Universul, noiembrie 1913 (Anul 31, nr. 301-330)

1913-11-25 / nr. 325

rupTE va In mărime de 15 centrimetri. Nu rânt marionete­, nici păpuși, absolut ființe. Ui carne și oase, cari cântă și dansează­, apar și dispar ieșind din vase de flori .»­ călimări. Ultima perfecțiune­­«clinică a secolului: Tanagra teat­ru de varietăți în miniatură, actualmente cu enorm succes .,la mare Teatru Zaharist din Capita­lă. Luni 25 Noembrie, începe turneul în țară. "Reprezentanta generală pentru România și sta­tele balcanice Agentura Mihăi­­lescu, hotel Carol, București, tspUmos RE6AI '■Jr' - ' .La, nancn­ete, ser­bări onomastice logodne, nunți, etc. In loc al oricărei șampanii se bea vinul SPUMOS RE­­PAS, al casei S. G. •Șerbănescu. De Vânzare în toată țara. Cereți ’ la m­aga­­sine’ SPUMOSUL REGAL Șerbă­­nescu. Feriți-vâ de imitațiuni! Depozitul general, Popa­ Tatu ’~S, București. EB € SI­EATIUNEA «Revistă distractivă lunară, ti­pare la Iași și cuprinde: Șah, probleme și jocuri cu premii, știință vulgarizată, numeroase i­­lustrațiuni vesele și serioase, etc. Abonament anual 4 lei. " Se­ trimete gratis numere de probă la cerere. 1950 SURSEI -vă tireelti Se­­ 7biți să auziți și să apărați u­­­rechile asurzite, rebele la orice medicamente ? întrebuințați aparatul „ACOU­­STIPHONE“ al cărui mare succes este încoronat, prin marile recom­pense acordate inventatorului.­­ Acest minunat aparat,­ de fabri­­cațiune franceză este inusabil și nu se poate deranja niciodată, este tot atât de necesar ureche!, ca și ochelarii ochilor. Nu­ sunt grele, nici disgrațioa­­se, nu ocu­pă loc, ,se pot purta fă­ră nici o jenă în orice împreju­rare, ușurând auzul prin între­buințarea lor regulată, ușoare prin adoptarea lor practică și disimulată oricărei urechi. Se impune organului auditiv, căruia îi face reducațiunea prin o­­ gimnastică rațională și neînceta­­­tă, care redeșteaptă simțul audi­tiv, adormit și favorizează fără medicamente și la orice vârstă înapoerea normală a funcțiunei auzului. Inventatorul diplomat D-l Burg,­­ofițer de Academie, 34 rue Mes­­lay, Paris, trimite gratis și france broșura descriptivă (în românește) asupra acestui minunat instru­­ment. Doctor în Medicina și Chirurgie M. A.MUNTEANU Membru al Societăților de Odon­­­­tologie al Școalei și Spitalului­­ dentar din Paris­­ Diplomat și premiat al Școalei­­ dentare din Paris. Diplomat al Institutului de Proteză Dentară Reviron Boli și Ope ația de Gară DENTISTICA 1 Consult. 9-12 a. m. și 2-6 p. m. strada Kaiei Millc 8 (fostă Teatrului) 1951 ! X De vânzare ! Prin licitație publică, Tribu­­n­alul Vaslui, i­ eșire din indivi­­ziune, la 10 Decembrie a. c. mo­șia Drag­ești (com. Borăști jud. Vaslui) la 2 kim. . de viitoarea gară Negrești, întindere 502 fălci pământ categoria I. Contractul arendă expiră April 1915. ^ Licitația începe de la 700.000 lei. Se acordă termen d­e plată pe o parte din preț. P. lămuriri Avocat D. Țăranu, Galați sau Gr. Kessim, magistrat, Iași. I 1973 l Albestina Cu 80 bani costul unei cutii de as­ [bestină argintați (aluminați) sobă cu burlanele ei.­­ De vânzare la magazinul de vopsele «LA ELEFANT“ din str.­­Lipseanu, 86 și la sucursalele sale din Iași, Craiova, Ploești și Botoșani cu aceeași emblemă.­­ ______________ 1593 Vite am­icine altoite Calitate superioară și vi­guroasă la Pepiniera W. ARENDT* T.-Severin. Ca­talogul. se trimite gratis si franco la cerere. 1620 DE VÂNZARE Tn ziua de 26 Noembrie a. c., la Tribunalul Notarial Ilfov, pentru eșire din indiviziune,­­—dosar* No. 8395/918, o casă mare, cu teren circa 1100 m­. p.. .două fațade, strada Tudor Vla­­­dimirescu No. 19 și un loc vi­ran suprafața 455 m. p., fațadă pe două străzi, str. Sf. Apostoli No. 38, București. 1936 SUB DEPOSIT de fer I. y. <­O­O TM în toate dimensiunile CREDIT PETROLIFER PLOEȘTI 1391 guvernul să răspundă ce se fa­ce cu falsificările de vinuri des­coperite. D. dr. Moisescu a anunțat numele membrilor cari alcătu­­esc comisiunea care va lucra în chestia embaticurilor. In acelaș timp, d-sa a anun­țat că societățile de viticultură din țară s’au federat, într’o cen­­trală la București sub preziden­ția d-l­ui C. I­arca, și având ca secretar, pe d. dr. Manolescu. D. Iarca a declarat închis,­ lucrările congresului la orel­e 19, anunțând că viitorul congres se va ține la Focșani.M. Negru -------------------------------r". Semnarea proiacolului pentru delimitarea nouei fron­t­iere rom­âno-bulgară Giurgiu, 22 Noembrie Astăzi, terminându-se lucrările pentru delimitarea frontierei ro­­mâno-bulgară, la prefectura Vlașca, membrii comisiunei sau dus la Ramadan, unde urma să se semneze protocolul respectiv și hărțile i pe o zonă neutră. La orele 3 luni. membrii comi­siunei se aflau pa canoniera ro­mână­­,Siret“, de sub comanda d-lui căpitan Ciornei,­ în aștepta­rea, delegaților bulgari, cari au­ sosit la ora 4 pe vaporul „Giur­giu“. Imediat, pe canoniera „Siret“ frumos pavoazată, a început semnarea protocolului și a hărți­lor relative, de către delegația română în frunte cu d. general Coandă, general Enescu, locot,­­col. Pavelescu, maior Șeicaru, N. Titulescu, deputat, căp. Vârnav și N. Simionescu, și de membrii delegației bulgare compusă din d-ni. Ținte a fi fost ministru, col. Naidenoff, colonel Dancof și E­­conomos secretarul legației bul­gare din București. Au asistat la semnarea proto­colului d-niî prefect Const. Pa­­raschivescu, comandor Genovea­­nu, I. Ițaicovici agent N. F. R. Giurgiu, Mihail Rădulescu poli­țaiul portului Ramadan, M. Sa­­vopol șeful vămei, Parisianu di­rectorul poliției, etc După terminarea lucrărilor și semnarea protocolului, membrii comisiunilor române și bulgare, s’au îmbarcat pe vaporul „Giur­giu“ și au plecat la Rusciuk. Pe vapor a avut loc un ban­chet. ------------------------* a, *------------■» Furtul de bancnote de la Banca Națională Inspectorul de poliție I. Gh. Moțățeanu a primit era un de­nunț în care se preciza că lu­crătorii Iosifescu și Stoicescu, de la imprimeria­ Băncii Națio­nale, ar fi sustras un mare nu­măr de bancnote din depozitul­­acelei imprimerii. Față de gravitatea­­ denunțu­lui, d. inspector Moțățeanu, fără a pierde vreme, s'a dus, în­soțit de comisarul circumscrip­ției respective, la domiciliul celor doui lucrători, cari sopt­­esc împreună, în str. Vidin 5. Ambii se aflau acasăi. Poli­țiștii s-au declarat arestați, și au procedat imediat, la o per­cheziție amănunțită. După o că­utare de o oră, au găsit, pe fundul unei, lăzi, 7 bilete de bancă a 100 lei, peste cari nu erau însă aplicate, cu ștampila­, numerile de ordin și seriile,­­ necomplecte deci și neputând fi puse în circulație. Luați de scurt, cei două lucră­tori au mărturisit, că în adevăr ei am sustras acele hârtii din imprimeria Băncii Naționale. Au declarat însă, că nu a sustras, de­cât acele 7 hârtii, pe cari voiau să le păstreze și nicide­cum să le pună­ în circulație. Iosifescu și Stoicescu au fost transportați la poliția­ Capitalei. S-a anunțat imediat direcțiunea Băncii Naționale despre acest caz. Atât direcția Băncii cât și si­guranța Capitalei au deschis o anchetă spre a stabili dacă n'au­ fost sustrase și alte bilete de bancă și dacă n'au­ fost puse în circulație. ....... .. 1.. — ------ -..............- - - CONSFĂTUIREA partidului național - democrat Vineri seară a avut loc, în str. Isvor No. 14, o consfătuire a par­tidului național democrat. A prezidat de Ștefan Bogdan. D-sa luând cuvântul, arată nece­sitatea reorganizării partidului, nevoia de a închiria un local, unde să se țină întrunirile, con­sfătuirile și conferințele parti­dului. Pentru a se aduna fondurile necesare, propune ca fie­care membru să cotizeze lunar mi­nim 1 leu. D. Gh. lonescu, arată că în timp de trei ani, de când s’a înființat partidul național de­mocrat, nu s’a lucrat destul de energic. După d’­ avocat Postelnicu, vor­bește d. Caracaș, profesor. D-sa anunță că-și dă demisia din pos­tul de secretar al partidului. D. Iorga, arată că partidul na­țional democrat s’a format pen­tru că se simțea nevoia lui. I.șs, critică atitudinea d-lui V. Arion și a acelora ce-l înconjoară. D. larga spune că partidul liberal și-a însușit unele puncte din programul dl-sale. D. Cogălniceanu, apelează la cei de față, să sprijinească ac­țiunea de reorganizare a parti­dului. „Univers Literar” — Duminică, 24 Noembrie —­ are următorul sumar:1 O femeie trece, Mir­cea Rădu­lescu. Scrisoare, poezie. Gabriella Vu­­culescu. Puișorul, Ottilia Stirbu. Pulbere de idei, Sofronie Iva­nodei. In preajma focului, N. N. Bel­diceanu. Convorbiri astronomice, V. A­ucilin. Am să mă -ntorc la toamnă, D. Iov. A fi distrat, Aurel Brăescu. Ex libris : Păcat cu gândul de C. Râuleț, Lumină și națio­nalism de N. Bălănescu, Micul șarlatan de V. Demetrius. Ilustrații: Artista Rachel, Puc­cini, Pégoud, Temperatura sap­­tam­anei. — Un număr 5 bani —* Inform­ațiuni DUMINICA ♦ .bt la orele S lun. dimineața are loc la teatrul Leon Popescu­ (Lyric) trag­er­ea mari­lor premii oferite de ziarul „Universul“ abo­naților su­i. ♦ Liceul militar din Târgo­­viște a organizat o mare so­lemnitate pentru ziua de 6 De­cembrie a. c. f Cu acest prilej se va îngropa solemn capul lui Alibai Viteazul,­­gloriosul nostru nev­od. M. 8. Tr­egerd va onora cu prezența sa această solemnitate la care ci>­irul liceului, de sub conducerea maestrului Marcel Botez, va cân­ta imnul „La ‘ntorc vitejii­‘ al maestrului Castaldi. ♦ Societatea națională de a­­gricultură a ținut Vineri după a­­­miază adunare generală, cu care prilej d. prof. dr. Nilsson Ehle a expus rezultatul cerce­tărilor sale cu privire la selec­ționarea grâului românesc. Expunerea d-lui Nilsson­ a fost urmărită cu cel mai viu interes de către cei prezenți. ♦ D-ra Evlam­pia Gheorgh­iu și d. Ion Christescu au reușit la examenul al II-lea probato­riu de farmacist. ♦ D-ni. Gh. Em. Moțățeanu și N. Diamandescu, inspectori de poliție în Capitală, în urma e­­xamenului depus, au fost confir­mați cu titlul definitiv. ’ Am anunțat că, A. S. R. Prin­cipesa Antoineta de Hohenzollern, mama A. S. R. Principelui moș­tenitor, este grav bolnavă. Venerata Principesă, născută Infanta Antoineta de Portuga­lia, o în vârstă de 68 de ani. A. S. R. Principele moștenitor primind știri alarmante din Sig­­maringen, a plecat joi seara cu expresul Orient, însoțit de gene­ralul Robescu. ♦ Colonia austro-ungară din Capitală va oferi Marți după amează, în saloanele noului cerc austro-ungar, un ceas în o­­noarea contelui Czernin noul ministru al Austro-Ungariei la București. ♦ Pentru d. ministru de culte. In Capitală se găsesc mulți musulmani, parte așezați aci, parte în trecere. Nu ar fi bine oare ca pentru aceștia să se celebreze «servi­ciul religios în moscheea zidită în parcul­ Carol? întrebarea ne-o face un ve­­chiu cititor al nostru și o supu­nem și noi d-lui ministru C. Dis­­sescu. ♦ M. S. Regele a acordat mo­tu proprio, „Coroana României” în gradul dle comandor d-lui gene­ral Bogdan, subinspector al ca­valeriei, fost comandant al divi­zionului independent de cavale­rie care a capturat la Ferdinan­­dovo, o brigadă bulgară. ♦ Dinți albi, sănătoși și fru­moși se obțin întrebuințâind zil­nic pasta Dr. GOUPEY s­e la fa­cultatea de medicină din Paris. & S’a conferit crucea Serviciu­lui credincios cl. I d-lui M. Zam­­firescu fost prim-paginator al Monitorului Oficial. ♦ D. Vasile Stoicovici e «numit conferențiar permanent cu titlul provizoriu la catedra de cores­pondență și convorbire în limba franceză la Academia Comer­cială. ♦ D-niu C. Alimănișteanu, di­rectorul băncii Românești sucur­sala Constanța, Tănase Rizescu, comerciant de cereale și Pompei Ciupercescu, farmacist, au fost numiți membri în comisiunea o­­borului de cereale din comuna Constanța.­­♦ D. D. Dum­itrescu, comerciant de coloniale și băuturi spirtoase, a fost numit membru­­ în c emi­siunea oborului de cereale din Rașova (Constanța), în locul d-lui Alfred Freund, considerat demisionat.­­♦ SEMNE servite în 24 ore se pot obține prin comandă telefo­­nică. 36/78, la Depozitul M. A. GABAY, calea 13 Septembrie No. 161, (Fabricele Române Unite). ♦ D. Ioan Sachelarie, actual director cl. 111-a al poliției Tg.~ Jiu, a fost numit polițan­­ cl. II-a al acestui oraș, în locul vacant. D. Const. Sârfan a fost numit director clasa II-a al poliției Roman, în locul vacant. 4 Expoziția de mobile line a fabricei I. Brezai, Buc. carea Ra­­hovei 50, este zilnic, admirată de publicul select de mobile de artă. ♦ Pentru ocuparea unui post de ajutor contabil, plătit cu 300 lei lunar, și a două­ posturi de țiitor­ de registre plătite cu câ­te 120 lei. vacante la Casa de cre­dit a corpului telegrafo-poștal, se va ține concurs Vineri, 29 Noembrie c., orele 3 d. a. Postulanții vor depune actele de studii, de naștere și de arma­tă. ♦ D. Victor Markiovici, actu­al portărel, a fost numit subșef de birou cl. II-a în direcțiunea poliției și siguranței generale, în locul înființat din nou. ♦ I­. Leon Gh­ica a fost numit membru în comitetul de admi­nistrație al teatrului Național, ca reprezentant al ministerului de instrucțiune. ♦ D. V. Tabacu­, administra­tor financiar, a fost numit dele­gat, al ministerului de finanțe pentru județul Bacău, în comi­siunea de lichidarea bonurilor de rechiziție, în locul d-lui șef de secție Ion N­. Ganciu, demi­sionat. [4* Consiliul teh­nic superior a aprobat planul și decizia comu­nei Cerna-Vodă, relativ la în­gustarea unor străzi. ♦ D-ni. Gh. Motoc, actual im­piegat auxiliar cl. II-a și M. Brăcăcescu au fost numiți im­piegați cl. II-a, în serviciul exte­rior general al finanțelor, în to­iul d-l­or Gh. Constantnascu­, tre­cut în alta funcțiune, și Al. Radul­escu, demisiona­t. ♦ M. S. Regele a lucrat era înainte de amiazi cu d. Al. Mar­ghiloman, ministru de finanțe. ♦ Fabrica E­­LESSEL din Bu­curești, calea Plevnei No. 193/195 efectuează prompt comenzile de lemne de foc, cer și fag. ♦ Consiliul teh­nic superior a aprobat regulamentul pentru de­terminarea drumurilor și a ve­trei satului și alinierea clădiri­lor în 9 comune rurale din ju­dețul Argeș. S-au mai aprobat planurile tip pentru construcțiuni de case ță­rănești în toate județele din țară. ♦ Ministerul de finanțe, având în vedere că la noi în țară se introduc galbeni austriaci de aur lefț­i (de 4 ducaț­i) pe care-î cumpără țăranii pentru­ salbe și , cari în realitate, valorează mult­­ mai puțin de­cât se vând, sau o­­prit importul acestor monede. ♦ Consiliul teh­nic superior a aprobat proectul în valoare de 175 mii lei pentru construirea unei hale in Roman. ♦ In cerc intim s’a serbat a­­seară, în casa d-lui inginer Ro­senstein din str. Sci­itu-M­ăgu­­reanu 17 bis, logodna d-rei Fre­derica Stein cu domnul Gabriel Sanft, inspector al societatei de asigurare „Agricola“. ♦ D. René C. Alexandru, ac­tual impiegat auxiliar cl. II-a, a fost numit impiegat cl. II-a, în serviciul­ exterior general al finanțelor în locul d-lui C. Pon­nescu, trecut în altă funcțiune. ♦Azi este aniversarea nașterei A. S. Principelui Victor Wien, născut în 1877. ♦ D. G. Lascar, secretarul ge­neral al ministerului instrucție­ bei publice, care se află la Iași, va­ sosi Luni în Capitală. ♦ D. general Gheorea a inspec­tat cri pirotechnia armatei. ȘCOLARE L­a examenul de capacitate pentru învățământul secundar al fetelor, grupa și­ naturale cu i­­giena, geografie, chimie, și mi­neralogie, de la Universitatea din Iași, au reușit la oral urmă­toarele candidate: Bălăcescu Maria, Constantines­­cu Victoria, Gosula Margareta, Georgescu Consuela, Giormănea­­nu Aglaia, llagiescu Zoe, Heyt­­manek Elena, Manolescu Theo­dora, Nădejde Camelia, Negri E­­lena, Nițescu Goralia, Petrescu Elena și Ștefănescu Maria. ♦ D. Mateiu Fotino, profesor la liceul Sf. Sava din București, a fost numit inspector școlar pri­mar, în locul d -lui Gh. Georges­cu, institutor, care a fost reche­mat la catedra de la școala de băut- 18 din Capitală. MILITARE . Ministerul­­­ de război a luat măsuri ca solda și pensia ofi­țerilor pensionari cari au fost mobilizați să fie integral achi­tate. In acest scop ministerul a tri­mis un ordin circular corpuri­lor și serviciilor spre a pune în vedere acestor ofițeri dispozițiu­­nea luată. Achitarea va fi făcută prin serviciul contabilităței ministe­rului de război. Ofițerii pensionari cari au fost mobilizați vor înainta libre­tul lor de serviciu cu o petițiune în care vor arăta data când au fost chemați și data mobiliza­­rei, precum și corpul sau servi­ciul din care au făcut parte. JUDICIARE Curtea de apel, secția­ TI Iași, a condamnat în lipsă la 15 zile închisoare, pe Emil Sachela­rie, antreprenor, pentru denun­țare calomnioasă, contra d-lui Ioan Gavrilovici institutor în Dolhești (Suceava).­­ Eri au fost­ învitați parche­tului de Ilfov I. Dafinescu și I. Stoicescu, electriciani la Banca Națională, la cari s’au găsit câteva hârtii de bancă impri­mate pe hârtie de țigară. Din cercetările făcute de par­chet și după declarația chiar a Băncei, acese hârtii n’au nici o importanță și se întrebuințau pentru potriveli pe cil­indre. In urma­la acestor constatări, cei doi electriciani au fost puși în libertate, iar afacerea clasată. UNIVERSITARE ♦ D. C. Dissesci­, ministrul instrucțiunei publice, va depune pe biroul Corpurilor Legiuitoa­re un proiect de lege pentru înființarea unei catedre de cli­nică oftalmologiei la faculta­tea de medicină din Iași. ♦ D. profesor dr. I. Bruckner, care și-a inaugurat era cursul de istologie, la facultatea de me­dicină din București, îl va con­tinua in fiecare Marți,­­Joi și Sâmbătă între orele 4 și 5 d. a. ECONOMICE ♦ In viile de pe teritoriul co­munei Miclești (Popești) din ju­dețul Vaslui, constatându-se mai multe focare filoxerice, proprie­tarii viilor din acea comună sunt liberi a-și replanta viile cu vite americane. INTRUNIRI-CONFERINȚE ♦ Comitetul societate? ofițeri­lor veterani ..Virtutea, militară'"' de sub preșindenția d-lui general de divizie Gheorghe Anghelescu, a hotărât­,să fie ședințele ordi­nare. Lunea dela orele 9 și jum. până la 12 dim­., în loc de Vi­nerea, cum se țineau în trecut, aplicând cu strictețe dispoziții­le statutelor pentru cei ce vor lipsi dela ședințe. LUNI, 25 NOEMBRIE 1 913 Sgfiffli -2 Universul — IN PROVINCIE — PLANIC PRAHOVA Arestarea unui criminal. — Criminalul Grigore I. Oprescu, din com. Bughile, care la 28 Octombrie a. c. a înjunghiat pe femeia Nița Avram tot din a­­cea comună­—cu care fusese în judecată, și care dela acea dată dispăruse, a fost Vineri arestat într’o cârciumă din Slănic de către d.­ Stamate, șeful secției de jandarmi, care i-a înaintat parchetului. Serbare.— "Duminică, 24 cor., va fi în sala parcului comu­nal un frumos festival artistic, urmat de bal, organizat de Liga culturală din localitate pentru mărirea fondului acestei secți­uni HUSS Eftenirea traiului.—In urma intervenției d-lui primar, bruta­rii din localitate au oftenit pâi­nea cu 5 bani la kilo. Numire.— D-ra Ortansa Ma­­lahi a fost numită impiegată auxiliară la poșta din localitate, is. SULINA Scăpat de la înec. — Tânărul Mitică Gheorghiu, di­n nebăga­re de seamă a căzut în Dună­re. Fiind observat la timp, a fost salvat de d. Nico Marcopol. VASLUI Incendiu într’o biserică —• Joi după săvârșirea serviciului religios, în biserica din satul Bahnarî, com. Munteni de Jos, cu hramul „Nașterea Maicii Dom­nului“ s’a declarat Un incendiu. Observându-se eșindt fum, s’a dat alarma și descuindu-se bi­serica locul care a distrus mai multe odoare și lucruri biseri­cești, a fost stins de credincioși. Jandarmii fac cercetări cuve­nite asupra cauzelor acestui ih­i­ i­ndiu - MARELE CONGRES wwwww .4L SOCIETATE! ORTODOXE A FEMEILOR Iași, 23 Noembrie. (Prin fir telegrafic dela corespondentul nostru particula­r­ Astăzi Sâmbătă s’a deschis în Iași congresul general al Socie­tate! ortodoxe a femeilor româ­ne, la­­ care participă un mare număr de doamne din toate cla­sele sociale, care înțeleg dato­ria ce au către țară și neamul lor și marele rol ce-­ au de în­deplinit ca mamă, soție și mem­bră a societăței românești. Acesta e al treilea congres ce se ține, și toată lumea aprecia­ză cu nemărginită satisfacție progresele realizate de zisa so­cietate, în timpul scurt al exi­stenței­­ sale. Faptul că Iașii au fost aleși pentru ținerea celui de al trei­lea­ congres, produce în orașul nostru o unanimă mulțumire, căci se învederează din nou im­portanța culturală și națională a vechei capitale a Moldovei.­ Sosirea congresistelor și oaspeților încă de elî au început să so­sească, în vederea congresului, numeroși oaspeți din toate ță­rile locuite de români. Din București și diferite orașe ale țarei au sosit, multe doam­ne distinse, membre ale societă­ței ortodoxe, având în frunte comitetul central al societăței. Dintre congresistele sosite re­cunosc: Din București: Doamnele, Dis­­sescu, Zoe dr. Romniceanu, Es­meralda gen. Manu, Alexandri­na, Gr. Cantacuzino, Marie Glo­­goveanu, Predescu, Marie Dm­i­­trescu, Mircea, Ana Manói, Clo­­nariu, Ciocârlan, Davidescu, etc. etc., d-șoarele, Maria Arion, Pruncu­, Mircea, Elvira Panai­­tescu, etc­, etc. Delegațiuni din provincie au sosit: Din Dorohoi: 11 doamne în frunte cu d-na prezidentă Agla­ia Anghelichi; din Botoșani 3 doamne, cu d-na prezidentă: San Georges. Bârlad­: 19 doamne in frunte cu d-na prezidentă Elena Ia­­mandi. Călărași, 9 doamne, co d-șoa­­­ra Lucreția Băjenariu, etc. Au­ mai sosit, delegațiuni de doamne din Huși, Tg-Neamț, Piatra, Ploești, Vaslui, etc. etc. Doamnele congresiste poartă ca semn distinctiv „Crucea So­cie­taței Ortodoxe“. Au­ mai sosit numeroși oas­­areti, printre cari remarc pe d-niî S. Mehedinți, D. C. Butculescu decanul societăților de inițiați­vii­e privată, P. Gârbo­viiceami,­­Gh­eorghe Lascar și S. S. arhip­riSii i .Teofil Ploeșteanu (delega­­til­ minist cultelor), general Po­­povici (delegatul ministerului de război), I. Ghimbășeanu, etc. fete. Delegațiuni din țările vecine Din țările vecine locuite de români — Și în special din Ar­deal — au sosit, peste 80 delegați Această participare a fraților noștri dă congresului de azi un și mai accentuat caracter al li­nei mari sărbători a întregei culturi românești... Din mulțimea fraților de peste hotare,amurntați că sosesc, men­­tionez pp d-niî , protopop Decu­­lescu, protopop Orza, ambii membri în consistoriul din Si­­biul și delegați ai mitropolitului Menanu: prot Comănescu, pre­oții Dan, Nistor, comitetul doam­nelor române din Feldioara, în frunte cu d-na Nicu și Iustin Stoica, d-na Maximilian, d-na Veturia Triteanu, d-nii H. Pie­trescu, avoca­t Popovi­ci din $re­­ga, etc. A mai sosit din Bucovi­nă o delegație.­ ­ Primirea la gară Frații­­ de­­ peste hotare și cei­lalți oaspeți au fost primiți la gară cu un entuziasm indes­criptibil, și sunt obiectul celor mai calde manifestați­uni de dragoste din partea ieșenilor. Tineretul studențesc a eșit­ în întâmpinarea lor la gară cu muzica care a intonat „De­­șteaptă-te Române”. Participarea clerului Dar și clerul ortodox român atât înalții prelați cât și pr­e­­oții — iau o parte din cele mai active la reușita congresului care —trupa cum zice apelul so­­cietăței femeilor române — „e închinat culturei și educațiunei generațiunilor viitoare‘‘ Printre înalții prelați sosiți, menționez pe S. S. episcopii Teodosie din Roman și Nicodem din Huși. De altfel se știe că însuși I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei este președintele de onoare al societăței ortodoxe al femeilor române. Preoții și ceilalți oaspeți ve­niți în vederea congresului au fost primiți de către un comitet de preoți în frunte cu economul J. Țincoca protoereul județului Iași, precum­ și de un comitet de cetățeni în frunte cu cf. profesor I. Ursa­­ aaaaaaaab ZIUA ! Soleifiniteze«* de la­­ Mâtrop»îîe La ceasurile 10 jum. diminea­ța doamnele congresiste și oas­peții sosiți se află la Mitropolie, unde se oficiază un Te-Deum. Catedrala Sf. Mitropolii es­te arhi-plină fiind de față cetățenii I­ași­lor, reprezentan­ți­i au­tor­i­ta­ților, delegații societăților­ cul­turale cu steagurile respective, etc., etc. Corul mitropolitan execută imnuri religioase cari atrag ad­mirația unanimă. Terminându-se serviciul di­vin, I. P. S. S. mitropolitul Mol­dovei pronunță o frumoasă cu­vântare de bună-venire oaspe­ților. Această cuvântare a im­presionat în modul cel mai plă­cut pe­ toată lumea.. Deselsisfere© c®rs®jresG3» iul Congresul se deschide la orele 3 p. m. Sala Teatrului Național unde au loc desbaterile are un aspect strălucitor. Tot ce e di­stins, cult și simte românește, este de fată. Lojile sunt înțesate cu oaspeții sosiți de pretutin­deni. Numărul preoților pre­zenți este covârșitor. Prezidează­­. P. S. S- Mitro­politul Moldovei. Cuvântarea I. P. S. S. Mitropolitului Pimeni In atențiunea generală, I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei ro­stește o inimoasă cuvântare, insistând asupra importanței congresului de față., salută, pe congresiștî și arată că aceștia, prin venirea lor aci, și-au înde­plinit o datorie sfântă către cul­tura neamului. Mai departe I.­P. 8. S. își ex­primă regretul că din motive de sănătate n’au putut asista la congres d-na Anastasia Filipes­­cu, prezidentă comitetului cen­tral, și nici principesa Olga Sturdza, fiind reținută la Diei­­­pe. Înaltul prelat arată marele rol pentru educația națională pe care-l are societatea ortodoxă a femeilor române, și dorind suc­ces lucrărilor congresului, adu­ce tuturora înalta­ binecuvân­tare.* D. profesor Ion Ursu dă citire la numeroase telegrame so­site din toate unghiurile țărci și de peste graniță, printre cari una a mi­tr­o­pol­itu­l­u­i M­e­ți­an­u. Cuvântarea d-la­ prof. Simion Mehedinți Vorbește apoi d. Simion Mehe­dinți despre renașterea Româ­niei, demonstrând că mișcarea inaugurată de doamnele româ­ne, este o parte din mișcarea generală a culturei contimpo­rane. D-sa spune că fiecare epocă este întruparea unei idei fun­damentale. Citează exemple din mai multe secole și ajunge la­ în­cheierea că ideia principală, a vieței contimporane este diferen­­țiarea națiunilor. Exemplifică mai departe această ideie ară­tând că ș­i poporul român este în plină renaștere, din punctul de vedere cultural și artistic. Ultimele­­ evenimente din țara noastră dovedesc de asemenea că­ poporul nostru este in plină re­naștere. .Se citesc apoi de către doam­ne: rapoartele referitoare la activitatea sec. ort. nat. a femei­lor române. Activitatea societății Comitetul a ținut să releve im­portanța societăței și uimitoa­rele progrese făcute într-un in­terval de 3 ani de la înființa­rea ei. Rapoartele în această privin­ță au fost citite de d-nele Zoe Gr. Râmniceanu, Esmeralda gen. Mânu și Alexandrina Gr. Cantacuzino. După­ cum se spune în aceste rapoarte, activitatea societă­ței se desfășoară prin diferi­te instituțiuni, ca: grădini de copii, biblioteci populare, confe­rințe, etc. Ea are de scop : educația nați­onală a micilor vlăstare, ușura­rea părinților săraci împovă­rați de guri multe; alinarea su­ferințelor acelor ce au avut ne­norocirea să-și piardă­­ susțină­torii , iar cum a fost anul acesta cu mobilizarea din țară, când mulți au rămas pe câmpiile Bul­gariei, societatea ortodoxă vine și-și revarsă binefacerile prin împărțirea unei sume de­ 10.000 lei, văduvelor acelora cari și-au­ făcut datoria față de patrie. Luând în parte­­ diferite ra­muri de activitate ale societăței, vedem că a intentat și­ intreți­ne 10 grădini de copii, în dife­rite orașe din țară. O constatare îmbucurătoare es­te aceea că grădinile de copii au intrat cu totul în dragostea populat­iunei ,si deci vor fi și mai mult frecventate. Bibliotecile populare:. — So­cietatea înființase până acum un an, 18, iar anul acesta numă­rul lor s-a mărit cu 4 și anume : una la bat. VI vânători ; una la Arsenalul armatei; una la Sa­natoriul de tuberculoși și una la spitalul Colțea, secția chirur­gicală. Toate aceste biblioteci au fost frecventate de foarte mulți a­­dulți și adulțe și din rapoartele adresate societății de persoane­le însărcinate cu supravegherea bibliotecilor, reese dorința de a se trimite cât mai multe cărți spre cercetare. Societatea ortodoxă a îmbrăți­șat­ un câmp și mai mare de ac­tivitate culturală și națională , acel al conferințelor ținute în diferite localități și la care au­ contribuit mai ales membrii cle­rului, profesorii și presa. Astfel de conferințe s’au ținut mai cu seamă în ateliere și în­chisori, dând rezultate dintre cele mai frumoase. După ce arată și situația fi­nanciară­ a societății, raportul termină astfel : „Dacă societatea noastră a fă­cut așa de mari progrese, ele se datoresc în mare parte și patrio­ti­smul­ui și bunăvoinței cu care toată presa în genere a îmbră­țișat și a susținut lucrarea noa­stră”. După citirea rapoartelor, vor­bește­­ protopopul Andrei Ghidiu din Ardeal, ca delegat al episco­pului de Caransebeș, arătând măreția mișcărei întreprinse de femeile române. Raportul cenzorilor Se citește apoi raportul comi­siunea cenzorilor, care laudă ac­tivitatea societăței femeilor or­todoxe. Congresul realege apoi pe d-nii Alexandru Florescu, Const. Băicoianu și doamna Au­relia Gabulea în com­itetul­­ cen­zorilor. Diferite propuneri .Apoi se trece la continuarea lucrărilor. Se discută programul activităței viitoare a societăței. Numeroase doamne congresiste fac propuneri, toate având sco­pul să asigure bunul mers și suc­cesul societatei. D. profesor A. C. Cuza a anun­țat că va ține «o cuvântare, fă­când de asemeni propuneri in legătură cu activitatea viitoare a societăței femeilor române. înainte de a se închide con­gresul, mitropolitul Moldovei ci­tește o telegramă de omagiu că­­­tre­­ Suveran și familia Princia­ră. Se mai expediază telegrame către Mitropolitul Mețianu, Mi­tropolitul Kanon, Principesei Sturdza, Episcopului Cristea din Caransebeș, d-nei Anastasia Fi­­lipescu, etc. La orele 7 dezbaterile congre­sului s’au încheiat: I. P. S. S. Miiropoliial Pimaa Iu piața Unire» Oaspeții ajunși în piața Unire! au jucat „Hora Unirea", după care s’au ținut următoarele cu­vântări : Studentul Cădere, din partea studențimei, urează congresiști­­lor „bun venit”. Prin dese con­grese zice : dânsul — se va putea: cu­ vremea să înfăptuim unirea tuturor , țărilor române. Răspunde protopopul Decui­es­­cu din Alba Iulia, mulțumind pentru dragostea cu care au­ fost primiți congresiști­. Zice că priin dragostea de neam, de țară și de limbă, ne vom ajunge ținta dorită de a­­tâta timp. Mai vorbește părintele Geor­gescu, din București, care spu­ne ca congresele societăței orto­doxe vor contribui, la iubirea de biserică, care în urP­mul timp dec­ăt*"*E­xecutate­­ de­­ corul mitropolitan. 2) Ideia Națională, conferință de cl. A. D. Xenopol - 3) Solo vocal do d-na V. Tri­teanu acompaniată la piano di? d. E. Mezetti. 4) Uvertura din opera Cume­trele vesele de­ Nicolai, executat de orchestra conservatorului; 5) Carmen saeculare, poem a­legorie de St. O. Iosif și D. An­ghel jucat de­­ d-na Natalia Profir (Doina) d. I. Profir (Danubiu) și artiștii Teatrului Național; 6) La arme cor mixt, muzica d­e Ed. Candela și Cântecul do­robanților- cor­­ mixt, «muzica d­e d. D. Dimitriu, executate de co­rul mitropolitan . 7) Solo vocal de d-na. V. Tri­teanu acompaniată la piano d­e d. E. Mezetti. 8) Samson și Dalila de Saint Saens executat de orchestra con­­servato­rului. 9) "Deșteptarea României. Șap­te tablouri vii, executate de ar­tistele Teatrulu Național, M. Miereant. ”1« >î­ 0 GLUMA PE ZI Un soldat primea într’una, ,la cazarmă, scrisori neflancate, pe care, după ce le privea, refuza să le primească. Apucat de scurt, făcu unui camarad mărtu­risirea următoare: N’am parale să plătesc tim­brele, dar mi-e dor să am știre de ai d’acasă. Astfel mama scrie pe plic : ,.domnului soldat”, ta­­tă-meu íscní pune numele „Neacșu Sărăcită“, soră-mea însemnează n­rul regimentului și frate-meu scrie jo­s localitatea. Aruncân­­du-mi ochii pe scrisoare, când mi s’­aduce, știu numaidecât că sunt toți bine, sănătoși, și mi-a­­junge. Festivalul de la Teatru Conferința d-ln­ prof. A. D. Xenopol despre „Ideea națională ” La festival, d. A. D. Xenopol, ține o conferință prin care a­­rată că ideia națională pre­supune un ideal național, care nu­­ este altul de­cât acela ca vi­itorul să înjghebe un stat in care granițele lui să cadă împreună cu acele ale naționalitatei ro­mânești. Din acest ideal — zice ilus­trul conferențiar —­ sa realizat până acum inimaîn o parte, pe care am rupt-o printr’o îndrăz­neală ne­mai pomenită din des­fășurarea evenimentelor: unirea Moldovei cu Muntenia. D. Xenopol arată aici lăutele duse contra Austriei și a Tur­ciei, precum și fericiteler întâm­plări, cari au ajutat românilor la înfăptuirea visului lor. «Cu aceasta s’a îndeplinit insă numai o parte a programul «aî, și mai rămâne de adunat sub cutele steagului tricolor și cei­lalți români subjugați acuma de puterile vecine. Deocamdată, — zice d. Xenopol — acei de peste munți, cari sunt cei mai amenin­țați și cei cari suferă mai greu­­­ din cauza desvoltărei conștințeî­n lor. Piedica de învins este Aus­­tro-Ungaria. Mai ales partea ungurească a monarhiei are cel mai mre interes a se opune la orice înaintare a ideiei naționale românești,­­ căci pierderea Transilvaniei ar echivala cu­ ni­micirea Ungariei. Aici, distinsul profesor, intră sa­­ desvoltări amănunțite asupra relațiilor dintre Unguri și Ro­mânii de peste munți. Dl­ sa în­cheie aceste considerații cu gân­direa că ungurii se încearcă în zadar de a opri avântul popoa­relor sugrumate până acuma de ei, căci ei sunt puțini la nu­măr, și o minoritate nu poate stăpâni­­ la nesfârșite o majori­tate. O piramidă nu poate sta­ în echilibru pe creștetul ei, ci se răstoarnă fără voie pe bază. Pe combinații politice­­— continuă marele istoric — nu se' Înteme­iază organismele statelor, ci nu­mai pe granitul unitatei etnice, Ungaria, este menită să dis­pară, România întreaga să în­vie'". Cu acest festival, «și cu confe­rința ținută de savantul nostru istoric d. A. D. Xenopol, s’a în­cheiat, prima zi de congres or­­servări organizate de societatea­ganizată de societatea ortodoxă a femeilor române. In momentul când telefolteg a­­­ceste ultime știri, — ciele 8 jun. seara — oaspeții noștri se în­dreaptă în trăsuri și în automo­bile, spre teatrul național, unde s’a organizat un măreț festival în onoarea doamnelor congresis­te și a oaspeților. Teatrul Național înnoată într’o mare ele lumină. Din programa festivitate­ menționez : 1) a) Imnul regal, b) Acum slo­­bozește, concert, muzica de * e­ -•|-­­•|< -i-Renta împărătesei Etipina Din Bruxelles se anunță: Prin­­­cipele și principesa Victor Na­poleon, născută Clementina a Belgiei, cari au petrecut vreo două săptămâni lângă împără­teasa Eugenia a Franței, la ca­stelul ei Farnborough din Anglia, s’au reîntors de acolo și asigură că starea sănătăței văduvei îm­păratului Napoleon III s-a resta­bilit,­­pe deplin, împărăteasa e mult ocupată, în așteptarea unui moștenitor bărbăt­esc al nume­lui napoleonic, care, dat fiind starea interesantă a principesei Napoleon, se esperă că se va na­ște prin luna ianuarie. Bătrâna împărăteasă așteaptă cu nerăb­dare acest eveniment fericit: , «Cu prilejul boalel­or recente, a ajuns la cunoștința publicului­­ 0 poveste ■ ele asigurare, care a­­rată cât de escelent s’a pri«ce e«pot întotdeauna împărăteasa, să-și reguleze afacerile ei financiare. Acum vreo douăzeci de ani și­mai bine ea a contractat cu mai multe societăți de asigurare en­gleze, franceze și belgiene o asi­gurare p­e viață,­­după care, în­ schimbul unei­ sume de mai mul­te milioane plătite­­ odată pentru, totdeauna, să i se plătească o rentă anuală. Această rentă a început cu­ suma d­e 323.000 de franci și în anul 1912 a ajuns l­a suma de 1.867.000 franci. Renta pe anul 1913, în cazul când împărăteasa va împlini vârsta de 88 ani (la 5 Mai 1914) va fi de peste 2 mili­oane. Deoarece cheltuielile anua­le ale bătrânei văduve, sunt măr­ginite, ea numai din economiile rentei adună o mare avere, care după cum se știe este destinată pentru principele Victor Napo­leon, pretendent la tronul Fran­ței. | _ •— -------* >­• *—------------­­ Un fapt nou se petrece în sfe­rele carității din Franța. Cinci­­­zeci și două de municipalitățî cer, de șase luni, și întreabă me­reu care sunt, mijloacele pentru rechemarea călugărițelor gonite, pentru reinstalarea lor legală, ca supraveghetoare a spitalelor și a zilelor de infirmi. Școlile de infirmiere înființate de republicani nu dau rezulta­te bune. Două din ele chiar s’au închis, di­n cauză că nu se mai prezintă eleve care să le urme­ze cursurile. treratiri de eatig­are a ewello­r Focșani, 22 Nopsafen­e. Vineri a sosit în localitate d. Wolf Netter, vicepreședintele so­­cietăței de colonizare „Ica". D-sa a vizitat templul, școalele și localul comunitației, promi­țând că va propune «societățe», ce o reprezintă, a spori subven­țiile pentru școli. Din informațiunile ce avem, d. Netter va vizita mai multe ora­șe din țară, căutând să­ îndemne populația evreiască să se pregă­tească pentru o apropiată emi­grare în Palestina­ :——-------—---------v T, a— Incean­ iin Săveni Săveni, 23 Noembrie. In interiorul magazinului de sticlărie Burum Kolm a izbuc­nit aseară, la orele 10, un incen­diu. Focul fiind observat de tre­cători, i s’a dat alarma. Spăr­gând ușa, au scos tejgheaua care era aprinsă. Rafturile a­­prinse au fost stinse, iar marfa risipită și­­ distrusă. Pagubele sunt de vreo 1500 lei. Autoritățile anchetează: ——---------­- -i- -1|--------------■ * D-niî abonat! cari cer schimbări de adresă, sunt ru­gați cu insistență să fii nevoiașei a trimite administrației, odată cu cererea d-lor și eticheta pa care este imprimată adresa cu cars primeau ziarul până atunci, spre a se putea da curs repede cererilor și a nu se întârzia cu trimiterea ziarului la noua

Next