Universul, noiembrie 1914 (Anul 32, nr. 301-330)
1914-11-01 / nr. 301
Hr. EBASSIE SiliMi tfechiu medic al Eforiei Spitalelor Civile SPECIALIST IN BOALELE SIFILITICE și INTERNE Consult, dela 10~12 și 5-7 22, Str. Bibescu- Vodă, Teles. 25170 _________ 1425 lBMr era8BBEBSS8818gg B8BBBM8BBiaj>i doctor mm "Specializat la Paris, Berlin . Boli de stomac și interne / Sfinților 58. — Cons. 9-10, 6-8 1269 Laborator „Dr. VERZEANU“ Str. Doamnei 27. Telefen 10[95 Director Dr. P. CASTILA Șef de laborator la Facultatea de medicină și la Spitalul Filantropia Analize de sânge(suîlus) de Urini, spate, suc gastric, etc. ■'823 Ir. USCATU — Specializat la Berlin și Paris — GENITOURINAHE Boale lasneșiî, de piele și sifilis — Analiza Săisgessis — după ultimele procedee. Injecții cu 606 B-dul Eliahea 8, (vis-a-vis de Eforia) *046. Consultation 3 6. Telefon 1072 Dr. MARCEL Special Moaie de stomac și intestine Consultațiuni 2—4 p. m. Strada Stelea i o. 3 bis Tetete» 23/In Veputisîța, Onanism, Sifilis Soare las sud, SSlesiolagie ■........— și da Semes—’«“--*TM vindecă, radical, repede, fără durere Dr. HAMON BANIU „TAMAD.I3 SA“ Briovels — Liberează certificate medicale — ONORARIU MODEST 1402 GQALELS LUMEȘTI (SIITftlisTIt:«) VINDECA RĂDICAL B-ul A. Reienstadt Specialist din Paris Strada Sfinților 17, Etasiu 1- Consult 8-12. 2-7 244 Policlinica „VIAA“ București, Calea tiimviei 407 Ca vindecă IL,ISUL, ULI, I pe vinecanoragia |s orice boală. Injecțiuni cu 606 și cu vaccin antiblenoragie. Cabinet dentar modern Corn 8-42 și 2-8 ium. 963 BLENORAGIA ȘI SIFILISUL ONANIA ȘI NEPUTINȚA Consultă special orele 11— 12 și 46 Dr. CRÜNFELD Autorul Violei vixuale și Taine of Sanctaro 5, Strada Olari, 5 Policlinica Doctor State fost elev al profesorului Fournier Din Paris Specialist în boale Sifilitice și venerice (lumeții) Str. Cavatu lechi 5 (8t.Gheorghe) Deschis toată ziua. TeleS 55|S9 Docent Dr GOSTI il. Boalele de gât, nas și urec. Consult. 2-3 și 6-7 jum. p. m. 35. 8TR. ROMARA, 35 1274 Telefon 15 27 Dr. Musteana Dentist din Paris Strada latei Milo Ro. 8 (FOSTA TEATRULUI) Consultațiuni 9—12 a. m. și ________26 p. m._____1316 Nicolas T. Melas a fost judecător la tribunalul Ilfov, fost prefect, avocat Consultații 9—11 7 — 8 Alea Nastasescu, 0 1339 BI MELIEH SPECIALIZAT LA BERLIN SIFILIS, GENITO - URMNARE Boale de Femei Analiza sângelui.—injectiuni cu 0088, STR. COLȚ FR, 8 Consultatiuni 1—3 si 3— 8 SE LEGUESQ Boalele Lumești (SIFILITICE) La Policlinica ,8AMIXATEA‘ Dr. M. D. STAMATOPOL București, Str. General Florescu (partea dreaptă a spitalului Volica) Notați bine adresa: Nu intrați până ce nu citiți pe firmă „JUmătatea“ Dr. Stamatopol ca să nu fiți induși în eroare. 1383 137 1326 SFÂNTUL SINOD ZIDA A PATRA Eridim, la orele 9 s’a ținut a patra ședință a Sfântului Sinod, sub preșidenția I. P. S. Mitropolit Konon. A asistat din partea ministerului de culte, d. P. Gârboviceanu. Se citește sumarul ședinței precedente și se face apelul nominal; sunt prezenți 12 chiriarhi. La ordinea de zi, este formularul de pomenire a familiei regale, la rugăciunile serviciului divin, — formular care trebue să fie comun pentru toate bisericile din țară. După mai multe discuțiuni s-a dat următoare formă definitivă. pomenirii: „Încă ne rugăm pentru Prea Înălțatul și de Hristos iubitorul, Regele nostru Ferdinand I și soția, Sa Regina Maria; Pentru iubitoarea de Hristos, Doamna si Regina Elisabeta; Pentru bine credincioșii lor fii si fiice: Principele Carol, moștenitorul tronului, Principii si Principesele Elisabeta, Maria, Nicolae, Ileana și Mircea, cu toată Curtea și ostașii Lui. P. S. episcop Sofronie raportează asupra mai multor cereri de călugărire din eparhia Buzăului. P. S. episcop Nicodem, de asemenea face un raport asupra cererilor de călugărire din eparhia Hușilor. Rapoartele se admit de Sf. Sinod. Se ia în discuție apelul făcut de preotul Boncescu din eparhia Râmnicului, contra sentinței de caterisire. Sf. Sinod găsește că binevenită și meritată a fost pedeapsa caterisirii acestui preot, pentru faptele de care s’a făcut vinovat. P. S. episcop Nicodem raportează asupra unei chestiuni înaintată Sinodului de consistoriul superior bisericesc. Mai mulți membri ai consistoriului au intervenit printr-o adresă către sinod, ca preofil să poată aplica pedepse după canoane enoriașilor cari nu vin la biserică. Raportorul conchide în expunerea largă a acestei chestiuni, că creștinii nu vin la biserică fiindcă de multe ori sunt împiedicați de munca istovitoare și de cele mai multe ori nu-și dau seama de importanța asistării lor la serviciul religios. Aplicarea pedepselor canonice nu e tocmai potrivită, întrucât ar trebui să fie precedată de marea lucrare a catehizării, — adică a învățăturii predicate asupra tuturor, trezindu-le sentimentul datoriei morale — simțul necesității evlaviei. După aceasta, — ar fi să urmeze pedeapsa canonică, fiindcă numai atunci ea ar provoca o criză sufletească în conștiința credinciosului. Sf. Sinod e de acord cu încheierile raportului. Se aprobă cartea „Teologia morală“ de arhimandritul Scriban.* Ședința se ridică la orele 12, urmând ca azi să se țină ultima ședința din această sesiune de toamnă. Din presa balcanică Grecii în Epir Sub titlul de mai sus, semioficiosul „L’Echo de Bulgarie“ se străduește să dovedească, că ocuparea Epirului de greci nu este decât o anexare deghizată. Motivul invocat de Grecia cum că ar dori să introducă liniștea în ținuturile sud-albaneze, nu este temeinic și faptul că ocuparea se face simultan cu Italia, denotă înțelegerea tacită greco-italiană, în chestiunea albaneză. Ziarul bulgar arată că prin luarea Epirului s’a stricat echilibrul balcanic, acela care a făcut pe România să intervină în trecut. România s’a opus în trecut la anexarea Epirului, din considerațiuni politice, referitoare la populațiunea acestei părți. Românii credeau că prin statul albanez se va conserva elementul aromân, câtă vreme nu puteau exista sub greci. Azi, când ocuparea s’a făcut, România tace, deși echilibrul în Balcani a fost rupt de greci. „Trebue să ne așteptăm că România va fi consecventă și să uzeze aceleași măsuri contra grecilor, de cari a uzat contra noastră. Contrar, România ne va lăsa să crdem că precauțiunile sale nu vizează decât pe Bulgaria și noi vom fi nevoiți să tragem concluziuni logice“. Șefii partidelor opoziționiste din Bulgaria au ținut o consfătuire și au hotărît că, politica actuală impune Bulgariei o cât mai strânsă apropiere de Tripla Ințelegere.* Ziarul „Utro“ îndeamnă pe guvernul bulgar să ia măsuri cât mai repezi pentru ocuparea Macedoniei, părăsind starea actuală de neutralitate. Acelaș ziar, vorbind de întoarcerea la postul său din Sofia a d-lui G. Derussi, spune că ministrul României este un mare bulgarofil și că va putea înfăptui o înțelegere trainică între România și Bulgaria, țări cari au avut un trecut istoric comun și a căror soartă este aproape identică în actualul conflict european. * Zilele trecute s’a ținut în Sofia un mare meeting național, indemnându-se guvernul la intrare în acțiune. Oratorii au criticat politica rusofililor bulgari și starea de neutralitate a actualului guvern. „Dacă soarta Bulgariei este să piară,—au zis oratorii—apoi mai bine să moară luptând pentru un ideal național, decât păstrând pasivitatea actuală’“. S’a cerut în special acțiune contra Greciei. Comitetul întrunirii va lansa un manifest către poporul bulgar, pe care-l va chema la luptă întru realizarea idealului național.* „Dnevnic“ publică o serie de inexactități despre situația dobrogenilor. Ziarul bulgar spune că guvernul român profitând de războiul european, caută prin orice mijloc să facă viața bulgarilor imposibilă în Dobrogea și să-l forțeze a-șî părăsi căminurile lor. Câte cuvinte atâtea minciuni. Cine se abonează la ziarul „UNIVERSUL“ pe luna de 1 Noembrie, concurează la tragerea marilor premii de la 23 Noembrie. Măsuri sanitare pentru vagoanele străine Am arătat într’unul din numerile precedente ale ziarului nostru, că vagoanele străine, care vin la noi cu scopul de a fi încărcate cu cereale pentru export, lasă mult de dorit din punctul de vedere al curățeniei. Toate aceste vagoane sunt pline de sânge și se găsesc într-o stare de necurățenie, nu numai rău impresionantă, dar capabilă de a da loc la posibilitatea unor boli molipsitoare. Mai ales, vagoanele din Ungaria au provocat îngrijorarea, că ar putea aduce în țară, prin nedezinfecția lor, probabilitatea unor boli molipsitoare, de care Ungaria e încă bântuită. Pentru aceasta, serviciul sanitar fiind încunoștiințat de serviciul mișcării c. f. au luat de acord dispozițiunea, ca vagoanele până acum venite să fie supuse — la noi — unei curățiri totale și apoi unei îngrijite dezinfecții, chiar la punctele de frontieră. Iar pentru viitor au fost anunțate punctele de frontieră de la Predeal, Palanca și Crtineni să nu mai permită în țară, intrarea unor vagoa ne ,care nu vor fi fost destul de curățite și dezinfectate. Dar ca măsura să fie completă, au fost anunțate și autoritățile căilor ferate ungare, că e o necesitate reală și pentru statul ungar și pentru noi, ca vagoanele trimise să aducă mărfuri de hrană să fie îngrijite și din punct de vedere igienic. învățământul pililic în Bulgaria Citim în l'Echo de Bulgarie : „Un spor sensibil se constată anul acesta în numărul așezămintelor școlare din Bulgaria. Astfel 30 școli primare noi, cu un personal didactic de 454 (!) institutori și institutoare s’au inaugurat în mai multe localități. „Progimnaziî noi s’au inaugurat în număr de 38 c’un personal didactic de 150 profesori. Alte 4 gimnazii complecte și 10 parțiale c’un personal învățătoresc de 97 profesori s’au mai deschis asemenea prin diferite localități ale regatului. „Numărul așezămintelor școlare a crescut astfel cu 82 de școli, numărând un corp didactic de 701 profesori“. 111 Sîal Se scrie din Gumulgina, localitate anexată Bulgariei în urma războiului din 1912, că s-a pus, cu mare pompă, prima piatră a cazarmelor de infanterie și artilerie. Trupele garnizoanei au fost trecute în revistă cu această ocaziune. Soldații prizonieri din armata sârbească, originari din Macedonia, exprimându-și dorința să se întoarcă în Bulgaria, autoritățile austro-ungare i-au pus la libertate dându-le și bani de drum. L'Echo de Bulgarie, de unde luăm aceasta, spune că acești prizonieri au sosit la Sofia. SAMOATA, 1 NOEMBRIE 1914 COGOO»^)OOg^XXXX30000lXO{XXXXXîOOOGOOOOOOOpOOOO< Toată lumea care SE ABONEAZA la IASUL JNZEBSSL ::: : PE ZIUA DE 2 NOEMBRIE ::: : ?a lua parte la tragerea Marilor Premii care are loc la ^ 31’oembrie OOOOOOOOOOOOOOPOC AGONIA BELGIEI Episod din fuga populațiuii Luigi Barzini, în lungi și interesante cronici, descrie fuga belgienilor, din frumoasele lor orașe, în fața odioasei năvale a germanilor, iată un episod din narațiunea sa: E Duminică și la Becloo, ca și la Ostanda, ca și’n toate localitățile belgiene, bisericile sunt pline. Vin credincioșii acuma numeroși să se închine și să asculte, la sfârșitul liturghiei, cântându-se cu acompaniament de orgă, la Brabangonne, imnul național. Ii cântă preoții împreună cu obștea întreagă care umple casa Domnului. Se răspândește însă deodată vestea că vin germanii. Intr’o clipă corul amuțește, templul se golește și toți, dând fuga la casele lor, încep să-și strângă lucrurile în legături pe care le aruncă în care, în căruțe trase de cai, în cărucioare trase de câini, ori le iau la spinare și, înșirându-se în caravane, pornesc grăbit la drum. In piața orașului o frământare mare de automobile, de furgoane, de călăreți care vin ca săgețile și pleacă iarăși în galop numaidecât. „Germanii sânt la Maria- Kerke“! e vestea pe care o aduc cicliștii fugiți din Bruxelles, cari i-au văzut și se'ntorc indărăt. Se întorc îndărăt și automobilele cuirasate pornite să întâmpine pe vrăjmași. De prin case se ridică în grabă răniți, aduși acolo noaptea precedentă. Sunt cărați la gară, unde se formează trenuri care să-î ducă la Ostanda. Și pe distanță de mai mulți kilometri se întinde emigrațiunea dureroasă, lăsând pustietatea în urma ei. In două ore Becloo s-a despopulat, tocmai atunci când de la Waerschoot începuse să sosească coloana fugarilor din Gând. Intre acestea, înaintează mereu încet lungul cortegiu al răniților, duși pe tărgi purtate de tineri, aproape copii, serioși la față, gâfâind de povara ce o duc, având brațul încins, de semnul distinctiv al Crucii Roșii. In vagonul din urmă al trenului sanitar se înghesuesc o mulțime de răniți. Printre ele și un căprar negru, din Congo. Un infirmier îl îngrijește pentru prima oară. Negrul, rănit la picioare, rabdă manipulările grăbite și brutale ale infirmierului fără să clipească din ochi. — Te doare. Antoane? întreabă asistenții. — Mă doare, răspunde Anton (cu acest nume îl botează belgienii pe toți negri)) ; mă doare, răspunde negrul, dar i-ar fi durut și mai rău pe germani dacă nu mă râneau la picioare. A începu să râdă cu un râs înfundat care-i hârâia îa gât și-î întindea gura până la urechi, lăsând să i se vază toți dinții albi. Un alt rănit e un călăreț, care, căzând de pe cal într-o goană, a fost călcat în picioare de caii regimentului pornit în galop. E rănit la șira spinării și se vaită, cu glas slab ca de copil, repetând încet și sperios : — O, caii, caii! Un al treilea însă, un sergent înțepat la șold de o baionetă, fumează și povestește cu haz scene de prin Bruxelles: „Ștrengărușii din capitală îl plictisesc räu pe nemți, cari nu îndrăznesc să-i ia la țapanghel de teamă ca să nu revolte tot poporul. Intr’o Duminică, o ceată de băeți a defilat, pe strade, militărește, cu câte un morcov înfipt drept în mijlocul pălăriilor ca să reprezinte moțul căștilor prusiene, înarmat cu bețe în loc de puști și târînd după el cărucioare care purtau tuburi de carton figurând mitralierele. „Când întâlneau în drumul lor câte un ofițer german, „generalul” copiilor comanda : — „Parade, marsch“ ! Și trupa mergea înainte bătând pământul cu picioarele țepene, cu capetele întoarse spre ofițer și strigând: — „Eins, zwei, drei“! In fundul vagonului se aude iar un hârâit șucrător, negrul Anton face haz de isprava ștrengărușilor din Bruxelles. Dar, în întunerecul care a început să se lase peste fire, se aud bubuituri. E lătratul tunurilor grele germane îndreptate spre Dixmude. In vagon s'a făcut tăcere, nu se mai aude nici un glas. S’ar părea că răniții au murit totdeodată. Ascunși în umbră, fiecare se simte acum singur cu durerea lui. CC Regele Carol și cultura poporului român Exact acum 25 de ani, la 22 octombrie 1889, cu prilejul aniversărei a 25-a de la înființarea universității din București, regele Carol pronunță un discurs admirabil, arătând ce concepție își făcea despre rolul acestei înalte instituțiuni de cultură și cât de mult se interesa de instrucțiunea și de educațiunea poporului român. „Cât pentru mine vom fi puni’ rea sprijinitorul cel mai statornic al ÎJnirei și am nesdruncinata încredințare că Nepotul Meu, încălzit de cele mai arzătoare simțiminte patriotice, când va prezida sărbătoarea pentru împlinirea a 50 de ani de viață ai acestui însemnat așezământ, adică sărbătoarea nuntei de aur, făcute între luminele revărsate de universitate și sufletul tinerimii — atunci acest Înalt leagăn de cultură are să fie tot așa de sus pus cât și viitorul scumpei noastre Patrii“. Puțin a lipsit ca regele Carol să nu prezideze și jubitul de 50 de ani ,ai universitate! din București ! Ar fi meritat pe deplin această adâncă mulțumire sufletească, căci tot dânsul inaugurase această universitate, complectată cu facultatea de medicină, la 14 Decembrie 1869 și de atunci încontinuu urmărise și sprijinise neîncetat mersul ambelor noastre universități. Era pătruns, era adânc pătruns de credința în necesitatea culturei pentru întărirea și înălțarea unui popor. „Prin știință și lumină putem numai întări prezentul și prepara bazele solide ale unui viitor prosper. Puterea unui Stat modern se măsoară mai ales după gradul culturei sale intelectuale“.... „Un popor, care-și lărgește orizontul cunoștințelor sale în domeniul științelor, literelor și al artelor, este un popor care nu fiere și care-și așează temeliile cele mai solide ale existenței sale naționale. Prin cultură, o națiune, care tinde la un viitor lung și fericit, se afirmă, se înalță, se înobilează și-și câștigă locul respectat, care i se cuvine în concertul lunii civilizate“... „Nu numai cu numărul soldaților și cu despoiarea vieței economice se măsoară astăzi puterea Statelor. Un factor de căpetenie, poate cel mai însemnat, este gradul de cultură. O direcțiune sănătoasă și națională a înaltelor studii ce se urmăresc în universități, este clar condițiunea neapărată a adevăratei propușiri ... „Pregătiți-ne, dar. bărbați cu iubire de țară, cu sufletul curat și cu voința îndreptată spre munca conștiincioasă și folositoare. Nu uitați că caracterele mai mult decât talentele hotărăsc soarta popoarelor și că forța morală nu mai poate apăra de învingere și nimicire“. Aceste citațiuni le-am extras într’adins din patru cuvântări ținute la mari intervale de timp: 1869—1879—1897—1906 pentru ca să pun în evidență că întemeietorul României a avut o concepție constantă și o concepție cât se poate de largă și de înaltă despre menirea universităților române. Cu aceeaș solicitudine s-a ocupat de instrucțiunea populară, dăruind chiar de la începutul domniei sale 12.000 de galbeni pentru înființarea unui școale normale, care să scoată învățători, stăruind ca să se înmulțească pe cât posibil școalele primare, inspectându-le foarte des în primii ani ai domniei Sale, punând întrebări copiilor pentru a-și da seamă de progresul realizat și prezidând solemnitatea împărțirea premiilor, pentru a JtL încuraja silința elevilor și a profesorilor. Crescut în mijlocul unui popor în care se așteptase puternic conștiința națională și care se slujea de școală pentru înfăptuirea aspirațiilor sale, regele Carol a înțeles ce menire frumoasă are corpul didactic român pentru întemeierea unui Stat de sine stătător și cu viitor. „Școala trebuie să fie temelia Statului... De sentimentele ce veți sădi în inima tinerimii, prin creșterea ce-l veți da, atârnă tăria morală a generațiilor viitoare" — spunea regele Carol reprezentanților întregului nostru corp didactic venit să-î prezintă omagiile lui pentru 25 de ani de Dumm»«»o binecuvântată domnie. Mare și frumoasă a fost și este într’adevăr misiunea corpului didactic român ! Răsărit mai tărziu pe orizontul civilizațiunei apusene, din cauze istorice cunoscute, poporul român are înaintea sa perspectiva unui drum lung de străbătut, care însă trebue parcurs cât mai repede, pentru intrarea sa în constelațiunea cea mai înaintată, ca să ajungă în stare să lumineze la rândul sau restul omenirei. Ceea ce a fost în Apus opera veacurilor și a școalei, în condițiuni istorice prielnice, trebuia ca școala română să înfăptuiască cât mai repede, dacă s’ar fi putut, în cursul unei singure generațiuni. In timpul domniei sale de aproape o jumătate de veac Carol I n’a pierdut nici un prilej pentru a manifesta interesul său pentru școala română și a-i recomanda să se ocupe nu numai de instrucția, dar și de educația, dar mai ales de educația tinerelor generațiuni. Școala trebue să sădească și să cultive în inimile elevilor dragostea de muncă, de ordine, spiritul de datorie și de respect al legilor și mai presus de toate iubirea de Dumnezeu și de Patrie. Pentru educația viitoarelor generațiuni, regele Carol face apel nu numai la școală, dar și la Biserică și la familie, arătând în acest scop necesitatea instrucțiunea fetelor și sprijinind înființarea școalelor de fete. Adresându- se institutoarelor și profesoarelor la 30 iunie 1876, cu prilejul împărțirea premiilor. Domnitorul spunea : „Faceți din tinerele ființe încredințate creșterii și îngrijirii dv. aceea ce trebue să fie; femei virtuoase, instruite, modeste, cum se cuvine să fie femeia, și casnice, inspirate de abnegațiuni și devotament pentru tot ce sufere, tot ce este nenorocit... Faceți dintr'însele mai ales românce, care să nu uite că în ele trebue să se păstreze viu, ca niște nestinse candele, flacăra religiunii și a patriotismului“. Regele Carol a lucrat pentru educația poporului român și prin înălțătoarea pildă a vieței Sale. Sobru, cu virtuți casnice, întotdeauna cel dintâi la muncă și la datorie, a dat timp de 48 de ani o pildă vie de eroism în îndeplinirea zilnică a datoriei. Până la cea din urmă zi a lucrat, nobil soldat al datoriei, pentru propășirea patriei noastre , înaintea ultimei suflări ar fi avut dreptul să repete ceea ce spusese la 10 Mai 1801 cu prilejul jubileului de 25 ani de domnie : „Necontenit crezutăm că numai prin simțimântul religios și printr'o instrucțiune bine înțeleasă propășirea unui popor este asigurată G. Assan. Docent la Facultatea de Siten* din 7Ineitrestl. ELEVII ADULȘI in școala normala Următorii elevi sunt Invitați a se prezenta la orfelinatul din Focșani în seara de 31 Octombrie în vederea deschiderea cursurilor școalei normala la 1 Noembrie curent, fiind admiși a urma clasa V-a: Dorlete A. Grigore, Gheorghiescu Ernest, Bugeac Pericle, Păcuraru Neagu, Voinea Dumitru, Bașturea Dumitru, Ionașcu Constantin, Mărgărit P. Constantin, Gheorghiu M. Dumitru, Popescu Gheorghe, Dascălu A. Ilie, Mărcoiu Mircea, Mușetescu Nicolae, Constantinovici Gheorghe, Pricopescu C. Gheorghe, Cojan Petru, Mihalache Grigore, Popescu M. Gheorghe, Anghelescu N. Dumitru, Ciobanu Constantin, Cheliu N. Chiriacescu Gheorghe, Focea C. Gheorghe, Ionescu Procopie, Decusară I., Negulescu I. G. Popescu C. Alexandru, Chiria A. Teofil, Voinea Gheorghe, Niță Traian, Stoicescu Atanasie, Păturescu C. Nicolae, Stoenescu I. Dumitru, Georgescu Victor, Negoiță Constantin, Ionescu B. Dumitru, Focșa E. Enache, Constantinescu Haralamb, Costescu Ștefan, Danieleanu C. Mihail, Georgescu C. Nicolae, Ionescu I. Dumitru, Ionescu N. Gheorghe, Negoescu Gh. Vasile, Teohari N. Constantin, Ionescu Traian, Canini Gheorghe, Carp D., Popescu Gh. Constantin, Constantinescu Constantin^ ^ g—m împrumutul de război în Austro-Ungaria Viena, 29,sosită 301. — Consiliul general al Băncei austro-ungare a hotărît să acorde împrumuturi pe titluri pentru împrumuturile de războiu austriac și ungar cu procent oficial și până la concurența de 75 la sută din valoarea nominală. (A. R.). IR3KBOBSK9EE3CSK9 Informațiuni "■ VINERI Harta mării Negre și a țărilor limitrofe, în opt culori, foarte reușită și de cea mai mare actualitate va apare Duminică în „Universul Literar“. Numai 5 bani. Duminică, la orele 10 jum. a. m. va avea loc inaugurarea busturilor marilor patrioți Ioan C. Brătianu și Spiru Haret, ridicate în Corn- Răcăciuni jud. Bacău, de un comitet în frunte cu d-nii loan Mironescu, consilier județean, Constantin Bobârnac, institutor și Miltiade Tănase, dirigintele școalei de meserii. La această solemnitate va lua parte și Alexandru Constantinescu, ministrul agriculturei și domeniilor și alți domni miniștri. D-nul dr. Pinulescu, medic primar al Eforiei, specialist în boale mintale și nervoase, s’a mutat in str. Fântânei (Sneger) No.65, consultă intre 2 -4 p. m. Telefon 44/0. Comitetul cercului cultural „Dragostea de Neam” din com. Bălești-Gorj, aduce viile sale mulțumiri administrației Casei școalelor, care a binevoit să doneze mai multe cărți pentru biblioteca cercului. Căutam depozitari perctru vânzarea ziarelor i,Universul“, „Universul Literar“, „Veselia“ și „Ziarul Călătoriilor și Științelor populare“ în localitățile slovulești jud. Dorohoi, Tg. Hălcești jud. Vâlcea, Braniștea jud. Mehedinți, Chevasele jud. Constanța, Borna jud. Suceava, Girosusd. Roman, Cherăești jud. Vâlcea, Negrești jud. Vaslui. Se preferă d-nn comercianți. Prospecte și condițiuni a se cere de la administrația ziarelor noastre. Vama gării de Nord bănuind, că intr'un transport de 30 de colete, în greutate de 1.500 kgr., etiche Vist: Budapesta--Predeal, Rusciuk-Stana Zagora- Adrianopol, este altceva deccis materialul declarat oficial „pânze pendre", a cercetat și a descoperit, el, era material necesitat instalațiunilor de telegrafie fără fir. Un alt transport, următor cercul din șchr cu „pânzele", a fost găsit în alte 20 de colete, unde erau împachetate baterii electrice, tot pentru telegrafie fără fir. D-l Ilie Rădulescu a fost numit secretar al consiliului general al județului Durostor. Magazinul cu Încălțăminte MATEI SIMA, STR. COVACI 11,unde GHETE de SAC cu stofă, ȘOȘONI ȘI GALOȘI cu prețurile cele mai EFTINE. D-l Eugeniu Zirra, secretarul inspectoratului agricol din județul Caliacra, a fost numit director al arestului preventiv din Bazargic, în locul d-lui C. Motaș, demisionat. S’a aprobat modificarea bugetului extraordinar al administrației generale al orașului Pitești. D-l Iosif C. Strâmbeanu a fost numit șef de cabinet al prefecturei de Vâlcea, în locul d-lui Al- Georgescu demisionat. Județul Dâmbovița a fost autorizat să intre de fapt în posesiunea averei fostei societăți de arme și gimnastică din Târgoviște, avere constând din fondurile adunate și sala de arme. Administrația Casei bisericilor a fost autorizată să primească pentru biserica parohială Sf. Arhangheli din Craiova suma de 5000 lei, dăruită de d-l C. Dumitrescu Negrea din orașul Craiova. Lemn uscat, bine cântărit Fag amestecat rotund 36 mia Fag spart 38 mia Cer calitatea II 39 mia Cer calitatea I 41 mia Gomenzie se pimesc la întregime, Lipsanii și la Antropoliere Generale fața Băci Obor Telefon 42/13 41/38 50/34 20/36 Universitatea din București a hotărât ca, în cursul lunii Decembrie, să țină o ședință festivă în Memoria Regelui defunct Carol I. Ședința, se va ține în localul ,,Fundațiunii universitare Carol I", după un program pe care rectora tl va alcătui din vreme, începând seria conferințelor, comitetul central al societăței ortodoxe a femeilor române, roagă călduros, atât pe membrii cât și pe toate persoanele care se interesează de mersul acestei instituțiuni de cultură națonală ca să asiste la prima conferință, din seria această ținută de Arhimandritul I. Scriban, în localul Liceului Lazăry Duminecă 2 Noembrie, orele 2 jumătate. Subiectul conferinței: „Lupta omului în viață”. Această înștiințare ține loc de invitație. D -l Ioachim Dumitriu, fost perceptor, a fost numit perceptor fiscal „i. tu in jud. Vaslui, loc vacant. D-l Ion N. Soare a fost numit perceptor fiscal cl. III în județul Putna, în locul lui C. Angelescu demisionat Ministerul de interne (direcția islazurilor) face cunoscut proprietarilor, cari au vândut islazuri comunelor rurale că, în ce privește primirea dobânzilor ce li se cuvine pe anul curent să se adreseze direct ministerului de interne, care va emite ordonanța de plată. „ ȘCOLARE D-l Charles Dubreuil a fost autorizat să predea limba franceză în învățământul secundar. ♦ Ministerul instrucțiunii publice a admis numirea d-nei Bușe în postul de suplinitoare la școala n-rul 1 din Turtucaia și a d-nei Natalia Coltofeanu la școala din com. Caraorman-Cocina. ♦. D-l Florinescu Aurel a fost numit în postul de observator cl. III la Institutul Meteorologic, în locul d-lui Cocorăscu Octav, misionar. Ä D-l Săli Aii a fost numit suplinitor la școala mixtă n-rul 1 din orașul Cavarna-D-ni. Zalim Zia și Ismail Zediki au fost numiți, în aceeaș calitate, la școala din Balcic. ^ D-l I. Predescu, învățător la școala din com. Carol I din jud. Constanța, a fost mutat la școala mahomedană din Constanța. ♦ Ministerul instrucțiunii publice consideră ca demisionar din învățământ, pe ziua de 1 Septembrie, pe d-l I. Marosin, învățător la școala din com. Denizler (Durostor). ♦ Ministerul instrucțiunii publice a aprobat numirea d-nei Victoria Moldoveanu în postul de conducătoare a grădinei de copii din comuna Doimușlar, și a d-nei Eufrosina Bârsescu, ca suplinitoare, la școala din com. Baltagi- Enichioi-Balabanlar. ♦ D-na Elena Popescu a fost numită, cu titlu provizoriu, în postul de învățătoare la școala din com. Tăbăraști-Gălbinași (Buzau). ♦ Ministerul instrucțiunii publice aduce la cunoștința celor interesați că e vacant postul de secretar-conferențiar la școala medie de agricultură din Roman. ♦ D-ra Elena Soloviu, fostă maestră suplinitoare la școala profesională de fete din Tg.Jiu, a fost numită, pe ziua de 1 Noembrie, în postul de maestră suplinitoare la catedra de muzică de la școala profesională de fete din Slatina, în locul d-nei Grețu, transferată la Giurgiu. BIBLIOGRAFII Au apărut: "V " — „Vasile Lascar (1852—1907)) de M. Theodorian-Carada. — „Preocupări culturale“, constatări și reflexii de Constantin Damianovici. — „Artă și literatură“, pagini critice de Constantin Damianovici. — „Economia Română“- nr.. 10, director T. Dragomirescu, cu un sumar bogat. militare ♦ Medicul sublocotenent de rezervă Toderașcu G. Constantin este invitat a-și comunica imediat adresa exactă la reg. 68 infanterie, de unde va primi ordin de serviciu. ♦ Ministerul de räzboiü ne roagă să publicăm următorul comunicat: „Zilnic se primesc la ministerul de razboiu, cereri de înaintări în grad a medicilor care du pe alte legi decât cea în vigoare aveau alte drepturi. Se face cunoscut că art. 35 din legea sanitară militară în vigoare este categoric și se respectă. Asemenea se primesc zilnic cereri de înaintări a medicilor și studenților necetățeni români. Se face cunoscut că legile noastre sunt categorice, iar prin ordinul circular cu nrul 59/8393 publicat și în ziare s’a arătat că poziția acestora se va regula și timp de razboi, potrivit nevoitei oaste. Orice intervenire în tara de pace e de prisos. Cât va dura războiul Viena, 29 (ofită 30). — Din Londra se anunță că un ofițer superior francez ar fi declarat corespondentului ziarului ,,Daily Mail“ că ian se poate spera ca războiul actual să se închee mai degrabă decât în Februarie 1915 spre a se putea înfrânge, cum este da dorit, rezistența Germaniei. (Ker. Bureau). ția. FORIA ZIARULUI „UNIVERSUL“ Fericire zdrobită PARTEA I in Jurnalul Cloenchetei Atunci, i-am făcut declarași ea ce-a zis? — Mi-a zis că nu poate să-mi răspundă acum, dar eu așa cred că are să vrea și ea. Avea în mână un buchet de violete pe care i-l dăduse doamna Armanda, și mi-a dat și mie una. Nu-i așa că-i drăguț din partea ei ? Uite cam aici pe inimă. Pe urmă au tăcut Eu eram uimită. Auzisem vorbindu-se câteodată de declarații în clasa din urmă, dar nu știam încă ce vrea să zică. Am cercetat. Asta se face între mijlocii și cele mari. Am băgat de seamă că cele cari au vreo prietenă de suflet printre cele mari, își trec vremea în recreații, copiindu-le cadele. Plicticos lucru trebue să fie! Dar vezi ce nostim cu floarea asta... 4 Iunie. Hotărît lucru, cea mai de căpetenie îndeletnicire a clasei acesteia, e prietenia cu cele mari. Am auzit că se zice: „iubire“. Cele mari sunt „iubite”. Cele mijlocii își spun una alteia că Cutare are ochi frumoși, piele subțire și moale ca atlasul, părul ca aurul... De la prietenă primești un capăt de cingătoare, o cadră sfântă, vreun zuluf de păr. Lucruri de-ale religiei, lucruri sfinte sunt amestecate în astea. Am văzut un bilet al unei colege a mele pentru una din clasa albă. Ii mulțumea pentru trimiterea unei cordeluțe și-șî faguduiau ca a doua zi să se cuminece una pentru alta. Mie îmi vine să râd de „copilăriile“ astea, cum zice doamna Augustina. Pe nouile mele prietene, lucrul ăsta le miră. Mai cu seamă una (preferata mea) — una Dorian—vorbește cu mine de lucrul ăsta. Prietena sufletului ei, e cea mai drăguță dintre cele din clasa blanche liséré. Cum îl arătam neștiința și mirarea mea, de toate astea, după ce mi-a dat o grămadă de motive, mi-a spus: — Dar bine, tu atunci nu iubești pe nimeni, tu n’ai suflet ? — Ba eu cred că da, i-am răspuns zâmbind. Pe tata și pe Dinah îî iubesc foarte mult. Ea a bătut din picior ca omul care nu răsbește să facă pe cineva să priceapă un lucru, și iar a început: — Nu e totuna. Și eu iubesc pe tata și pe frații mei, numai că asta nu mă îngrijește de loc. Nu mă simt neliniștită în privința lor, decât atunci când sunt bolnavi, pe când, în ce privește pe Jeana (așa o chiamă pe prietena ei). Îi am mereu chipul în minte, și dacă m-am gândit o clipă la altceva, lucrul ăsta pune din nou stăpânire pe mine. ...La urma urmei, or fi având poate, dreptate. Poate eu nu sunt ca toată lumea. Adevărat a fi că n’am suflet? Aceeași zi, seara Ne-au pus, într una din clase să rostim „Veșnica Pomenire” pentru tatăl unuia dintre cele din clasa albă (e ceva mai mare și ultima clasă). Orfana, biata Luiza de Morland, a aflat nenorocirea ce cădea pe capul ei tocmai în mijlocul recreației, și așa, fără de veste. Nu-i groaznic? A plecat chiar seara la Locuevinen, la rude. 7 Iunie Orice lucru bun își are și partea lui rea. Acum, când sunt în altă divizie, înconjurată de tovarășe mai mari, nu-e greu să mă deprind cu obiceiurile lor, noul pentru mine, începând dela clasa naccara uni nu mai potî să te joci ca cele mici, rânduri de-a pisica cocoțată, etc. Mai mult ne plimbăm și vorbim. De ce? De sfârșitul — departe încă cu toate astea — al studiilor de zile de esire din viitor, de vacanțele trecute. Și uneori de un lucru la care nu m’am gândit niciodată până acum, de căsătorie. Câteva din cele mari adevărat că sunt frumoase. Și eu ași vrea să fiu așa frumoasă. Asta trebue să fie o plăcere de fiecare clipă. Eu sunt urâtă. Părul meu e prea negru. In obiji n’am culoare de loc. Și apoi mi s’a spus că am ochi ciudați. Starețul Iacob zice că‘s ochi de fecioară nebună. 13 Iunie. Luiza de Morland s’a întors. Azi dimineață a fost la leturghie. Am căutat să-mi închipui în ce stare m’ar aduce o nenorocire ca a ei. E groaznic să spui așa, dar eu vreau să mă spovedesc caețelul ac ăstuia pe care îl voi citi numai eu. Ei bine, nu ,am simțit frângândumi-se inima de joc la gândul ăsta. Mi-i frică încă de tata, cu toate că de atâta vreme e așa de bun cu mine... o, sunt fără suflet, sunt nerecuoscătoare, așa îmi ziceam. Atunci, m’am întors și m’am uitat la Luiza. Sta în genuchi, rezemată cu coatele de spatele băncii din fața ei și niciodată nu mi s’a părut așa drăguță. Ce ciudat lucru! Mi-a fost de ajuns s’o văd pe Luiza plângând ca să mă simt pătrunsă de emoția care înainte nu voia să sosească. Am plâns și eu. Fetele șopăiau în jurul meu. M'au întrebat dacă nu cumva mi-I rau. Am spus că nu, și mi-am înghițit lacrimile. Și acum când scriu îmi vine să plâng. 15 Iunie Luiza tot nu se mai mângâe. îmi pare că de-aș fi una dintre prietenele ei aș găsi să-i spun ceva. Dar nu îndrăznesc să vorbesc. Ea e de optsprezece ani și cu de șaisprezece. Eu sunt mică pentru ea. Mă rog pentru tatăl ei. Dar la ce bun ? Eu sunt încredințată că rugăciunile mele n’au nici un preț. Sunt prea rece, nu’s îndeajuns de evlavioasă... Păcat... Zău că sunt proastă, nu mă mai înțeleg de loc. Aseară pentru prima oară de când s’a întors Luiza n’a mai stat singură pe bancă, în ultima recreație; era cu una din colegile ei. Asta ar fi trebuit să-mi facă plăcere, dacă supărarea și singurătatea ei mă mâhneau. Și cu toate astea , am dat fuga sub teii din curticică unde se face întuneric, devreme, și am plâns singuri? [Va urma] 13