Universul, octombrie 1914 (Anul 32, nr. 270-300)
1914-10-14 / nr. 283
BOALE NERVOASE 24, CARAGEALE (fostă Rotari) CONSULTAȚIUNI 5-7 p. m. _______________ 1171 St. Philippe Margulies Fost asistent de clinică Membru al Asociației Franceze de Urologie Specialist pentru boalele Genito- Urinare Strada, Satiște 223 Orele de consultațiuni : dela 9—11 a. m., de la Vt—7 p. m. Tratamentul afecțiunilor prostatice prin Diathermie till Telefen 1993, Br. SABALAMB Medic șef al C. F. R. membru titular al Societăței de Dermatologie și Sifiligrafii din Paris.—Fost medic-șef al serviciului de boale venerice de la Spitalul Colentina. BOALE DE PIELE ȘI SIFILIS — Căderea PăruM — Consult, de la 2 la Spre Telefon 8196. Calea Victoriei 113 1.208 DOAMNA DOCTOR IRINA GREfu (PALADE) Medic in serviciul boalelor Venerice din Spitalul Colentina BOALE DE FEMEI SIFILIS, BOALE VEREIUCE Consultatoral 2—4 CALEA VICTOriEi, 208 1060 Op.ERACUE STERIAN ''ediiu medic al Eforiei Spitalelor Civilă . SPECIALIST IN BORITELE SIFILITICE și INTERNE Consult, dela 10-12 și 5-7 22. Str. Bibescu-Vodă, Teles.25170 1299 Dr. LEOME FRIEDMANNj Membru al Soc. de Dermatologie al Sifilistan din Paris, VINDECA RADICAL BCALELE DE peli, păr, sîilis și venerice îndreptarea nasurilor diformate. - îngrijirea fetei — ISTfi&DA CÂMPINEAV») 21 intrarea prin Valter Maräcineanu CONS. 8—91/», S--6. Telef. 51/82 | E!^— DOCTORUL Stefănescu-Zănoagă Pitu» Outs’ State ost elev al profesorului Foamisy din Paris Specialist în boale Sifilitice și venerice (lumești) Str. Cavafii-Vechi 5 (Sf.Gheorghe) Deschis toată ziua. Telef, 55(89 luin nu avizează clientela, ca corespondenta. Și comenzile să sa adreseze centralei București, calea Văcărești 232. Frații Peciu, București-Popești. 1313 Parchets de stejar vând din cauza crizei cu preț redus, asemenea și BȘI Ș2 FERESTRE presto 1000 Luncătî gata Î11 toate mărimile. Fabrica Carl Cohen, Privita. 191 1-010 m VANZALE ram suta Dalait i rumost de rasă merinos de 3-4 ani. La moșia Ivești, gara Tutova. 1354? Jraif Farîfi-tl de doar afaceri „Bradolina“ VERITABILA se vinde numai în Bidoane originale capsulate, cu emblema „Mercur“. Depozit general: „LA ELEFANTUL“ BUCUREȘTI Lipscani 86 (Sf.Gheorghe) și sucursalele din Iași, Craiova, Ploești. 1193 WAvg? Cântăm agenți serioși în fiecare Capitală de județ, în branșa băuturilor spirtoase. Frații PECIU, București, 1313 ORICINE FOAIE VIZITA CACHILATERUL ZILNIC CIRCULÂND Autobize și automobile ala Societiței „IGEE“ - Caraj-Oleiuri Schoibaeff -Pneumatice Excelsior- Treugolnik-Dungop lesiraia: Grastâsis, Str. Carol SUCURSALA : Bazargic, Str. Principele Nicolae _______ filia MOBILE jQ. jirfi LA FABRICA i. mm SFINȚII APOSTOLI 72 Telefon 361! 1263 Se caută conpta M ...a practică la exploatări petrolifere, putând lucra independent și cunoscând limba engleză. Ofertom scris sub „Societate Engleză de Petrol“ la Agenția de publicitate I. Brăpișteanu, București, str. Paris 25 130? f Marea mișcare dela lucrările publice Pe ziua de 1 Octombrie c. s’a făcut următoarea mișcare la ministerul lucrărilor publice: înaintări Iliescu Andrei, Ionescu Daniilă, Pol Francisc, Socolescu N. T. Vișoianu Petre, Petrescu V., Albescu N.c, Agemoglu Aurel, Hepezeanu G., Oprescu Victor I., Ardis Oreste 1’., Negruzzi Ioan C. , Stoicescu Dimitrie N., Ionescu Teodor, Sadoveanu Ne lobreanu G., Panteli Ștef., Popa N., Macui C., Manta George, Vasiliu I., Cristofor Mogârdici C., Ierinici D., Fres Iosef, Țăranu Iacob, Bejenaru Ștefan Gr., Gheorghiu Scarlat C., Tudor C. N., Apostolescu Virgiliu și Rozeanu Aureliu, în posturile de medici de circ. cl. IV-a. Confirmări D-ni. Dimitriu Ștef., în postul de institutor cl. VI-a; Constantiniu Eugeniu,desenator cl. IV-a Ismană Ion, intendent, cl. I-a ; Simionescu D. și Furnică D., magazineri cl. I. Mocanu Victor, Bubuțac loan D., Gelu Toma, Gorescu N„ Dimitriu P. V., Vălfinescu Spiridon, Nistorescu Pantelimon I„ lonescu N„ Mitrea Ion I. și Popovici C. N„ In posturile de desenatori, cl. IV-a. D-niu Țârlea P., Popescu Ion I, Frățiiă Gr., Ivășescu Ioan, Bășică N„ lonescu Andrei, Rusescu Dobre, Gheorghiu Vasile, Teodorescu Ion, Tătaru C., Donescu Al., Rădulescu C. R., Mărinescu Al., Petrea Tudor, Casapii V. și Murgoci Gavrilă, în posturile de mecanici de pompă cl. II-a; D-nnu Stoenescu D. Th., Nicolae D., Stamatiu Stelian, Constantinescu Al., Livezeanu Ion P. și Ionescu Ilie, în posturile de magazineri cl. I-a. D-niî Ursache C., Stoenescu Ioan, Savu Toma, Protopopescu V„ Pavelescu N., Dumitru Tudor’, Arghiropol Al., Blidor. N., Ivanovici Justian și Chirea Ion, în posturile de desenatori cl. IV-a: D-niî Popa C. G., Georgescu C., Buzdugan Oscar, Stoian Filip, Constantinescu Radu, Arghir Gh. Todoc Mih., lonescu Victor I., Danielescu M., Stoianovici Sotir A., lonescu Mih., Pilier Iordan, Pușcașu Ilie I., Nicolescu George, Teodorescu D. și Radovici Gh. A., în posturile de telegrafist cl. Il-a. D-nnu Iliescu Tudor, Radu N., Catalin Cristea B., Stoianovici Gh., Teodosiu Mih., Agapia Gh. P., Madaraim loan M., Petcu loan, Soare C., Vișoiu Gr. AL, Mtarăndan Mih. I., Panaitescu Ioniță,Voliscu Marin I, Bobarel D. P. și Ionescu Petre, în posturile de șefi de manevră cl. II-a. D-niu Ilagropol G. L., Mărăcineanu P, Ganea Vasile, Florescu D. Gh., Berzeanu C, Voinea Ion, Buzații Tudor, Danielescu Pantazi, Băltătescu Vasile, Simionescu N., Tomescu Ion, Metaxa Dumitru I., Rădulescu Mih. M. și Rădulescu Mih. Iiu în posturile de șefi de tren cl. Ta. D-nnu Crișanu Ioan, Marinescu Marin, Ionescu G., Pavlovici D. Croitorescu C., Negrescu G., Dumitrescu Stane, Ghițescu Răducan, Cociu N. I., Conovici Ion A., Bogdan Ștefan, Mureșeanu Ștefan, Poponea Gh. Gh., Georgescu N., Săndulescu Ion M., Huiban Ion, Popescu Ion, Andriescu C., Vasiliu Teodor, Moisim Naum, Câmpeanu Gh., lonescu Iancu, Ciuncan Pavel, Butcescu Gh., Amărescu Trristache, Constantinescu Radu, Vasiliu Ion, Comănescu Toma, Dumitrescu C, Dragomir Th., Cristescu N., Cordoneanu Gh., Statulescu D., T., Câțu Ion Z., Zapis D. AL, Popovici C., Teodorescu V., S.Mstineanu Petre, Cristescu Ioan M., Cornea D. G., Fălceanu P., Băluță Gr., Doriș V., Stan Gh., Lazăr Pavel, Bolu Tănase, Stanciu Ali., Scărlătescu Iosef, Nicolescu C., Vasilescu Al., Dumitrescu N., Dumitrescu Teodor, Marinescu V„ Bratovanu C., Bărbulescu Chiriță, Velcovici N., Ioniță Gh., Ionescu Panait, Piroca Ion, Ionescu V., Petrescu Iancu P., Negulescu Petre N., Dumitriu Daniel, Stan Gh., Cristea N., Antonescu C., Păunescu Polihronie, Ion Barbu T., Lazarovici Ovanez, Ștefănescu St., Ene Mih., Guran C., Brăilitza V., Andronescu S, Periețeanu N., Mihăilescu Ilie, Ștefănescu Ioniță, Danilovici Gh., Mironescu A., Barbu Gh., Nechitovici Roman I, Brazid Epaminonda, Cișmigeanu Anghei, Agargian Garabet, Poenaru D. N, Simionescu Gh., Petrescu N., Antonescu Ion, Zamfirescu Ion, Vasilescu Neagu și Constantinescu Vasile AL, în posturile de magazineri cl. I-a. S’a primit demisia d-lui ing. ordinar cl. III-a Motaș C., din postul de subadministrator al docurilor din Brăila. D. Ciocârlie Daniel, impiegat în serviciul șantierului naval din T.Severin, a fost licențiat din serviciu din cauză de boală. D-nii Andonescu Ion avocat cl. I, subșef de serviciu și Oprescu Ilie, avocat cl. I-a în admin. c. f. r„ au fost puși în retragere din oficiu, pentru a-și regula drepturile la pensie. 4. D. Brăiloiu N., actual casier cl. III-a in serv. administ. c. f. r., a fost numit impiegat de birou principal cl. IV-a. •î D. Toma Dimitrie, actual casier cl. V-a în serv. administ. c. f. r., a fost numit impiegat de mișcare cl. II-a. * D.. Fole Alchail, sub-agent în serviciul maritim, a fost confirmat în funcțiunea ce ocupă. D-niu Constantinescu Dinu, șef de gară cl. II-a și Astrahan Mih., impiegat de birou cl. I-a în administ. c. f. r., au fost licențiați din serviciu, primul pentru limită de vârstă și al doilea pentru incapacitate. 51. D-niu Protopopescu Petre, actual impiegat de birou principal cl. I-a și Anastasiu C., impiegat de birou cl. I în serviciul administrația c. f. I„ au fost înaintați, primul șef de birou cl. III și al doilea casier cl. III-a. * S’a primit demisia d-lui Bujoreanu Gh.. din postul de impiegat de birou cl. II-a ce ocupa în administ. c. î. r. >î« D-niî Andreescu N. C., actual impiegat de birou cl. II și Dumitrescu Ion, impiegat de birou cl. III, au fost înaintați primul impiegat de birou cl. I și al doilea impiegat de birou cl. II-a în administ. c. f. r. , D-niî Botcinsky Mill. V., impiegat de birou cl. IV și Botez Gh. V., impiegat de birou cl. II-a au fost licențiați din serviciu pentru limita de vârstă. 4* D-niu Gheorghiu V., telegrafist cl. I, Mihăilescu Ilie și Popovici Ion, șefi de manevră cl. II, au fost licențiați din serviciu pentru infirmități cari îl fac improprii serviciului. *■> Naui Solvenți în școlile militare Următorii tineri au mai fost admiși ca solvenți ai școlile militare de infanterie si administrație : Infanterie Ursulescu Teodor, Constantinescu D. V. Stroian N. Petre, Ursache D. Gh., Cernescu G. AL, Rogojină M. Tănase, Popescu Vasile, Vasiliu D. Ioan, Nicolau N. G. Stăncescu N. Anastase, Ionescu R. C., Drăgănescu P. Victor, Revent Vasile, Chiriță P. Anastase, Ulea D. Cezar, Dumitrescu G. Al. și Dumitrescu S. Ion. _ Administrație Carpaci Vasile, Nicolau P. C., Scobaru I. D., Mistei Gr., Bunescu A. G., Aichail D. Ion, Flamaropol H. Teodor, P.armatescu , G. Ion, Simionescu G. și Goilav L. Ștefan.* Următorii elevi au mai fost admiși în școlile militare ca solvenți : In școala militară de cavaleria Romano Gh., Bosio Haralamb, Albu N., Vlădicescu Gh., Negoescu Alircea, Gheorghiu Virgil, Rădulescu Gh., Crăciunescu Ioan, Botez Ștefan, Ionescu Virgil N. și Guliano AI. In școalele militare de artilerie, geniu și marină Pentru artilerie : Ginculescu St. N., Vereșteanu A. D. Predețeanu Ef. Gh., Bartolomyi St. Gh., Popescu V. Valeriu, Poenaru I. Iulian, Iliescu V. loan, Vârgolici C. G. Tsvoranu T. Tudor, Roată Em. Gh., Vioreanu P. Ion, Petrescu G. Virgiliu, Atanasiu Em. C., Ionescu A. Savu, Corbeanu I. D., Cassian G. Vasile, Ionescu I. Ion și Filipescu Toma. Pentru geniu. — Lang E. Em. și Cameniță I. loan. Toți acești elevi se vor prezenta la școlile respective azi Duminică 12 Octombrie c., cunoscând că trebue să aducă și recipisa sau banii pentru plata taxei de întreținere pe primul semestru, cum și întreaga taxă de instalare și cărți. Terminându-sa romanul Orfana din Bazailles vom începe publicarea unui alt roman intitulat Fericire idplific o povestire delicată în care sentimentele intime ele sufletului sunt analizate cu o mână de maestru. Cititorii, amatori de întruTi fine, vor avea cu ce să se desfete. Situația ofițerilor detașați și mutați Mai mulți ofițeri ne roagă să atragem atenția d-lui ministru de război asupra următorului fapt: Ofițerii cari până acuma fuseseră detașați la școala de război, institutul, geografic etc., cu ocazia concentrării au fost chemați la diferitele regimente din cari fac parte. Câteva zile în urmă s'a comunicat apoi acestor ofițeri, — 80—100 la numai’, — că vor rămâne la trupă — și pentru moment nu vor mai fi detașați la școalele și institutele unde au funcționat până acum. Acești ofițeri, în cea mai mare parte familiști, au ținut până acum două locuințe, una în București și alta în garnizoana unde au fost trimiși. Pentru această cheltuială a lor nu li s'a dat, nici un supliment de leafă. Acum însă, când li s’a anunțat, rămânerea la regiment, ei au dreptul, conform art. 1Idin legea soldelor, la prima de mutare, care se plătește oricărui ofițer mutat în altă garnizoană. Totuși, până acum cei în drept n’au luat, nici o hotărîre în privința achitărei acestei prime. Șuntem, rugați să intervenim pe lângă d. ministru de război, spre a li se face dreptate. Starea semasăturiler La ministerul de interne s'au primit următoarele rapoarte: Vlașca.— A fost vânt și puțină ploae. Porumburile a fost culese aproape în întreg județul. Locuitorii se ocupă cu facerea ogoarelor și semănatul grâului. Livezile în urma ploilor căzute sunt frumoase. Suceava.— Timpul a fost, frumos. In prezent se lucrează cu actiivitate la treeratul păioaselor, culesul porumbului și săpatul cartofelor. Se continuă cu aratul și semănatul de toamnă. Pășunele sunt abudente. Iași— A plouat în tot județul. La câmp se continuă cu aratul semănatul și treeratul cum și cu desfacerea porumbului. Starea semănăturilor făcute până în prezent e bună. Covurlui. Timpul a fost variabil. Locuitorii se ocupă cu culesul porumbului și cu arăturile de toamnă. Imașurile sunt bune. MARȚI, 14 OCTOMBRIE, 1914 Sesiunea extraordinară a Dietei prusiene Berlin, 10 (sosita ). — Sesiunea extraordinara a Dietei prusiene a fost deschisă. Tribunele erau tixite , numeroși deputați purtau uniforma de campanie, câțiva erau răniți și decorați cu Crucea de Fier. Locul deputatului Hasenclover, care a căzut pe câmpul de luptă, poartă o cunună de lauri. D. Delbrück, vicepreședinte al consiliului, transmite Camerei salutările cordiale ale impăratulu-rege care se află în mijlocul trupelor- doi deputații, inclusiv socialiștii, se scoală în picioare. R. Delbrück depune apoi proiecte, cerând credite provizorii pentru un total de un miliard și jumătate mărci pentru trebuințele sociale și pentru ajutorarea locuitorilor din Prusia orientală. Ministrul zice : ura și invidia vecinilor noștri au împins Germania la război, pentru că voiau distrugerea ei. Acest război anj. «antic cere sacrificii fără pereche din partea poporului întreg, dar in schimb forțe neașteptate se ivesc continuu. Fiecare știe că nu putem depune armele înainte de a fi repurtat o victorie care să ne asigura o pace durabilă. (Vii aplausa). Fiecare știe că avem și puterea și mijloacele pentru a rezista până ce victoria va fi a noastră. (Aplauze reînoite). Sunt sigur că deliberările acestei adunări vor da o mărturie a acestei voințe de bronz de a învinge. (Vii aplauze la cari participă tribunele). Camera votează creditele in unanimitate. Președintele Adunatei, contele Schwerin-Löwitz a rostit apoi o cuvântare patriotică. La orele 3 s’a adunat și Camera Seniorilor. Ședința a decurg în mod analog cu cea a Camerei. D. Delbrück și președintele acestei adunări, contele Wedel, au rostit fiecare un discurs. Camera a adopat în unanimitate creditele votate de cealaltă adunare și s-a amânat pe ziua de 8 Februarie 1915. (A. R.) Aspirațiile Bulgariei IN MACEDONIA — Un articol al ziarului «Kambana» — Sofia, 11, — Sub titlul „Singura scăpare” ziarul „Kambana” publică un articol de fond in care spune : Nimic nu e mai periculos decât ca guvernul să continue a sta cu mâinile încrucișate. In vederea eliberărei Macedoniei, guvernul trebue să se înțeleagă cu Puterile cari recunosc drepturile Bulgariei asupra Macedoniei. Este o datorie imperioasă a guvernului — spune „Kambana — să realizeze această misiune istorică, înainte ca marile Puteri să încheie pacea. Acțiunea aceasta ar nemulțumi pe Serbia, Grecia și România. Din partea Serbiei nu există nici un pericol. Grecia, căreia Bulgaria îi datorește o lecție, nu va îndrăzni să declare război ; în ce privește pericolul ce există din partea României, Bulgaria va trebui să se înțeleagă dinainte cu Tripla Alianță. R. Agitațiile din Macedonia Viena. 11. — Se depășează din Sofia. cu data de 10 Oct, că șeful cunoscut al macedonenilor, față de atrocitățile săvârșite de sârbi in Macedonia, a invitat populațiunea bulgară din acest ținut să se reîntoarcă în Macedonia, spre a libera pe frații lor, spunând că Puterile Triplicei im s-ar opune și că Tripla înțelegere nici nu ar avea dreptul să protesteze, deoarece vapoarele rusești trimit în mod deschis arme, munitimn și aur în Serbia, ajutând astfel pe dușmanii de moarte ai Bulgariei. (Corr. Bureau). Solemnitatea dela universitatea din Kiev Petrograd, 11. — Se telegrafiaza din Kiev că azi, la universitate, a avut loc citirea solemnă a telegramelor trimise de țar și de generalisim tineretului școlar din Kiev, mulțumind studenților pentru căldurosul lor avânt și spiritul lor de sacrificiu, față de patrie. După citirea telegramelor, s'a cântat imnul național; apoi, rectorul a rostit o cuvântare în care a spus : Dușmanul s'a înșelat, amar când a crezut că s'ar mai repeta acum evenimentele care au urmat războiul ruso-japonez. In fața vrășmașului, secular al slavilor, poporul rus s'a unit și face să tremura acest dușman care va vedea în curând steagurile noatre învingătoare, *ecând de la un capăt, la altul al granițelor sale. (Westnik). Diferite știri Petrograd, 11. — Un prizonier austriac, adus la Kiev, a declarat că statul major austriac spre a face pe soldați să meargă cu mai mult avânt, ordona ofițerilor să anunțe că Petrograd și Kiev erau în mâinile austro-germane, dar această minciună a fost risipită după cea dintâi înfrângere. (Westnik). * Petrograd, 11. — La, Copenhagen s'a deschis o subscriptiune publică în folosul locuitorilor Belgiei goniți din vetrele lor. (A. TI.) ANCHETA PARLAMENTARA IN PRIVINTA CABINETULUI GUELOFF - DANEFF Sofia. 11. — Generalul Savoff va declara azi, în fața comisiunei parlamentare de anchetă, ceea ce știe asupra, activitătea cabinetului Gucsoff-Daneff. Alaltăerî a fost ascultat Gucsoff. R. MONSTRUL RUS DIN SOFIA LA NIS Sofia. 11. — Ministrul Rusiei Lavrinsky a plecat, însoțit de secretarul Sabler și vice-consul al Djakeli la Afiș, de unde se va reîntoarce Luni. R. mmmm II PROVINCIE ADJUD In jurul naui furt.— Am vorbit in corespondența de erî, despre comiterea unui furt în dauna locuitorului Gh. Gh. Pârvu din com. Borșani, (Putna), luându-ise dintr'un saltar al mesei 500 lei, bani ce avea din vânzarea a doi boi, și cu care urma să-și cumpere alți boi la loc, în urma investigațiunelor făcute de către plutonierul I. Zaharia, șeful secției jandarmi Trotuș, secondat de către jandarmul major, Grosu Constantin, au fost descoperiți autorii furtului. Ei se numesc: Stoica Ion Baștic, și Ion Stan Gaiță, cel dintâi cumătr’U, cel de al doilea naș, ambii tot din acea comună, care fiind luați de scurt aut mărturisit faptul, ducând pe jandarmi în marginea unei vii unde îngropaseră banii cu saltar cu tot, s’au găsit însă numai parte din bani, parte-Ie cheltuise. Indivizii au fost trimiși parchetului trib. Putna. SINAIA Accident.— Baiatul Vasile Ion Bănică, de 14 ani, lucrător la fabrica de celuloză a d-lui Samoil I Schil din Bușteni, în timpul î câna lucra la mașină a fost apareat de o curea de transmisiune rupându-i ambele picioare. In stare gravă a fost transportat la spitalul din Azuga. Centralizare.— La 16 și 17 octombrie va lucra în localitate comisia de centralizare a tinerilor clasei anilor 1916, 1917 și 1918 sub președenția d-lui AL Vlahide, administrator de plasă. Medaliat.— D-l Ion Șupeală, secretarul administrației plă-ei Peleș, a fost medaliat cu „Avântul Țârei“. T.MĂGURELE Rectificare.— Nu școala primară de fete n-rul 2, poartă denumirea de „Principesa Ileana“, ci școala primară de fete n-rul 1, Furt.— Erî noapte, s’a furat de pe prispa casei d-lui Nae Vișan, o mașină de cusut, una de călcat și o vadră de aramă. Diverse.— Cititorii noștri din acest oraș ne roagă să ataragem atențiunea d-lui inginer șef al serv. de întreținere c. f. r„ ca să ia dispozițiune pentru a se vopsi cu ulei podețul făcut peste linia ferată în dreptul str. 14 Martie. P.NEAmȚ Dela Curtea cu jurați.— Sâmbătă curtea judecând procesul privitor pe acuzatul Mihai Anton Milea din comuna Talpa pentru crima de loviri cauzatoare de moarte, săvârșită asupra ginerului său Petrea Burcă, în urma verdictului negativ al d-lor jurați curtea l-a achitat. Moarte subită.— Văduva Calioca Fărcășanu, de 80 ani din comuna Bicaz, a încetat subit din viață. Tg.JIU Spargere. — In noaptea de 7 cm. necunoscuți făcători de rele s'au introdus prin spargerea ușei în casa locuitorului Ghiță Diculescu din Tg. Cărbunești, furându-i mai multe obiecte casnice. Incendiu. — Un incendiu a distrus o șiră de nutreț a locuitorului Toma Preoteasa din Bobu. Bănuelile cad asupra lui Ion D. Ștefănescu și Marie C. Stăiculescu din aceeași comună, cu care păgubașul era în dușmănie. Faptă lăudabilă. — Doamna Aneta C. Săvoiu, proprietară din Tg.Jiu, a donat școalei primare din com. Gârbov suma de lei cinci sute, pentru creiarea unui fond, din procentul căruia se vor procura cărți și rechizite școlare elevilor silitori dar lipsiți de mijloace din acea comună. Fondul poartă numele nobilei donatoare. . D-l T. P. Țuculescu, dirigintele școalei din Gârbov aduce călduroase mulțumiri doamnei Aneta Săvoiu pentru lăudabila sa faptă. VASLUI Pentru D. Sturdza. — Vineri la orele 3 d. a. s’a săvârșit în biserica din Moara Grecilor, moșia Academiei române — un serviciu religios, de către preoții Rotariu și Florea, pentru odihna răposatului D. Sturdza, fost membru și secretar al Academiei. La acest serviciu au luat parte d-l I. Cotea, directorul școalei de agricultură „Agarici“ împreună cu tot personalul și elevii școalei cu drapelul îndoliat; învățătorul școalei din acel sat cu elevii; administrația morde cu tot personalul cum și un mare număr de locuitori. Cu această ocaziune d-l Cotea, prin cuvinte alese și bine simțite a ținut o frumoasă cuvântare, arătând faptele mari și meritele decedatului. CÂMPULUNG Spargeri și furturi. —Intr’una din nopțile trecute, făcători de releau spart casele locuitorilor Ion lordăchescu, Nae Gh. Teodorescu și a moștenitorilor preotului M. Popescu din comuna Berevoești de la care au furat mai multe sălbi, cămăși, prosoape și lucruri de mâncare. Cazul se cercetează. — Fetele Aritia I. Lupu și Elisaveta N. Țugui, în ziua de 8 Octombrie s’au introdus prin ajutorul unor chei potrivite în locuința locuitorului Ion N. Colț din comuna Voinești, furându-i suma de 600 lei. Primele cercetări au fost făcute de jandarmi. Bătac gravă. — In ziua de 11 Octombrie, locuitorii Nicolae Soare și Șerban Tertețî din comuna Vrănești, venind beți dela o povarnă s'au luat la ceartă apoi s'au bătut așa de grav încât Tertețî a trebuit să fie dus la spital. Deschiderea sesiunei comisiunei europene dunărene Sesiunea de toamnă a comisiunei europene dunărene s’a deschis astăzi In palatul comisiunei din localitate sub preșidenția d-lui Feier von Alt, reprezentantul Austroungariei. Conform protocolului ar fi urmat ca în timpul acestei sesiuni un vas de război austroungar să sosească și să staționeze în port. Din cauza evenimentelor externe însă vasul n’a sosit. De asemenea un număr de ședințe care ar fi urmat să se fie la Sulina se vor ține numai la Galați. Galați, în Octombrie ORDIN GENERAL din î1 Octombrie 1914, relativ la încorporarea contigentului 1915 (Dela marele stat-major) Având în vedere legea pentru organizarea armatei și legea de recrutare, chemarea sub arme și încorporarea contingentului .1915 se va face pe ziua de 1 Noembrie a. a., după cum urmează: 1) Recruții fiecărui corp de trupă și serviciu, repartizați prin ordinul general n rul 33 din 11 Iulie 1914, și ordinul n rul 6.192 din 9 Octombrie 1914 (dat corpurilor I, II armată și cetății București), vor fi chemați toți, pe ziua de 1 Noembrie a. c.; 2) Birourile de recrutare vor trimite recruții corpurilor și serviciilor. In garnizoana de reședință ,a corpului, rămânând ca cei destinați unităților detașate, să fie trimiși acestor uniăți de către corp, după examinarea medicală. 3) La sosirea recruților la corpurile și serviciile cărora aparțin, ei vor fi vizitați de către medicul corpului sau serviciului, iar în caz de absență a acestuia, de un medic luat de la unul din corpurile din garnizoană. Supravizita medicală ,a recruților se va face de către medicii șefi ai serviciului sanitar de la comandamentele de corp de armată, de divizii și marinei militare (unul din ei) împărțiți pe garnizoane diferite, după un itinerar stabilit de comandamentele de corp de armată, pentru toate corpurile și serviciile de pe teritoriul acelui comandament. Aceste supravizite se vor face cu începere de la 10 Noembrie, astfel ca ele să fie terminate cel mai târziu până la 20 Noembrie. La corpurile și serviciile care se găsesc în garnizoana de reședință ,a diviziei sau corpului de armată, supravizita medicală a recruților se va face între 4 și 9 Noembrie. In privința vizitelor și supravizetelor medicale ale recruților se vă cunoaște că deoarece tinerii trimiși corpurilor, au fost găsiți buni pentru serviciu de către consiliile de recrutare, dispozițiunile prevăzute de art. 85 din legea de recrutare, nu se vor mai putea aplica, In principiu, decât acelor tineri cari, între epoca recrutării lor și acea a încorporări, au căpătt vreo infirmitate sau debilitate vădită. 4) Toate corpurile și serviciile sunt obligate de a incorpora pe cât posibil, exact numărul de tineri nătat prin ordinul general No. 33/914 și 6.192/914, (coloana: „Numărul tinerilor ce primesc corpurile)“, fără însă a depăși această cifră. Dacă prin încorporarea tinerilor recrutați în prezență și a celor recrutați în absență se va depăși cifra de mai sus, se va proceda cum se arată la punctul 7. Corpurile și serviciile vor rămâne cu efectivul de oameni ce va rezulta din încorporările de mai sus și oamenii vechi ce au, indiferent dacă prin aceasta se vor găsi peste efectivul bugetar. 5) Recruții cari se vor prezenta la corp în ultimele zile ale termenului de grație, (de 10 zile) și cari vor fi găsiți buni de serviciu, se vor încorpora în mod obligatoriu, neputând fi lăsați în nici un caz ca prisos de contingent. 6) . Pentru încorporarea tinerilor recrutați in absență se va proceda după cum se prescrie prin art. 86 din legea de recrutare. Ei vor fi repartizați, în mod obligatoriu și succesiv, mai întâi la corpurile la care cercurile de recrutare arta da asemenea tineri, până, la completarea in mod real al numărului arătat, de tabelele de repartiție și numai după această completare .Se va repartiza la toate corpurile și serviciile la care cercul de recrutare dă recruți și în proporție cu cifra acestor recruți. Toți tinerii recrutați, în absență, trimiși corpurilor și serviciilor cărora au fost repartizați, se vor încorpora in mod obligatoriu, nelăsându-se nici unul ca prisos de contingent. Tinerii recrutați în absență, cari se vor prezenta direct corpurilor de trupă, vor fi trimiși birourilor de recrutare respective, singurele în drept de a-î repartiza Aceleași norme se vor păstra, și cu tinerii recrutați în absență aduși de forța publică, după încorporarea contingentului. 7) Toți tinerii cari vor prisosi corpurilor și serviciilor, după încorporarea numărului de recuți arătat la punctul 4 de mai sus, se vor înapoia cercurilor de recrutare respective, constituind prisosul contingentului 1915, care va fi repartizat conform ordinelor ulterioare. 8) Tinerii recrutați pentru trupa cu schimbul călare, vor fi încorporați pe ziua de 1 Noembrie, iar chemarea lor la corpuri pentru instrucție se va face în baza ordinelor speciale. 9) Birourile de recrutare vor trimite corpurilor și serviciilor cărora le pari recruți, foile matricole numai pentru tinerii recrutați în prezență, iar pentru tinerii recrutați în lipsă, după ce se vor fi prezentat și repartizat, corpurilor. 10) Corpurile și serviciile care încorporează recruții, precum și birourile de recrutare, vor înainta pe cale ierarhică, marelui stat-major, o situație, după modelul arătat, încheiată pe ziua de 25 Noembrie și care va trebui să fie primită la marele statmajor până la 5 Decembrie cel mai târziu. Situațiile Md. 7 și 71, prevăzute de art. 242 și 243 din regulamentul legii de recrutare, se vor trimite la data prevăzută de acele articole, numai secției recrutării din minsterul de războiu. — Echipament, cazarmament__ Pentru echiparea recruților anului curent, corpurile vor întrebuința efectele de mie echipament și îmbrăcăminte, ce au la serviciu curent (îmbrăcăminte garnitura , du serviciu și cazarmă), iar la neajungere vor lua de la mobilizare numărul de efecte strict necesare. Pentru cazarmament, corpurile vor înainta ministerului, direcției VII, rapoarte speciale, arătând numărul și felul efectelor trebuincioase din această categorie. — Lichidarea cheltuililor — Plata drepturilor cuvenite oamenilor încorporați, aparținând contingentului 1915, se va face din fondul X destinat concentrărilor, lichidându-se după regulile prevăzute prin instrucțiunile anexe la buget IX, pagina 93 și după normele prescrise prin ordinul circular Nr. 12.693 din 6 August 1914, (serviciul controlului). Este bine înțeles, că drepturile oamenilor din contingentele cari rămân sub arme, vor fi alocate și lichidate în contul bugetului, după cum s’a procedat până astăzi. . . Din PLOEȘTI Ploești. 11. — Femeia Maria Vintilă, de 62 ani, pe când lucra la fabrica de postav Azuga, a fost apucată de mașina de scărmănat lână, rănind-o grav. Ea a fost internată in spital. — Necunoscuți s-au introdus erî noapte In casa locuitorului Ioan Stan Zincă, din comuna Albești Paleologu, furându-i mai multe obiecte de preț. — Parchetul a depus în arestul preventiv, pe indivizii: Florea Marin Văduva, Alex. Mateescu și Ioan Mihăilescu, dovediți ca ajutori ai mai multor furturi și câror’a tribunalul le-a confirmat mandatele de depunere. — Duminică dimineața își va inaugura activitatea corul ceremonial, înființat de mai mulți muzicanți ai naturi, sub conducerea maestrului I. Croitoru, profesor de muzică la liceul Sfiî Petru și Paul din Ploești. Corul va cânta cu această ocaziune liturghia și un concert religios, la biserica catedrală Sf. loan. — Un incendiu s’a declarat. aseară la d-l G. lonescu, din calea Câmpinii. Focul, care a provenit de la rosul bucătăriei, a fostistins de către pompieri cari au sosit în grabă. Admiterea d-nei Negruzzi în baroul gălățean Galați, 11 Octomb. Secția I-a a Curții de apel a dat azi hotărîrea in contestația făcută de un grup de advocați contra hotărîrii baroului local, care a admis înscrierea d-nei Ella Negruzzi, licențiată in drept de la Iași, în baroul local. Cu majoritate de 3 voturi contra 2, hotărîrea baroului a fost confirmată. S’au pronunțat pentru admitere d-l prim președinte Gh. Tanoviceanu, d-niî consilieri Corneliu Botez și Vasiliu, iar contra d-niî consilieri Gheorghe Sărățeanu și Nae Dimitrescu. Hotărîrea Curții este obiectul de discuție al sumei judiciare și a corpului advocățesc gălățean, care comentează hotărârea în diferite feluri. B. .xl cât sunt informat advocații cari au contestat înaintea Curții de apel înscrierea d-nei Negruzzi în barou, vor face recurs la Casație. Procesul incidentului șalupei «Trotuș» Constanța, 11 Oct. Azi a continuat înaintea tribunalului judecarea procesului accidentului șalupei „Trotuș care s'a scufundat în ziua de 17 Sept. 1912, in urma ciocnirei cu vaporul societății ungare de navigație „Grof Ssedem” István Sala era arhiplină. Tribunalul, a fost compus din președintele Epureanu, jude Oprescu, și grefier Premia Săndulescu. Fotoliul ministerului public este ocupat de d-l procuror Gh. Săulescu. Pretențiunile ridicate de partea civilă se urcă la un milion și jumătate. Până acum au fost audiați 20 de martori. Procesul s-a amânat în continuare. Harta Europei după războiu — Un mijloc ingenios întrebuințat de germani spre a îmboldi patriotismul — Ziarele din Polonia află că germanii au editat două feluri de hărți, care reprezintă Europa după războiu in cele două ipoteze. Intr’o hartă e arătat aspectul Europei în cazul când germanii ar fi învinși, și în alia când germanii aleși învingători. In primul caz harta arată Prusia Orientală anexată la Rusia, iar partea de apus a Germaniei și Austriei anexate la Franța. Anglia este arătată ca anexând partea de nord-vest a Germaniei cu Frankfurt, Bremen Hamburg și Kiel. Serbia crește aci cu Ungaria și Galiția, cuprinzând orașele Cracovia și Lemberg. Pe această hartă Germania este arătată ca o țărișoară microscopică, cam cum e Saxonia, Austria și Ungaria sunt desființate de pe această hartă. Berlinul e trecut la Rusia, iar Viena la Franța. Pe cealaltă hartă, în care se arată aspectul Europei în cazul victoriei germanilor, se poate vedea cum Franța, Anglia și Belgia, malurile Balticei cu Petrograd, precum și Polonia rusească sunt anexate la Germania. Rusia pe această hartă e trecută în întregime la Austria. Aceste două hărți, spun ziarele rusești, au fost împrăștiate în sue de mii de exemplare atât în Germania cât și în Austria. Autoritățile germane și austriaca au afișat aceste hărți prin toate localurile, spre a le putea vedea toată lumea, contând foarte mult pe efectul lor Știri la Basarabie iTg.Rădăuți, 11 Oct i Retragerea rușilor din Cernăuți Din sorginte sigură aflu că trupele rusești, cari au ocupat Bucovina și capitala Cernăuți, au purtsit Luni 6 Octombrie Cernăuții, retrăgându-se în 3 părți, o parte din armata rusească, care se afla împrejurul capitalei, s’a retras spre Noua Sulița rusească, altă parte au apucat, drumul spre Siret, și o a treia parta compusă din 30.000 soldați, s’au retras în marea pădure Franzenthal care e în dreptul satului românesc Buda unde s’au dat lupte sângeroase între ruși și austriaci cu pierderi mari de ambele părți. Foarte multă armată rusească s'a retras și din Galiția. Armata ruseasca, care s’a adăpostit in pădurea din Franzenthal, era compusă din infanterie, cavalerie, artilerie etc. Cartierul armatei rusești s’a așezat la Noua Sulița, ’austriacă, la curtea d-lui Kraus din Noua Suliță. Foarte mulți răniți ruși au rămas în Cernăuți. Soldați și vagoane rusești prinse de austriac! Din ordinul guvernatorului Fvreinov, care se află cu armata la Noua Suliță un număr de soldați ruși cu mai multe vagoane și locomotive, au fost, trimeșî spre Cernăuți, pentru a scoate răniții și a-i transporta spre Lipcani (Basarabia) dar pe negândite au fost făcuți prizonieri de armata austriacă. a._. Bombardări Mercur! 8 Octombrie, pe la orele 4 d. a. populațiunea din localitate a fost înspăimântată de bubuituri auzite dinspre apus de Lipcani. Se crede că au avut loc lupte la Hotin, între armata austriacă și cea rusească. întreruperea trenurilor din Lipcani (Basarabia) Trenurile cu multe vagoane ce plecau din Lipcani spre Cernăuți, transportau cele necesare până în Noua Suliță austriacă, de unde rușii le porneau spre Cernăuți cu trenurile austriace, cari erau sub stăpânirea rușilor fiindcă calea ferată rusească e mult mai largă decât cea austriacă. Un tren cu mai multe vagoane s'a pornit spre Noua Sulița, dar n’a trecut nici 30 minute și trenul s’a reîntors; cauza reîntoarcerei nu se cunoaște. , Panica din Tg.Lipcani Populațiunea Tg.Lipcani a fost cuprinsă. Mercur de o panică de nedescris. Toată ziua s’au auzit acolo bubuituri dese, cari au înspăimântat mult pe locuitori, temându-se de năvălirea austriacilor. Se discută mult în Lipcani despre retragerea rușilor de pe teritoriul austriac. COOPERATISTE In ziua de 5 crt. s’a termina examenul de absolvire al școalei cooperatiste din Tg.Jiu, d sub direcțiunea d-lui Adrian Dimitrescu-Bumbești. Examenul s’a ținut în prezența d-lui Gh. Juga, inspector a școalelor particulare și profesionale, ca delegat al ministerul, cultelor și instrucțiunei publii a d-lui Nițu, delegat al Gase centrale a băncilor populare ? în prezența corpului profesore al școalei. Au absolvit cursurile școale 44 elevi al căror nume îl dăi mai jos în ordinea clasificației Dănciulescu D. Ion, Bălănesc C-tin, Măgureanu Gh., Radulcan V. Ton, Ociocioc Nicolae, Damaschin C-tin, Sima Iosef, Andronescu Ion, Giurgiulescu Nic Mesea Gheorghe, Ciocârlan Grigore, Mateescu Pavel, Pârîol D-tru, Diaconescu N., Iliescu lor Rădulescu Gh., Bălă M. Flores Popescu Alex., Rădulescu Alex Ciurezu Mihail, Sacardoteanu C Achimescu Mihai, Constantinescu Vlad, Codreanu Aurel, Cerneanu Ion, Stancu Har., Diaconescu Gh., Miloșescu Ion, Rusănescu Ilie, Pelinescu I. Popescuu. Ion, Balotescu Ilie, Budic Ion, Tomescu C-tin, Ionescu Gh Petrescu D-tru, Sperlea Petn Gruescu Ilie, Ianotescu Gh., Mogescu C-tin, Gruescu D-tru, Gănaru Daniil, Gheorghiu I., Verceanu Marin. După cum se știe absolvenți acestei școale sunt întrebuințai ca comptabili ai băncilor populare. Noul an al școalei cooperatist începe la 1 Noembrie. Cursurile durează un an, dintre care două luni practică. Se primesc absolvenți ai șeolilor primare, cu bune purtări. Taxa este de 200 lei anual, pistibilă în trei rate; înscrierile s fac la direcțiunea școalei, pân la 28 Octombrie. Pentru ministre fie război« Amnestia, și taxele militare ale dispensaților, scutiților și reformaților. Suntem rugați să atragem atențiunea d-lui ministru de războiu, că unii dintre dispensați, scutiți și reformați, neavând la timp mijloace pentru a fi în curent cu taxele militare nu se pot prezenta la viza cu ultima recipisa și tot deodată nici nu pot plăti într'un termen scurt, și în împrejurări așa de grela sumele datorate până în prezent. Față cu cele arătate mai sus ar fi de dorit ca d. ministru de războiu, să dea un comunicat prin care să se arate dacă conform amenestiei pot beneficia și aceștia ca și cei cu amenzile iar cu începere de anul acesta să se încaseze de către administrațiile financiare din țară suma anul’, conform venitului fiecăruia.