Universul, octombrie 1914 (Anul 32, nr. 270-300)
1914-10-26 / nr. 295
IrtV" RĂZBOIUL EUROPEAN Plecarea ambasadorului turc Din Paris București, 24 Octombrie 1914. , Ceea ce nu poate prinde ! Se vede că nenorocirea nu cumințește pe orișicine. Dovadă Turcia, care, deși de curând pățită, și-a pus acuma ea însăși din nou soarta pe o singură carte, și încă pe una foarte îndoelnică. La dreptul vorbind, inițiativa acestei hazardări nu a fost a ei proprie, și ea s’a lăsat ademenită la joc, — sau poate a fost silită, sub presiunea unor amenințării, sau ca urmare fatală a unor stări de lucruri ce prea a lăsat să se prelungească și să se stabilească la ea acasă. In adevăr, s’a putut vedea că la Constantinopol au poruncit germanii, — și lucrul este cu atât mai de crezut, cu cât poate fi pentru oricine evident că Turcia n’ar fi avut nici un interes să intre în acțiune, mai ales în niște momente ca cele de față. Dar poate oare să fie așa ceva o justificare, sau o scuză, pentru o țară care își pune la joc ultimele puteri, existența ei însăși ? Nu, desigur. Turcia foarte bine putea să reziste oricăror presiuni, — să zicem, în cazul cel mai rău, putea încă să reziste. Și dacă n’a rezistat, aceasta pe lângă o dovadă de slăbiciune de înger din partea ei, mai este și una despre constatarea cu capa am început, că nenorocirea chiar cea mai recentă n’a fost în stare să cumințească și să povățuiască îndeajuns pe conducătorii destinelor acelui imperiu în declin. * Cu totul altfel bulgarii. Și ei sunt pățiți de curând, dar de astă dată, și cel puțin până acuma, ei dau dovadă că au învățat ceva din Experiențele recente. Desigur că și la Sofia se vor fi făcând presiuni, se vor fi încercând ademeniri, nu știm dacă nu se va fi mers până la intimidări sau amenințări. Cu toate acestea vedem pe bulgari stăfind într’o atitudine cuminte, și fără îndoială cea mai sănătoasă din toate. Oarecari precauțiuni militare, cum le-am luat și noi și cum e absolut explicabil să fie luate de orișice stat în vremile acestea, nu au deocamdată nimic amenințător, — și nici n’ar avea ce să aibă, în chip rațional. In ce ne privește pe noi, nu știm tainele oficialității. Dar vedem că presiunile caută să se exercite asupra opiniei noastre publice pe diferite căi, cari au fost relevate de mai multe din organele noastre de partid, — încercări însă, cari au primit răspunsul energic și neted pe care 1l merită. România nu este Turcia, și dacă însăși Bulgaria respinge orice amestec în hotărârea atitudinei sale, cu atât mai mult un stat ca al nostru nu va suferi nici cea mai mică presiune din afară, iar când aceasta ar încerca să ia forme de amenințare, răspunsul nostru poate să fie chiar și mai drastic. Nu prind la noi astfel de mijloace. Nici ademenirile nu prind, și cu atât mai puțin injoncțiunile. Noi n’am avut nevoie să fim cumințiți prin nenorociri recente, căci această cumințenie, dacă n’am fi avut-o, cum o avem, printre calitățile înăscute ale rasei, am fi putut să o dobândim prin experiențele și prin suferințele de veacuri, ale noastre de aci, și ale fraților noștri de peste hotare. Ieșirea din neutralitate este o chestie care ne privește pe noi, și în privința ei vom hotărî cu a noastră cumințenie și fără ca istoria să ne-o poată imputa vreodată ca o aventură. — Orice influență din afară, de orice natură, fie mai blândă, fie mai aspră, e zadarnică, — și ar face mai bine să înceteze. •ț• •• • vA De câtva timp se încearcă a se răspândi tot felul de știri cu privire la armată, știri care tind să acrediteze că armata este nepregătită. Răspândirea unor asemenea știri constitue o faptă din cele mai urâte. Din izvorul cel mai autorizat putem afirma, că armata este perfect pregătită și că dacă mâine factorii conducători ar face apel iar dânsa, armata ar fi din toate punctele de vedere în admirabilă stare de a’șî face datoria. Dacă s’am mai făcut comenzi în ultimul timp și se mai fac, aceasta este o lăudabilă prevedere, dar nu este, ceea ce unii vor cu tot dinadinsul să acrediteze, o dovadă de lipsuri in armată. Nu e nici patriotic nici cinstit cos în momente ca cele de azi sa se arunce, din cine știe ce calcule, insinuări de natură a discredita instituția care, azi mai mult ca oricând, trebue să ne fie scumpă tuturor. Dacă sunt unii cari cred că momentul interventiunei României n’a sosit încă, sau cari ar dori, pentru motiva pe cari nu vrem să le cercetăm, să paralizeze acțiunea acelora cari cred că a sosit momentul unei interventiuni și numai intr’o anumită direcție, este o adevărată crimă să se întrebuințeze mijloace ca Infiltrarea îndoelei asupra pregătirei armatei.Afirmăm cu autoritatea exactităței infomațhunilor noastre, că grație prevederilor acelora chemați să se ocupe de organizația armatei în trecut și în prezent, grație sacrificiilor financiare făcute mai ales în ultimul timp, armata este pregătită pentru orice eventualitate, și repetăm, mâine dacă conducătorii țarei, ar striga la arme! armata noastră, ar fi tot atât de bine pregătită ca și armatele Puterilor mari, păstrându-se bine înțeles proporțiile. Să avem deci Încredere în armată, ea este și sufletește admirabil pregătită. Să avem încredere pentru că o merită pe deplin. Aceasta s’a dovedit și cu ocazia ultimei concentrări, care a pus în evidență, nu sinsuri cum vor unii să acrediteze, dar dimpotrivă perfecta organizație, admirabila disciplină și cel mai profund sentiment patriotic unit cu cea mai curată conștiință națională. 7. Fi re Revoluția in Angora Roma, 22 (sosită 23). „ Ziarul Messaggero“ află că știrile particulare primite din Lisabona afirrmă că in colonia portughezii Angora (Africa) au izbucnit revolte puse la cale de emisari germani. Este temere ca revolta să nu se întindă și in alte posesiuni. Trupele care trebue să apere și frontiera spre teritoriul german nu sunt îndestulătoare și se așteaptă întăriri. Guvernul portughez ar fi chemat sub arme rezerviștii din marină. (A. T.L) ^ Anglia na prevede o in* vaziime , Londra. 23. — (Comunicat ofineial). — Nimic nu justifică presupunerea unei invaziuni probabile sau iminente. Diferitele lucrări de apărare ridicate in Regatul Unit lu sunt decât măsuri de precauțiune necesare, pe cari orice putere maritimă le ia un razboiu. (A. R.j« 0 luptă siavilă Londra, 23. —„Times"* află că era a avut loc o luptă navală: mai multe vase de război germane au apărat ori dimineață în largul matrei, la Yarmouth și au deschis o canonadă teribilă asupra coastei și asupra crucișătorului „Halcyon"* care a fost ușor avariat; un om a fost grav rănit, iar 4 sau 5 ușor răniți. Pe lângă submarinul D5, care a lovit o mină după câteva ore, alte două bărci cu vapor au izbit mine și s’au scufundat în 20 de minute. Puternicele detunături produse au cauzat o emoțiune de nedescris la Yarmouth, unde populațiunea s’a precipitat pe coastă, dar din cauza ceței nu a putut să vază nimic decât silueta unui mare vapor cu patru coșuri. Câteva proectile au căzut pe țărm lângă stațiunea de radiotelegrafie, dar cele mai multe au cărat in mare. (Cor. Bureau din Viena). REGELE ALBERT AL BELGIEI IN MIJLOCUL SOLDAȚILOR SAI RĂZBOIUL RUSO-TURCI Măsuri excepționale In Turcia Constantinopol, 23. — Guvernul a decretat o anexă a codului militar prevăzând pedepsele cele mai severe contra divulgărei secretelor militare, contra spionagiului și trădării . Francezii și englezii ocupând înalte funcțiuni la ministerele de finanțe, de interne sau alte slujbe au plecat. Direcția poliției anunță oficial că toți supușii statelor cu cari relațiunile diplomatice sunt rupte vor trebui să avizeze poliția de domiciliul lor și să nu plece decât cu autorizarea poliției, căci altfel vor fi considerați ca suspecți. Supușii otomani și cei străini cgri vor trece granița nu vor putea să aibă asupra lor mai mult de 10 livre de persoană. Direcția poștelor anunță că toate scrisorile vor trebui să fie deschise, telegramele redactate în limba turcă, franceză, germană sau arabă. (A. R.). Presa engleză și acțiunea Turciei Petrograd, 23. — Ziarul „Times“ scrie: întreaga lume musulmana va condamna pe veci pe sultanul care a perdut dreptul de a conduce soarta islamului. Turcia a trădat interesele islamului și și-a semnat astfel singură condamnarea la moar (A. R.). Petrograd, 23. — „Westminster Gazette’* scrie: vom face tot ce va fi posibil pentru ca nici un sentiment religios musulman să nu fie. Ofensat în războiul angloturc. (A. R.). dat armatei lui Bahadurkhan, Revoluția domnește la granița indiană contra Angliei. Funcționarii englezi sunt prinși, unii uciși. Guvernul englez a făcut până in ultimul moment toate tentativele ca să determine pe emirul din Afganistan să observe cea mai strictă neutralitate dar zadarnic. Emirul a refuzat să primească un trimis special englez. (A. R.) Luptele din Caucaz Petrograd. 23.—Comunicat: Armata din Caucaz. In ultimele 21 ore nu s'a întâmplat nici un fapt demn de semnalat. Trupele noastre curăță regiunile cucerite, de dușman și de bande. Coloana noastră care atacase Bayazid a bătut, înainte de a ocupa localitatea, pe turci cari, au fugit anmecind armele. Cavaleria noastră a atacat la răsărit de Diadin trei regimente kurde susținute de infanterie bătând și împrăștiind pe dușman. (A. R.) Plecarea ambasadorului turc din Paris Petrograd, 23.— Se comunică din Bordeaux că ambasadorul Turciei, care a cerut hârtiile sale, le-a primit și va pleca astăzi spre Italia. In consiliul de cabinet d-l Viviani a anunțat că demonstrațiuni navale au fost făcute în Dardanele. D-l Sensbat a dat seamă de călătoria de anchetă ce a făcut-o, în special în chestia transporturilor și aprovizionărilor cu cărbuni. .Agn. Westnik). Bordeaux, 23. — Ambasadorul Turciei a plecat cu trenul de 18.25 neobservat. Rifaat pașa pleacă în Italia via Vintimilia. (A. R.) Otomanii din Paris dezaprobă acțiunea Turciei Petrograd. 23. — Agenția Havas comunică următoarea notă: Nădăjduind că în cele din urmă guvernul din Constantinopole, care nu reprezintă de fel opiniunea generală a țărei, se va opri pe marginea abizului în care târăște Turcia, otomanii din Paris, dintre care mai mulți se bat în rândurile francezilor și sunt mai mult ca oricând atașați principiilor de civilizație și de dreptate pe care le apără Tripla înțelegere, se desolidarizează fățiș de politica actuală a Turciei și protestează contra gestului guvernanților turci; ei refuză a lua armele contra Triplei înțelegeri pentru izbânda căreia fac cele mai călduroase urări. (A. R.) Proclamația adresată musulmanilor din Maroc Alger, 23. — Guvernatorul general a adresat musulmanilor o proclamațiune făcând istoricul politicei germanilor în Turcia, povestind cazul cu Goeben și Breslau și atacurile porturilor rusești și unui pachebot francez de turci. Spune că Turcia nedând nici un răspuns la cererea de explicațiune a guvernului francez, ambasadorii aliați au trebuit să părăsească Constantinopolul. Proclamațiunea face un apel realismului musulmanilor pentru a dejuca cursa întinsă islamismului prin exploatarea ipocrită a sentimentelor religioase pe care Franța le respectă cu adevărat. (A. R.). Emirul din Afganistan trimite trupe la granița engleză Viena. 23. — „Südslawische Korrespondenz"* află din Constantinopole următoarele: cel mai important ziar afgan, „Suradju Ahbari Afghan"* anunță că emirul din Afganistan a trimis contra graniței engleze o armată de 170.000 oameni cu 135 tunuri sub comanda fiului său emirul Bahadurkhan. Toți mahomedanii chemați sub drapel au răspuns cu entuziasm. Calea ferată Herat-Kuck a fost distrusă pentru a împedeca concentrarea de trupe engleze. Numeroase triburi războinice de la graniță s-au răsculat contra dominațiunei engleze și s’aü aso DECLARAȚIILE UNUI DIPLOMAT TURC — RELATIUNILE CU ROMANIA SI BULGARIA. BULGARIA NU VA MOBILIZA: ALIANȚA CU PERSIA ȘI AFGANISTANUL — Budapesta, 23— Corespondentul din Viena al ziarului „Az Est"” a avut o convorbire cu un distins membru al ambasadei turcești, care i-a spus între altele : Raporturile noastre cu România sunt din cele mai bune, de asemenea acelea cu Bulgaria. In ce privește atitudinea României și Greciei în cazul când Bulgaria ar renunța la neutralitate, nu avem până acum informațiuni. Vă afirm însă, că nu am nici o cunoștință de o eventuală intențiune a Bulgariei da a-și mobiliza armata. Mai departe, diplomatul turc a declarat că proclamarea războiului sfânt ar putea să zdruncine din temelii Anglia și Rusia. Arabii,—a spus el—au urât întotdeana pe englezi. Procedarea Angliei care, imediat după începerea războiului a tratat Egiptul ca o colonie engleză, a produs și mai mare agitație între arabi. Vorbind de alianța turco-afgano-persoană, distinsul diplomat a declarat că aceasta nu este încă definitiv fixată, dar și-a exprimat speranța ei va fi încheiată în curând. Interlocutorul corespondentului vienez și-a încheiat declarațiile, accentuând că monarhia austro-ungară și Germania se bucură de simpatii unanime în Turcia, și că victoria Puterilor centrale este o chestiune de viață pentru imperiul otoman. Luptele pe frontul oriental Comunicatul oficial rus Petrograd. 23. — Comunicat oficial. Continuăm să înaintăm pe frontul Prusiei orientale. Germanii se retrag pe tot frontul și păstrează doar pozițiunea întărită din regiunea Vergborov»e. Pe Vistula armata rusă continuă o ofensivă viguroasă urmărind pe dușman în retragerea sa. Trecerea râului San de către trupele rusești se urmează cu succes Austriacii bat în retragere chiar și aci. La Marea Neagră nici o schimbare. (A. R.) Comunicatul oficial austriac Viena. 23. — Comunicat oficial. — Și ezi operațiunile pe teatrul nordic al războiului s’au urmat conform planului stabilit și fără împedecare din partea dușmanului. La sud de gura apei Wislock trupele noastre au gonit pe dușmanul care se fixase pe țărmul occidental al râului San, fugărindu-i din toate pozițiunile. Am făcut peste 1000 prizonieri și am luat mitraliere. Tot asemenea în valea Șteiului inamicul n’a putut rezista atacurilor noastre. Aci am prins 50 ruși, un detașament de mitraliere și alt material de război au fost luate. (Corrbureau). Generalisimul Joffre felicită pe marele luce Nicolas Petrograd. 23. — Generalisimul Joffre a telegrafiat marelui duce Niculae felicitări pentru inaintarea triumfătoare a trupelor rusești în ultimele În zile și pentru noua înaintare care a adus trupele rusești lângă granița germană. Generalisimul francez adaugă: de partea noastră am oprit în loc atacurile furioase ale germanilor și căutăm a le stăvili forțele printr'o acțiune energică neîncetată. Situațiunea noastră este bună și nădăjduim că sforțările noastre combinate vor aduce în curând succesul final. (A. B.). Mraliatea Bulgariei —Declarațiile al-lui Radoslavoff fața de șefii opoziției— ’ Sofia. 23. — Intr’o convorbire de două ore cu șefii opoziței, Radoslavoff a declarat că situația Bulgariei, ca toate ultimele evenimente, este foarte bună. Relatiunile cu toate statele sunt prietenești și o schimbare a relațiunilor nu este de așteptat. Bulgaria nici nu se gândește să intre în conflict cu vreuna din marile Puteri. Radoslavoff a accentuat că Bulgaria nu are nici un angajament ca să sprijinească Turcia într-un război cu Tripla Ințelegere. Năzuințele de a crea în Macedonia o situație mai bună au rămas — cu regret — fără rezultat. Cu toate acestea guvernul continuă să împedice trecerea bandelor bulgare pe teritoriul sârbesc. Bulgaria va rămâne neutrală atâta timp cât interesele sale vitale nu vor fi atinse. Guvernul va lua măsuri numai în cazul când nu-i va rămâne altceva de făcut. Șefii opoziției s’au declarat mulțumiți ca aceste declarațiuni. ^ ^ .... R. SCUFUNDAREA crucișătorului austriac „Elisabeta“ Pe Spogirad. S3. — Se telegrafiază din Tokio că crucișătorul austriac ,,Elisabeta“ a fost scufundat. (Westnik). l italian Roma, 23.— Prin decret publicat astăzi regele a primit demisia cabinetului Salandra și a dat însărcinare d-lui Salandra să formeze noul cabinet. Se afirmă că noul minister se va compune astfel: Salandra, președinția și internele; Soanino, externele; Martini, coloniile; Orlando, justiția; Carcano, tezaurul; Daneo, finanțele; Ciuffelli, lucrările publice; Grippe, instrucția publică; Cavasola, agricultura; Zuppelli, războiul; Viala, marina; Riccio, poștele-Miniștrii vor depune jurământul la ora 8 după amiazi. (A.R.) t Războiul alustro-sârb Amănunte asupra căderei Sabatului Budapesta. 23. — Ziarele dau următoarele amănunte despre luarea Sabatului: Două din monitoarele noastre au canonat neîncetat Sabatul dinspre Sava. Devastațiunile pricinuite de monitoare au fost sporite de focul bateriilor celor mari, cari au speriat mult pe sârbi. Obuzurile noastre au sfărâmat chiar și cele mai trainice betonagii. Bateriile sârbești s’au căznit să oprească focul monitoarelor îndreptând focul a 30 tunuri contra lor, dar obuzele lor cădeau fără efect în Sava, monitoarele schimbând mereu pozițiunea lor. După ce am cucerit orașul ne-am putut mai ales da seama de efectul teribil al bombardărei. Soldații noștrii au luat 1000 cadavre în oraș și 1000 din tranșeele din fața orașului. Sabatul nu e decât un morman de mine, n’a rămas casă în picioare iar drapelul austro-ungar fâlfâie falnic deasupra orașului cucerit. (K. K. T. Kor. Bureau). iftiM de telegrame între țar și Poincare Paris. 23. — D-l Poincaré a adresat următoarea telegramă țarului, cu prilejul aniversării urcărei la tron: Niciodată aniversarea Majestăței Voastre n'a dat președintelui Republicei franceze un prilej mai mișcător de a exprima sentimentele Franței față de împăratul Rusiei și de viteazul popor aliat. Rog pe Majestatea Voastră să primească urările mele cele mai călduroase pentru dânsul, pentru M. S. Împărăteasa, Marele duce moștenitor și întreaga familie imperială. Nu pun la Îndoială că Rusia va celebra viitoarea Voastră aniversare în fericirea și pacea puternic stabilite prin victorie. Împăratul Rusiei a răspuns: „Miestatea sa împărăteasa și cu mine vă rugăm, domnule președinte, să primiți mulțumirile noastre cele mai sincere pentru urările ce ni le adresați. Ca și dv. domnule președinte sunt ferm convins de succesul final care trebue să încoroneze cu vie cinc sforțările glorioaselor noastre armate surori. Nu mă indeesc că forțele Franței și Rusiei imite celor ale vitejilor noștrii aliați vor duce la o pace fermă, și durabilă spre binele, fericirea și prosperitata ambelor noastre târiamice și Europei întregi. (K. R.). Starea morală a trupelor germane Berlin, 23. — „Norddeutsche Allgemeine Zeitung“ scrie: după rapoarte din izvor sigur, starea morală a trupelor continuă a fi escelentă. Ea se învederează în felul cum trupele rabdă oboselile inevitabile și avântul vecinie acelaș. Acum ca și în primele săptămâni ale războiului nu sunt rare cazurile când avântul trebue stăvilit. Starea sanitară continua a fi excelentă. Aprovizionarea e bună. Dacă sunt de înregistrat perderi mari, trebue socotită evaluarea lor exactă numai avându-se în vedere și perderile inamicului care au fost superioare în toate angajamentele. Poporul german poate deci să aștepte și de acum înainte cu încredere desfășurarea evenimentelor războinice. (Wolfsbureau). Presa ungară asupra tadmei României Budapesta. 23. — Corespondentul din Viena al ziarului „Az Est“ a primit din partea legațiunei române următoarele informațiuni: Nu putem prevedea atitudinea României in cazul când Bulgaria ar renunța la neutralitate. Noi socotim însă, că aceasta nu este probabil. De o demobilizare nu poate fi vorba, întrucât în România nu s'a făcut mobilizare ci numai o întărire a efectivului de pace pentru apărarea neutralității. Berlin, 23. — „Lokal Anzeiger“ spune că, feldmareșalul French a avut acum de curând un accident de automobil și a fost grav rănit. Generalul French este impedecat încă să exercite personal comandamentul superior (Wolfsbureau), Luptele din Belgia și Franța Comunicat francez Paris. 22 (sosită 23). — Comp« mentul oficial din 22 Ost. zic** Nici o modificare însemnată a situațiunii. La Nord ușcare Sna-i întări spre Memmes. In mai multe puncte ale frontulu* au avut loc violente canonade făxi mare rezultat, mai ales la Test de Lens, între Somme și Anexe, în Argonne și la pădurea Apr*mont, (Havas). Poincaré Ia mijlocul armatei franceze Paris, 23. — D-nii Poincaré și Millerand după ce au vizitat armata din Belgia s'au reîntors lui Franța. Azi și ele au vizitat armatele franceze dintre Lys și Vise interesăndu-se de toate chestiile interesând pe soldați. IPI Poincaré a acordat legiunea de onoare și medalii militare penttru acțiuni războinice, in special unor infanteriști marocani, cari s-au bătut vitejește. Președintele și ministrul au asistat astăzi la o parte din lupta ce s'a dat la sol de Quesnoy en Santerre și au admirat vigoarea atacului francez și acțiunea artileriei, au constatat moralul incomparabil al răniților cari au toți convingerea absolută in victoria definitivă. În Poincaré s'a întors seara la Paris. (A. R.) " Ministrul Angapeur la Lyon Toulon, 23. —■ D-l Augagneur plecat azi dimineață la Lyon, unde va sosi seara și unde va sta până mâine seară. Înainte de plecare ministrul și-a exprimat mulțumirea pentru buna funcționare a spitalelor maritime și activitatea șantierelor și arsenalelor. Nu a ascuns că situația actuală a armatelor este asigurătoare și că are intenția să plecă în curând la front, să salute și felicite trupele maritime. (West*nik). •h Localitatea Thielt bombardată de un aeroplan englez Petrograd, 23. — Duminică împăratul Wilhelm cu clanul său major a sosit la villa Thielt, la est de Dixmude și a luat masa la casino. Patru ore după plecarea împăratului un aeroplan englez a asvârlit asupra localitatei Thielt opt bombe cari au pricinuit perderi foarte mari. (A. ,R.) Comentarii din presa franceză Paris. 23. — D-l Clémenceaui, „l'homme enchatni" scrie: Intervenția Turciei în conflictul european te face să cugeți la toata osteneala ce și-a dat-o Europa pentru menținerea turcilor !«, Constantinopol și cum a izbutit la aceasta prin pacea pe care bulgarii, unul dintre învingătorii primului războiu balcanic, au dreptul să o găsească aspră. Popoarele balcanice cari nu ar vedea in războiul Turciei o amenințare directă la adresa lor, cari nu ar căuta să constitue neîntârziat un bloc de rezistență efectivă, ar da dovadă de o necunoaștere de necrezut a intereselor lor vitale. „Figaro", comentând depeșa generalului Joffre către marele duce Niculae, face elogiul acestuia și zice că în Polonia n'a învins numai numărul dar mai ales calitățile de simpatie, inteligență și generozitate naturală ale marelui duce. D-l Hanotaux în „Figaro", comentând răspunsul țarului către locuitorii din Moscova, zice: ceea ce este adevărat la Moscova este adevărat la Paris și Londra. Opinia publică e absolut de acord cu guvernul. Germania caută degeaba să găsească vreo spărtură in această uniune din care să tragă speranțe, dar nu va izbuti. Repetăm până la satietate, toți uniți până la capăt.A. R.'. In luptă cu Turcia, Englezii se silesc Să-L frângă cerbicia, Porniți insă cu zor. In graba lor greșesc S'afundă un torpilor. Un biet vapor grecesc. Văzând greșeala gravă, Soldații prea zeloși Din mândrul Albion. La greci, făr de zăbavă, Corecți, porticoși, Își cer umili pardon.H. fi««.