Universul, noiembrie 1913 (Anul 31, nr. 301-330)
1913-11-25 / nr. 325
rupTE va In mărime de 15 centrimetri. Nu rânt marionete, nici păpuși, absolut ființe. Ui carne și oase, cari cântă și dansează, apar și dispar ieșind din vase de flori .» călimări. Ultima perfecțiune«clinică a secolului: Tanagra teatru de varietăți în miniatură, actualmente cu enorm succes .,la mare Teatru Zaharist din Capitală. Luni 25 Noembrie, începe turneul în țară. "Reprezentanta generală pentru România și statele balcanice Agentura Mihăilescu, hotel Carol, București, tspUmos RE6AI '■Jr' - ' .La, nancnete, serbări onomastice logodne, nunți, etc. In loc al oricărei șampanii se bea vinul SPUMOS REPAS, al casei S. G. •Șerbănescu. De Vânzare în toată țara. Cereți ’ la magasine’ SPUMOSUL REGAL Șerbănescu. Feriți-vâ de imitațiuni! Depozitul general, Popa Tatu ’~S, București. EB € SIEATIUNEA «Revistă distractivă lunară, tipare la Iași și cuprinde: Șah, probleme și jocuri cu premii, știință vulgarizată, numeroase ilustrațiuni vesele și serioase, etc. Abonament anual 4 lei. " Se trimete gratis numere de probă la cerere. 1950 SURSEI -vă tireelti Se 7biți să auziți și să apărați urechile asurzite, rebele la orice medicamente ? întrebuințați aparatul „ACOUSTIPHONE“ al cărui mare succes este încoronat, prin marile recompense acordate inventatorului. Acest minunat aparat, de fabricațiune franceză este inusabil și nu se poate deranja niciodată, este tot atât de necesar ureche!, ca și ochelarii ochilor. Nu sunt grele, nici disgrațioase, nu ocupă loc, ,se pot purta fără nici o jenă în orice împrejurare, ușurând auzul prin întrebuințarea lor regulată, ușoare prin adoptarea lor practică și disimulată oricărei urechi. Se impune organului auditiv, căruia îi face reducațiunea prin o gimnastică rațională și neîncetată, care redeșteaptă simțul auditiv, adormit și favorizează fără medicamente și la orice vârstă înapoerea normală a funcțiunei auzului. Inventatorul diplomat D-l Burg,ofițer de Academie, 34 rue Meslay, Paris, trimite gratis și france broșura descriptivă (în românește) asupra acestui minunat instrument. Doctor în Medicina și Chirurgie M. A.MUNTEANU Membru al Societăților de Odontologie al Școalei și Spitalului dentar din Paris Diplomat și premiat al Școalei dentare din Paris. Diplomat al Institutului de Proteză Dentară Reviron Boli și Ope ația de Gară DENTISTICA 1 Consult. 9-12 a. m. și 2-6 p. m. strada Kaiei Millc 8 (fostă Teatrului) 1951 ! X De vânzare ! Prin licitație publică, Tribunalul Vaslui, i eșire din indiviziune, la 10 Decembrie a. c. moșia Dragești (com. Borăști jud. Vaslui) la 2 kim. . de viitoarea gară Negrești, întindere 502 fălci pământ categoria I. Contractul arendă expiră April 1915. ^ Licitația începe de la 700.000 lei. Se acordă termen de plată pe o parte din preț. P. lămuriri Avocat D. Țăranu, Galați sau Gr. Kessim, magistrat, Iași. I 1973 l Albestina Cu 80 bani costul unei cutii de as [bestină argintați (aluminați) sobă cu burlanele ei. De vânzare la magazinul de vopsele «LA ELEFANT“ din str.Lipseanu, 86 și la sucursalele sale din Iași, Craiova, Ploești și Botoșani cu aceeași emblemă. ______________ 1593 Vite amicine altoite Calitate superioară și viguroasă la Pepiniera W. ARENDT* T.-Severin. Catalogul. se trimite gratis si franco la cerere. 1620 DE VÂNZARE Tn ziua de 26 Noembrie a. c., la Tribunalul Notarial Ilfov, pentru eșire din indiviziune,—dosar* No. 8395/918, o casă mare, cu teren circa 1100 m. p.. .două fațade, strada Tudor Vladimirescu No. 19 și un loc viran suprafața 455 m. p., fațadă pe două străzi, str. Sf. Apostoli No. 38, București. 1936 SUB DEPOSIT de fer I. y. <OO TM în toate dimensiunile CREDIT PETROLIFER PLOEȘTI 1391 guvernul să răspundă ce se face cu falsificările de vinuri descoperite. D. dr. Moisescu a anunțat numele membrilor cari alcătuesc comisiunea care va lucra în chestia embaticurilor. In acelaș timp, d-sa a anunțat că societățile de viticultură din țară s’au federat, într’o centrală la București sub prezidenția d-lui C. Iarca, și având ca secretar, pe d. dr. Manolescu. D. Iarca a declarat închis, lucrările congresului la orele 19, anunțând că viitorul congres se va ține la Focșani.M. Negru -------------------------------r". Semnarea proiacolului pentru delimitarea nouei frontiere româno-bulgară Giurgiu, 22 Noembrie Astăzi, terminându-se lucrările pentru delimitarea frontierei româno-bulgară, la prefectura Vlașca, membrii comisiunei sau dus la Ramadan, unde urma să se semneze protocolul respectiv și hărțile i pe o zonă neutră. La orele 3 luni. membrii comisiunei se aflau pa canoniera română,Siret“, de sub comanda d-lui căpitan Ciornei, în așteptarea, delegaților bulgari, cari au sosit la ora 4 pe vaporul „Giurgiu“. Imediat, pe canoniera „Siret“ frumos pavoazată, a început semnarea protocolului și a hărților relative, de către delegația română în frunte cu d. general Coandă, general Enescu, locot,col. Pavelescu, maior Șeicaru, N. Titulescu, deputat, căp. Vârnav și N. Simionescu, și de membrii delegației bulgare compusă din d-ni. Ținte a fi fost ministru, col. Naidenoff, colonel Dancof și Economos secretarul legației bulgare din București. Au asistat la semnarea protocolului d-niî prefect Const. Paraschivescu, comandor Genoveanu, I. Ițaicovici agent N. F. R. Giurgiu, Mihail Rădulescu polițaiul portului Ramadan, M. Savopol șeful vămei, Parisianu directorul poliției, etc După terminarea lucrărilor și semnarea protocolului, membrii comisiunilor române și bulgare, s’au îmbarcat pe vaporul „Giurgiu“ și au plecat la Rusciuk. Pe vapor a avut loc un banchet. ------------------------* a, *------------■» Furtul de bancnote de la Banca Națională Inspectorul de poliție I. Gh. Moțățeanu a primit era un denunț în care se preciza că lucrătorii Iosifescu și Stoicescu, de la imprimeria Băncii Naționale, ar fi sustras un mare număr de bancnote din depozitulacelei imprimerii. Față de gravitatea denunțului, d. inspector Moțățeanu, fără a pierde vreme, s'a dus, însoțit de comisarul circumscripției respective, la domiciliul celor doui lucrători, cari soptesc împreună, în str. Vidin 5. Ambii se aflau acasăi. Polițiștii s-au declarat arestați, și au procedat imediat, la o percheziție amănunțită. După o căutare de o oră, au găsit, pe fundul unei, lăzi, 7 bilete de bancă a 100 lei, peste cari nu erau însă aplicate, cu ștampila, numerile de ordin și seriile, necomplecte deci și neputând fi puse în circulație. Luați de scurt, cei două lucrători au mărturisit, că în adevăr ei am sustras acele hârtii din imprimeria Băncii Naționale. Au declarat însă, că nu a sustras, decât acele 7 hârtii, pe cari voiau să le păstreze și nicidecum să le pună în circulație. Iosifescu și Stoicescu au fost transportați la poliția Capitalei. S-a anunțat imediat direcțiunea Băncii Naționale despre acest caz. Atât direcția Băncii cât și siguranța Capitalei au deschis o anchetă spre a stabili dacă n'au fost sustrase și alte bilete de bancă și dacă n'au fost puse în circulație. ....... .. 1.. — ------ -..............- - - CONSFĂTUIREA partidului național - democrat Vineri seară a avut loc, în str. Isvor No. 14, o consfătuire a partidului național democrat. A prezidat de Ștefan Bogdan. D-sa luând cuvântul, arată necesitatea reorganizării partidului, nevoia de a închiria un local, unde să se țină întrunirile, consfătuirile și conferințele partidului. Pentru a se aduna fondurile necesare, propune ca fiecare membru să cotizeze lunar minim 1 leu. D. Gh. lonescu, arată că în timp de trei ani, de când s’a înființat partidul național democrat, nu s’a lucrat destul de energic. După d’ avocat Postelnicu, vorbește d. Caracaș, profesor. D-sa anunță că-și dă demisia din postul de secretar al partidului. D. Iorga, arată că partidul național democrat s’a format pentru că se simțea nevoia lui. I.șs, critică atitudinea d-lui V. Arion și a acelora ce-l înconjoară. D. larga spune că partidul liberal și-a însușit unele puncte din programul dl-sale. D. Cogălniceanu, apelează la cei de față, să sprijinească acțiunea de reorganizare a partidului. „Univers Literar” — Duminică, 24 Noembrie — are următorul sumar:1 O femeie trece, Mircea Rădulescu. Scrisoare, poezie. Gabriella Vuculescu. Puișorul, Ottilia Stirbu. Pulbere de idei, Sofronie Ivanodei. In preajma focului, N. N. Beldiceanu. Convorbiri astronomice, V. Aucilin. Am să mă -ntorc la toamnă, D. Iov. A fi distrat, Aurel Brăescu. Ex libris : Păcat cu gândul de C. Râuleț, Lumină și naționalism de N. Bălănescu, Micul șarlatan de V. Demetrius. Ilustrații: Artista Rachel, Puccini, Pégoud, Temperatura saptamanei. — Un număr 5 bani —* Informațiuni DUMINICA ♦ .bt la orele S lun. dimineața are loc la teatrul Leon Popescu (Lyric) tragerea marilor premii oferite de ziarul „Universul“ abonaților sui. ♦ Liceul militar din Târgoviște a organizat o mare solemnitate pentru ziua de 6 Decembrie a. c. f Cu acest prilej se va îngropa solemn capul lui Alibai Viteazul,gloriosul nostru nevod. M. 8. Tregerd va onora cu prezența sa această solemnitate la care ci>irul liceului, de sub conducerea maestrului Marcel Botez, va cânta imnul „La ‘ntorc vitejii‘ al maestrului Castaldi. ♦ Societatea națională de agricultură a ținut Vineri după amiază adunare generală, cu care prilej d. prof. dr. Nilsson Ehle a expus rezultatul cercetărilor sale cu privire la selecționarea grâului românesc. Expunerea d-lui Nilsson a fost urmărită cu cel mai viu interes de către cei prezenți. ♦ D-ra Evlampia Gheorghiu și d. Ion Christescu au reușit la examenul al II-lea probatoriu de farmacist. ♦ D-ni. Gh. Em. Moțățeanu și N. Diamandescu, inspectori de poliție în Capitală, în urma examenului depus, au fost confirmați cu titlul definitiv. ’ Am anunțat că, A. S. R. Principesa Antoineta de Hohenzollern, mama A. S. R. Principelui moștenitor, este grav bolnavă. Venerata Principesă, născută Infanta Antoineta de Portugalia, o în vârstă de 68 de ani. A. S. R. Principele moștenitor primind știri alarmante din Sigmaringen, a plecat joi seara cu expresul Orient, însoțit de generalul Robescu. ♦ Colonia austro-ungară din Capitală va oferi Marți după amează, în saloanele noului cerc austro-ungar, un ceas în onoarea contelui Czernin noul ministru al Austro-Ungariei la București. ♦ Pentru d. ministru de culte. In Capitală se găsesc mulți musulmani, parte așezați aci, parte în trecere. Nu ar fi bine oare ca pentru aceștia să se celebreze «serviciul religios în moscheea zidită în parcul Carol? întrebarea ne-o face un vechiu cititor al nostru și o supunem și noi d-lui ministru C. Dissescu. ♦ M. S. Regele a acordat motu proprio, „Coroana României” în gradul dle comandor d-lui general Bogdan, subinspector al cavaleriei, fost comandant al divizionului independent de cavalerie care a capturat la Ferdinandovo, o brigadă bulgară. ♦ Dinți albi, sănătoși și frumoși se obțin întrebuințâind zilnic pasta Dr. GOUPEY se la facultatea de medicină din Paris. & S’a conferit crucea Serviciului credincios cl. I d-lui M. Zamfirescu fost prim-paginator al Monitorului Oficial. ♦ D. Vasile Stoicovici e «numit conferențiar permanent cu titlul provizoriu la catedra de corespondență și convorbire în limba franceză la Academia Comercială. ♦ D-niu C. Alimănișteanu, directorul băncii Românești sucursala Constanța, Tănase Rizescu, comerciant de cereale și Pompei Ciupercescu, farmacist, au fost numiți membri în comisiunea oborului de cereale din comuna Constanța.♦ D. D. Dumitrescu, comerciant de coloniale și băuturi spirtoase, a fost numit membru în c emisiunea oborului de cereale din Rașova (Constanța), în locul d-lui Alfred Freund, considerat demisionat.♦ SEMNE servite în 24 ore se pot obține prin comandă telefonică. 36/78, la Depozitul M. A. GABAY, calea 13 Septembrie No. 161, (Fabricele Române Unite). ♦ D. Ioan Sachelarie, actual director cl. 111-a al poliției Tg.~ Jiu, a fost numit polițan cl. II-a al acestui oraș, în locul vacant. D. Const. Sârfan a fost numit director clasa II-a al poliției Roman, în locul vacant. 4 Expoziția de mobile line a fabricei I. Brezai, Buc. carea Rahovei 50, este zilnic, admirată de publicul select de mobile de artă. ♦ Pentru ocuparea unui post de ajutor contabil, plătit cu 300 lei lunar, și a două posturi de țiitor de registre plătite cu câte 120 lei. vacante la Casa de credit a corpului telegrafo-poștal, se va ține concurs Vineri, 29 Noembrie c., orele 3 d. a. Postulanții vor depune actele de studii, de naștere și de armată. ♦ D. Victor Markiovici, actual portărel, a fost numit subșef de birou cl. II-a în direcțiunea poliției și siguranței generale, în locul înființat din nou. ♦ I. Leon Ghica a fost numit membru în comitetul de administrație al teatrului Național, ca reprezentant al ministerului de instrucțiune. ♦ D. V. Tabacu, administrator financiar, a fost numit delegat, al ministerului de finanțe pentru județul Bacău, în comisiunea de lichidarea bonurilor de rechiziție, în locul d-lui șef de secție Ion N. Ganciu, demisionat. [4* Consiliul tehnic superior a aprobat planul și decizia comunei Cerna-Vodă, relativ la îngustarea unor străzi. ♦ D-ni. Gh. Motoc, actual impiegat auxiliar cl. II-a și M. Brăcăcescu au fost numiți impiegați cl. II-a, în serviciul exterior general al finanțelor, în toiul d-lor Gh. Constantnascu, trecut în alta funcțiune, și Al. Radulescu, demisionat. ♦ M. S. Regele a lucrat era înainte de amiazi cu d. Al. Marghiloman, ministru de finanțe. ♦ Fabrica ELESSEL din București, calea Plevnei No. 193/195 efectuează prompt comenzile de lemne de foc, cer și fag. ♦ Consiliul tehnic superior a aprobat regulamentul pentru determinarea drumurilor și a vetrei satului și alinierea clădirilor în 9 comune rurale din județul Argeș. S-au mai aprobat planurile tip pentru construcțiuni de case țărănești în toate județele din țară. ♦ Ministerul de finanțe, având în vedere că la noi în țară se introduc galbeni austriaci de aur lefți (de 4 ducați) pe care-î cumpără țăranii pentru salbe și , cari în realitate, valorează mult mai puțin decât se vând, sau oprit importul acestor monede. ♦ Consiliul tehnic superior a aprobat proectul în valoare de 175 mii lei pentru construirea unei hale in Roman. ♦ In cerc intim s’a serbat aseară, în casa d-lui inginer Rosenstein din str. Sciitu-Măgureanu 17 bis, logodna d-rei Frederica Stein cu domnul Gabriel Sanft, inspector al societatei de asigurare „Agricola“. ♦ D. René C. Alexandru, actual impiegat auxiliar cl. II-a, a fost numit impiegat cl. II-a, în serviciul exterior general al finanțelor în locul d-lui C. Ponnescu, trecut în altă funcțiune. ♦Azi este aniversarea nașterei A. S. Principelui Victor Wien, născut în 1877. ♦ D. G. Lascar, secretarul general al ministerului instrucție bei publice, care se află la Iași, va sosi Luni în Capitală. ♦ D. general Gheorea a inspectat cri pirotechnia armatei. ȘCOLARE La examenul de capacitate pentru învățământul secundar al fetelor, grupa și naturale cu igiena, geografie, chimie, și mineralogie, de la Universitatea din Iași, au reușit la oral următoarele candidate: Bălăcescu Maria, Constantinescu Victoria, Gosula Margareta, Georgescu Consuela, Giormăneanu Aglaia, llagiescu Zoe, Heytmanek Elena, Manolescu Theodora, Nădejde Camelia, Negri Elena, Nițescu Goralia, Petrescu Elena și Ștefănescu Maria. ♦ D. Mateiu Fotino, profesor la liceul Sf. Sava din București, a fost numit inspector școlar primar, în locul d -lui Gh. Georgescu, institutor, care a fost rechemat la catedra de la școala de băut- 18 din Capitală. MILITARE . Ministerul de război a luat măsuri ca solda și pensia ofițerilor pensionari cari au fost mobilizați să fie integral achitate. In acest scop ministerul a trimis un ordin circular corpurilor și serviciilor spre a pune în vedere acestor ofițeri dispozițiunea luată. Achitarea va fi făcută prin serviciul contabilităței ministerului de război. Ofițerii pensionari cari au fost mobilizați vor înainta libretul lor de serviciu cu o petițiune în care vor arăta data când au fost chemați și data mobilizarei, precum și corpul sau serviciul din care au făcut parte. JUDICIARE Curtea de apel, secția TI Iași, a condamnat în lipsă la 15 zile închisoare, pe Emil Sachelarie, antreprenor, pentru denunțare calomnioasă, contra d-lui Ioan Gavrilovici institutor în Dolhești (Suceava). Eri au fost învitați parchetului de Ilfov I. Dafinescu și I. Stoicescu, electriciani la Banca Națională, la cari s’au găsit câteva hârtii de bancă imprimate pe hârtie de țigară. Din cercetările făcute de parchet și după declarația chiar a Băncei, acese hârtii n’au nici o importanță și se întrebuințau pentru potriveli pe cilindre. In urmala acestor constatări, cei doi electriciani au fost puși în libertate, iar afacerea clasată. UNIVERSITARE ♦ D. C. Dissesci, ministrul instrucțiunei publice, va depune pe biroul Corpurilor Legiuitoare un proiect de lege pentru înființarea unei catedre de clinică oftalmologiei la facultatea de medicină din Iași. ♦ D. profesor dr. I. Bruckner, care și-a inaugurat era cursul de istologie, la facultatea de medicină din București, îl va continua in fiecare Marți,Joi și Sâmbătă între orele 4 și 5 d. a. ECONOMICE ♦ In viile de pe teritoriul comunei Miclești (Popești) din județul Vaslui, constatându-se mai multe focare filoxerice, proprietarii viilor din acea comună sunt liberi a-și replanta viile cu vite americane. INTRUNIRI-CONFERINȚE ♦ Comitetul societate? ofițerilor veterani ..Virtutea, militară'"' de sub preșindenția d-lui general de divizie Gheorghe Anghelescu, a hotărât,să fie ședințele ordinare. Lunea dela orele 9 și jum. până la 12 dim., în loc de Vinerea, cum se țineau în trecut, aplicând cu strictețe dispozițiile statutelor pentru cei ce vor lipsi dela ședințe. LUNI, 25 NOEMBRIE 1 913 Sgfiffli -2 Universul — IN PROVINCIE — PLANIC PRAHOVA Arestarea unui criminal. — Criminalul Grigore I. Oprescu, din com. Bughile, care la 28 Octombrie a. c. a înjunghiat pe femeia Nița Avram tot din acea comună—cu care fusese în judecată, și care dela acea dată dispăruse, a fost Vineri arestat într’o cârciumă din Slănic de către d. Stamate, șeful secției de jandarmi, care i-a înaintat parchetului. Serbare.— "Duminică, 24 cor., va fi în sala parcului comunal un frumos festival artistic, urmat de bal, organizat de Liga culturală din localitate pentru mărirea fondului acestei secțiuni HUSS Eftenirea traiului.—In urma intervenției d-lui primar, brutarii din localitate au oftenit pâinea cu 5 bani la kilo. Numire.— D-ra Ortansa Malahi a fost numită impiegată auxiliară la poșta din localitate, is. SULINA Scăpat de la înec. — Tânărul Mitică Gheorghiu, din nebăgare de seamă a căzut în Dunăre. Fiind observat la timp, a fost salvat de d. Nico Marcopol. VASLUI Incendiu într’o biserică —• Joi după săvârșirea serviciului religios, în biserica din satul Bahnarî, com. Munteni de Jos, cu hramul „Nașterea Maicii Domnului“ s’a declarat Un incendiu. Observându-se eșindt fum, s’a dat alarma și descuindu-se biserica locul care a distrus mai multe odoare și lucruri bisericești, a fost stins de credincioși. Jandarmii fac cercetări cuvenite asupra cauzelor acestui ihi indiu - MARELE CONGRES wwwww .4L SOCIETATE! ORTODOXE A FEMEILOR Iași, 23 Noembrie. (Prin fir telegrafic dela corespondentul nostru particular Astăzi Sâmbătă s’a deschis în Iași congresul general al Societate! ortodoxe a femeilor române, la care participă un mare număr de doamne din toate clasele sociale, care înțeleg datoria ce au către țară și neamul lor și marele rol ce- au de îndeplinit ca mamă, soție și membră a societăței românești. Acesta e al treilea congres ce se ține, și toată lumea apreciază cu nemărginită satisfacție progresele realizate de zisa societate, în timpul scurt al existenței sale. Faptul că Iașii au fost aleși pentru ținerea celui de al treilea congres, produce în orașul nostru o unanimă mulțumire, căci se învederează din nou importanța culturală și națională a vechei capitale a Moldovei. Sosirea congresistelor și oaspeților încă de elî au început să sosească, în vederea congresului, numeroși oaspeți din toate țările locuite de români. Din București și diferite orașe ale țarei au sosit, multe doamne distinse, membre ale societăței ortodoxe, având în frunte comitetul central al societăței. Dintre congresistele sosite recunosc: Din București: Doamnele, Dissescu, Zoe dr. Romniceanu, Esmeralda gen. Manu, Alexandrina, Gr. Cantacuzino, Marie Glogoveanu, Predescu, Marie Dmitrescu, Mircea, Ana Manói, Clonariu, Ciocârlan, Davidescu, etc. etc., d-șoarele, Maria Arion, Pruncu, Mircea, Elvira Panaitescu, etc, etc. Delegațiuni din provincie au sosit: Din Dorohoi: 11 doamne în frunte cu d-na prezidentă Aglaia Anghelichi; din Botoșani 3 doamne, cu d-na prezidentă: San Georges. Bârlad: 19 doamne in frunte cu d-na prezidentă Elena Iamandi. Călărași, 9 doamne, co d-șoara Lucreția Băjenariu, etc. Au mai sosit, delegațiuni de doamne din Huși, Tg-Neamț, Piatra, Ploești, Vaslui, etc. etc. Doamnele congresiste poartă ca semn distinctiv „Crucea Societaței Ortodoxe“. Au mai sosit numeroși oasareti, printre cari remarc pe d-niî S. Mehedinți, D. C. Butculescu decanul societăților de inițiațiviie privată, P. Gârboviiceami,Gheorghe Lascar și S. S. arhipriSii i .Teofil Ploeșteanu (delegatil minist cultelor), general Popovici (delegatul ministerului de război), I. Ghimbășeanu, etc. fete. Delegațiuni din țările vecine Din țările vecine locuite de români — Și în special din Ardeal — au sosit, peste 80 delegați Această participare a fraților noștri dă congresului de azi un și mai accentuat caracter al linei mari sărbători a întregei culturi românești... Din mulțimea fraților de peste hotare,amurntați că sosesc, mentionez pp d-niî , protopop Deculescu, protopop Orza, ambii membri în consistoriul din Sibiul și delegați ai mitropolitului Menanu: prot Comănescu, preoții Dan, Nistor, comitetul doamnelor române din Feldioara, în frunte cu d-na Nicu și Iustin Stoica, d-na Maximilian, d-na Veturia Triteanu, d-nii H. Pietrescu, avocat Popovici din $rega, etc. A mai sosit din Bucovină o delegație. Primirea la gară Frații de peste hotare și ceilalți oaspeți au fost primiți la gară cu un entuziasm indescriptibil, și sunt obiectul celor mai calde manifestațiuni de dragoste din partea ieșenilor. Tineretul studențesc a eșit în întâmpinarea lor la gară cu muzica care a intonat „Deșteaptă-te Române”. Participarea clerului Dar și clerul ortodox român atât înalții prelați cât și preoții — iau o parte din cele mai active la reușita congresului care —trupa cum zice apelul societăței femeilor române — „e închinat culturei și educațiunei generațiunilor viitoare‘‘ Printre înalții prelați sosiți, menționez pe S. S. episcopii Teodosie din Roman și Nicodem din Huși. De altfel se știe că însuși I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei este președintele de onoare al societăței ortodoxe al femeilor române. Preoții și ceilalți oaspeți veniți în vederea congresului au fost primiți de către un comitet de preoți în frunte cu economul J. Țincoca protoereul județului Iași, precum și de un comitet de cetățeni în frunte cu cf. profesor I. Ursa aaaaaaaab ZIUA ! Soleifiniteze«* de la Mâtrop»îîe La ceasurile 10 jum. dimineața doamnele congresiste și oaspeții sosiți se află la Mitropolie, unde se oficiază un Te-Deum. Catedrala Sf. Mitropolii este arhi-plină fiind de față cetățenii Iașilor, reprezentanții autoritaților, delegații societăților culturale cu steagurile respective, etc., etc. Corul mitropolitan execută imnuri religioase cari atrag admirația unanimă. Terminându-se serviciul divin, I. P. S. S. mitropolitul Moldovei pronunță o frumoasă cuvântare de bună-venire oaspeților. Această cuvântare a impresionat în modul cel mai plăcut pe toată lumea.. Deselsisfere© c®rs®jresG3» iul Congresul se deschide la orele 3 p. m. Sala Teatrului Național unde au loc desbaterile are un aspect strălucitor. Tot ce e distins, cult și simte românește, este de fată. Lojile sunt înțesate cu oaspeții sosiți de pretutindeni. Numărul preoților prezenți este covârșitor. Prezidează. P. S. S- Mitropolitul Moldovei. Cuvântarea I. P. S. S. Mitropolitului Pimeni In atențiunea generală, I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei rostește o inimoasă cuvântare, insistând asupra importanței congresului de față., salută, pe congresiștî și arată că aceștia, prin venirea lor aci, și-au îndeplinit o datorie sfântă către cultura neamului. Mai departe I.P. 8. S. își exprimă regretul că din motive de sănătate n’au putut asista la congres d-na Anastasia Filipescu, prezidentă comitetului central, și nici principesa Olga Sturdza, fiind reținută la Dieipe. Înaltul prelat arată marele rol pentru educația națională pe care-l are societatea ortodoxă a femeilor române, și dorind succes lucrărilor congresului, aduce tuturora înalta binecuvântare.* D. profesor Ion Ursu dă citire la numeroase telegrame sosite din toate unghiurile țărci și de peste graniță, printre cari una a mitropolitului Mețianu. Cuvântarea d-la prof. Simion Mehedinți Vorbește apoi d. Simion Mehedinți despre renașterea României, demonstrând că mișcarea inaugurată de doamnele române, este o parte din mișcarea generală a culturei contimporane. D-sa spune că fiecare epocă este întruparea unei idei fundamentale. Citează exemple din mai multe secole și ajunge la încheierea că ideia principală, a vieței contimporane este diferențiarea națiunilor. Exemplifică mai departe această ideie arătând că și poporul român este în plină renaștere, din punctul de vedere cultural și artistic. Ultimele evenimente din țara noastră dovedesc de asemenea că poporul nostru este in plină renaștere. .Se citesc apoi de către doamne: rapoartele referitoare la activitatea sec. ort. nat. a femeilor române. Activitatea societății Comitetul a ținut să releve importanța societăței și uimitoarele progrese făcute într-un interval de 3 ani de la înființarea ei. Rapoartele în această privință au fost citite de d-nele Zoe Gr. Râmniceanu, Esmeralda gen. Mânu și Alexandrina Gr. Cantacuzino. După cum se spune în aceste rapoarte, activitatea societăței se desfășoară prin diferite instituțiuni, ca: grădini de copii, biblioteci populare, conferințe, etc. Ea are de scop : educația națională a micilor vlăstare, ușurarea părinților săraci împovărați de guri multe; alinarea suferințelor acelor ce au avut nenorocirea să-și piardă susținătorii , iar cum a fost anul acesta cu mobilizarea din țară, când mulți au rămas pe câmpiile Bulgariei, societatea ortodoxă vine și-și revarsă binefacerile prin împărțirea unei sume de 10.000 lei, văduvelor acelora cari și-au făcut datoria față de patrie. Luând în parte diferite ramuri de activitate ale societăței, vedem că a intentat și intreține 10 grădini de copii, în diferite orașe din țară. O constatare îmbucurătoare este aceea că grădinile de copii au intrat cu totul în dragostea populatiunei ,si deci vor fi și mai mult frecventate. Bibliotecile populare:. — Societatea înființase până acum un an, 18, iar anul acesta numărul lor s-a mărit cu 4 și anume : una la bat. VI vânători ; una la Arsenalul armatei; una la Sanatoriul de tuberculoși și una la spitalul Colțea, secția chirurgicală. Toate aceste biblioteci au fost frecventate de foarte mulți adulți și adulțe și din rapoartele adresate societății de persoanele însărcinate cu supravegherea bibliotecilor, reese dorința de a se trimite cât mai multe cărți spre cercetare. Societatea ortodoxă a îmbrățișat un câmp și mai mare de activitate culturală și națională , acel al conferințelor ținute în diferite localități și la care au contribuit mai ales membrii clerului, profesorii și presa. Astfel de conferințe s’au ținut mai cu seamă în ateliere și închisori, dând rezultate dintre cele mai frumoase. După ce arată și situația financiară a societății, raportul termină astfel : „Dacă societatea noastră a făcut așa de mari progrese, ele se datoresc în mare parte și patriotismului și bunăvoinței cu care toată presa în genere a îmbrățișat și a susținut lucrarea noastră”. După citirea rapoartelor, vorbește protopopul Andrei Ghidiu din Ardeal, ca delegat al episcopului de Caransebeș, arătând măreția mișcărei întreprinse de femeile române. Raportul cenzorilor Se citește apoi raportul comisiunea cenzorilor, care laudă activitatea societăței femeilor ortodoxe. Congresul realege apoi pe d-nii Alexandru Florescu, Const. Băicoianu și doamna Aurelia Gabulea în comitetul cenzorilor. Diferite propuneri .Apoi se trece la continuarea lucrărilor. Se discută programul activităței viitoare a societăței. Numeroase doamne congresiste fac propuneri, toate având scopul să asigure bunul mers și succesul societatei. D. profesor A. C. Cuza a anunțat că va ține «o cuvântare, făcând de asemeni propuneri in legătură cu activitatea viitoare a societăței femeilor române. înainte de a se închide congresul, mitropolitul Moldovei citește o telegramă de omagiu către Suveran și familia Princiară. Se mai expediază telegrame către Mitropolitul Mețianu, Mitropolitul Kanon, Principesei Sturdza, Episcopului Cristea din Caransebeș, d-nei Anastasia Filipescu, etc. La orele 7 dezbaterile congresului s’au încheiat: I. P. S. S. Miiropoliial Pimaa Iu piața Unire» Oaspeții ajunși în piața Unire! au jucat „Hora Unirea", după care s’au ținut următoarele cuvântări : Studentul Cădere, din partea studențimei, urează congresiștilor „bun venit”. Prin dese congrese zice : dânsul — se va putea: cu vremea să înfăptuim unirea tuturor , țărilor române. Răspunde protopopul Decuiescu din Alba Iulia, mulțumind pentru dragostea cu care au fost primiți congresiști. Zice că priin dragostea de neam, de țară și de limbă, ne vom ajunge ținta dorită de atâta timp. Mai vorbește părintele Georgescu, din București, care spune ca congresele societăței ortodoxe vor contribui, la iubirea de biserică, care în urPmul timp decăt*"*Executate de corul mitropolitan. 2) Ideia Națională, conferință de cl. A. D. Xenopol - 3) Solo vocal do d-na V. Triteanu acompaniată la piano di? d. E. Mezetti. 4) Uvertura din opera Cumetrele vesele de Nicolai, executat de orchestra conservatorului; 5) Carmen saeculare, poem alegorie de St. O. Iosif și D. Anghel jucat de d-na Natalia Profir (Doina) d. I. Profir (Danubiu) și artiștii Teatrului Național; 6) La arme cor mixt, muzica de Ed. Candela și Cântecul dorobanților- cor mixt, «muzica de d. D. Dimitriu, executate de corul mitropolitan . 7) Solo vocal de d-na. V. Triteanu acompaniată la piano de d. E. Mezetti. 8) Samson și Dalila de Saint Saens executat de orchestra conservatorului. 9) "Deșteptarea României. Șapte tablouri vii, executate de artistele Teatrulu Național, M. Miereant. ”1« >î 0 GLUMA PE ZI Un soldat primea într’una, ,la cazarmă, scrisori neflancate, pe care, după ce le privea, refuza să le primească. Apucat de scurt, făcu unui camarad mărturisirea următoare: N’am parale să plătesc timbrele, dar mi-e dor să am știre de ai d’acasă. Astfel mama scrie pe plic : ,.domnului soldat”, tată-meu íscní pune numele „Neacșu Sărăcită“, soră-mea însemnează nrul regimentului și frate-meu scrie jos localitatea. Aruncându-mi ochii pe scrisoare, când mi s’aduce, știu numaidecât că sunt toți bine, sănătoși, și mi-ajunge. Festivalul de la Teatru Conferința d-ln prof. A. D. Xenopol despre „Ideea națională ” La festival, d. A. D. Xenopol, ține o conferință prin care arată că ideia națională presupune un ideal național, care nu este altul decât acela ca viitorul să înjghebe un stat in care granițele lui să cadă împreună cu acele ale naționalitatei românești. Din acest ideal — zice ilustrul conferențiar — sa realizat până acum inimaîn o parte, pe care am rupt-o printr’o îndrăzneală nemai pomenită din desfășurarea evenimentelor: unirea Moldovei cu Muntenia. D. Xenopol arată aici lăutele duse contra Austriei și a Turciei, precum și fericiteler întâmplări, cari au ajutat românilor la înfăptuirea visului lor. «Cu aceasta s’a îndeplinit insă numai o parte a programul «aî, și mai rămâne de adunat sub cutele steagului tricolor și ceilalți români subjugați acuma de puterile vecine. Deocamdată, — zice d. Xenopol — acei de peste munți, cari sunt cei mai amenințați și cei cari suferă mai greu din cauza desvoltărei conștințeîn lor. Piedica de învins este Austro-Ungaria. Mai ales partea ungurească a monarhiei are cel mai mre interes a se opune la orice înaintare a ideiei naționale românești, căci pierderea Transilvaniei ar echivala cu nimicirea Ungariei. Aici, distinsul profesor, intră sa desvoltări amănunțite asupra relațiilor dintre Unguri și Românii de peste munți. Dl sa încheie aceste considerații cu gândirea că ungurii se încearcă în zadar de a opri avântul popoarelor sugrumate până acuma de ei, căci ei sunt puțini la număr, și o minoritate nu poate stăpâni la nesfârșite o majoritate. O piramidă nu poate sta în echilibru pe creștetul ei, ci se răstoarnă fără voie pe bază. Pe combinații politice— continuă marele istoric — nu se' Întemeiază organismele statelor, ci numai pe granitul unitatei etnice, Ungaria, este menită să dispară, România întreaga să învie'". Cu acest festival, «și cu conferința ținută de savantul nostru istoric d. A. D. Xenopol, s’a încheiat, prima zi de congres orservări organizate de societateaganizată de societatea ortodoxă a femeilor române. In momentul când telefolteg aceste ultime știri, — ciele 8 jun. seara — oaspeții noștri se îndreaptă în trăsuri și în automobile, spre teatrul național, unde s’a organizat un măreț festival în onoarea doamnelor congresiste și a oaspeților. Teatrul Național înnoată într’o mare ele lumină. Din programa festivitate menționez : 1) a) Imnul regal, b) Acum slobozește, concert, muzica de * e -•|-•|< -i-Renta împărătesei Etipina Din Bruxelles se anunță: Principele și principesa Victor Napoleon, născută Clementina a Belgiei, cari au petrecut vreo două săptămâni lângă împărăteasa Eugenia a Franței, la castelul ei Farnborough din Anglia, s’au reîntors de acolo și asigură că starea sănătăței văduvei împăratului Napoleon III s-a restabilit,pe deplin, împărăteasa e mult ocupată, în așteptarea unui moștenitor bărbătesc al numelui napoleonic, care, dat fiind starea interesantă a principesei Napoleon, se esperă că se va naște prin luna ianuarie. Bătrâna împărăteasă așteaptă cu nerăbdare acest eveniment fericit: , «Cu prilejul boalelor recente, a ajuns la cunoștința publicului 0 poveste ■ ele asigurare, care arată cât de escelent s’a pri«ce e«pot întotdeauna împărăteasa, să-și reguleze afacerile ei financiare. Acum vreo douăzeci de ani șimai bine ea a contractat cu mai multe societăți de asigurare engleze, franceze și belgiene o asigurare pe viață,după care, în schimbul unei sume de mai multe milioane plătite odată pentru, totdeauna, să i se plătească o rentă anuală. Această rentă a început cu suma de 323.000 de franci și în anul 1912 a ajuns la suma de 1.867.000 franci. Renta pe anul 1913, în cazul când împărăteasa va împlini vârsta de 88 ani (la 5 Mai 1914) va fi de peste 2 milioane. Deoarece cheltuielile anuale ale bătrânei văduve, sunt mărginite, ea numai din economiile rentei adună o mare avere, care după cum se știe este destinată pentru principele Victor Napoleon, pretendent la tronul Franței. | _ •— -------* >• *—------------ Un fapt nou se petrece în sferele carității din Franța. Cincizeci și două de municipalitățî cer, de șase luni, și întreabă mereu care sunt, mijloacele pentru rechemarea călugărițelor gonite, pentru reinstalarea lor legală, ca supraveghetoare a spitalelor și a zilelor de infirmi. Școlile de infirmiere înființate de republicani nu dau rezultate bune. Două din ele chiar s’au închis, din cauză că nu se mai prezintă eleve care să le urmeze cursurile. treratiri de eatigare a ewellor Focșani, 22 Nopsafene. Vineri a sosit în localitate d. Wolf Netter, vicepreședintele societăței de colonizare „Ica". D-sa a vizitat templul, școalele și localul comunitației, promițând că va propune «societățe», ce o reprezintă, a spori subvențiile pentru școli. Din informațiunile ce avem, d. Netter va vizita mai multe orașe din țară, căutând să îndemne populația evreiască să se pregătească pentru o apropiată emigrare în Palestina :——-------—---------v T, a— Incean iin Săveni Săveni, 23 Noembrie. In interiorul magazinului de sticlărie Burum Kolm a izbucnit aseară, la orele 10, un incendiu. Focul fiind observat de trecători, i s’a dat alarma. Spărgând ușa, au scos tejgheaua care era aprinsă. Rafturile aprinse au fost stinse, iar marfa risipită și distrusă. Pagubele sunt de vreo 1500 lei. Autoritățile anchetează: ——---------- -i- -1|--------------■ * D-niî abonat! cari cer schimbări de adresă, sunt rugați cu insistență să fii nevoiașei a trimite administrației, odată cu cererea d-lor și eticheta pa care este imprimată adresa cu cars primeau ziarul până atunci, spre a se putea da curs repede cererilor și a nu se întârzia cu trimiterea ziarului la noua