ce s’ar putea ivi în cursul tratativelor de la Petersburg. Pasici nu se opune ca chestia să fie discutată într’o conferință prealabilă la Salonic. Cercurile conducătoare bulgare nu voesc cu nici un preț să discute această chestiune. VERSIUNI ASUPRA ACȚIUNEI ROMÂNIEI INTR’UN EVENTUAL RĂZBOI Berlin. 8. — Din București se anunță, că armata română imediat ce va izbucni răzbătui, sârbo-bulgar va trece in Bulgaria. Până acum nu se știe de ce natură va fi această acțiune militară a României. Este sigur, că, Rusia, îndată ce va izbucni războiul, va intra în acțiunie demonstrând cu flota ei in fața Varnei. AGITAȚIA BULGARILOR DIN SALONIC Salonic. 8. — Autoritățile grecești wO, aflat că bulgarii din Salonic plănuiau comiterea mai multor atentate. In urma perchezițiilor domiciliare, făcute de poliție, un mare număr de arme, munițiuni și bombe cu dinamită au fost confiscate. SÂRBII AU FORTIFICAT PE RAUL VARDAR Sofia. 8. — Ziarele de aci publică știrea că armata sârbească și-a terminat desfășurarea strategică anindu-se cu armata greacă. In cursul ultimelor 48 de ore sârbii s’au retras spre valea râului Vardar, unde au ocupat pozițiuni Întărite, făcându-le inaccesibile prin întinderea unor rețele de sârmă. Sârbii au adunat în aceste pozițiuni o mare cantitate de prevăzii și munițiuni, așteptând acolo atacul bulgarilor.Trupele bulgare de asemenea și-au terminat desfășurarea strategică ocupând pozițiunile spre vest de Salonic. Numărul trupelor bulgara pusa pe picior de războiu se ridică la 300 de mii de oameni. PĂRERI DIFERITE ASUPRA ATITUDINEI ROMÂNIEI Londra. 8. — In cercurile politice rusești domnește convingerea că Serbia și Bulgaria vor ajunge până a-și declara război dar că în ultimul moment totuși vor încheia pacea. Părerea aceasta predomină și în cercurile diplomatice engleze. Cercurile diplomatice rusești mai simt convinse că România va trece în momentul critic de partea Bulgariei. România va fi recompensată apoi de Bulgaria pentru serviciile sale, căci în acest caz Grecia și Serbia vor fi silite să cedeze. Toate știrile sosite in ultimele ore confirmă că Bulgaria a luat importante măsuri strategice. DECLARAȚIILE UNUI DIPLOMAT RUS Paris. 8. — Un distins bărbat de stat rus fiind intervievat de corespondentul de aci al ziarului Lokal Anzeiger s’a exprimat astfel asupra situațtiei create de telegrama țarului Rusiei și asupra efectului pe care Ta avut în cererile diplomatice. Nu pot pricepe de ce intervenția țarului în Balcani n’a găsit pretutindeni deplină aprobare și de ce i s’a dat o interpretare greșită. Țarul a intervenit ca să evite o nouă vărsare de sânge și noul încurcături internaționale. Când întreagă Europă e de 9 luni de zile în plină fierbere și a fost martoră la o mare vărsare de sânge în Balcani, când în trei rânduri amenința chiar pericolul unei conflagrații generale, mă întreb de ce vor unii ca această primejdie să amenințe din nou când țarul Rusiei a voit să evite cu orice preț aceasta. Suveranul rus a crezut că a sosit, momentul ca , liniștea să fie restabilită. Adaug însă că Rusia nu a făcut demersul din urmă da capul ei ci a fost solicitată de alții. Putem, dar, să spunem că e vorba de un amestec personal al Rusiei? Pot afirma că Rusia nu urmărește aceasta. Preocuparea Rusiei a fost ca să înlăture o nouă vărsare de sânge, care de astădată ar amenința să devie generală.* Sofia. 8. — Ziarul oficios „Bulgaria" declară, că respingerea propunerilor bulgare privitoare la desconcentrare închide negocierile diplomatice dintre Bulgaria și Serbia, rămâne deci să se găsească un mijloc mai eficace spre regularea acestui diferend. Acest mijloc, Bulgaria vă ști, să-l găsească deoarece e hotărâta să meargă până la capăt în apărarea drepturilor sale. IN MACEDONIA SE PREGATEȘTE O REVOLUȚIE. TRUPELE BULGARE GATA DE LUPTE Viena. 8. — Ziarului „Reichspost" i se comunică din Sofia. De pe teritoriile din Macedonia, ocupate de greci și sârbi sosesc știri îngrijitoare. Persecuțiunile lă cari sunt expuși bulgarii au produs aci mare agitație. In Macedonia organiazția revoluționară internă a renăscut. Declarația predată de curând primului ministru și reprezentanților Puterilor a devenit fapt. Revoluția a și început. In timpul războiului cu Turcia revoluționarii și-au procurat arme și chiar tunuri și puști cu repetiție. De data aceasta, revoluția va fi mai gravă ca oricând. Deoarece toate protestările guvernului bulgar i-au fost luate in considerație, marșul trupelor bulgare, gata de luptă, în contra dușmanilor a devenit o chestie de ore. Până acum străduințele diplomaților pentru salvarea păcei au rămas infructuoase. Țarul s'a încrezut prea mult în puterea sa in Balcani când a sperat că-și va putea impune dorința pentru apărarea păcei.. Dorința este fără îndoială aceeași și în Balcani, dar voința este alta-Azi controversele nu mai pot fi învinse pentru că Coroana a fost atrasă în acest conflict. Regele și-a spus cuvântul și nu mai poate da înapoi. Hotărârea se află astăzi în mâinile națiunea. Aceste mâini sunt insă înarmate. Ultimele reprezentațiuni ale lui Nekindov n'au adus nici o schimbare în situația de acum. --------------------OXQ------------— INCENDIUL DIN CONSTANTINOPOL Constantinopol. 9.—Azi noapte un incendiu a izbucnit la Kiasim pașa lângă Pena. 40 de case de lemn au fost distruse. PRINCIPELE ALEXANDRU NU MAI PLEACA LA PETERSBURG Belgrad. 9. — Din loc competent , se declară că Principele moștenitor Alexandra se va înapoia la Veskub; prin urmare, nu mai e vorba de [UNK] călătoria la Petersburg. Discursul lui Tisza O TELEGRAMA A LUI ISMAIL KEMAL BEY CĂTRE TISZA Viena. 8. — Președintele guvernului provizoriu albanez Ismail Kemit bey, care se află aici, a adresat contelui Tisza cu ocazia discursului rostit în camera ungară, următoare telegramă : „Excelență. Mă grăbesc a vă exprima mulțumiri atât în numele guvernului cât și al poporului albanez, care că este recunoscător pentru nobilele sentimente față de el, exprimate în discursul rostit în camera ungară. Suntem recunoscători că susțineți drepturile și independența poporului nostru. Mă folosesc de această ocazie, să-mi "exprim față de Excelența voastră, mulțumirile și recunoștința mea. Ismail Kanal bey, președintele guvernului provizoriu albanez". IMPRESIA DISCURSULUI LUI TISZA IN SERBIA Belgrad. 8. — Discursul lui Tisza a provocat aici cea mai mare Uimire, pentru că aici se credea, că în încordarea dintre Rusia și Bulgaria nu va mai interveni alt factor. Aici lumea și-a sugerat ideea că Rusia plănuește formarea unei mari Serbii în detrimentul Bulgariei și prin distrugerea acesteia. Discursul lui Tisza a creat o nouă stare de lucruri, față de care însă, nici guvernul sârb nici presa din Belgrad nu a luat o altă atitudine. In urma acestui discurs însă, cel mai răspândit ziar sârbesc „Tribuna” începe a scrie într’un ton foarte blajin despre Austro- Ungaria spunând următoarele : „Serbia niciodată nu s’a sustras de la relațiuni prietenești cu Monarhia vecină, și ceva mai mult Serbia a căutat această prietenie purtându-se întotdeauna corect, căutând a întări prietenia cu Monarhia. Să ni se întindă mâna prietenească și Monarhia se va putea convinge, că știm să prețuim această distincție. PRESA RUSA ȘI DISCURSUL LUI TISZA Petersburg. 8. — Ziarul „Novo je Vrem sa” scrie despre discursul lui Tisza Următoarele: La ce sfârșit poate duce războiul fratricid din Balcani ? Față de Tisza trebue să fim recunoscători pentru sinceritatea lui, pentru că este cert, că Austro-Ungaria va face tot posibilul ca să excludă influența rusească și să faca ca statele balcanice să depindă de ea. Ziarul „Ried” scrie: Despre o înțelegere a Puterilor nici vorbă nu mai poate fi. Politicianii din Budapesta sunt cu mult mai sinceră decât cei din Viena. IMPRESIA DISCURSULUI LUI TISZA LA BURSA LONDONEZA Londra. 8. — Declarațiile contelui Tisza referitoare la atitudinea Austro-Ungariei fața de statele balcanice a produs aici impresie. Această impresie s-a observat și la bursă, căci se crede că ordinele de vânzare sosite de la Paris sunt a se pune în legătură cu acest discurs. ----------------—0X0------------------- D. de Boutin, fără turburare aparentă examina sticla în care se găsea un lichid limpede ca o apă de munte. Eticheta, cu grije zfârâiată era ilizibilă. Judele luând dopul și agitând sticluța de câteva ori, căuta a recunoaște prin miros felul descoperirei. D. Drieux, văzând că nici un parfum nu era din sticluță, se decise atunci a pune o picătură pe degetul său și îl apropiră de buze. Gustul era dulce și acru în acelaș timp. Procurorul urmărea cu grije toate mișcările judelui. — Ei bine .’ zise el triumfător când. d. de Boutin îi dtete fiola, încapî a fi și d-ta convins? — Absolut de loc, răspunse cel l’lalt fără ezitare, — prezența acestui lichid aici nu-ți spune mâna care Fa ascuns. — Și pe urmă dacă e otravă cine e farmacistul capabil de a Libera «o cantitate atât de considerabilă fără ordonanță ? — Vei întreba asta la prevenție, zise De Drieux. Și vocea sa puțin metalică tremura de o mulțumire nespusă. Și, în aceeași seară, lichidul fu încredințat chimiștilor cari recunoscură a fi de plumb pur. A doua zi cei doi magistrați se duseră la închisoare. — Am descoperit ceva teribil în contra d-tare domnișoară, început de Boutin. — Numai atât? întrebă ea cu misteriosul ei surâs, mă mir. — Ai să vrei să-mi răspunzi la o chestiune pe care trebue să ți-o spun ? — Dacă voi putea, desigur. — Cât timp este de când ai părăsit Roquieberre? Ea se gândi un timp, apoi răspunse: — Mai mult de șase luni. 7- Ah! poți a-mi jura? De sigur, d-na de Sauvetat’ ,de altfel poate să vă afirme, — E ciudat, murmură el.. Nu ai încercat indisposițiuni, chiar ușoare, de mult timp ? ■ — Nici una, încet rudele scoase din buzunar sticluța aproape goală. Ea scoase un țipăt și deveni palidă ca o moartă. — Unde ați găsit asta? Spuneți răspundeți-mi ? — In despărțitură dulapului, repetă ea ? Uitătura ei deveni fixă și preocupată, s’ar fi zis că, misterul ce căuta a-i pătrunede o înspăimânta. După un timp figura sa se schimbă. — In camera mea? întrebă ea din nou a știu în dulapul care e lângă patul meu nu e așa ? Judele făcu un semn afirmativ. — Ar fi trebuit să-mi închipui, murmură ca încet aveam obiceiul fie a-mi lăsa cheile. D. Drieux o auzi. — Nu regreta domnișoară, .Ram fi deschis, și fără aste, * RĂSPUNSUL GUVERNULUI SÂRB LA INVITAȚIA RUSIEI Belgrad. 9. — Ministrul Rusiei, d. Hartwig, ta făcut ori o vizită la primul-ministru d. Pașici. Se asigură că în consiliul de miniștri care a urmat, s’a redactat răspunsul guvernului sârb la invitația Rusiei privitoare la participarea celor patru miniștri președinți la o conferință la Petersburg, Sofia. 9. — Față de informațiunile din Belgrad care spun că în ziua de 19 iunie 50 bulgari ar fi atacat avantposturile sârbești lângă Ossogovo, agenția bulgară observă că nici o ciocnire nu s-a întâmplat între trupele bulgare și sârbe în aceste ținuturi. Prin urmare această luptă a fost provocată de locuitorii bulgari revoltați de excesele sârbilor. CONDAMNAREA SOLDAȚILOR MANIFESTANȚI DE LA RODEZ Monpellier. 9. — Consiliul de războau care a judecat pe 13 soldați manifestanți de la Rodez a condamnat pedioî la cinci ani muncă silnică; ceilalți au fost osândiți la pedepse cari variază de la 5 ani la 4 luni de temniță. EXCESELE AUTORITĂȚILOR GRECEȘTI CONTRA BULGARILOR Sofia. 9. — Ministrul Bulgariei ia primit ordinul de a protesta din nou m contra exceselor autorităților grecești contra bulgarilor din Salonic și din ținuturile ocupate. S-au făcut percheziții în liceul bulgar din Salonic și câțiva elevi au fost arestați. COMISIUNIILE ROMÂNE LA SILISTRA Ce fac locuitorii din Siliștea - IMPRESII —De la trimisul nostru special — Silistra, 8 Iunie Azi e a doua zi în care, comisiunile instituite de guvernul român spre a executa prevederile protocolului — menite a face din Silistra o cetate românească, — lucrează cu delegații Bulgariei. Yachtul regal român „Ștefan cel Mare” acostat la Ostrov, a avut astă noapte pe bord pe delegații comisiunilor române, iar dimineața la ora 9 jumătate a pornit spre Silistra. A ajuns după aproape o oră și, la puțină vreme în urmă au venit pe bordul yachtului membrii comisiunii bulgare pentru evaluarea îndemnizațiilor ce se vor acorda locuitorilor cari vor părăsi Silistra. Această comisiune, compusă din d-nii Mihail Sarafoff, fost ministru, Zlatan Bretcof, inginer și deputat și P. Kogenbacoff, deputat, a lucrat împreună cu membrii comisiei române, d-ni: Nestor Cincu, vicepreședinte al Camerei, Paul Greceanu, deputat și Mironescu directorul școalei de poduri și șosele. In acelaș timp, pe bordul yachtului regal bulgar „Krum“ s’au întrunit membrii comisiei române pentru determinarea zonei fortificațiilor Silistrei, d-ni: Al. Em. Lahovary ministru României la Paris, Generalii Culcer și Zottu, colonelii Christescu și Ililescu și maior Dabija, cari au lucrat cu membrii comsiunii bulgare, d-nii generali Paprikoff și Vazoff, Socot.-colonel Stanceff, comandant N. Radeff, deputatul Gheorghieff și comandantul Kissioff. Până la ora când scrie corespondența de față, ședința membrilor acestor comisiuni nu s’a terminat încă.* Ședința de astăzi are o însemnătate deosebită. In decursul acestei întrevederi membrii comisiunilor celor două State vor trebui să se pronunțe asupra sensului ce trebuie atribuit formulei din protocol „trei kilometri” de la periferia orașului. Discusiunea va avea ca obiect definirea, în speță, a cuvântului „periferie”. Delegații români, pornind de la considerațiunea că încheierile din protocol au fost făcute cu preocuparea de a se asigura României superioritatea strategică în acest punct, vor expune punctul lor de vedere, care e acordarea a trei kilometri de la linia forturilor. La această interpretare se așteaptă ca delegații bulgari să opună o interpretare stricto senso, și anume acordarea a trei kilometri dela marginea orașului. Intr’o convorbire pe care am avut-o cu un personaj distins de aci mi s’a spus că delegații bulgari vorbesc, ca toți bulgarii, foarte puțin. Mai comunicativ— și de o amabilitate deosebită — s’a arătat în prima ședință d. Sarafoff, fost ministru. Atitudinea corectă a delegaților bulgari cari, în această împrejurare se găsesc un adevăr într’o împrejurare tristă, face pe unii din delegații români să creadă că cursul lucrărilor va fi normal și că, găsindu-se un chip de înțelegere, rezultatele vor fi mulțumitoare. Sunt însă și persoane cari nu se grăbesc să se arate optimiste pricina acestei rezerve e, după cum am spus, faptul că încă nu se cunoaște punctul de vedere al delegaților bulgari asupra locului de unde va începe măsurătoarea celor trei kilometri. In ședința de azi, lucrăriletrebuie să se limpezească. * Ce fac locuitorii din Silistra?— Spun, aproape toți, cără să plece din oraș, dar vor pleca prea puțini. Am avut azi vreme să cercetez orașul Silistra, parte pe jos, parte în trăsura unui effendi, care mi-a dat o serie de lămuriiri. Silistra, care numără vre-o 13 mii de locuitori, are înfățișarea unui oraș vechin specific turcesc. Clădiri mici, șubrede, bătrâne și grămădite una ’n alta, umplu străzile strâmte, strâmbe și râți pavate. Clădirile, mai de seamă sunt foarte puține la număr. Am vorbit cu câțiva negustori bulgari din oraș. Au înțeles că, vreau să scriu undeva ceea ce au să-mi spună și aproape fără să-l întreb, mi-au spus repede că au de gând să plece din Silistra. — Sunteți hotărâți să plecați negreșit? — O, da, negreșit... Și plecăm toți! Mă gândeam că Statul român are să fie nevoit să plătească sume fabuloase ca despăgubiri și, în legătură cu această idee, am întrebat pe unii din convorbitorii mei, proprietar, dacă a făcut cerere spre a fi despăgubit, și cât a cerut. — Nu am făcut cerere, mi-a răspuns negustorul și nici nu știu pe mulți să fi făcut... ne gândim că poate are să fie mai bine cu românii... Răspunsul m’a uimit. L’am auzit, sau aproape ,am auzit mai pe urmă și la alții, aproape la toți cei cu cari am vorbit, și am înțeles. Bulgarii’’din Silistra fac pos. diplomații. Amenință că pleacă toți, până la unu, vor pleca însă, afară de funcționari, prea puține Toți sunt aproape încredințați că odată cu trecerea Silistrei sub stăpânirea română, cetatea Silistrei Va putea să trăiască zile mai bune Puținii bulgari cari vor să plece nu vor lăsa nici un gol în urma lor. Locurile și proprietățile acelora cari vor să plece au și fost cumpărate de persoane venite din București. Aceasta îi face pe ceilalți bulgari — cei cari nu s’au grăbit, — sa spună că vor să plece, dar să rămână locului. Mi s’a povestit un caz caracteristic. România va avea în curând o categorie de noul cetățeni cari merită să fie priviți ca luare-aminte. Comandantul Timir vas a avut pe bord, într’o cursă la Silistra, pe un bulgar spătos și oacheș care luptase în războiul contra Turciei. Bulgarul povestea cum a spintecat pe o sumedenie de turci la Bunarbissar și în alte lupte și, după ce a uimit asistența cu povestirea actelor de bravură pe cari le-a săvârșit ca cetățean bulgar, a încheiat: — Acuma mă duc la Silistra să mă fac român. Faptul e interesant, credem, și merită să fie povestit. * In fata pontonului românesc din Silistra, la care stă ancorat yachtul „Ștefan-cel-Mare” e în stânga, un mic șef. Tocmai pe acest șes, în vreme ce comisiunile țin ședință pe vas, un soldat bulgar instruiește vre-o șaizeci de oameni — și mai bătrâni și mai tineri — sunt toți turci, supuși bulgari, mobilizați, acum de Bulgaria în vederea eventualelor noui evenimente. Intr’o corespondență anterioară arătam că vasul „Vilovo”, sub pavilion rusesc, a debarcat la Silistra 35 de cai pentru armată. In oraș sunt mobilizați în total vre-o 2400 oameni. Sunt și vre-o trei sute și ceva de răniți, găzduiți în singurul spital care e acișii prin casele particulare. * Ca încheiere a acestei corespondențe, vom releva un fapt care ni se pare de asemenea interesant. După ședință, în vreme ce delegații români mâncați pe bordul yachtului Ștefan-cel Mare, delegații bulgari, între cari sunt doi generali, un locotenent-colonel și alte personalități de marcă ale Bulgariei, au mâncat într’o cârciumioară din Silistra, stând la o masă ca niște foarte neînsemnați cetățeni. M. Negru -----------------oxo---------------- CONFERINȚA d-lui avocat Em. Ioachimovici Bârlad, 8 Iunie Azi la ora 6 d. m. după cum am comunicat în sala curții cu juri din localitate,, d. avocat Emil Ioachimovici, și-a desvoltat conferința, vorbind despre actele patriotice și despre întreaga activitate a lui Manolachi Gostache Epureanu ca om politic și național. Conferențiarul prin date istorice bine documentate, descrie viața politică a lui Epureanu. Expune biografia marelui patriot și face arborele genalogic a familiei lui Manolache C. Epureanu întors de la universitatea din Heidelberg a venit în țară și a fost numit președinte de Tribunal la Tutova. Trece apoi de aci la viața politică a lui M. E. Epureanu pe care conferențiarul o descrie în culorii. Arată că Epureanu s’a ilustrat pe toate terenurile activității omeneșt. A fost reprez. Bârladului, de 5 lcuri în parlament. A lucrat din răsputeri la Înjghebarea unirea Principatelor. A lucrat neîntrerupt pentru națiunea sa și pentru libertate. N’a fost act mai mare în țară, la care Epureanu să nu fi luat parte. A fost colaborator prețios a lui Cuza-Vodă, mai ales la Împroprietărirea țăranilor. Conferențiarul închee în aplausele asistenței Conferința sa care a eterat 2 ore neîntrerupt. I —vox--------- ncendiul din strada Foișor Sâmbătă seară, pe la orele 11, un incendiu s-a declarat la fabrica de produse chimice a dlui Alfio Zapala, din str. Foișor No. 98, din Capitală. Focul a izbucnit deodată în trei camere locuite chiar de proprietarul fabricei Sărind vecinii și lucrătorii din fabrică, ei au reușit să stingă focul Înainte de sosirea pompierilor, cari fuseseră avizați. Din ancheta făcută de d. inspector Rafael reese că focul a luat naștere de la un cuptor ce este instalat în pivnița casei, dedesubtul locuinței proprietarului.Flăcările au distrus dușumelele celor trei camere și parte din mobilă. Pagubele nu sunt mari. veam dreptul. Un surâs misterios trecu pe buzele ei, dar nu zise nimic, se mulțumi a ridica din umeri. — Vrei să-mi furi d-șoară, întrebă D. de Boutin, că nu numai că nu ai cumpărat acest produs, dar că nici acolo nu era de d-ta ascuns ? Vocea sa era aproape rugătoare. Mariana fixă privirea asupra lui; simți umeri ochii, dar nu răspunse. —■ Trebue să spui continuă a zice magistratul căutând „a o decide, că sunt convins că o mână străină a dus în camera d-tale această probă sdrobitoare pentru di-ta. Și mai mult pentru a susține această convingere îmi trebue o negare din partea d- tale. Mereu îmi vei refuza a spune adevărul ? D. Drieux, înfuriat interveni. — Dar, e nesocotit ce faci d-ta. . e un adevărat sistem ..pupase , înveți ? . Nu înțelegi că acest mister de care se înconjoară, aceasta tăcere, acceste răspunsuri nedeslușite, toate acestea nu e de cât mare îndemânare din parte-!. Prin toate mijloacele ea cauta să ne facă să credem o eroare, să depărtăm baranelile, și d-ta îi mai dai acelaș mijloc*? Mariana lăsase capul în jos, figura sa nu protesta asupra arcestei înviaun. . . . D de Boutin, descurajat și disperat, eși dai SweSdsoare cu procurorul: „ . ... A doua zi începură depoaiiunile diferiților martori și d c înfruntarea lor cu Mariana. Mai întâi fuma de Saiuvetat pe urmă Etenne Delorme, doctorul, Anoa bătrâna îngrijitoare și în fine, cu titlul oficial servitorii și Cadetta, doica Margaretei. „ . . In mijlocul acestor marturi Dimi»i Mariana și ceea ce D. Drieux îi repeta mereu, răceala ei nu se desminți de loc, avea aerul fie a nu auzi, să fi crezut-o de marmoră Cea din urmă depoziție fu cu desăvârșire sdrobitoare șvnn: simplitatea cu care fusese spusă Cadleta, veche jupânoasă, la d-na d’Auvray și mai târziu doica Margaretei, nu ascunse»? niciodată profunda dragoste ce simțea pentru acuzată Din momentul arestărei sale» Cadeta cercase imposibilul pentru a o vedea și în inconștiența ei făcuse chiar demersuri sis lase și pe ea lângă stăpâna, și în închisoarre. Mărturia«*» a* nu era u* bănuită. Ea afirma că v&zital pe M*riana spălând ca asigurat de mare grije parchetul taur Are bolnavului, de câte ori aer ®» avea vomitări spontan ®, cm f Ies In ultimita jteL -- 15«w«sás 1