Universul, noiembrie 1914 (Anul 32, nr. 301-330)
1914-11-25 / nr. 325
Situația externă Austria vrea pacea cu Serbia. — Răspunsul Greciei. —Misiunea prințului Trubetzkoi la Kiș. -întrevederea intre prințul Trubetzkoi și ministrul Bulgariei la București.— Demersul la Sofia.—Importantele declarații ale unui fruntaș politic. —Numirea cancelarului Bilion la Roma primele sale tratativele diplomatice au fost pe primul plan. Desfășurarea evenimentelor pe câmpul de luptă a pus in discuțiune situatiunea slotelor neutre și firește că trebuia să urmeze tratative diplomatice în vederea evenimentelor viitoare și pentru apărarea intereselor statelor neutre,. Dar, un demers diplomatic de cea mai mare însemnătate și care are o deosebită semnificație este următorul, pe care-l aflăm dintr o sursă diplomatică excelent informată. Este vorba de demersul făcut la, Atena de Austria în vederea încetărei ostilităților între Austria și Serbia. Ni se afirmă că Austria prin reprezentantul ei la Atena, a intervenit pe lângă d. Venizelos ca Grecia să propue Serbiei pacea în numele Austriei. N. Venizelos a refuzat categoric această însărcinare, neînțelegând să facă Serbiei asemenea propuneri în contra aliaților acesteia, cari sunt și prietenii Greciei. In cercurile diplomatice se comenta acest demers al Austriei și răspunsul demn și leal al primului-ministru grec. Am arătat ori că se aștepta răspunsul definitiv al Greciei la propunerea făcută de Tripla înțelegere, ca Grecia, să dea un ajutor de arme Serbiei, propunere primită în principiu din primul moment de d. Venizelos. Acesta răspuns a sosit și el a fost făcut cunoscut oficial eri ia .11, de miniștrii Triplei înțelegeri d-lui Ion Brătianu. Grecia primește să dea ajutorul ei de arme Serbiei cu condițiunea ca, dacă nu se va putea obține o cooperare a armatelor bulgare înpotriva Austro- Germaniei, Tripla Înțelegere să garanteze neutralitatea Bulgariei și această garanție să fie întărită de România, care în cazul unui atac al Bulgariei înpotriva Greciei, ar interveni în favoarea acesteia din urmă. Se pare după unele informațiuni ce avem, că Grecia, în schimbul acestui concurs de arme ce l’ar da Serbiei, ar obține și asigurarea că nu i se va mai cere să facă ea nici o concesiune teritorială Bulgariei. După cum spuneam Tripla înțelegere a notificat eri guvernului român răspunsul Greciei. Desigur nu putem anticipa răspunsul guvernului român. Dar, după cum spuneam și eli, avem impresiunea că în cercurile noastre oficiale o acțiune a României ln Balcani, nu se consideră ca necesară, nici ca utilă cauzei noastre naționale. După informatiunile noastre și din impresiunea ce ne-a rămas din convorbirile avute, părerea cercurilor guvernamentale este că, dacă România, care și-a fixat atitudinea ei intr’o neutralitate vigilentă, va eși din ea, o va face numai pentru apărarea propriilor ei interese și atunci când România va crede că ceasul oportun a sosit și, după cum spuneam și eli, numai in direcțiunea aspirațiunilor noastre naționale. Principiul echilibrului balcanic stabilit prin pacea de la București a încetat de fapt prin însuși războiul european, care fatalmente va aduce o schimbare a acestui echilibru. De altfel de la începutul războiului, când Serbia fiind atacată de Austria, Grecia a întrebat la București, dacă înțelege sft intenie pentru apărarea tratatului de pace din București, România a răspuns că această intervenție nu poate " avea loc, fiindcă tratatul de pace nu a fost călcat de unul din semnatarii lui și fiindcă este evident că războiul european va decide viitoarea hartă balcanica. Cu toate acestea, cercurile noastre conducătoare persistă în a afirma dreptul României de a-și spune cuvântul, atunci când se va hotărî noua configurațiune a Balcanilor, pentru ca această nouă alcătuire să fie așezată tot pe principiul unui echilibru echitabil. Rămâne deci de văzut, care va fi astăzi răspunsul pe care guvernul îl va da Triplei înțelegeri — răspuns asupra căruia desigur nu suntem in drept să anticipăm. Dar s’a mai pus în discuție în cercurile diplomatice și eventualitatea unui costcurs de arme ce Far da Rusia, în cazul unui conflict în Balcani, concurs care ar putea facilita în acest caz și intervenția României în cazul când Bulgaria ar risca o aventură. Firește că, in curs de tratative se ivesc multe propuneri, multe posibilități și ipoteze, așa că nu se poate spune, în timp ce ele se urmează încă, dacă una sau alta va fi cea acceptată. Un lucru este evident: Tripla Ințelegere pune preț astăzi pe o intervențiune imediată în ajutorul Serbiei, intervențiune care, dacă nu se ar face direct de România, să se facă prin concursul indirect al acesteia, adică prin înleznirea posibilității pentru Grecia de a interveni ea în favoarea Serbiei. Asupra acestui punct, în lumea noastră politică este astăzi în discuțiune chestiunea dacă n este sau nu azi interesul României ih « interveni și dacă România, trebue sau nu să admită posibilitatea unei intervențiuni în Balcani, ori să-și rezerve forțele pentru o intervențiune acolo unde trebue să meargă pentru realizarea idealului, ei național. ■ * După cum se vede, dacă atitudinea Bulgariei ar fi lămurită, dacă nu numai la noi, dar chiar în cercurile diplomatice n'ar fi încă bănuială în ce privește sinceritatea declarațiunilor de neutralitate ale Bulgariei, desfășurarea evenimentelor ar putea să-și urmeze cursul. Spuneam ori că un nou demers se va face la Sofia pentru precizarea atitudinii Bulgariei. Putem preciza astăzi un amănunt: Bulgaria fiind întrebată în special de Tripla, înțelegere care va fi atitudinea ei dacă România ar intra in război contra Austriei, răspunsul d-lui Radoslavoff a fost, că Bulgaria va rămâne neutră. Intrarea Greciei în acțiune însă, ar putea pune Bulgaria in situațiune să caute să-și valorifice pretentiuni noui, dat fiind că se găsește în fața unei situațiuni noui. Și în vederea acestor pretențiuni se fac acum demersuri precise la Sofia. Sâmbătă prințul Trubetzkoi a avut o întrevedere cu d.Radef la legațiunea rusă, unde d. Radef a fost invitat la dejun. Nu încape îndoită că s’au urmat discuțiuni în jurul celor spuse mai sus. După câte am aflat atât prințul Trubetzkoi, cât și d. Poklewik, ministrul Rusiei la București, au rămas cu o foarte bună impresie în urma acestei întrevederi, asupra intențiunilor Bulgariei. De altfel în cercurile diplomatice nu s'a perdut încă cu desăvârșire speranța că se va putea decide Serbia la concesiuni teritoriale mai largi față de Bulgaria. Astfel, după informațiile ce avem, prințul Trubetzkoi, va comunica la Niș, că este dorința Țarului ca Serbia să ajungă la o înțelegere cu Bulgaria. Ce va face Serbia? Va înțelege că prin aceste concesiuni și-ar putea asigura un succes contra Austriei sau va persista in răspunsul de acum câteva zile: „mai bine provincie austriacă“? In cercurile noastre politice se crede că atitudinea Serbiei poate depinde și de faptul, dacă Bulgaria va pretinde ca Serbia să-i facă concesiuni imediat sau numai in cazul unei victorii înpotriva Puterilor centrale. In lumea politică, continuă îngrijorarea și se discută cu multă aprindere, dacă, da sau nu, este un pericol grav înaintare«» Austriei în Serbia, și dacă este acesta momentul unei intervențiuni armate a României. Unul din cei mai de seamă dintre fruntașii vieței noastre politice ne-a făcut ori următoarele importante declarațiuni: „Datoria României in această împrejurare atârnă firește de punctul cardinal, dacă noi spntem sau nu hotărîți să luăm parte în acest război în contra Austriei. Nici un român nu poate vedea cu indiferență perspectiva ca războiul să se isprăvească fără ca România, să ia parte la el intr'un chip serios și proporțional cu foloasele pe care România vrea să le tragă din acest război. ..Să nu se uite că relativ revendicările României sunt mai mari decât ale tuturor celorlalte State și că nu este cu putință ca România să le satisfacă fără ca să aibă în favoarea ei nu numai guvernele Triplei înțelegeri dar și opinia publică din țările Triplei înțelegeri. Evident că ar fi pentru România mai ușor și mai favorabil să intre in acțiune mai târziu, când forțe proaspete aduse pe câmpul de luptă pot produce un efect serios. De asemenea este sigur că evitarea unei campanii de iarnă, ar fi un lucru de dorit. „Nu trebue însă să se uite că desfășurarea împrejurărilor nu se poate regula după dorința noastră. Faptul că Austria a adus forțe un număr zdrobitor în Serbia schimbă toate socotelile. Pe de o parte este interesul nostru să nu lăsăm să ajungă armatele austriace la granița Bulgariei, iar pe de alta este iarăși interesul nostru să ajutăm Tripla înțelegere atunci când are nevoe reală de concursul nostru. Noi nu trebue să uităm că condițiile păcei se vor fixa in congresul care va urma după război și că în acel congres condițiile le vor dicta învingătorii. Avem nevoe de prietenia învingătorilor. „Așa fiind premisele, ce trebue să facă România astăzi ? *>Cea mai mizerabilă dintre soluții ar fi să nu facă nimic, să lase pe Serbia în prada soartei și să opue Triplei înțelegeri un refuz pur și simplu care— facem profeție — va costa. „Iarăși însă, este adevărat că România făcând sacrificiul de a intra în acțiune la un alt ceas decât cel pe care și l-ar fi ales ea, are dreptul să nu e condiții, nu pentru dânsa, dar pentru garantarea succesului. „Cea dintâi condițiune este: INTRAREA GRECIEI IN ACȚIUNE. In această privință Iți afirm că Grecia este gata, deși ea n’are mai nimic de câștigat din acest război, deși a suferit două războaie pe rând, deși Înaintarea austriacilor In Serbia o supără pe dânsa mai puțin decât pe noi. A doua condiție este: TRIPLA ÎNȚELEGERE SA LĂMUREASCĂ SITUAȚIA LA SOFIA. Tripla înțelegere a pierdut vreme minte. Acum trebue să facă Bulgariei propuneri pozitive și precise. Aceste propuneri să fie de două feluri : unele concesii serioase , pentru angajamentul Bulgariei uat IN SCRIS de a nu ataca nici pe Serbia, nici pe Grecia, nici pe România și altele mai largi, largi de tot, pentru cazul în care Bulgaria ar veni alături de Tripla înțelegere. „Dacă acest lucru reușește, România ar trebui să mobilizeze imediat. N'ar fi nici un cuvânt ca România să n’o facă. Tot ce se spune sunt lucruri absolut neserioase. „Iar dacă Bulgaria nici în fața acestor propuneri nu ar consimți să lămurească situația, atunci Tripla înțelegere cerând Greciei și României să meargă împreună, ceea ce de fapt ar părea să fie un război și cu Bulgaria, România și Grecia ar trebui să lămurească cu Tripla înțelegere și în special cu Rusia CONCURSUL MILITAR PE CARE RUSIA IL POATE DA ACESTOR DOUA STATE. PE TEATRUL DE RĂZBOI DIN BALCANI. „Pe asemenea baze se poate rezolvi chestia actuală ,fn refuz pur și simplu al României ca și cum chestia Serbiei nu ar interesa-© ar fi cea mai mare dintre greșeli. „Conduita Greciei care înfățișează situația cu bărbăție trebue să ne dovedească, că în hotărârile curajoase stă forța statelor*1. Aceste declarațiuni importante pun în evidență, că In lumea noastră politică sunt fruntași cu răspundere cari socotesc ca trecem acum printr'un moment deciziv in ce privește asigurarea reușitei intervențiunei noastre. Membrii Acțiunei Naționale au ales delegation cari s’au prezintat din nou șefilor de partide. Este, neîndoelnic, o vie mișcare în opinia noastră publică. Spuneam și el că exposeul d-lui Salandra a făcut o excelentă impresiune la noi. Deși s'a rectificat ultimele cuvinte ale primului ministru italian, in sensul ca na spus interesele noastre la nord, dar interesele noastre viitoare in lume, totuși discursul in întregimea lui este de natură a da cele mai precise indicațiuni asupra intențiunilor Italiei. O telegramă a anunțat că d-l de Balour a fost numit ambasador al Germaniei la Roma. Aceasta numire s'a comentat mult ieri în cercurile noastre politice. Se știe că fostul cancelar al Germaniei, care locuește în Italia și e căsătorit cu o italiancă, s-a manifestat prin scris, arătând ca imposibilă o intrare în acțiune a Italiei contra Austro-Germaniei. Numirea contelui Kaloo, in aceste momente, dovedește că Germania a găsit că era insuficientă acțiunea diplomatică, a fostului ei ambasador la Roma și l-a desemnat pe Bülow ca mai activ. A fost probabil acelaș procedeu pe care Germania la practicat in România, de unde, a rechemat pe d. de Waldhausen spre a trimite cu speranțe noul pe d. de Busche. Asupra rezultatului misiunei d-in ■ ■ri i.i a., dacă intr'adevăr comentariile ce se făceau ori asupra acestei numiri sunt juste, nu se îndoește nimeni și de aceea svonurie cari au circulat ori că Italia ar fi dispusă să intre în motive cu Germania n'au avut crezare in lumea noastră politică. De altfel înarmările formidabile ale Italiei, discursul d-lui Salandra, asupra necesitatei și urgenței acestor înarmări sunt destul de elocvente. Dacă totuși se răspândesc Sporturi că s'ar putea stabili o înțelegere între Austria și Italia încvederea satisfacerei aspirațiunilor italiene, ele nu pot porni decât din izvor austro-germani fac dovada că Austria, spre a se salva, ar fi gata să făgăduie comin-ații chiar din trupul ei, numai ea sa impedice noui atacuri. De altfel știm că Austria ar fi dispusă să făgăduiască și României ceva din Bucovina, pe care de fapt nici n’o mai stăpânește, numai ca România să renunțe la revendicările ei din ținuturile care aparțin Coroanei Ungare. Dar nici Italia, nici România nu se pot tocmi pe o chestie națională și de demnitate. L Fermo. DIN ZIARE „Daily Telegraph“ anunță, că regele Albert al Belgiei a dat un ordin de zi către toate regimentele, in care spune că consideră ca trădător pe orice ofițer care vorbește de retragere. Orice ofițer care nu se întrepune pentru oamenii săi să fie destituit. Haleine, redactorul-șef al ziarului „Jumal d'Allemangne“ din Berlin care a organizat pe vremuri călătoria parizienilor la Berlin, face acum, la Geneva, pași necesari pentru formarea unui comitet, care să pre—ă ițea«*că ținerea unei conferințe de francezi și germani, în scopul unei apropieri pacifice între cele două țări. Leonida Andreiev, celebrul scriitor rus, a publicat în ziarul Birjevia Wiedomosti, un articol prin care biciuește nerecunoștința bulgărilor către Rusia. Articolul scriitorului rus a produs impresie neplăcută în Bulgaria și a dat naștere la numeroase protestări. Acuma în urmă, cercul scriitorilor bulgari, a trimis, prin poetul Vasoff, o telegramă scriitorului sus zis, prin care exprimă amărăciunea și indignarea, produse în sufletele bulgărești de articolul său injurios. MARȚI* 25 NtOEMBRIE 1914 -2- anglo-franco-german Franța cheamă contingentul 1916 Roma, 21 (sosită 22). — Guvernul francez a hotărât chemarea sub drapel a contingentului 1916 in Februarie viitor. (A. T. I.) Schimb de prizonieri Intre Germania și Franța _ Roma, 21 (sosită 22).—Se telegrafiaza din Bordeaux că între Germania și Franța ar fi linse«««* se facă i»n schimb al prizonierilor de război», aparținând personalului sanitar. (A. T. I.) Comunicat oficial francez Paris, 21 (sosită 22). — Comunicatul oficial francez din 21 orele 23 zice: Pe tot frontul nu a fost nici Un incident mai însemnat. La aripa noastră dreaptă, am progresat în direcția și lângă Altkirch. In ziua de 19 am făcut 1891 prizonieri numai în regiunea de nord. (Havas). In Polonia, operațiunile noastre urmează cursul lor regulat (Ss. Comandamentul superior al armatei). (W. B.) IN FLAMM In ajunul unei mari acțiuni Roma, 21 (sosită 22). — „Corriere d’Italia“ află din Paris că o parte din trupele germane au păsit Yser îndreptându-se în spre nordul și estul Belgiei. O parte din garnizoana de la Ostenda a fost transportată în direcțiunea Heyse și Zeebnigge. Aliații au bombardat Lisserveghe, o localitate așezată la 12 kilometri de Bruges, dărâmând stațiunea radiotelegrafică. In Flandra se pare că întărirea pozițiunilor ocupate ce s’a efectuat în zilele din urmă, atât din partea germanilor cât și a aliaților ar arăta că ne aflăm în ajunul unei mari acțiuni. Comandamentul pieței Calais a fost încredințat englezilor. (A.T.I.) RĂZBOIUL fost cel Comunicat al cartierului general german Berlin, 22. _ Statul major anunță deja marele cartier general cu data de 82 dim.. Atacurile francezilor din Flandra și la sud , de Metz au fost respinse ieri.i Trupele noastre au progresat lângă la Passée și în pădurea Argonne precum și la sud-vest de Altkirch. Luptele la est de lacurile Maszuriene ne sunt favorabile, am mai făcut în ultimile inciterări 1.200 prizonieri. IN ALSACIA Generalul Pan rănit Roma, 21 (sosită 22). — „Messaggero“ află din cale că generalul Pan a fost grav rănit. Se pare că acțiunea germanilor în Alsacia se va concentra contra pozițiunilor de la Altkirch și de la Delle Marne. Ministrul de războiu francez se ’*<■1 la “Dort.. Autoritățile militare ar fi hotărât evacuarea orașului de către populație. (A. T. I.) Un nou incident la granița greco-bulgarâ Sofia[ 22» — Comandantul din Nevrokop telegrafiază. ca ori dimineață grănicerii, greci au descris focul fără veste în contra posturilor bulgare din Sf. Constantin și Stergaci; împușcăturile au ținut 10 ore; bulgarii nu au ripostat. Guvernul bulgar a însărcinat pe ministrul său la Atena să facă numaidecât demersurile trebuincioase pe lângă guvernul elen spre a protesta în contra acestei agresiuni absolut nejustificată. (Agenția bulgară) Comunicat sârbesc Niș, 22. — La 18 și 19 Noembrie nu s-a dat nici o lupta cu dușmanul pe nici un front. (Biroul PreseiJ. Comunicat austriac Viena, 22. — Comunicatul oficial din 22 zile. Luptele care au loc la vest și sud-vest de Arangelovac, mai urmează cu o violență extraordinară și cu pierderi foarte mari; rezultatul nu s-a atins până acum. Am făcut ieri peste 600 de sârbi prizonieri. (A. R.) Nouă succese sârbești Niș. 22. — In ziua de 18 Noembrie, pe frontul nord-vest, a fost o luptă cu dușmanul, în care am obținut numai succese în toate direcțiunile ; am capturat 8 ofițeri și 509 soldați, am luat 4 tunuri de munte, 5 mitraliere, 1000 de proiectile, multe muniții de infanterie și material de câmp. Trupele noastre s’au purtat într’un mod foarte viteaz. Precum am mai anunțat, trupele noastre au efectuat în zilele de 18 și 17 Noembrie mișcările dietate de situația generală a teatrului de războiu. Am evacuat atunci uingradul intre 18 și 17 Noembrie și numai 36 ore mai pe urmă dușmanul a pătruns în capitală părăsită. Trupele noastre care apărau Belgradul au executat mișcările prevăzute într’o ordine perfectă și fără a fi atacate. (Biroul Presei). Eroii sârbi Niș, 22. — Fiul cel mare al președintelui Skupstinei, d. Nicolici, a căzut pe câmpul de onoare. (Biroul Presei). Comunicat sârbesc asupra evacuărei Belgradului Niș. 22. — Ziarele austro-ungare au anunțat că Belgradul a fost cucerit de trupele austriace. E absolut fals. Belgradul a fost părăsit de trupele și de autoritățile noastre Duminică seara 1,6 Noembrie și orașul a rămas 36 ore fără trupe. Luptele anunțate în orașul părăsit poate să fi fost împușcături cu natulele arterei gardei care se retrăgeau. Prin urmare nu poate fi vorba de o cucerire după o luptă, dar numai de o intrare a dușmanului. (Biroul Presei). Mobilizarea ințială în Portugalia Roma*„21 (sosită 22)» Ziarele portugheze sosite în Italia spun că s’a mobilizat o divizie de cavalerie sub comanda generalului de Castro. S’ar aștepta la Lisabona un ofițer de stat major englez pentru a stabili ultimele amănunte ale acestei mobilizări în timp ce se va înapoia la Lisabona misiunea militară portugheză, trimisă, la Londra. (A. T. I.) * Viena. 22. — Se telegrafiază din Lisabona că președintele de consiliu, <L Machado a constatat în ambele camere că patru expedițiuni au fost echipate pentru serviciul în Africa. In acelaș timp o ordonanță a fost publicată privitoare la măsurile și scopul mobilizărei unei diviziuni care va trebui să plece pe teatrul de război a. (K. B.) Ü &sc srațfe a lui Goliții Berlin, 22. — D-l Giolitti a declarat că se vede prea departe in interpretarea cuvintelor d-lui Salandra dacă se prevede că Italia va interveni în acest războiul Wolfțbv.reau). Țarul la Tuia Petrograd, 22. — împăratul a vizitat orașul Tuia. A fost primit la gară de o delegațiune a nobilimei și a țăranilor de starostia negustorilor. Toți au remis țarului daruri la bani pentru nevoile răsboiului împăratul a vizitat fabrica de arme fundată încă din vremea lui Petru cel mare și a examinat atelierele, unde munca era în toiul activității. A vorbit cu lucrătorii, a ascultat lămuririle lor, împăratul a vizitat apoi spitalele și a împărțit decorațiuni militare. (Winik), Nord -ferionii cer sporirea armatei Roma, 21 (sosită 22).La New York s’a întemeiat o ligă cu scopul de a cere Parlamentului american votarea unor legi militare pentru sporirea armatei.La această ligă au aderat până acuma 250 cetățeni de frunte. (A. T. I.) Praia de război dela Tsing-Tao Viena. 22.—Agenția Reuter află din Tokio că cartierul general japonez anunță că la cucerirea cetăței din Tsing-Tao s-a copturat 2500 puști, 100 mitraliere, 1290 lire sterline, 15 mii tone de ubia și 40 automobile. Toate vapoarele din port au fost nimicite. Proviziunile confiscate sunt îndestulătoare spre a aproviziona 5009 de soldați timp ’’ trei luni. (A. R.) în jurul Lofitului Roma 21 (sosită 22). — „Corriere d’Italia‘‘ află din Berlin că încercarea rușilor de a învălui pe germani la sud-est de Lodz a dat greș. La rândul lor rușii sunt amenințați să fie Învăluiți. Austro-Ungarii își păstrează toate situațiunile, făcând cu putință învăluirea aripei drepte a armatei rusești, a căreia retragere e posibilă numai în direcțiunea dela sud-est. ..Le Journal“ află de la corespondentul său din cartierul general rusesc că în regiunea Lodz cei doi adversari caută a se învălui unii pe alții. Germanii au primit mari întăriri. (A. T. T.) DIN EGIPT Rome, 21 (sosită 22). — Se telegrafiază din Londra că contingentele australiene au debarcat în Egipt. Călătorii englezi sosiți la Neapoli din Egipt, povestesc că la Suez și la Aden au sosit alte vase de războiu ale aliaților. Canalul și granița egipteană sunt păzite de trupele engleze. Toate puțurile au fost minate. (A. T. I.) Bulgaria refuză tranzitul pentru Serbia Berlin, 22. 300 tunuri franceze sosite la Dedeagaci pentru Serbia au fost retrimise în Franța, deoarece Bulgaria a refuzat să permită tranzitul cerut de Rusia. (W. B.) Starea principelui August Wilhelm de Prusia Berlin( 22. ) Starea principelui August Wilhelm de Prusia, care a fost rănit acum 15 zile intr'un accident de automobil in timpul serviciului, e relativ foarte satisfăcătoare. Trupele din Canada Viena, 22 — „Times“ din Londra află din Toronto că comunicatele oficiale spun că 5 regimente de cavalerie și 9 regimente de infanterie sunt organizate În Canada de vest, 4 regimente de cavalerie și 10 de infanterie in Canada de est pentru contingentul al treilea. Mutația Americei pentru poporul francez Viena. 22. — Se telegrafiază din Bordeaux că președintele Poincaré a primit pe noul ambasador al Statelor Unite, d. Snarp, care și-a exprimat toată admirația Americei pentru poporul francez, precum și speranța că din sacrificiile actuale va eși în curând o pace fericită, și statornică. Președintele Poincaré a mulțumit și a spus că pacea nu ar fi fost niciodată tulburată, dacă ar fi fost in putința guvernului francez. (K. B.) Ciocnire de trenuri Viena, 22. — Un tren fulger venind din Borna s'a ciocnit în gara din Riardo cu un tren de marfă: 6 călători au fost uciși și mai sunt numeroși răniți. (K. P.) DIFERIt§TIRI Viera, 22. — Biroul presei din Londra a declarat că convorbirea cu d. Kitchener, care a fost de curând publicată, a fost complet inventată. (K. B.) , Berlin, 22. — Un ziar arab din Egipt află că englezii au trimis toate comorile artistice din muzeele egiptene la Malta. — Ulemale egiptene au fost spânzurate ca partizani ai Germaniei. — Deputatul italian Bevion reîntors din Egipt face critica energică a strategiei engleze, care apără canalul din Suez și spune că fortificațiunile construite sunt absolut insuficiente. — Șapte ziariști italieni care s’au reîntors din Germania au deschis o acțiune judiciară în contra tuturor ziarelor care le-au reproșat de a fi fost cumpărați de Germania. (W. B.) . Sofia, 22. 200 albanezi mahomedani din Corița, expulzați de greci au sosit ori la Dedeagaci pe bordul unui vapor grec. (Agenția ^ulgară). Conferința de la Ateneu Sâmbătă la ora 9 seara, în sala Ateneului a avut loc conferința d-lui profesor I. Scurtu, membru în comitetul central al societăței ortodoxe, naționale a femeilor române. Sala este ocupată de un public distins. D-l profesor Scurtu desvoltă subiectul său „Un rege erou“ făcând apol parta vieței marelui nostru Rege Carol I. In introducere arată mâhnirea ce a cuprins toată românimea la vestea morței primului nostru Rege. Intrând în subiect descrie viața regelui Carol din prima sa vârstă, apoi ca Domn al Principatelor Unite și în fine ca Rege al României. Arată desvoltarea și starea înfloritoare la care a ajuns țara sub domnia Sa. In Indicere vorbește despre testamentul 18 ^al țărei, prin care a făcut u v* amuțească de veci glasul bârfitorilor săi. Conferința va fi publicată de societate. la tr’afari de crai,in Serbia — însemnările trimisului nostru special — Serbia are și ea Bordeauxul ei.—In ce echip suprimă austriacii pe... viitorii soldații sârbi Sârbi din Tekia ci era un sirop turcilor din Ada Kaleh. — ’■ al costa pentru un sârb, un ofițer austriac.—Un mjloc sigur prin care austriacii iul rang și nimicesc pe sârbi Cetatea (Cladova veche), 17 Nov. Dacă Franța, silită de nevoi, și-a mutat capitala din Parisul care părea în primejdie, Serbia are și ea Bordeaux-ul ei, la Niș. Populațiunea, de la 40 mii oameni, s-a ridicat la peste 100 mii. Lume multă din Șabar, din Semendria și din Belgrad a venit in Niș și s-a stabilit. Sunt în cetate și vreo 6.000 prizonieri austriaci, pe cari populațiunea îi tratează foarte bine și cari lucrează. Prizonierii slavi, de prin Bosnia și Croatia, voind să se distingă, de ceilalți și simțindu-se la ei, poartă la braț o fâșie cu culorile naționale sârbești. Intr’un cerc de cunoscuți noul, aflu o serie de episoade cari merită să fie relatate, ele nuanțând în chip special mentalitatea și natura beligeranților. Sunt ofițeri sârbi cari au văzut venind la Lescovatz,— dupa marea bătălie de la Șabat — doi copii sârbi, un băiat de 6 ani și sora sa, o fată de 8 ani. Austriacă, dând peste ei, au voit să-i omoare. Unul a lovit pe fată împungând-o cu baioneta. Altul a prins copilului mâna dreaptă și i-a retezat degetele. — Cel puțin așa știm că tu nu vei fi niciodată soldat sârb, a zis ucigașul. Fata s’a făcut bine fiind îngrijită la Lescovatz; băiatul, care stă lângă sora sa, poartă și azi mâna legată după gât. • Episoade? vesele, — dacă poate fi vorba de veselie când moartea îți stă în față, — nu lipsesc. Sârbii de la Tekja, din posturile lor de observațiune, au văzut într’o zi pe turcii din insula Ada-Kaleh cum încearcă să ducă la țărm, spre Orșova, o mare cantitate de zahăr, destinat ungurilor. — Trebuie să-i facem pe turcii din Ada-Kaleh să bea sirop, a zis comandantul unei baterii sârbe. Și i-a lăsat pe turci să încarce zahărul în bărci. Când să pornească cu el spre țărm, câteva ghiulele, vreo 3, au pornit de sus de la Tekia și au făcut țăndări bărcile, cu turci și cu zahăr. Din pricina zahărului căzut în apă se prea poate ca Dunărea, în vecinătatea ostrovului Ada-Kaleh să fi fost un moment dulce ca siropul. Dar ca vreunul din turci să fi putut gusta dulceața acestui sirop e greu de crezut... * Bandele de comitagii sârbi luptă pe capete cu austriacii și se fac multe pagube și mult sânge rău, o asemenea bandă sta într’un punct anumit așteptând pe austriaci. După o vreme de așteptare se zăresc, departe, niște puncte negre mișcându-se. Austriacii soseau. Ascunși înapoia unor stânci, comitagiii îi vedeau. In fruntea trupei Inamice mergea, un ofițer, pe care soarta îl osândise să fie de o grăsime neobișnuită. Comitagiii fac glume, pe socoteala mersului lui greoi și legănat, până când unul din ei spune tovarășilor: Vă prindeți pe un dinar că-1 dau jos? Prea mult, i se răspunde: — Eu mă prind pe 50 de bani că-1 culc la pământ, zice alt comitagiu. — Eu numai pe 20 bani, zice altul și, luând pușca la ochi, în acelaș moment în care trăgea, spuse : — Scoate banii! In adevăr, voluminosul și nenorocitul ofițer fu culcat la pământ. ” Aflu unul din, mijloacele prin cari austriacii produceau entuziasmul populațiunei din Austro- Ungaria și certificau succesele lor asupra sârbilor. Toți răniții austriaci cari erau aduși în spitaiele centrale purtau pe piept etichete, scrise cu litere mari și arătând numele localitații unde luptaseră și unde căzuseră. La o vreme, spitalele mari ale orașelor erau pline de răniți ale căror etichete arătau că au luptat, unii la Alexinatz, unii la Kraguewatz, alții la Niș, la Paracici sau la Jagodina — tot localități dinăuntrul Serbiei —deși ei fuseseră departe de aceste puncte. Printr-un mijloc foarte eftin, prin urmare, prin expunerea unor nume de localități unde nici nu ajunseseră măcar, dar pa cari cu imaginația le și ocupaseră, cercurile conducătoare din Austro-Ungaria întrețineau în populație o stare de spirit rare, desigur, azi nu mai este aceeași M. Negru» GONVORBIRILE NOASTRE wwwwwwwwwww D. I. lonescu, atașatul comercial al tarei noastre la Alexandria (Egipt), s’a înapoiat, după cum am anunțat, în țară și s’a prezentat d-lui ministru AL G. Radovici la ministerul de industrie și comerț. Intâlnindu-1eri la minister, l’am rugat pe d. lonescu să ne povestească unele amănunte cu privire la starea actuală de lucruri din Egipt. D-sa ne-a stat cu bunăvoință la dispoziție, împărtășind cititorilor noștri știrile interesante pe care le dăm in cuprinsul acestui articol: întemeierea regatului Su^ danO'Egiptean După ce ne descrie peripețiile călătoriei sale spre țară, punând în evidență ospitalitatea caracteristică a poporului sârb față de românii cari trec prin Serbia spre a se înapoia în patrie, Aronescu ne povestește următoarele cu privire la noul regim din Egipt, cum denumește d-sa starea «de astăzi de pe teritoriul Kedivial: — „De la persoane bine informate am aflat că Marea Britanie are intențiunea să creeze un regat unit al Sudanului și Eaipiului, — sub protectoratul englez și sub coroana lui Husseinpașa, care este unchiul Kedivului de până azi. Aceeași persoană bine informată îmi mai spunea că Egiptul va avea un califat aparte, spre a fi sustras influenței califatului din ConstantinopoL „E vorba chiar ca să fie adus califul* din Mecca ca șef suprem al mahometanilor din Sudan și Egipt» „De altfel, în proclamațiunea lansată de Maxwell, comandantul suprem al armatelor de ocupațiune engleză, se spune că: „Marea Britanie luptă astăzi in îndoitul scop de a ocroti drepturile și libertățile Egiptului, câștigate altă dată pe câmpul de bătaie împotriva turcilor de către Mehmed Al și de a asigura continuarea păcei și a prosperităței de care s'a bucurat Egiptul, vreme de 30 ani, cât a durat ocupațiunea britanică“. — Așadar, proclamațiunea războiului sfânt a fost fără efect în Egipt? — „Guvernul egiptean — urmează să-mi spună d. Ionescu, foarte bine introdus în chestiunile de acolo — e de acord cu vederile comandantului britanic Maxwell și e de notat că e același guvern, din timpul kedivului. Nici o mișcare împotriva Angliei. E multă liniște în Egipt, unde Englitera are o armată de 50.000 englezi și 27.000 indieni foarte bine echipați, ofițerul german Mars a fost perchiziționat. S’au găsit asupra lui câteva lăzi cu dinamită iar în fundul fesului, care era durblat, planul barajului (stăvilarului) de la Asouan, acela al citadelei cum și al mai multor locuri strategice. Misiunea lui era să arunce in aer depozitele de munițiuni si intăritaxile, provocând în același timp inundat fiunea Egiptului prin distrugerea stăvilarului de la Assuan. „N’a fost condamnat la moarte ci la munca silnică pe viață pentru că a povestit tot firul complotului. Guvernul a luat toate măsurile de pază.“ Starea economică din Egipt Asupra stărei economice din Egipt, d. Ionescu îmi spune: — „Economiceste toată lumea e foarte îngrijorată în Egipt, băncile făcând greu față angajamentelor. Unele bănci, în special germane, mi se spune că vor închide. Bursa nu lucrează de loc. „Măsura cea mai înțeleaptă luată de guvern este modul de financiare a bumbacului, care este principala sursă de bogăție a țarei- Banca Națională a fost împuternicită și autorizată de guvern să primească un gaj bumbacul pentru care avansează opt taleri pe chintal, adică aproape 40 lei pe chintal.“ Un interes economic: linia de legătură între Egipt și Golonia Cap O chestiune interesantă este A*ceea pe care mi-o povestește atașatul nostru comercial din Anlexandria In termenii următori: „Mi s’a mai spus că Anglia nu urmărește cuceriri teritoriale ci economice, interesul ei economic ar fi ca să aibe cel puțin un drept de servitute asupra Camerunului german, situat lângă Congo belgian. Numai astfel s-ar putea înfăptui linia ferată de interes economic care să lege Cairo de Colonia-Cap, ceea ce până acum, nu s'a putut realiza pentru că linia trebue să treacă prin teritoriu german.**. Acestea sunt unele din relațiunile pe care d. I. Ionescu, atașatul comercial al României în Egipt, ni le-a putut aduce la cunoștință. Sunt fapta petrecute, desigur, până în momentul când d-sa s’a îmbarcat spre a reveni în țară. D. lonescu *va rămâne în țară probabil până la limpezirea situației internaționale. Leontin Iliescu Gom s’a evitat o catastrofă engleză în Egipt Distinsul meu interlocutor îmi povestește în urmă astfel cum s’a putut descoperi un complot german care era să aibă urmări primejdioase pentru stăpânirea britanică din Egipt: — „Un ofițer din armata germană, un anume Mars, care era ofițer în poliția egipteană, plecat in Germania, a telegrafiat, guvernului kedivial că a fost reformat. Acest fapt a părut straniu englezilor care îl cunoșteau pe ofițer nesusceptibil de reformă mai ales în actualele împrejurări. La sosirea lui în Egipt, Sinuciderea din calea Plevnei Aseară a fost găsit spânzurat, într’un bordei din calea Plevnei No. 75, un individ ca de 45--50 de ani. Cadavrul a fost dus la institutul medico legal. Comisarul circumscripției a făcând cercetări nu a reușit prin în prezent să stabilească identitatea sinucigașului. S’a putut stabili numai că se numește Vasile și că era un bețiv cunoscut prin cartierul din împrejurimile străzei susnumite.