Universul, noiembrie 1914 (Anul 32, nr. 301-330)

1914-11-25 / nr. 325

Situația externă Austria vrea pacea cu Serbia. — Răspunsul Greciei. —Misiunea prințului Trubetzkoi la K­iș. -întrevederea intre prințul Trubetzkoi și ministrul Bulgariei la București.— Demersul la Sofia.—Importantele declarații ale unui fruntaș politic. —Numirea cancelarului Bilion la Roma primele sale tratativele diplo­matice au fost pe primul plan. Desfășurarea evenimentelor pe câmpul de luptă a pus in discu­­țiune situatiunea slotelor neutre și firește că trebuia să urmeze tratative diplomatice în vederea evenimentelor viitoare și pentru apărarea intereselor statelor neu­tre,. Dar, un demers diplomatic de cea mai mare însemnătate și care are o deosebită semnificație este următorul, pe care-l aflăm dintr o sursă diplomatică excelent infor­mată. Este vorba­ de de­mersul făcut la, Atena de Au­stria în vederea încetărei ostilităților între Austria și Serbia. Ni se afirmă că Au­stria prin reprezentan­tul ei la Atena, a inter­venit pe lângă d. Ve­­nizelos ca Grecia să propue Serbiei pacea în numele Austriei. N­­. Venizelos a refuzat categoric această în­sărcinare, neînțele­­gând să facă Serbiei asemenea propuneri în contra aliaților aceste­ia, cari sunt și priete­nii Greciei. In cercurile diplomatice se co­menta acest demers al Austriei și răspunsul demn și leal al prim­u­­lui-ministru grec. Am arătat ori că se aștepta răspunsul definitiv al Greciei la propunerea făcu­tă de Tripla în­țelegere, ca Grecia, să dea un aju­tor de arme Serbiei, propunere primită în principiu din primul moment de d. Venizelos. Acesta răspuns a sosit și el a fost făcut cunoscut oficial eri ia .11, de miniștrii Triplei înțele­geri d-lui Ion Brătianu. Grecia primește să dea ajutorul ei de ar­me Serbiei cu condiți­­unea ca, dacă nu se va putea obține o coope­rare a armatelor bul­gare înpotriva Austro- Germaniei, Tripla În­țelegere să garanteze neutralitatea Bulga­riei și această garan­ție să fie întărită de România, care în ca­zul unui atac al Bulga­riei în­potriva Greciei, ar interveni în favoa­rea acesteia din urmă. Se pare după unele informa­­țiuni ce avem, că Grecia, în schim­bul acestui concurs de arme ce l’ar da Serbiei, ar obține și asigu­rarea că nu­ i se va mai cere să facă ea nici o concesiune terito­rială Bulgariei. După cum spuneam Tripla în­țelegere a notificat eri guver­­nului român răspunsul Greciei. Desigur nu putem anticipa răs­punsul guvernului român. Dar, după cum spuneam și eli, avem impresiunea că în cer­curile noastre oficiale o acțiune a României ln Balcani, nu se consideră ca necesară, nici ca utilă cauzei noastre naționale. După informatiunile noastre și din impresiunea ce ne-a rămas din convorbirile avute, părerea cercurilor guvernamentale este că, dacă România, care și-a fixat atitudinea ei intr’o neutralitate vigilentă, va eși din ea, o va face numai pentru apărarea proprii­lor ei interese și atunci când Ro­mânia va crede că ceasul opor­tun a sosit și, după cum spuneam și eli, numai in direcțiunea as­­pirațiunilor noastre naționale. Principiul echilibrului balcanic stabilit prin pacea de la Bucu­rești a încetat de fapt prin în­suși războiul european, care fa­­talmente va aduce o schimbare a acestui echilibru. De altfel de la începutul războiului, când Ser­bia fiind atacată de Austria, Grecia a întrebat la București, dacă înțelege sft intenie pentru apărarea tratatului de pace din­­ București, România a răspuns­ că această intervenție nu poate " avea loc, fiindcă tratatul de pace nu a fost călcat de unul din sem­natarii lui și fiindcă este evi­dent că războiul european va de­­cide viitoarea hartă balcanica. Cu toate acestea, cercurile noas­­tre conducătoare persistă în a a­­firma dreptul României de a-și spune cuvântul, atunci când se va hotărî noua configurațiune a Balcanilor, pentru ca această nouă alcătuire să fie așezată tot pe principiul unui echilibru e­­chitabil. Rămâne deci de văzut, care va fi astăzi răspunsul pe care guver­nul îl va da Triplei înțelegeri — răspuns asupra căruia desigur nu suntem in drept să anticipăm. Dar s’a mai pu­s în­­ discuție în cercurile diplomatice și eventu­alitatea unui costcurs­­ de arme ce Far da Ru­sia, în cazul unui con­flict în Balcani, con­curs care ar putea fa­cilita în acest caz și in­tervenția României în cazul când Bulgaria ar risca o aventură. Firește că, in curs de trata­tive se ivesc multe propuneri, multe posibilități și ipoteze, așa că nu se poate spune, în timp ce ele se urmează încă, dacă una­­ sau alta va fi cea acceptată. Un lucru este evident: Tripla In­­­­țelegere pune preț astăzi pe o in­tervențiune imediată în ajutorul Serbiei, intervențiune care, dacă nu se ar face direct de România, să­­ se facă prin concursul indirect al acesteia, adică prin înleznirea po­­sibilității pentru Grecia de a in­terveni ea în favoarea Serbiei. Asupra acestui punct, în lu­mea noastră politică este astăzi în discuțiune chestiunea dacă n este sau nu azi interesul Româ­niei ih « interveni și dacă Ro­mânia, trebue sau nu să admită posibilitatea unei intervențiuni în Balcani, ori să-și rezerve for­țele pentru o intervențiune acolo unde trebue să meargă pentru realizarea idealului, ei național. ■ * După cum se vede, dacă ati­tudinea Bulgariei ar fi lămurită, dacă nu numai la noi, da­r chiar în cercurile diplomatice n'ar fi încă bănuială în ce privește sinceri­tatea declarațiunilor de neutra­litate ale Bulgariei, desfășurar­ea evenimentelor ar putea să-și ur­meze cursul. Spuneam ori că un nou de­mers se va face la Sofia pentru precizarea atitudinii Bulgariei. Putem preciza astăzi un amă­nunt: Bulgaria fiind întrebată în special de Tripla, înțelegere care va fi atitudinea ei dacă Româ­nia­ ar intra in război contra Austriei, răspunsul d-lui Rados­­lavoff a fost, că Bulgaria va ră­mâne neutră. Intrarea Greciei în acțiune însă, ar putea pune Bulgaria in situațiune să caute să-și valorifice pretentiuni noui, dat fiind că se găsește în fața u­­nei situațiuni noui. Și în vederea acestor pretențiuni se fac acum demersuri precise la Sofia. Sâmbătă prințul Trubetzkoi a avut o întrevedere cu d.Radef la legațiunea rusă, unde d. Radef a fos­t invitat la dejun. Nu încape îndoită că s’au urmat discuțiuni în jurul celor spuse mai sus. După câte am aflat atât prințul Trubetzkoi, cât și d. Poklewik, ministrul Rusiei la București, au rămas cu o foarte bună impresie în urma acestei întrevederi, asu­pra intențiunilor Bulgariei. De altfel în cercurile diploma­tice nu s'a perdut încă cu de­săvârșire speranța că se va pu­tea decide Serbia la concesiuni teritoriale mai largi față de Bul­garia. Astfel, după informațiile ce a­­vem, prințul Trubetzkoi, va comu­nica la Niș, că este dorința Țaru­lui ca Serbia să ajungă la o în­țelegere cu Bulgaria. Ce va face Serbia? Va înțe­lege că prin aceste concesiuni și-ar putea asigura un succes contra Austriei sau va persista in răspunsul de acum câteva zile: „mai bine provincie au­striacă“? In cercurile noastre politice se crede că atitudinea Serbiei­ poate depinde și de faptul, dacă Bulgaria va pretinde ca Serbia să-i facă concesiuni imediat sau numai in cazul unei victorii înpotriva Puterilor centrale. In lumea politică, continuă în­grijorarea și se discută cu mul­tă aprindere, dacă, da sau nu, este un pericol grav înaintare«» Austriei în Serbia, și dacă este acesta momentul unei interven­­țiuni armate a României. Unul din cei mai de seamă dintre fruntașii vieței noastre politice ne-a făcut ori următoa­rele importante declarațiuni: „Datoria României in această împrejurare atârnă firește de punctul cardinal, dacă noi spn­tem sau nu hotărîți să luăm par­te în acest război în contra Aus­triei. Nici un român nu poate vedea cu indiferență perspectiva ca războiul să se isprăvească fără ca România, să ia parte la el in­­tr'un chip serios și proporțional cu foloasele pe care România vrea să le tragă din acest război. ..Să nu se uite că relativ re­vendicările României sunt mai mari de­cât ale tuturor celor­lalte State și că nu este cu putin­ță ca România să le satisfacă fără ca să aibă în favoarea ei nu numai guvernele Triplei înțele­geri dar și opinia publică din ță­rile Triplei înțelegeri. Evident că ar fi pentru Româ­nia mai ușor și mai favorabil să intre in acțiune mai târziu, când forțe proaspete aduse pe câmpul de luptă pot produce un efect serios. De asemenea este sigur că evitarea unei campanii de iarnă, ar fi un lucru de dorit. „Nu trebue însă să se uite că desfășurarea împrejurărilor nu se poate regula după dorința noastră. Faptul că Austria a a­­dus­­ forțe un număr zdrobitor în Serbia schimbă toate socotelile. Pe de o parte este interesul nos­tru să nu lăsăm să ajungă arma­tele austriace la granița Bulga­riei, iar pe de alta este iarăși in­teresul nostru să ajutăm Tripla înțelegere atunci când are nevoe reală de concursul nostru. Noi nu trebue să uităm că condițiile păcei se vor fixa in congresul care va urma după război și că în acel congres condițiile le vor dicta învingătorii. Avem nevoe de prietenia învingătorilor. „Așa fiind premisele, ce tre­bue să facă România astăzi ? *>Cea mai mizerabilă dintre soluții ar fi să nu facă nimic, să lase pe Serbia în prada soartei și să opue Tri­plei înțelegeri un re­fuz pur și simplu care— facem profeție — va costa. „Iarăși însă, este adevărat că România făcând sacrificiul de a intra în acțiune la un alt ceas de­cât cel pe care și l-ar fi ales ea, are dreptul să nu e condi­ții, nu pentru dânsa, dar pentru garantarea succesului. „Cea dintâi condițiune este: INTRAREA GRECIEI IN AC­ȚIUNE. In această privință Iți afirm că Grecia este gata, deși ea n’are mai nimic de câștigat din acest război, deși a suferit două războaie pe rând, deși Îna­intarea austriacilor In Serbia o supără pe dânsa mai puțin de­cât pe noi. A doua condiție este: TRIPLA ÎNȚELEGERE SA LĂMUREAS­CĂ SITUAȚIA LA SOFIA. Tripla înțelegere a pierdut vreme min­­te. Acum trebue să facă Bulga­riei propuneri pozitive și precise. Aceste propuneri să fie de două feluri : unele concesii serioase , pentru angajamentul Bulgariei uat IN SCRIS de a nu ataca nici pe Serbia, nici pe Grecia, nici pe România și altele mai largi, largi de tot, pentru cazul în care Bulgaria ar veni alături de Tripla înțelegere. „Dacă acest lucru re­ușește, România ar tre­bui să mobilizeze ime­diat. N'ar fi nici un cu­vânt ca România să n’o facă. Tot ce se spu­ne sunt lucruri absolut neserioase. „Iar dacă Bulgaria nici în fața acestor propuneri nu ar con­simți să lămurească situația, a­­tunci Tripla înțelegere cerând Greciei și României să meargă împreună, ceea c­e de fapt ar pă­rea să fie un război și cu Bulga­ria, România și Grecia ar trebui să lămurească cu Tripla înțele­gere și în special cu Rusia CON­CURSUL MILITAR PE CARE RUSIA IL POATE DA ACES­TOR DOUA STATE. PE TEA­­TRU­L DE RĂZBOI DIN BAL­CANI. „Pe asemenea baze se poate re­zolvi chestia actuală­ ,f­n refuz pur și sim­plu al României ca și cum chestia Serbiei nu ar interesa-© ar fi cea mai­ mare dintre gre­șeli. „Conduita Greciei ca­re înfățișează situația cu bărbăție trebue să ne dovedească, că în hotărârile curajoase stă forța statelor*1. Aceste declarațiuni importan­te pun în evidență, că In lumea noastră politică sunt fruntași cu răspundere cari socotesc ca trecem acum printr'un moment deciziv in ce privește asigurarea reușitei intervențiunei noastre. Membrii Acțiunei Naționale au ales delegation­ cari s’au prezintat din nou șefilor de partide. Este, neîndoelnic, o vie mișcare în opinia noastră publică. Spuneam și el­ că exposeul d-lui­ Salandra a făcut o exce­lentă impresiune la noi. Deși s'a rectificat ultimele cuvinte ale primului ministru italian, in sensul ca na spus­ interesele noastre la nord, dar interesele noastre viitoare in lume, to­tuși discursul in întregimea lui este de natură a da cele­ mai precise indicațiuni asupra in­­tențiunilor Italiei. O telegramă a­ anunțat că d-l de Balour a fost numit ambasa­dor al Germaniei la Roma. A­­ceasta numire s'a comentat mult ieri în cercurile noastre politice. Se știe că fostul cance­lar al Germaniei, care locuește în Italia și e căsătorit cu o i­­taliancă, s-a manifestat prin scris, arătând ca imposibilă o intrare în acțiune a Italiei con­tra Aus­tro-G­er­maniei. Numirea contelui K­aloo­, in aceste mo­mente, dovedește că Germania a găsit că era insuficientă ac­țiunea diplomatică, a fostului ei ambasador la Roma și l-a de­semnat pe B­ülow ca mai activ. A fost probabil acelaș proce­deu pe care Germania l­a prac­ticat in România, de unde, a rechemat pe d. de Waldhausen spre a trimite cu speranțe noul pe d. de Busche. Asupra rezultatului misiunei d-i­n ■ ■­ri i.i­ a., dacă intr'adevăr comentariile ce se făceau ori asu­pra acestei numiri sunt juste, nu se îndoește nimeni și de aceea svo­nurie cari au circulat ori că I­­talia ar fi dispusă să intre în mo­­­tive cu Germania n'au avut crezare in lumea noastră poli­tică. De altfel înarmările formi­dabile ale Italiei, discursul d-lui Salandra, asupra necesitatei și urgenței acestor înarmări sunt destul de elocvente. Dacă totuși se răspândesc Spo­rturi că s'ar putea stabili o înțe­legere între Austria și Italia în­cvederea satisfacerei aspirațiuni­­lor italiene, ele nu pot porni de­cât din izvor austro-german­­i fac dovada că Austria, spre a se salva, ar fi gata să făgădu­ie­ com­in-ații chiar din tru­pul ei, numai ea sa impedice noui atacuri. De altfel știm­ că Austria ar fi dispusă să făgăduiască și Româ­niei ceva din Bucovina, pe care de fapt nici n’o mai stăpânește, numai ca România să renunțe la revendicările ei din ținutu­rile care aparțin Coroanei Ungare. Dar nici Italia, nici România nu se pot tocmi pe o chestie naționa­lă și de demnitate. L Fermo. DIN ZIARE „Daily Telegraph“ anunță, că regele Albert al Belgiei a dat un ordin de zi către toate regimen­tele, in care spune că consideră ca trădător pe orice ofițer care vorbește de retragere. Orice ofi­țer care nu se întrepune pentru oamenii săi să fie destituit. Haleine, redactorul-șef al zia­rului „Jumal d'Allemangne“ din Berlin care a organizat pe vre­muri călătoria parizienilor la Berlin, face acum, la Geneva, pași necesari pentru formarea unui comitet, care să pre—ă ițea«*­­că ținerea unei conferințe de francezi și germani, în scopul unei apropieri pacifice între cele două țări. Leonida Andreiev, celebrul scrii­tor rus, a publicat în ziarul Bir­­jevia Wiedomosti, un articol prin care biciuește nerecunoștința bul­gărilor către Rusia. Articolul scriitorului rus a produs impre­sie neplăcută în Bulgaria și a dat naștere la numeroase prote­stări. Acuma în urmă, cercul scriitorilor bulgari, a trimis, prin poetul Vasoff, o telegramă scriitorului sus zis, prin care exprimă amărăciunea și indig­narea, produse în sufletele bul­gărești de articolul său injurios. MARȚI* 25 Nt­OEMBRIE 1914 -2- anglo-franco-german Franța cheamă contingent­­ul 1916 Roma, 21 (sosită 22). — Guver­nul francez a hotărât chemarea sub drapel a contingentului 1916 in Februarie viitor. (A. T. I.) Schimb de prizonieri Intre Germania și Franța _ Roma, 21 (sosită 22).—Se telegra­­fiaza din Bordeaux că între Ger­­mania și Franța ar fi linse«««* se facă i»n schimb al prizonierilor de război»­, aparținând personalu­­­lui sanitar. (A. T. I.) Comunicat oficial francez Paris, 21 (sosi­tă 22). — Comuni­catul oficial francez din­ 21 orele 23 zice: Pe tot frontul nu a fost nici Un incident mai însem­nat. La aripa noastră dreaptă, am progresat în direcția și lângă Alt­­kirch. In ziua de 19 am făcut 1891 prizonieri numai în regiunea de nord. (Havas). In Polonia, operațiunile noas­tre urmează cursul lor regulat (Ss. Comandamentul superior al armatei). (W. B.) IN FLAMM In ajunul unei mari ac­­țiuni Roma, 21 (sosită 22). — „Corrie­­re d’Italia“ află din Paris că o parte din trupele germane au p­­ăsit Yser îndreptându-se în spre nordul și estul Belgiei. O parte din garnizoana de la Ostenda a fost transportată în direcțiunea Heyse și Zeebnigge. Aliații au bombardat Lisserve­ghe, o localitate așezată la 12 k­i­­lometri de Bruges, dărâmând sta­țiunea radiotelegrafică. In Flandra se pare că întărirea pozițiunilor ocupate ce s’a efectuat în zilele din urmă, atât din par­tea germanilor cât și a aliaților ar arăta că ne aflăm în­ ajunul unei mari acțiuni. Comandamentul pieței Calais a fost încredințat englezilor. (A.T.I.) RĂZBOIUL fost cel Comunicat al cartierului general german Berlin, 22. _ Statul major a­­nunță deja marele cartier gene­ral cu data de 82 dim.. Atacurile francezilor din Fland­ra și la sud , de Metz au fost respinse ieri.­i Trupele noastre au progresat lângă la Passée și în pădurea Argonne precum și la sud-vest­­ de Altkirch.­­ Luptele la est de lacurile Ma­szuriene ne sunt favorabile, am mai făcut în ultimile inciterări 1.200 prizonieri. IN ALSACIA Generalul Pan rănit Roma, 21 (sosită 22). — „Messa­­ggero“ află din cale că generalul Pan a fost grav rănit. Se pare că acțiunea germanilor în Alsacia se va concentra contra pozițiunilor de la Altkirch și de la Delle Marne. Ministrul de războiu francez se ’*<■1 la “Dort.. Autoritățile mili­tare ar fi hotărât evacuarea ora­șului de către populație. (A. T. I.) Un nou incident la granița greco-bulgarâ Sofia[ 22» — Coman­dantul din Nevrokop telegrafiază. ca ori di­mineață g­r­ă­n­ic­eri­i, greci au descris focul fără veste în contra posturilor bulgare din Sf. Constantin și Ster­­gaci; împușcăturile au ținut 10 ore; bulgarii nu au ripostat. Guvernul bulgar a însărcinat pe minis­trul său la Atena să facă numai­de­cât de­mersurile trebuincioa­se pe lângă guvernul elen spre a protesta în contra acestei agresi­uni absolut nejustifi­cată. (Agenția bulgară) Comunicat sârbesc Niș, 22. — La 18 și 19 Noem­­brie nu s-a dat nici o lupta cu dușmanul pe nici un front. (Bi­roul PreseiJ. Comunicat austriac Viena, 22. — Comunicatul ofi­cial din 22 zile. Luptele care au loc la vest și sud-vest de Arangelovac, mai urmează cu o violență extraordi­nară și cu pierderi foarte mari; rezultatul nu s-a atins până a­­cum. Am făcut ieri peste 600 de sârbi prizonieri. (A. R.) Nouă succese sârbești Niș. 22. — In ziua de 18 Noem­­brie, pe frontul nord-vest, a fost o luptă cu dușmanul, în care am obținut numai succese în toate di­recțiunile ; am capturat 8 ofițeri și 509 soldați, am luat 4 tunuri de munte, 5 mitraliere, 1000 de pro­iectile, multe muniții d­e infante­rie și material de câmp. Trupele noastre s’au purtat într’un mod foarte viteaz. Precum am mai anunțat, trupe­le noastre au efectuat în zilele de 18 și 17 Noembrie mișcările die­tate de situația generală a teatru­lui de războiu. Am evacuat atunci uingradul intre 18 și 17 Noembrie și numai 36 ore mai pe urmă duș­manul a pătruns în capitală pă­răsită. Trupele noastre care apă­rau Belgradul au executat mișcă­rile prevăzute într’o ordine perfec­tă și fără a fi atacate. (Biroul Presei). Eroii sârbi Niș, 22. — Fiul cel mare al președintelui Skupstinei, d. Ni­­colici, a căzut pe câmpul de o­­noare. (Biroul Presei). Comunicat sârbesc asupra evacuărei Belgradului Niș. 22. — Ziarele austro-ungare au anunțat că Belgradul a fost cucerit de trupele austriace. E ab­solut fals. Belgradul a fost pără­sit de trupele și de autoritățile noastre Duminică seara 1,6 Noem­­brie și orașul a rămas 36 ore fără trupe. Luptele anunțate în orașul părăsit poate să fi fost împușcă­turi cu nat­ulele arterei­ gardei care se retrăgeau. Prin urmare nu poate fi vorba de­­ o cucerire după o luptă, dar numai de o intrare a dușmanului. (Biroul Presei). Mobilizarea ințială în Portugalia Roma*„21 (sosită 22)» Ziarele portugheze so­­­­site în Italia spun că­­ s’a mobilizat o divizie­­ de cavalerie sub co­manda generalului de Castro. S’ar aștepta la Lisa­­bona un ofițer de stat major englez pentru a stabili ultimele amă­nunte ale acestei mo­bilizări în timp ce se va înapoia la Lisabona mi­siunea militară portu­gheză, trimisă, la Lon­dra. (A. T. I.) * Viena. 22. — Se telegrafiază din Lisabona că președintele de con­siliu, <L Machado a constatat în ambele camere că patru expedi­­țiuni au fost echipate pentru ser­viciul în Africa. In acelaș timp o ordonanță a fost publicată privi­toare la măsurile și scopul mobi­­lizărei unei diviziuni care va tre­bui să plece pe teatrul de război a. (K. B.) Ü &sc­ srațfe a lui Goliții Berlin, 22. — D-l Giolitti a de­clarat­ că se vede prea departe in interpretarea cuvintelor d-lui Salandra dacă se prevede că I­­talia va interveni în acest răz­­­boiu­l Wolfțbv.reau). Țarul la Tuia Petrograd, 22. — împăratul a vizitat orașul Tuia. A fost primit la gară de o delegațiune a nobi­li­mei și a țăranilor de starostia negustorilor. Toți au remis țaru­lui daruri la bani pentru nevoile răsboiului împăratul a vizitat fabrica de arme fundată încă din vremea lui Petru cel mare și a examinat atelierele, unde munca era în toiul activității. A vorbit cu lucrătorii, a ascultat lămuri­rile lor, împăratul a vizitat apoi spi­talele și a împărțit decorațiuni militare. (W­inik), Nord -f­erionii cer sporirea armatei Roma, 21 (sosită 22).­­La New­ York s’a întemeiat o ligă cu scopul de a cere Parlamentului american votarea unor legi militare pentru sporirea armatei.La această ligă au aderat până acuma 250 cetățeni de frunte. (A. T. I.) Praia de război dela Tsing-Tao Viena. 22.—Agenția Reuter află din Tokio că cartierul general ja­ponez anunță că la cucerirea cetă­­ței din Tsing-Tao s-a copturat 2500 puști, 100 mitraliere, 1290 lire sterline, 15 mii tone de ub­ia și 40 automobile. Toate vapoarele din port au fost nimicite. Proviziunile confiscate sunt îndestulătoare spre a aproviziona 5009 d­e soldați timp ’’ trei luni. (A. R.) în jurul Lofitului Roma 21 (sosită 22). — „Corrie­­re d’Italia‘‘ află din Berlin că în­cercarea rușilor de a învălui pe germani la sud-est de Lodz a dat greș. La rândul lor rușii sunt ame­nințați să fie Învăluiți. Austro-Ungarii își păstrează toa­te situațiunile, făcând cu putință învăluirea aripei drepte a arma­tei rusești, a căreia retragere e po­sibilă numai în direcțiunea dela sud-est. ..Le Journal“ află de la corespon­dentul său din cartierul general rusesc că în regiunea Lodz cei doi adversari caută a se învălui unii pe alții. Germanii au primit mari întă­riri. (A. T. T.) DIN EGIPT Rome, 21 (sosită 22). — Se te­legraf­iază din Londra că contin­gentele australiene au debarcat în Egipt. Călătorii englezi sosiți la Nea­­poli din Egipt, povestesc că la Suez și la Aden au sosit­ alte vase de războiu ale aliaților. Canalul și granița egipteană sunt păzite de trupele engleze. Toate puțu­rile au fost minate. (A. T. I.) Bulgaria refuză tranzitul pentru Serbia Berlin, 22.­­ 300 tunuri fran­ceze sosite la Dedeagaci pentru Serbia au fost retrimise în Fran­ța, de­oarece Bulgaria a refuzat să permită tranzitul cerut de Rusia. (W. B.) Starea principelui August Wilhelm de Prusia Berlin( 22. ) Starea princi­pelui August­ Wilhelm de Prusia, care a fost rănit acum 15 zile intr'un accident de automobil in timpul serviciului, e relativ foar­te satisfăcătoare. Trupele din Canada Viena, 22­ — „Times“­ din Lon­dra află din Toronto că­ comuni­catele oficiale spun­ că 5 regi­mente de cavalerie și 9 regimente de infanterie sunt organizate În Canada de vest, 4 regimente de cavalerie și 10 de infanterie in Canada­ de est pentru contingen­tul al treilea. Mutația Americei pentru poporul francez Viena. 22. — Se telegrafiază din Bordeaux că președintele Poincaré a primit pe noul amba­sador al Statelor­ Unite, d. Snarp,­­ care și-a exprimat toată admira­­ț­­ia­ Americei pentru poporul francez, precum și speranța că din sacrificiile actuale va eși în curând o pace fericită, și stator­nică. Președintele Poincaré a mulțu­mit și a spus că pacea nu ar fi fost nici­odată tulburată, dacă ar fi fost in putința guvernului francez. (K. B.) Ciocnire de trenuri Viena, 22. — Un tren fulger venind din Borna s'a ciocnit în gara din Riardo cu un tren de marfă: 6 călători au fost uciși și mai sunt numeroși răniți. (K. P.) DIFERIt§TIRI Viera, 22. — Biroul presei din Londra a declarat că convorbirea cu d. Kitchener, care a fost de curând publicată, a­ fost complet inventată. (K. B.) , Berlin, 22. — Un ziar­­ arab din Egipt află că englezii au trimis toate comorile artistice din mu­zeele egiptene la Malta. — Ulemale egiptene au fost spânzurate ca partizani ai Ger­maniei. — Deputatul italian Bevion re­întors din Egipt face critica e­­nergică a strategiei engleze, care apără canalul din Suez și spune că fortific­ațiunile construite sunt absolut insuficiente. — Ș­apte ziariști italieni care s’au reîntors din Germania au deschis o acțiune judiciară în contr­a tuturor ziarelor care le-au reproșat de a fi fost cumpărați de Germania. (W. B.) . Sofia, 22.­­ 200 albanezi ma­homedani din Corița, expulzați de greci au sosit ori la Dedea­gaci pe bordul unui vapor grec. (Agenția ^ulgară). Conferința de la Ateneu Sâmbătă la ora 9 seara, în sala A­­teneului a avut loc conferința d-lui profesor I. Scurtu, membru în­­ comitetul central al societăței­­ ortodoxe, naționale a femeilor ro­­­­mâne. Sala este ocupată de un public distins. D-l profesor Scurtu desvoltă subiectul său „Un rege erou“ fă­când apol parta vieței marelui no­stru Rege Carol I. In introducere arată mâhnirea ce a cuprins toată românimea la vestea mor­­ței primului nostru Rege. Intrând în subiect descrie viața regelui Carol din prima sa vârstă, apoi ca Domn al Principatelor Unite și în fine ca Rege al României. Arată desvoltarea și starea în­floritoare la care a ajuns țara sub domnia Sa. In Indicere vor­bește despre testamentul 18 ^al țărei, prin care a făcut u­ v* amu­țească de veci glasul bârfitorilor săi. Conferința va fi publicată de societate. la tr’afari de crai,­in Serbia — însemnările trimisului nostru special — Serbia are și ea Bordeaux­ul ei.—In ce echip suprimă austriacii pe... viitorii soldații sârbi­ Sârbi din Tekia ci era un sirop turcilor din Ada K­aleh. — ’■ al costa pentru un sârb, un ofițer austriac.—Un m­­­jloc sigur prin care austriacii iul rang și nimicesc pe sârbi Cetatea (Cladova veche), 17 Nov. Dacă Franța, silită de nevoi, și-a mutat capitala din Parisul care părea în primejdie, Serbia are și ea Bordeaux-ul ei, la Niș. Popul­ațiunea, de la 40 mii oa­meni, s-a ridicat la peste 100 mii. Lume multă din Șabar, din Se­­mendria și din Belgrad­ a venit in Niș și s-a stabilit. Sunt în cetate și vreo 6.000 prizonieri austriaci, pe cari po­­pulațiunea îi tratează foarte bi­ne și cari lucrează. Prizonierii slavi, de prin Bosnia și Croatia, voind să se distingă, de ceilalți și simțindu-se la ei, poartă la braț o fâșie cu culorile naționale sârbești. Intr’un cerc de cunoscuți noul, aflu o serie de episoade car­i me­rită să fie relatate, ele nuanțând în chip special mentalitatea și natura beligeranților. Sunt ofițeri sârbi cari au vă­zut venind la Lescovatz,— dupa marea bătălie de la Șab­at — doi copii sârbi, un băiat­ de 6 ani și sora sa, o fată de 8 ani. Aus­triacă, dând peste ei, au voit să-i omoare. Unul a lovit pe fată îm­pungând-o cu baioneta. Altul a prins copilului mâna dreaptă și i-a retezat degetele. — Cel puțin așa știm că tu nu vei fi nici­odată soldat sârb, a zis ucigașul. Fata s’a făcut bine fiind îngri­jită la Lescovatz­; băiatul, care stă lângă sora sa, poartă și azi mâna legată după gât. • Episoade­? vesele, — dacă poa­te fi vorba de veselie când moar­tea îți stă în față, — nu lipsesc. Sârbii de la Tekja, din postu­rile lor de observațiune, au vă­zut­ într’o zi pe turcii din insula Ada-Kaleh cum încearcă să du­că la țărm, spre Orșova, o mare cantitate de zahăr, destinat un­gurilor. — Trebuie să-i facem pe turcii din Ada-K­aleh să bea sirop, a zis comandantul unei baterii sâr­be. Și i-a lăsat pe turci să încar­ce zahărul în bărci. Când să por­nească cu el spre țărm, câteva ghiulele, vreo 3, au pornit de sus de la Tekia și au făcut țăndări bărcile, cu turci și cu zahăr. Din pricina zahărului căzut în apă se prea poate ca Dunărea, în vecinătatea ostrovului Ada-Kaleh să fi fost un moment dulce ca siropul. Dar ca vreunul din turci să fi putut gusta dulceața a­­cestui sirop e greu de crezut... * Bandele de comitagii sârbi lup­tă pe capete cu austriacii și se fac multe pagube și mult sânge rău, o asemenea bandă sta în­tr’un punct anumit așteptând pe austriaci. După o vreme de aș­teptare se zăresc, departe, niște puncte negre mișcându-se. Austriacii soseau. Ascunși îna­poia unor stânci, comitagiii îi vedeau. In fruntea trupei Inamice mer­gea, un ofițer, pe care soarta îl osândise să fie de o grăsime ne­obișnuită. Comitagiii fac glume, pe socoteala mersului lui greoi și legănat, până când unul din ei spune tovarășilor: Vă prindeți pe un dinar că-1 dau jos? Prea mult, i se răspunde: — Eu mă prind pe 50 de bani că-1 culc la pământ, zice alt co­­mitagiu. — Eu numai pe 20 bani, zice altul și, luând pușca la ochi, în acelaș moment în care trăgea, spuse : — Scoate banii! In adevăr, voluminosul și ne­norocitul ofițer fu culcat la pă­mânt. ” Aflu unul din, mijloacele prin cari austriacii produceau entuzi­asmul populațiunei din Austro- Ungaria și certificau succesele lor asupra sârbilor. Toți răniții austriaci cari erau aduși în spitaiele centrale purtau pe piept etichete, scrise cu litere mari și arătând numele localita­ții unde luptaseră și unde căzu­seră. La o vreme, spitalele mari ale orașelor erau pline de ră­niți ale căror etichete arătau că au luptat, unii la Alexinatz, unii la Kraguewatz, alții la Niș, la Paracici sau la Jagodina­ — tot localități dinăuntrul Serbiei —de­și ei fuseseră departe de aceste puncte. Printr-un mijloc foarte eftin, prin urmare, prin expunerea u­­nor nume de localități unde nici nu ajunseseră măcar, dar pa cari cu imaginația le și ocupa­seră, cercurile conducătoare din Austro-Ungaria întrețineau în populație o stare de spirit rare, desigur, azi nu mai este aceeași M. Negru» GONVORBIRILE NOASTRE wwwwwwwwwww D. I. lonescu, atașatul comer­cial al tarei noastre la Alexan­dria (Egipt), s’a înapoiat, după cum am anunțat, în țară și s’a prezentat d-lui ministru AL G. Radovici la ministerul de indus­trie și comerț. Intâlnindu-1­eri la minister, l’am rugat pe d. lonescu să ne povestească unele amănunte cu privire la starea actuală de lu­cruri din Egipt. D-sa ne-a stat cu bunăvoință la dispoziție, îm­părtășind cititorilor noștri știri­le interesante pe care le dăm in cuprinsul acestui articol: întemeierea regatului Su^ danO'Egiptean După ce ne descrie peripețiile călătoriei sale spre țară, punând în evidență ospitalitatea caracte­ristică a poporului sârb față de românii cari trec prin Serbia spre a se înapoia în patrie, A­ronescu ne povestește următoa­rele cu privire la noul regim din Egipt, cum denumește d-sa sta­rea «de astăzi de pe teritoriul Kedivial: — „De la persoane bine infor­mate am aflat că Marea Brita­­nie are intențiunea să creeze un regat unit al Sudanului și Eaipi­ul­ui, — sub protectoratul en­glez și sub coroana lui Hussein­­pașa, care este unchiul Kedivu­­lui de până azi. Aceeași persoa­nă bine informată îmi mai spu­nea că Egiptul va avea un ca­­lifat aparte, spre a fi sustras influenței califatului din Con­­stantinopoL „E vorba chiar ca să fie adus califul* din Mecca ca șef su­prem al mahometanilor din Su­dan și Egipt» „De altfel, în proclamațiunea lansată de Maxwell, comandan­tul suprem al armatelor de o­­cupațiune engleză, se spune că: „Marea Britanie luptă astăzi in îndoitul scop de a ocroti dreptu­rile și libertățile Egiptului, câș­tigate altă dată pe câmpul de bătaie împotriva turcilor de că­tre Mehmed Al și de a asigura continuarea păcei și a prospe­­rităței de care s'a bucurat Egip­tul, vreme de 30 ani, cât a du­rat ocupațiunea britanică“. — Așa­dar, proclamați­unea războiului sfânt a fost fără e­­fect în Egipt? — „Guvernul egiptean — ur­mează să-mi spună d. Ionescu, foarte bine introdus în chestiu­nile de acolo — e de acord cu vederile comandantului britanic Maxwell și e de notat că e ace­lași guvern, din timpul kedi­­vului. Nici o mișcare împotriva Angliei. E multă liniște în E­­gipt, unde Englitera are o ar­mată de 50.000 englezi și 27.000 indieni foarte bine echipați, ofițerul german Mars a fost per­­chiziționat. S’au găsit asupra lui câteva lăzi cu dinamită iar în fundul fesului, care era dur­blat, planul barajului (stăvila­rului) de la Asouan, acela al citadelei cum și al mai multor locuri strategice. Misiunea lui era să arunce in aer depozitele de munițiuni si intăritaxile, pro­­vocând în același timp inundat fiunea Egiptului prin distruge­­rea­­ stăvilarului de la Assuan. „N’a fost condamnat la moar­te ci la munca silnică pe viață pentru că a povestit tot firul complotului. Guvernul a luat toate măsurile de pază.“ Starea economică din Egipt Asupra stărei economice din Egipt, d. Ionescu îmi spune: — „Economiceste toată lumea e foarte îngrijorată în Egipt, băncile făcând greu față anga­jamentelor. Unele bănci, în spe­cial germane, mi se spune că vor închide. Bursa nu lucrează de loc. „Măsura cea mai înțeleaptă luată de guvern este modul de financiare a bumbacului, care este principala sursă de bogăție a țarei- Banca Națională a fost împuternicită și autorizată de guvern să primească un gaj bumbacul pentru care avansează opt taleri pe chintal, adică a­­proape 40 lei pe chintal.“ Un interes economic: linia de legătură între Egipt și Golonia­ Cap O chestiune interesantă este A*­ceea pe care mi-o povestește a­tașatul nostru comercial din An­­lexandria In termenii următori: „Mi s’a mai spus că Anglia nu urmărește cuceriri teritoriale ci economice, interesul ei eco­nomic ar fi ca să aibe cel pu­țin un drept de servitute asu­pra­ Camerunului german, situat lângă Congo belgian. Numai astfel s-ar putea înfăptui linia ferată de interes economic care să lege Cairo de Colonia-Cap, ceea ce până acum, nu s'a putut realiza pentru că linia trebue să treacă prin teritoriu german.**. Acestea sunt unele din rela­­țiunile pe care d. I. Ionescu, a­­tașatul comercial al României în Egipt, ni le-a putut aduce la cunoștință. Sunt fapta petrecute, de­sigur, până în momentul când d-sa s’a îmbarcat spre a reveni în țară. D. lonescu *va­ rămâne în țară probabil până la limpezirea si­tuației internaționale. Leontin Iliescu Gom s’a evitat o catastrofă engleză în Egipt Distinsul meu interlocutor îmi povestește în urmă astfel cum s’a putut descoperi un complot german care era să aibă ur­mări primejdioase pentru stă­pânirea britanică din Egipt: — „Un ofițer din armata ger­mană, un anume Mars, care era ofițer în poliția egipteană, plecat in Germania, a telegrafiat, gu­vernului kedivial că a fost re­format. Acest fapt a­ părut stra­niu englezilor care îl cunoșteau pe ofițer nesusceptibil de refor­mă mai ales în actualele împre­jurări. La sosirea lui în Egipt, Sinuciderea din calea Plevnei Aseară a fost găsit spânzurat, într’un bordei din calea Plevnei No. 75, un individ ca de 45--50 de ani. Cadavrul a fost dus la institu­tul medico leg­al. Comisarul circumscripției a făcând cercetări nu a reușit prin în prezent să stabilească identi­tatea sinucigașului. S’a putut stabili numai că se numește Va­­sile și că era un bețiv cunoscut prin cartierul din împrejurimile străzei susnumite.

Next