Universul, iulie 1914 (Anul 32, nr. 178-208)
1914-07-22 / nr. 199
Ir. ERASSIE STELlAR Vechi» mieilicel Eforiei Spitalelor Civile SPECIALIST la JINALELE SIFILITICE și INTERNA Consult, de la *10-12 și 5-7 22, Str. Bibescu-Vodă. Telei.25 70 Dr. LEONE FRIEDMANN Membru al Soc. de Dermatologie ai Siflliorati din Paris, VINDECA FIADISAL BOALELE DE Fele, Par, sifilis șî venerice îndreptarea nasurilor diformate. J Kîlmâne vara in Capitală 1 STB And GSJWPimma IM ^îrÎTea Pr*n Valter Mărăcineanu CONb. 8— 1»., 0—6. Telet. fil/82 to* mmSR A.itl.HBAU Hatifrstii iilfia; Ír. al. Ionescu Specializat la Paris cu Boii GESIT0 UHINARE Sti. Romană 87. — Tel. 56790 Consult. 5—7 Raisans Mara in Capitală . 789 Doctor Konach I Chirurg la Spitalul Brâncovenesc Faceri, boale de iernat, operații Consultațiini 1-3, 8-9 p. m. STRADA PITAR-MOȘ, S3 Rămâne vara în Capitală Dr. MErlANU Docent la Facultatea de medicină Specialist pentru Boale și Operațiuni de Has, Cât și Urechi Consultațiuni la 3—6 p. m. Calea Griviței 11, Telefon 33/74, v. 813 . Pentru bolnavi Clinica si Maria Str. Lipscani 20.—Telefon 40121 Consultatiuni și tratamente cu medici specialiști din București. Operațiuni. Injecțiuni 808 cu NEOSAL VARSAN, gelul pentru sifilis. Analiza sân- 812 PROFESOR Nr. 1. lietriade Șeful secției dermatologice Spitalul Sf. Spiridon (Iași) HOTELUL MARE CALIMANESTI 075 r s. uimi de la Facultatea din Paris Str. Italiană Va — CsasHîS. 3 — 5 pm — 663 w mmmm Medic comunal al Capitalei fos Asistent al Clinicei Dermato-sin itice s-a stabilit pe timpul sezonului la Băile Govora, Palace-Hotel Consultațwnt dela 4-6 p. m. r . € 48 ^ DOCVORUfc Alfred de Spinelli S‘8 stabilit in long VIII Aliserstrasse 41 Consultat'hun 2—1 , Telefon No. 518 7. € 19 SOALELI BONEȘTI empatiive.») VI li D'I.G A B Ä B l C A h D-mi L Reitscnmlt Specialist din Paris Strada Sfinților ti?, Etaj l-iu Consult 8-12,2-7 442 Listsr Skwiewski ■A specialist pentru boaie de Femei, Faceri și Operațiuni - Strada Corăbiei No. 11 -Consuli 1—3 p. «îi. 92 Soc. Govora*Călimănești MierlOSORâ Laborator de analize medicale Autorizat de Serviciul Sanitar , (lângă Hotel No. 1) Direcțiunea: it. f. Sărâtoara Fost șef de lucrări la Facultatea de medicină din București, 4S8 IMX BRATIA 788 !.2. " MARTIN UK» MMI Statele europene continuă mobilizările Menifestațiile din Petersburg — Un comunicat oficial — Petersburg, 19. — S'a publicat următorul comunicat oficial: Manifestațiile continue, la care participă mulțimi din ce in ce mai numeroase cari au loc chiar noaptea, silesc pe guvern, care împărtășește cu totul acest avânt patriotic, să facă un nou apel populațiunei ca să păstreze liniștea și să evite manifestațiuni cari nu pot decât să complice situația actuală. (A. ti.) MASUfel SIMPTOMATICE IN Constantinopol 19. — Monitorul Oficial al marinei a publicat un ordin al ministrului Djemal Pasa, care reproșează ofițerilor de marină limbuția lor și prescrie, sub amenințarea rachetei, secretul desăvârșit despre forțele, pregătirile și mișcările marinei de războiu. (A- B. ). SITUAȚIA FINANCIARA A ANGLIEI Berlin, 19. — Londra, (oficial). Ieri, primul ministru și ministrul de finanțe a fi conferit cu reprezentanții Bncei Angliei și celorlalte bănci principale despre situația financiară. Se zice că s’a privit situația momentană ea nejustificând încă vre-o măsură spre a complecta valorile legale, dar că tezaurul pregătește demersuri spre a putea face numai decât cele de trebuință în caz de evenimente, cari ar cere intervenția guvernului. (A. R)MORATORIUL IN AUSTROUNGARIA Viena, 19. — Comitetul bursei a hotărit că plățile stabilite la 5/8, 12/8, 19/8, 26/8 vor fi amânate până la 3/9. DISCURSUL LUI MALINOFF IN CAMERA BULGARA Sofia. 19.— In cursul desbaterilor bugetului ministerului de externe, deputatul Malinoff a ținut un discurs mișcător, spunând că în timpul grelelor încercări de astăzi guvernul trebue să evite a comite vreo greșeală și să se consulte cu șefii tuturor partidelor politice. Dacă Bulgaria nu are față de nimeni angajamente, patria nu trebue sacrificată pe nici un altar străin. „Nu vom complota contra slavismului, a continuat oratorul dar nici nu-i vom servi ca unealtă. Să dea Dumnezeu ca să decurgă totul în mod fericit pentru Bulgaria, a cărei stea nu a apus. Orice ar întreprinde guvernul, sunt convins că va lucra ca complicațiunile externe să se termine cu câștig pentru Bulgaria. La observația oratorului, că regretă, că tocmai acum Bulgaria nu are ministru la Viena, ministrul președinte Radoslavoîi a declarat, că a și luat o hotărîre și că în scurt timp ministrul va fi numit. R. PENTRU ORGANIZAREA AJUTOARELOR SANITARE IN RUSIA Moscova. 19. — Consiliul municipal a votat un milion ruble pentru organizarea ajutoarelor sanitare pentru armata și flota rusă și Puterilor amice. (A. t.) RECTIFICAREA UNEI DECLARAȚII A MINISTRULUI DE FINANȚE RUS Petersburg, 19. ■ Biroul informațiunilor este autorizat, să declare că știrea publicată de ziarul ..Petersburgki Courier“ din 31 iulie șt. după care ministrul finanțelor, primind pe directorii de bancă, Ie-a zis că in cursul ședinței extraordinare a consiliului de miniștri ținut la Peterhof s'ar fi făcut o comunicare sosită direct din Viena, anunțând consimțământul guvernului austro-ungar de a supune conflictul autro-sârb la o conferință a ambasadorilor mărilor Puteri, nu este exactă. Ministrul a spus numai că sunt speranțe pacifice, de vreme ca tratativele diplomatice între marile Puteri continuă încă. (A. IX). TURCIA BLOCARSA lămiariror muntenegrene YACHTUL, REGELUI MUNTENEGRULUII EL REFUGIAZĂ IN APELE GRECEȘTI Atena. 19.—Eri noapte a sosit la Corfu, pe neașteptate, yachtul regelui Montenegrului. Comandanții său a declarat că se duce la Aritivariț dar la o mică distanță de acest port, s’au zărit vapoarele Austriace care începeau blocusul țărmurilor montesegrene. Yachtul și-a schimbat numaidecât direcția spre apele grecești mergând cu toată forța, urmărit, dar fără succes de torpiloarele austriace. Yachtul s’a refugiat cu apele grecești. (A. R.) — Mișcării revoluționare la Paris — Antecedentele situațiunei Berlin. 19. (tirittaiWIi Bisthoffealwh publicat de Norddeutsche AÎÎcsemeîm? — Im. ImmiaA primit 8 ® 29 * isise o telegramă a fa* risiiaî rftigâmdusl teia in* tilletița ttă dea ajestaFraisău ân acest ursa* mecît atât de grav» fa* pe 8 roagă pe împărat să facă tot pessieiSasl pentru a putea îmipesSeca pe aliatul său să meargă prea departe, pentru a se piste« împedeca nenorocirea sírin* răsboiuessropefâti, împăratul a răspuns ia aceiași seară prifis» de telegramă, zicând că asumă cu plăcere sarcina de mediator conform apeluluî la prietenia șî sprijinul făcut. In congest s’a întreprins imediat o acțiune diplomatică La Siesta. In westa ee această acțiastine era în curs, a sosit știrea oficială că Rusia moscîrisează contra Austro*Ungariei* A* tunei împăratul a atras atenția țarului, prin* tr’o altă telegramă, că prim ofid Siílis arfia rusă c ©«stra Austro-Ungariei rolul de mediator asumat în urma rugării antestarului & compromis dacă nu chiar imposibil. Cu toate acestea acțiunea întreprinsă la Viesna a fost continuată. Irsă acelaș timp propuneri engleze în acelaș sens au fost călduros sprijinite de guvernul german. O hutărâre asupra acestor propuneri de mediatiune trebuia luafa aslaziei analiste de Luarea Suptărâre, guvernul german a primit știrea oficială zicând că s5a dat ordinul de mobilizare pentru totalitatea armatei și flotei rusești. Atunci împăratul a adresat țarului o uitinsă telegramă, arătând că a silit să ia măsuri."A fost cu Silințele sale pentru menținerea păcei generale până la extrema limîtă cu putință și deci nu dânsul va duce răspunderea pentru nenorocirea care amenisară Ss-Hreseni. La sfârșit telegrama împăratului Wilhelm spunea s pacea europeană ar mai putea fi salvgardata dacă Rusia ar înceta să ssne sfimte Germania și Austro-Ungaria, dar pe când guvernul german, în urma cererea Rusiei își asuîisia rolul de intermediar, Rusia mobiliza toate forțele sale militare, amenințând astfel siguranța Germaniei care, până la acel ceas, nu luase încă nici o măsură extraordinară militară. Momentul a sosit desi de a se apela la armata germană și ascesi *n ©ment Bs’a fost pronedit de Germania ci s’a făcut împotriva voinței ei, dovedită prin fapte. (AFL) • TRGIA NU INTERVINE IN CONFLICTUL AUSTRO-SÂRB Atena. 19.— Intr'o conversație avută cu d. Streit, ministrul Turciei a declarat că azi Turcia nu mai are nici un interes să intervină in conflictul austro-scrib. Această declarație e privită ca personală, iar nu că oficială. (A. ti.) Și Italia va mobiliza Roma, 19. In (•eteurile H ce Se observă scâ lla ca toate sferturile Italiei întH, păstrarea Pftcei vor rămâne zadarnice, si va trebui să se recurgă la armei in acea zi interesele Italiei vor fi legate de interesele Germanici îiret Miill üitebesere (lehnanie) sunt legate cu ale Austro-Unga, Helstalhi va trebui să smobilizeze și pentru a arăta Rusiei Că id ceasul imul războinică nu va rămâne simplă spectatoare- Gestul Războinic al Italiei ar putea să fiducă o schimbare în atitudinea Rusiei, ceea ce va fi în interesul păcei. Ziarul „Resto del Carlino“ observă ca Rusia care astăzi se proclamă gata să ducă ceasttâliiare luptă a sa; mal ori declara că și poate să ridice chestia strâmtorilor, că trebue să sufere nesuccesul misiune! lul von Sanders la Constantinopol din cauza «pregătirei sale militare, și »sigura că ar fi gata cu totul un anul 1917. Cum s’a întâmplat această transformare complectă? Ist orice caz, dacă âzboiul între Rusia și Austria va izbucni, nu va fi cu putință să se mai vorbească de chestia balcanică fără intervenția guvernului din Roma. Italia va face tot posibilul a înlătura un CO conflict care ar tulbura echilibrul european, dar în ziua în care un astfel de conflict se va isca, Italia va ști să facă astfel ca interesele sale să fie pe deplin ocrotite-Ziarul „Martino“ scrie cât atât, chestia muntelui Loncert cât și «cea a coastelor albaneze vor trebui să fie respectate de actualul conflict. L’Halle zice: Republicanii și socialiștii ar voi să impue guvernului italian violarea pactelor sale internaționale. Aceasta ar însemna să renegăm tratatul Triplei Alianțe. Dimpotrivă guvernul italian a declarat formal guvernului austro-ungar că el va fi credincios pactelor aliate, fel. Această declarație e singura demnă de Statul italian. Ziarul „Vita“ scrie: Nici o Putere, oricare ar fi ea, nu va putea schimba Status quo în folosul său. Și când facem această afirmație, nu ne gândim nici de cum la vreo compensație. Nici o compensație nu va putea să ne despăgubească de aceea ce vom pierde când va dispare actualul echilibru balcanic și european. Astfel Italia va fi cu Austro-Ungaria până ce aceasta își va valora un dreptastic, dar nu va mai putea fi cu Beilplatz-ul dacă acesta țintește să realizeze pe căi prezișe programul său oriental spulberat de evenimentele din 1912—13. (A. T. I.) i ' Alte amănunte asupra războiului — Dela trimisul nostru special din T.Severin — T.Severin, 19 iulie. VERSIUNILE ASUPRA BOMBARDAREI BELGRADULUI Consulatul austro-ungar din T.Severin a primit astăzi o telegrama din Viena ca să desmintă categoric știrile despre bombardarea Belgradului. Din sursă austriacă se spune că nu s'a dat nici o luptă, nieftiri. Sârbii voiau să înceapă focul dar flota austriacă a tras în pulberăria Belgradului și astfel a împiedecat distrugerea podului pe Sava. Din cartierul sârb se comunică voevodului Putnik că până acum nu a fost decât o simplă lupta de avantposturi mai sus de Belgrad. Austriacii au încercat să treacă podul de vase, dar artileria sârbă a distrus podul. Ridicări de scont . .«Wilrw.. Zurich, 19.— Banca națională a Elveției a ridicat scontul la 3 jumătate la sută.* Berlin, 19.— Banca Germaniei a ridicat scontul la 6 la sută. Copenhaga, 19. — Banca națională a ridicat scontul la 6 la sută. * Bruxelles. 19. — Banca națională a ridicat scontul la 6 la suti• Londra, 18 Iulie. — Banca Angliei a ridicat scontul la 8 la sută. (Această depeșă a fost Întârziată)* 4 Londra, 19. — Bănca Angliei a ridicat scontul la 10 la sută. • Amsterdam, 19. — Banca Țărilor de Jos a ridicat scomptul de la 4 jum. la 6 la sută. Două vapoare sârbești capturate de austriac i,ș.19. — După rapoartele primiții aci . din Pojdrevaț, austriacii au reținut vapoarele sârbești „Serbia" și „Crai«a“ înecând vaporul „Macera". Știrile lansate de presa străină, mai ales de presa austriacă și germana despre pretinsele lupte dezastroase pe granița Bosniei, sunt absolut false; de asemenea e falsă știrea și toate amănuntele fanteziste despre ocuparea orașului Belgrad de către austriaci. Toți străinii și diplomații sunt in comunicațiuni telefonice cu Belgrad care, insă, cu toate afirmațiunile presei străine, a fost bombardat de mai multe ori, ziua și noaptea, cu toate că e un oraș deschis. (A. R-). Dezorientare im Sola Sofia. 19. — Act domnește complectă desorientare în ce privește evenimentele din străinătate. După mobilizarea Rusiei se așteaptă, cuvântul decisiv al Germaniei. Diplomații de act sunt de părere că Rusia nu vrea război și scopul măsurilor luate de ea este a exercita o presiune asupra Monarhiei, ca aceasta să nu meargă prea departe în acțiunea ei față de Serbia nimicind-o, ci să se mărginească la o expediție de pedepsire. Un înalt diplomat de aci a declarat, că Puterile fac sforțări pentru localizarea războiului și că tripla Înțelegere se va amesteca cu greu, dacă Monarhia se va mulțumi cu Sandjakul și autonomia Macedoniei. Se crede că Germania a întrebat deocamdată pe Rusia ce rost are mobilizarea și că, dacă mobilizarea rusească poate fi considerată ca un bluf, o eventuală mobilizare a Germaniei ar însemna semnalul unui război european, pe când Franța și Anglia nu doresc încă războiul, tn ce privește localizarea războiului, se așteaptă aci, cu încordare știri asupra desfășurărei evenimentelor. Bulgaria va rămâne neutră cât timp războiul va rămâne localizat, de mobilizare sau măsuri pentru rechiziționare a armatei bulgare nici vorbă nu este. R APELUL PRESEI GERMANE Berlin, 19. — Presa întreagă face un apel poporului spre a arbstra cu unanimitate și fermitate patria amenințată. „Lokalanzeiger“ declară că guvernul rus a luat de câteva zile măsuri militare și în contra Germaniei, pe când ambasadorul german la Petersburg, împreună cu ceilalți diplomați, făceau încă odată încercări de o Înțelegere pașnică pe lângă guvernul rus. E nu numai o călcare a drepturilor ginților, dar și o provocare directă îndreptată în contra Germaniei. Rusia vrea războiul să poarte ca responsabilitatea ulterioară a acestui război,Kiprmanin e gata. „Deutsche Tageszeitung“ scrie: „Sburdăluiela rusească și ura ei neîmpăcată ne impune datoria unui război și teribil fiindcă a nesocotit silințele pașnice ale împăratului. Toți cetățenii să facă un zid de fier în contra dușmanului amenințător. (A. R.) DECLARAȚIA LORDULUI ASQUITH IN CAMERA COMUNELOR Londra, 19— In Camera Comunelor, d. Asquith a declarat : In acest moment am aflat din Berlin, nu din Petersburg, că Rusia a decretat mobilizarea generală a forțelor sale de mare și de uscat. După informațiunile noastre, acest fapt nu insemnea*ost că Germania va mobiliza filmat decât. Totuși, ar fi bine să nu se răspundă la nici o interpelare înainte de Luni. (A. ti.) Mobilizarea generală VI elveția Berna. 19. — Consiliul federal elvețian a hotărât mobilizarea generală și imediată a armatei elvețiene A lrmatei I generală :a fost convocată pentru 10 August, spre a lua hotăririle în scop de a salvgarda independența și neutralitatea țarei, să aleagă un general și să hotărască emiterea biletelor de cinci franci. (A. R.). DANEMARCA RAMANE NEUTRALA Copenhaga, 19. — Ministrul de externe a declarat că guvernul Danemarcei a hotârit să păstreze o neutralitate absolută in timpul războiului austro-sârb. (4 H.). Japonia și evenimentele din Europa Viena. 19. — Se află din Tokio că ziarul :.A'i și-i>fi scrie .* Japonia trebue să se folosească în orice caz de dificultățile eventuale ale Rusiei spre a regula chestia Manciuriei și a Mongoliei. (A. R.) Risariliiji Franța Pari*. 19. — Agenția Havas află eăi în consiliul ținut la Ehisen, s’a examinat afacerile externe. Guvernul francez, așteptând sfârșitul negocierilor, mai continuă să ia toate măsurile trebuincioase spre a asigura protecțiunea granițelor (A. R.). PRELUNGIREA SCADENȚEI POLIȚELOR IN FRANȚA Roma. 19. — In consiliul de miniștri care s’a ținut din noapte s'a hotărât să se prelungească scadența polițelor până la SÚ August. Exportul făinoaselor și uleioaselor a fost oprit și s'a desființat orice taxe pe importul acelor produse. (A. T. Paris, 19.— Consiliul de miniștri va studia mâine chestia prorogării scadențelor. IA- ti.)COMUNICAȚIUNEA INTRE GERMANIA SI FRANȚA ÎNTRERUPTA Romai 19. — Se află că s'ar fi întrerupt orice comunicațiune pe drumul de fier între Franța și Germania. Lipsește confirmarea. (A. T. I.) v Deschiderea Scupștinei Ni.1. 19. — Principele Regent Alexandru a deschis Siupștina printr'un mesaj in care a amintit că, spre a înlătura, răsboiul, Serbia a făcut tot ce-i putea permite demnitatea și onoarea Țării și a guvernului. După discuție, alegerile legislatine au fost amânate. Mesajul relevă că puternica slujie și nobilul său Suveran țarul Nicolae, cu un mare interes și o adâncă simpatie au urmărit conflictul actual. Țarul în generoasa sa grijă pentru viitorul Serbiei a dat asigurări particulare că orice ar fi, va îngriji pe soarta Serbiei. Mesajul se termină prin aceste cuvinte: Mi-e foarte plăcut să afirm că nobila noastră cauză nu a găsit mai puține simpatii în Franța și Anglia. Spre a izola Serbia, s’a întrebuințat atentatul de la Sarajevo, dar nu s’a reușit. Împreună cu Serbia se găsesc azi amici mari și aliați credincioși. (Biroul presei sârbești). (A. ti.) GENERALUL PTJTNIK E OPTIMIST Generalul Putnik a fost informat că se urmează tratative între Viena și Petersburg direct; deaceia războiul n'a început încă. S-a comunicat voevodului că țarul a trimis un autograf regentului sârb amunțându-l că Rusia va încerca îutâi o intervenție diplomatică și apoi va recurge la arme pentru integritatea Serbia. Generalul Putnik are Vederi optimiste asupra zilei de ani. MASURILE DE LA TECHEA Da Tech^a au sosit două reflectoare și o mare cantitate de pulbere. La Cladova se așteaptă 1000 de comitagii cu bombe. CIOCNIRI INTRE GRĂDIȘTE ȘI SEMENDRIA Sosesc din Vârciorova. Azi noapte între 9 și 12 s’au auzit bubuituri de tunuri pe atanal sârbesc, între Grădiște și Semendria. Se crede că artileria sârbă ar fi împiedecat invazia austro- ungară prin această regiune. SÂRBII DISTRUG UN POD DE VASE RIDICAT de AUSTRIACI La Cladova s’a anunțat el prin bătăi de tobe că austriacii au încercat construirea unui pod de vase pe Sa7A, lângă podul dintre Semlin și Belgrad, că artileria sârbă a deschis focul și a stricat podul și că din armata austriacă ce era la jumătatea lui ar fi pierit 1000 soldați. COMUNICAȚIA DINTRE CLADOVA ȘI BELGRAD INTRERUPTA De erí s’a întrerupt din nou comunicația Cladovei cu Belgradul. Lipsa ee știri de pe câmpul de război produce mare enervare. Un nou transport de mobilizați sârbi a trecut azi Dunărea. L Iliescu împăratul Wilelm vorbește mult îmei Berlin, SS,telegramă sosită cu întârziere . Manifestațiunile patriotice din Lustgarten au mai continuat toată după amiaza. La ora 6 imn, au apărut împăratul, împărăteasa și Principele Adalbert la fereastra din sala cavalerilor; publicul i-a salutat In mod frenetic împăratul a rostit cuvântacea următoare care a fost acoperită de aclamații: „Azi e un ceas grav pentru Germania. Invidioșii de pretutindeni ne silesc la o apărara dreaptă. Ni se pune sabia in mână. Am speranță că, in cazul când silințele mele din ultima ora nu vor putea aduce pe adversarii mei la reson și să menținem pacea, cu ajutorul lui Dumnezeu vom mânui sabia așa fel încât e vom putea pune la teacă cu onoare. Acest războia ar cere sacrificii enorma de sânge poporului german, dar vom arăta adversarilor noștri ce însemnează să atace Germania. Și acum, vă recomand lui Dumnezeu: duceți-vă în biserică, fa genunchiați in fața lui Dumnezeu și rugați-l să vie In ajutorul bravei noastre armate". Cuvântarea Împăratului a fost primită cu urale și cântece patriotice. Suveranii au părăsit castelul puțin mai pe urmă într’un automobil deschis, fiind ovaționați In mod frenetic. (A. R.) Mobilizarea în Belgia Bruxelles. 10. — Guvernul belgian a decretat mobilizarea. (A. R.) ______ NEUTRALITATEA SUEDIEI ȘI NORVEGIEI Christiana. 19. — Ministrul de Iterne a comunicat că pregătirea a hotărât să observe o neutralățe a Norvegiei au fost luate. C A. R.J. * Stockahn. 19. — Guvernul suedez a hotărît, să observe neutralitate absolută în războiul austro-sârb (A- R-). S iaria de război in Finlanda Petersburg. 19. — Un aliaz imperial a ordonat punerea in stare de razboiu a Finlandei și a apelor fineze. (A- R.) ura SINAIA (Beta trimisul nostru special) Sinaia, 19 Iulie. CONSILIUL DE COROANA ÎNTRUNEȘTE LUNI Mâine se Va ține la Sinaia, o consfătuire a membrilor cabinetului cari se găsesc acolo iar Lunii dimineața se va ține un consiliu de miniștri. Luni după amiazi se va întruni apoi consiliul de coroană sub președinția M. S. Regelui, la care vor participa și șefii partidelor de operații. SITUAȚIA INTERNAȚIONALA E BEZBSFERATA Cercurile diplomatice de act consideă situația ca dezesperată și sunt convinse că evitarea temutei conflagrații europene nu mai este posibilă. Se ia ca sigură mobilizarea generală a Germaniei căreia, va urma și mobilizarea Franței. ROMANIA VA LUA MASURI MILITARE Față de agravarea situației internaționale și față de mobilizarea din aproape toate statele din Europa este iminentă luarea de măsuri militare și la noi. MASURI MILITARE LUATE DE UNGARIA LA PREDEAL Predealul unguresc și întreaga vale a Timișului au fost ocupate militărește. Institutul de călugărițe elvețiene din Timiș a fost evacuat din ordinul autorităților ungare. Deasemenea și vilele din Predealul unguresc, închiriate de români, au fost evacuate. REGELE ANGLIEI RAMANE LA LONDRA Londra, 19. — Regele Angliei a renunțat să se ducă la regatele din Cowes și va rămâne in Capitală. (A. R). SE 9LTÜ&ATUL adresat Rusiei de Germania BerSieiș 19 — Circulă stonul că tihrul a cerut o prelungire a ultimatului cu 11 ore. * Budapesta. 19. —• Știrea, că Germania a somnai xnert Rusia să suspende mobilizarea contra Austro-Ungariei în 12 ore a fost dată publicitălii abia Sâmbăta după ce termenul a expirat. Animația războinică nu sa schimbat nici chiar în urma știrei că banca Angliei a urcat scontul la 10 la sută precum nici în urma faptului că se pregătește un războii mondial și CA TOATE STATELE AU MOBILIZAT, PANA ȘI JAPONIA. Ura față de ruși abia acum se manifestă, când populația poate privi în lumina unui războiu general amenințător, procedeul Rusiei, care justifică complect atitudinea Monarhiei. Știrea ziarului „Lofenlanzeiger“ după care țarul a abuzat de încrederea împăratului Wilhelm este viu comentată, aiai ales că ziarul stabilește, că țarul s’a folosit de mijlocirea împăratului numai ca să câștige timp pentru a putea mobiliza- acestea au devenit aci convingerii Toate cercurile sociale sunt solidare. Doamne din elită au luat asupra lor îngrijirea bolnavilor-MONARTlIA ESTE IN AJUNUL UNOR EVENIMENTE ISTORICE PARA PERECHE. -----------***------------ ASASINAREA lui Janus GUVERNUL FRANCEZ INVD‘TA POPULATIUNEA LA LINIȘTE Roma. 19. — Intr’un consiliu de miniștri la Paris care s’a terminat după miezul nopței, s’a decis să se publice un manifest in toată țara, în urma uciderei lui Jaurès, invitând populația Rea să păstreze liniștea în aceste momente așa de grave. (A. T. I)." ASASINUL E UN STUDENT EXALTAT . Prima. 19 — S’aflat că asasinul lui Jaurès, un student la arheologie in etate de 25 ani de naționalitate franceză, este un exaltat care și-a pierdut mințile. (A. T. I.) MIȘCĂRI REVOLUȚIONARE LA PARIS Sinaia, 19 Iulie Anumite cercuri diplomatice de aci au primit știri că la Paris s’au produs mișcări reproluționare, in urma asasinării lui Jean Jaures. ■ Amănunte lipsesc. JEAN JAURES — Nota biografice — Jean Léon Jaurès s'a născut let Castres la 3 septembrie 1859. După studii strălucite in orașul său natal și ia Pars, a îmbrățișat cariera profesoratului și a fost profesor de filosofie la liceul din Albi și în urmă la facultatea de litere din Toulouse. La 1883 a intrat în viața pollrtică, ca deputat al departamentului Tarn. In 1889, căzând în alegeri, a re-intrat in învățământ și in 1892 a obținut titlul de doctor in litere. Orator excelent și ziarist de seamă, Jaurès, atras de viața politică se reîntoarse la Paris, unde deveni șeful partidului socialist francez. La 1893 a fost reales deputat și de atunci n'a mai lipsit din parlamentul francez. La 1904 a fondat ziarul „L'Rumanitéla care a lucrat neintrerupt, până in ziua când a fost asasinat la câțiva pași de redacția Iul. i -----------*♦*------------- " DIVERSE Constantinopol, 19.— Ministrul Turciei la Atena și legațiunea grecească înștiințând azi după amiazi Poartă că d. Venizelos va părăsi Munchen-ul spre a se reîntoarce la Atena, călătoria marelui vizir a fost părăsită și întrevederea proiectată, a fost amânată. (A, ft.). J . • • * î Constantinopol, 19. — j Elevii celor două Clase din urmă ale Academiei militare au primit brevetele lor de cadet. (A. R.) Constantinopol, 19. — postul prim ministru sârb d.Vladan Georgevici a sosit aci. (A R.). FOSJA ZHAPULUI as Ulul VERSUL“ Orfana lui Jazeilles (Spisoă din războiul din 1870—71) PARTEA II-a MARTIRII RĂZBOIULUI I Timpul șterge trecutul Ah, Wilhelm, exclamă fata, Vem socoti poate de nebunie presentimentul meu. Mi se pare însă că, dacă în egoismul fericirii noastre, nu vom interveni în favoarea acestor nenorociți. Dumnezeu nu va binecuvânta căsătoria noastră. — Nebunie.? Nu dragă Ano^ aprobă călduros Wilhelm. Chiar astă seară am să cer tatei grațierea lor. — E cel mai frumos dar de nuntă ce-mi vei putea face, și... Pata își întrerupse vorba și degetele i se înfipseră în brațul de carp, se rezema — Ce este ? întrebă mirat logodnicul ei. Fără să bage de seamă lungimea drumului pe care-l străbătuse, plimbarea lor sentimentală ii dusese în apropiere de peștera cascadei. Locul era deșert. Aleea pe care își duseseră pașii lor, era mărginită ele desișuri păduroase. Și spre unul din acele tufișuri întinse Ana mâna zicând : — E cineva ascuns ascolo. Ne pândește, ne ascultă ... — Păreri, dragă Ana ! — Nu, nu, nu e părere, ci sunt sigură. De mai multe minute auzeam fâșinul frunzelor atinse de mișcări furișe. Acuma sunt sigură că am auzit pârâitura unei crăci uscate, călcată de pașii unui om care ne urmărea. Și apoi, ia uită-te colo, după copacii aceia, grămă juia aia neagră, nemișcată, ca a unui corp ghemuit asupra lui... — Da, da, așa e. Și, Pro a se mai“Audi că n’avea nici o armă asupra lui, Wilhelm lăsă brațul logodnicei lui și pătrunse în tufiș întrebând: -- Cine e acolo ? Dar se opri țintuit pe loc de către un glas răstit care-l striga : — Stai pe loc, domnule wilhelm, nu înainta! $i’n acelaș minut, se auzi un pocnet de armă. Atunci, grămăjuța neagră, pe care o zărise Ana, se ridică dintr’o săritură și o rupse la fugă, făcându-se nevăzută în bezna nopții. După oi, se luă în goană un om, în mâna căruia sta strâns un pistol din țeava căruia eșea fum. — Dragă Ana, zise tânărul ofițer intorcându-se lângă ea, liniștitește-te. Este vorba de un cerb, d’o căprioară, de vre-un vânat care-a pândit, căci, in înștiințarea prudentă ce a precedat împușcătura, am recunoscut glasul lui Carl Wolf, capul paznicilor noștri de vânătoare. puse fata cinstită prin această aplicare, fiind lângă d-ta am simțit numai o suprindere și bici de cum frică. Și, încet, porniră să se întoarcă la castel, când, la jumătatea drumului, Se Întâlniră cu contele da Fulda, care venea spre el cât putea mai iute— Nu s’a tras p’aci un foc de pușcă? Il întrebă îngrijat. — Ba da, însă fi liniștit, nu s’a tras asupra noastră, răspunse râzând Wilhelm, puind pe socoteala dragostei părintești prea lesne speriată, emoțiunea tatălui sau. Și povești, râzând, incidentul neînsemnat ce se petrecuse. — Și, în ce parte, Carl Wolf a urmărit vânatul? — Spre peștera cascadei. ■— Bine. Am să mă duc să-l găsesc și să-l cert strașnic, ca să-î piară gustul să mai vâneze ca un braconier, la asemenea orâ a nopții și cu pericolul d’a răni pe cineva, zise guvernatorul general. Printr’o silință violentă asupra lui însuși, ișî reluase sângele rece și prezența de spirit. Cunoștea, în adevăr, foarte bine caracterul și deprinderile paznicului sau, ca să-l creadă în stare să-și uite intr’atâta datoriile și prudestia cea Ia elementară. In spiritul lui prevenit și veghitor, se născuse bănuiala cauzei adevărate, care provocase actul lui Carl Welf. Și dorința lui era cu atât mai mare ca să-l găseasca. De adusă, urmându-și drumul, se îndreptă spre peștera cascadei, întâlni pe paznicul vânatului, care, furios, înjurând ca un nebun, afurisea stâncile care-i oprise sborul goanei lui. — Ce s'a întâmplat? îl Întrebă foarte curios fostul colonel al regimietitului Í6 bavarez. — Iacă, domnule conte, să va spui, răspunse paznicul ștergându-se pe frunte de sudoare. După chipul în care plecase excelența voastră de lângă mine azi dimineață, înțelesesem și mă jurasem să pui mâna pe acel hoinar, cu orice preț, fie el om ori nălucă. Niciodată n’a venit de două ori pe rând. Cu toate acestea imî veni gândul, că poate o voi să se folosească, pentru ca să pătrundă in parc, de faptul că atențiunea tuturor era îndreptată asupra, sărbătoare dată la castel Și m'am pus la pândă în tufiș, la o sută de metri de peșteră. „Imî ținteam privirile încoace, pe unde credeam că o să Vie, când, la spatele meu, aud o fâșiitură prin bălării. Mă întorc pe jumătate... Era omul meu. Părea o fiară sălbatică, subt un fel de strai lung care-1 acoperea din cap până în picioare. Mergea d’a bușile pe după marginea pădurii... Se ținea după d î Wilhelm și logodnica sa, care inaintau pe aleea lacului. «. „Odată, crezul că o să sară asupra dumnealor- Dar, repede se culcă la pământ și nu se mai mișcă. O cracă pârâise sub pașii lui. DT Wilhelm l’auzise și se îndrepta spre dânsul. „Atunci m’am temut ca fiul excelenței Voastre să nu pățească Ceva, s-am dat, de știre și am tras in dihanie. Dar, desigur, că în grabă, nu l’am ochit bine, căci tâlharul a luat-o la fugă sprinten Ca un iepure, așa ea pare că dracul ducea 'n cârcă. Și trebuea să fie așa, căci în momentul când era să pui mâna pe el, de odată, tronc ! s’a făcut nevăzut, a intrat în stâncile de aici.Și nu e chip, domnule conte, sa-î descopăr urma, să știu cuci și pe unde a trecut. Numai atât că acuma sunt sigur că năluca asta nu e nici strigoi, nici diracu, ci e om ca d-ta și ca mine, în carne și in oase. (Vavurma) •*****' fjjr *5< fjrr