Universul, ianuarie 1915 (Anul 33, nr. 2-30)
1915-01-14 / nr. 13
LUPTA NAVALA din MAREA NORDULUI Pe unde vor trece austro-germanii în Serbia DIAHATZILE șefului statului major german Berlin, 12. — D. Conger, reprezentantul „Asociațiunii presei berlineze“ imblică amănuntele următoare cu privire la intervievul său cu generalul Ficdenhayn,: Șeful statului major general german, plin de liniște și de încredere, a zis între altele. Situațiunea noastră actuală este excelentă. Am dus războiul pe ambele fronturi, in țară inamică, după cinci luni de campanie ne aflăm tot acolo. Spiritul și starea trupelor noastre sunt bune, liniile noastre actuale tari, până aci avantagiul este cu totul de partea noastră. La vest inamicii n'au isbutit a ne deborda Și flanca; ofensiva aliaților inamici, după ordinul de zi al lui Joffre, trebuia să înceapă la 2 Decembrie, până aci ea «a ne-a dat loc a fi nemulțumiți de rezultate. Până acum această mișcare ofensivă n'a adus inamicilor de cost extrem de mari pierderi. Englezii sunt buni luptători, iar o armată fără ofițeri și subofițerii necesari nu e o armată care să corespundă ideilor moderne. Englezii pot să trimită oameni să ne atace, dar cred că suntem destul de tari spre a le da lovitura și s-i respinge, causându-le pierderi simțitoare. Suntem cu totul gata pentru orice încercare de debarcare în Belgia; cu cât mai curând va avea loc încercarea, cu atât mai bine va fi. Blocusul englez și controlul contrabandei n’are nici un efect practiv asupra modului în care Germania face războiul. Avem destule merinde, văzut-a fi în Germania mizerie? Problema alimentațiunii , populațiunilor ciorile belgiene, poloneze și în părțile ocupate din Franța, cauzează unele greutăți, însă pentru noi înșine avem destul. Câlt privește prohibițiunea cuprului este adevărat că n avem cupru în pământ, dar deasupra pămăntului avem mai mult decât ne trebue pentru nevoile militare. Tutela engleză asupra exportațiunii cuprului mi se pare lucru grav pentru America, dar nu însemnează nimica pentru noi. Ce ne privește, războiul poate dura in mod nelimitat nu văd nimic ce ne-ar sili să punem capăt războiului. Suntem din belșug aprovizionați cu merinde și materiale. Situatiunea noastră strategscă este bună. Avem azi la Berlin mai multe trupa de cdt am avut vreodată tn vreme de pace. Nimeni care nu are o pregătire suficientă nu este trimis la front La întrebarea până când dorește Germania să se războiască? Falkenhayn a declarat: Până când cealaltă parte va fasa de învinsă nu cât putința repetirii acestui atac neprovocat ar fi eliminată odată pentru totdeauna. La întrebarea: Ce credeți de noi nori de pe orizont dinspre Italia și România? Falkenhayn a trimis pe interlocutor la cancelarul imperiului sau la secretarul de stat de la externe. (Wolffbureau). CONVORBIRI ȘTIINȚIFICE re mai bine Sp Sunt mii de ani de când oamenii se străduisc să ajungă la o țintă la care nu au ajuns Încă și la care nu vor ajunge decât peste mii și mii de ani. Dacă în fiecare individ domnește cu îndărătnicie egoismul cel mai trufaș, lucru curioși, în omenirea luată în bloc dar peste un țel frumos, observi lupta „spre mai bine“. Nu mai e vorba de un individ, de o familie, de o națiune, ci de omenirea întreagă. Munca unei națiuni, rezultatele de tot felul la care a ajuns, pe toate domeniile, nu rămân numai ca patrimoniu al acelei națiuni, al integei omeniri. Ba ceva mai mut: prin munca aceia se pun temeliile pe care vor lucra omeîinițe viitoare. Sborul omenesc spre progres nu ■•e piu ,, asemăna cu acela al unui vultur, ce s’ar urca drept în sus spre soare, ci mai repede cu al unui roi de albine, în care indivizii nu au un sbor regulat, dar roiul în general are un asemenea drum. Ar fi greu să discutăm, și să acuzăm natura că a crezat și oameni cu sufletul mic, cu mintea îngustă, egoiști, miopi ce nu văd mai departe de vârful nasului lor turtit. Ar fi să-ți pierzi vremea căutând să îndrepți pe calea cea bună pe toți indivizii aceștia, prin natura lor antisociali, deci tot atâtea piedica în calea progresului. Fără știrea lor, fără voia lor, omenirea merge înainte și ar trebui să fie cineva un adevărat încăpățânat ca că rui-și dea seama ne progresul enorm ce a realizat omenirea de două mii de ani încoace. Că sufletul, cu patimile lui nebune a rămas acelaș, că omul omoară Încă pe om, că literatura nouă nu e decât tot cea vechie, îmbrăcată în haine moderne, că artele în general sunt tot aceleași, e lucru foarte aplicabil. E însă ceva care nu mai e același: e tezaurul de cunoștințe căpătate, tezaur științific enorm, pe care l-au adunat cu mare trudă și cu mari sacrificii câțiva mii, sau zeci de mii de oameni, uneori necunoscuți, alții celebrii prin viata lor de martiri, închiși în pușcării, supuși la torturi, arși pe rug chiar, cum erau pe vremuri, puși în condițiuni de inferioritate socială. Cum e încă azi căzut, ei au lăsat în urma lor câte o mică comoară de cunoștințe, care s’a adăugat la cea mare. De la frica nejustificată dardinioară, în fața naturii nemiloase, omul a ajuns azi să lupte piept la piept cu cei mai mari sfinxi din știință, a ajuns să rezolve nenumărate enigme de pe vremuri, care azi sunt simple adevăruri necontestate. Au fost și indivizi cărora egoismul le era necunoscut, suflete largi și mari cari au plutit deasupra meschinării vieței de toate zilele, cari s-au văzut la depărtări mari și în trecut și în viitor, ridicați pentru câtiva Mips coinfrsteirom, ate&și UtanfifoA ce colcăi de viaț. Pe vremea lor, acești rătăciți în oceanul egoismului, au fost luați drept visători, sau nebuni, au fost insultați, maltratați, dar tot ei au triumfat; ei erau albinele conducătoare ale roiului. Sbârniau albinele spre toate cele patru puncte cardinale, dar grosul se lua după oale care indicau drumul cu siguranță. Așa au fost oameni, care chiar după ce au murit au lăsat operi lor, care a călăuzit mult timă omenirea pe calea progresului. Acțiunea, mișcarea, implică o sforțare și o sforțare prelungită aduce durerea; în același timp, acel care a făcut sforțarea a ajuns undeva, aproape de țolul dorit Acel trândav care nu se mișcă din loc, care rămâne veșnic într’o beatitudine stupidă, nu va suferi, e drept dar cine-și va mai aduce aminte de el, uitat cum e în întunecimea trecutului. Dar poate că un spirit mai filosofic va spune: — Ei, da, și eu sunt pentru cei care se devotează pentru binele comun, pentru progres și voiu condamna și cu beatitudinea trântorului egoist, dar la ce bun toate aceste silințe, pentru ce lupta aceasta gigantică, ca omenirea să-și ajungă un țest pe care noi nu-l vom apuca. La ce să ne asemănăm doar cu lestul pe care îl ia un aeronaut în nacelă, numai ca să fim aruncați peste bord și ca balonul să se ridice tot mai sus. După cum iestul nu va ajunge până la înălțimea dorită de aeronaut, tot așa nici noi nu vom ajunge să vedem îndeplinit scopul o nenirei. Poate că filosoful meu să aibă dreptate, deși e tot un argument egoist, dar noi trebuie să ne supunem unor legi pe care Încă nu le pricepem Natura vreo schimbare, transformare, din elementele din care au fost creați strămoșii, ea ne creiază pe noi, ea vrea o continuă mișcare și după cum dă drumul izvorului, ca să ajungă fluviu enorm mai departe, așa a creiat rasa omenească, asemănătoare la început animalelor, ca să ajungă mai târziu stăpâna planetei. Unde va ajunge «menirea e o întrebare fără rost, fiecare individ ar trebui să ia de exemplu pe înțeleptele albine, care culeg nectarul și fac mierea pentru cele care vor veni. Natura e încântătoare, viața e plăcută pentru orice ființă omenească bine organizată și cu mintea sănătoasă, viața trebuie trăită, nu visată. Chiar necazurile, luptele, nenorocirile cele mai înspăimântătoare ,nu sunt decât tot atâtea prilejuri pentru petreceri intelectuale, căci a o petrecere intelectuală acela de a observa, a judeca, a compara, a-ți întrebuința toate facultățile mintale la toartă ÄeaiteÄoea lor. JBiefac Affisgiet LUPTELE în Belgia și Franța Comunicat german Berlin, 11. — Marele statmajor anunță de la marele cartier general cu data de 10, următoarele: Ziua de azi a trecut, în genere, fără evenimente particulare; în pădurea din Argonne, două atacuri franceze au fost ușor respinse; în Vosgi, lângă Hannann-Weilerkopf și la nordest de Steinbach am mai progresat: am capturat 59 vânători francezi. In Prusia răsăriteană precum și în Polonia de nord, nici o schimbare. Atacul nostru In contra ținutului Sucha, lângă Borzinow, a fost încoronat de succes; contra-atacurile dușmanului am fost respinsa cu pierderi mari pentru ruși. Atacurile rușilor în regiunea situată la nord-vest de Opznomz dat greș. (XF. B.). Aviatorii germani bonta* fleazh Dongerqne Petrograd, 11. Se telegrafiază din Paris că mai mulți aviatori germani au aruncat 80 de bombe asupra orașului Dunqerque, ucizând șapte persoane și rănind ÎS. Aviatorii francezi și engleji au urmărit aeroplanele dușmane,coborând anal și capturând pe tunuri și pa pilot. (Weatnik) Pe frontul Utti £ iirAS Rușii resping atacările germanilor Petrograd, 1# 1 sosită 10. — Orele 23. 18. — In noaptea de la 6 lan. germanii s’au aruncat în răul Rawka in fața pozițiunilor noastre spre a lua un pod, prin care se gândeau că ne vor putea ataca. In noaptea de la 8 lan. un detașament de cercetași ruși comandat de sublocotenent. Philimonen, sub fonul mitralierelor și al salvelor dușmanului s'a apropiat de pod și s’a aevârlU în aer. Pierderile noastre ,eu fost patru răniți. (Westnik). Incorporarea legionei poloneze în armata activă rusă Petrograd, îl, — "Generalul Ivanoff, comandantul armatelor din sud-vest a ordonat încorporarea în armata activă a Legionei poloneze a cărui sâmbure a fost organizat de curănd. Se afirmă că această legiune va fi întreținută de fondurile statului, va fi comandantă de ofițeri polonezi și va uma chiar orteară. (Westniki— Comunicat austriac Viena ÎL — Oficial. — Pe frontul din Gelița și cel polonez, nici o schimbare. In căteva sectoare au fost lupte de artilerie și ciocniri. Dușmanul a fost silt dă focul nostru de artilerie să evacueze câteva tranșee lângă Tarnow. De asemenea in Carpați, situația generală e neschimbată. In Bucovina, domnește liniștea, după ultimile lupte in care Succesul a fost pentru noi. Pe teatrul de mlază zi, șși din coermnent (K. B), Viena, ÎL — Corespondenții de războiu anunță din Bucovina de miazăzi că încercarea dușmanului de a frânge aripa dreaptă austriacă a dat greși dușmanul a fost respins pe graniță, lângă Cârlibaba; am făcut un număr de prizonieri și am capturat un material de bâte. (K. B.). * Tribunurile din Albania Berlin. 11. — „Gazeta da Yom“ află din Atena că orașele Berat, Fieri, Malacasto sunt în mâinile răsculaților. Ura albanezilor in contra italienilor crește din zi în 7i Essad pașa a oferit un prânz ministrului Greciei, d. Psasodas, precum și comandantului era oișătorului grec, Închinând pentru fericirea Regelui Greciei și numind pe greci frații albanezilor. Essad a expulzat din Albania pe doi propagandiști austriaci, refugiați la consulatul austriac; acești doi austriaci au trebuit să fie liberați lui Essad, în urma amenințării sale de a expulza pe consul și pe întregul personal Lalewntóáatei CV«' Lupta navală din marea Nordului Doar crucișătoare scufundate Berlin, 12. Marele stat major naval anunță: Cuirasatele crucișătoare : Seydlitz, Berlinger, Moltke, Blueoker însoțite de patru mici crucișătoare și două flotile de torpiloare au dat o luptă în marea Nordului contra forțelor engleze compuse din 5 crucișătoare, mai multe mici crucișătoare și 26 contratorpiloare. Dușmanul a întrerupt lupta după trei ore, la 70 mile marine spre vest- nord-vest de Helgoland și s-a retras. Știrile sosite până acum anunță că englezii au pierdut un cuirasei scufundat , germanii au pierdut crucișătorul cuirasat Bluecher. Celelalte forțe germane sau întors în port (Semnat: subșeful amiralități, Belwoke), (Welf f bureau) • * Ceia granija austro-sM Pe unde rar nărcii austro-germeni în Serbia Vârciorova, în Ianuarie O persoană demnă de încredere a declarat că trupele invaziunei în Serbia se vor compune numai de austriaci, unguri și germani, iar nu din regimente cuprinzănd alte naționalități din Austro-Ungaria. Ele vor pătrunde în țara sârbească prin hotarul despre Bosnia pe la confluența Drinei cu Sava, pe la ostrovul dunărean din dreptul Semendriei și Panciovei, precum și pe la Ișalnița. Din aceeași sursă am aflat că trupele germane care erau incuartiruite în satele din preajma Orșovei au fost deplasate la Panciova. « Despre armata sârbă a spus că are In Bosnia, înaintând spre Slavonia. Călătorii cari merg in Ungaria strat exportați de câte doui soldați până la locul unde declară că merg. In timpul conducerii au obligațiunea strictă de a nu se uita In nici o parte* Aeroplan austriac d’asupra teritorului român T.Severin» 12 Ianuarie Erl, pe la orate 12 din zi, a apărut d’asupra orașului nostru, la o înălțime considerabilă, un aeroplan austriac, sistem „Taube“, care timp de 3 ore a făcut circuitul Osverin-Cladova - Tekvit și Vârciorova. Ajuns deasupra Cladovei, a lansat 4 bombe fără a pricinui pagube. Trei vedete ale marinei militare române de Dunăre, cari staționează în portul nostru și 2 vase de război rusești, cari se aflam pe Cladova și artileria sârbă de la Tekja, au tras continuu salve de tunuri asupra aeroplanului, fără a-l lovi insă. La orele 3 luni d. a aeroplanul s-a îndreptat din nou prin tiunții Bahnei spre Ungaria. Sârbii bombardează depouzitele ungurești de lângă Orșova Vârciorova. 12 Ianuarie Eri dimineață și după amiază, sârbii au bombardat depozitele de cereale ungare de la punctul de frontieră Bahna și carele cari transportau cerealele la Orșova. Austro uasăi au un spmm slab de 2—3 ori. Agitația socialiștilor germani Lyon, ÎL — Corespondentul berlinez al ziarului socialist slandez „Hetvorek*’ continuând cercetările asupra situației interne a imperiului german, declară că In convorbirile ce le-a avut cu personalități din partidul socialist fl arman, acestea a‘au plâns de daxiludile ce le-au avut de la începutul războiului. Corespondentul afirmă că in sânul partidului socialist german crește tot mai mult oposiția în centra reperezantantilor partidului, cari le'au făcut apărătorii mi* Mignonului și imperialismului Cazul iepurelui umerii» „Dieta“ Viena, ÎOsorită în). Agenția Reuter află din Washington că guvernul Statelor Unite a comunicat proprietarilor vaporului „Dacia" lo Anglia a hotărît că captura» acest vapor dacă vine ln largul mirei. Proprietarii vaporului au răspuns că vor da căpitanului „Daciei" ordinul de a pleca te scop de a cili tribunalul special maritim să hotărareA IMM Pe frontul englo-ruso-turc Lupta de la Gioros Petrograd 10 fsosită il), orele 21.50. — Comunicatul statuluimajor al armatei din Caucazia anunță următoarele: In ținutul dincolo de Cioroe, trupele noastre au Început o luptă crâncenă In centra turcilor care ocupă niște perițiani puternic organizate. Pe celelate trântori, nici o ciocnire însemnată. fWeaiaikj. m Goráim turcești scufundate de ruși Petrofjrch, 10 sosită III. ) Torpiloarele rusești, între Batoza și Trebizonda au scufundat în zilele de 6 și 7 unsprezece corăbii închiriate de guvernul turc precum și 15 corăbii mai mici încărcate de proviziuri pentru armata din Asia mică. Apropiindu-se de Arzascan, între Rize și Khopa, torpiloarele rusești au distrus podul de fier și poetul de «bzervație de lângă Rize, a» poi au bombardat și incendiat două mase Bulgaria ia măsuri în vederea războiului Școlile vor termina caraurile la 28 Martie Sofia. 12. — Direcția școaei militare de aci a primit Instrucții să încheie anul acesta cursurile cel mai târziu până la 28 Martie, cu deosebire în ce privește cursurile ultimului an. Astfel tinerii anului din urmă vor fi înrolați ca ofițeri cu o jumătate de an mai curând decât în timpuri normale. Mai departe ministerul de culte a dispus ca și în celelalte școli cursurile să se închee anul acesta la 28 Martie pentru ca școalele să poată fi întrebuințate la nevoie ca spitale. Și programa cursurilor universitare a fost alcătuită așa ca în cazul isbucnirei războiului studenții să nu piardă un semestru. Universitatea nu va fi transformată în spital, având sediul intr'o veche clădire particulară. Raidul Zeppelinurilor In Anglia Londra, 10 (sosită 11). — Un număr necunoscut da Zeppelin- uri a trecut pe deasupra orașului Cromer pe la ora 10 jam. seara, mergând E$pe interiorul Angliei. C&eated. w * Londra, 9 (sosită 11 —Raidul făcut pe țărmurile orientale engleze a fost probabil opera Zeppelin-urilor și poate a câtorva aeroplane. Niște bombe au căzut la Yarmouth- Sandringham, Schottisham, Delsingham și Beestem; toate aceste localități sunt neintărite. Pagubele materiale nu sunt mari: 2 bărbați, 2 femei și un băetel au fost uciși. Numărul răniților nu se cunoaște încă. Se telegrafază că știrea despre acest atac in contra unor localități neintărite a pricinuit o bucurie de nedescris si cea mai mare satisfacție in întreaga Germanie. (Depeșă comunicaiS de Legația, non endeiă). um sunt tratati prizonierii germani In Franța Paris, 11. — JH Canthomnard, ministru plenipotențiar, succesorul contelui de Mtin, a ținut eri la Paris, sub auspiciile Crucea roții franceze, o conferință vorbind de vizitele tabarilier de prizonieri. Conferențiarul a arătat ca prizonierii germani sunt bine tratați in Franța. Soldații primesc zilnic 700 gr. de pâine, 1 kgr. de legume, 850 gr. de carne, vin ți cafea. Disciplina e riguroasă dar umană. Lectura ziarelor ți cărților e permisă ți prizonierii pot scrie, fără: obiectivi*, famatUorlen DESHINȚIRI Viena, 10 (sosita 11)— Ziarul „Le Matin" a publicat niște știri din Budapesta,după care presa ungară ar continua să arate ostilitate in cont.» Germanien Marsle siar francez mai provinda că un ziar ungur care ar fi atacf ■ ne germani intr'un mod dras»'g ar fi fost confiscat și suspendat, că redactorul șef al acestei gazete ar fi fost arestat și că chiar a doua zi un alt ziar, dar din aceeași culoare ar fi fost traiată, fel și că cenzura ungurească ar fi interzis ziarelor să publice arestarea confratelui lor. „Pester Lloyd"' constată că la Budapesta nici un redactor șef și nici un colaborator de ziar mdlapeaton nu a fost arestat. A prin urmare presa ungară nu a ptutut fi invitată să nu publim nimia dspre o aoomeam. a. "•star*. B tot atftt át MMásvArat oă STttlT * «”**1 GOSPODĂRIE, NU POLITICA 1LA PRIMĂRIE Se mira aîostă ori un coleg de murdăria în care înoată unele părți mărginașe ale Capitalei, cum sunt str. Sf. Elefterie, Măgurele, Pieptănari, etc. Eu mă mir de mirarea sa, căci dacă te depărtezi numai 10—20 pași de calea Victoriei sau bulevardul Elisabeta și ai nenorocirea să treci zilnic, ca subsemnatul, pe lângă maidanul Duca, de pildă, trebue să umbli chiar și acum în ianuarie cu batista la nas, căci altfel te trăznește duhoarea mormanelor de gunoae grămădita acolo de luni de zile. Intr’adevăr, cine nui cunoaște tristul hal de murdărie, în care zace acest loc viran, situat la câțiva pași de palatul Poștei și zloata cu gropile adânci din strada nouă deschisă în dosul palatului ministerului lucrărilor publice și botezată, în ironie se vede, strada Parlamentului? Să dea cineva o mică raită prin str. Poliției, și va rămâne uimit de grămezile de murdărie din dosul școalei Golescu și neridicate de astă-toamnă. In acelaș hal de murdărie se află podul și trotuarela din dreptul șantierului palatului Senatului, unde bălțile stagnează pe un an și nu-i dă nimănui un gând să le dea o scurgere. Și tot așa s’ar putea cita zeci și sute de cazuri. Și fiindcă veni vorba de vicuria ce domnește la primăria Capitalei, trebue să amintesc neglijența, cu care se ridică gx.. noceli de prin curți, trec uneori săptămâni de zile până să vie căruța comunei să se ridice. De ce ? n’o știm nici noi, n’o știu poate nici cei Însărcinați cu supravegherea acestui serviciu. Tot așa de bine și de regulat se face măturatul și spălarea stradelor varat, ridicarea zipesei terna. . Cu toate acestea, noi știm că toți cetățenii plătesc primăriei pentru serviciile ce ar trebui sa li se aducă și că comuna are venituri frumoase, are— pe hârtie cel puțin — servicii numeroase și bine organizate, dar toate merg alandala, cetățenii se plâng de ani îndelungați și dacă se face câteodată ceva, se face numai după ce presa scutură puțin pe „părinții“ orașului. Atem întrebat adesea care să fie cauza acestei deplorabile stări de lucruri și n’am găsit decât o singură explicație. La primăria Capitalei, ca și la toate celelalte primării din țară, nu se face gospodărie, ci politică. Prima grijă a unui primar nou e să-și plaseze partizanii, în al doilea rând să cruțe interesele alegătorilor influenți cu partidul din care face parte să nu care cumva să-și înstrăineze simpatii prețioase. Și așa, în loc ca în programul edilitar al unui primar cu oii,cât dor de muncă și bunăvoință' să primeze interesele vitale ale orașului pe care e chemat să-l administreze, se ține seamă de interese meschine, se fac hatâruri, se numesc în slujbe înseminate oameni nepricepuți și nechemați. De aceea toate ies pe dos, se cheltuesc sume mari și roadele sunt nule, iar de aceea avem străzi înguste, murdare, pavate ca vai de lume sau de loc, unde necanalizate, altele fără apă, etc. Urmările acestui sistem simt contribuabilii, — cori în noată vara ’n praf, toamna noroi, iar iarna în zăpadă și lapoviță; se simt părinții ale căror vlăstare fragede sa sting din cauza insalubrității locuințelor, și a infecției de pe străzi, te simt consumatorii pe la restaurante, berării, etc., cari se îmbolnăvesc din cauza mâncărilor și băuturilor proaste ce li se servesc, sa simte toată lumea la sfârșit. Singurul leac ar fi ca Primarii să nu se schimbe odată cu schimbarea guvernelor, ci, dacă sunt cinstiți și destoinici, să fi« adevărați părinți statornici ai orașelor, nu să vie și a* pleci odată cu venirea și plecarea dat o cârmă a partidului, din care întâmplător fac part». . j In chipul aceste, după ani de funcționare, — cunoscând de aproape nevoile orașului,—știind că nu simt vremelnic la postul lor, că nu se schimbă adică cu plecarea partidului de la putere neavând deci de cruțat nici un fel de interese—vor putea face,, cu sume mai mici poate, «perii utilă și durabilă spre mulțumirea obștească. Șă Am maimuțărit tn dealurs, multe lucruri dăunătoare, a veșnit timpul să ne deprindem limita și lucrurile bune din strâî<natate. d-rul Lueger a fost peste 15 ani primar al Vienei. Berlinul a avut ca primar pe Kürschner care a administrat vreo ani capitala Germaniei. De aceea, aceste orașe au progresat ?i au ajuns la o stare de înfloi rire cum nici vienezii și bortiinezii nu se vor fi așteptat poate. Schimbarea radicală a testei mahii de până acum « singura cale prin care s’ar putea ajunge; la asanarea și înfrumusețare» claselor noastre. j Asta nu vedem. Observer J DE LA SOCIETATEA ARHITECȚILOR ROMÂNI j Necesitatea organizărei meseriilor ce depind de constructing și importanța lor socială1 — Conferință ținută de dl arhitect I. Vulcan la societatea arhitecților români — Printr’o privire generală asupra organizărei universale, atât în macrocosm cât și în microcosm, se constată o armonie perfectă, condusă de legi statornice. Astfel sunt: sistemele solare planetare, regnurile minerale, vegetale și animale. In mersul evolutiv al formațiunilor, celula a compus indivizi cu caractere bine determinate, iar aceștia s’au organizat în grupări după categorii, cum de exemplu : albinele, furnicile etc., iar omul în societăți și state. Un stat e cu atât mai bine organizat cu cât factorii ce-i compun sunt și ei organizați la rândul lor — după diferitele funcțiuni sociale, ce au de îndeplinit — din indivizi bine specializați în ramura respectivă. Astfel se impune și organizația meseriilor. Cu privire la meseriile ce depind de construcțiuni se pot pune bazele unei organizațiuni eficace numai atunci când se va ține seama de aptitudinile individului și funcțiunea ce are de îndeplinit în această organizație ca factor cu atribuțiuni bine stabilite. Factorii principali ce compus această clasă socială sunt: factorii creatori, — arhitecții și inginerii, — factorii executori,— complexul meseriașilor, cari prin energiile lor dau realitate conceptiunior factorilor primi. Astfel, pentru realizarea unui monument, noi construcțiuni, colaborează deopotrivă: arta și știința. La noi, acești doi factori nu sunt organizați până în prezent și din această cauză de ani , »data os iSRW* etemerta gnamsu^h. vna de tot felul eu prinedeonii tor diverse, ducând cu ei, însă peste graniță produsele energiei naționale, pe când elementele etnice se pierd cu timpul, iupurtându-se închega și merge mai departe. Acest rău ce dăinuește de atâț ta vreme, nu se poate înlătura decât prin școli speciale de mfe serii, de construcții, în cazîi meșteșugurile să se predea prin prisma vederilor arhitecților și inginerilor, a acestor factori creatori, ca astfel să se unific« procedeurile de lucru — repartizând munca pe indivizi bine ape»’ eializați — și în mod cât mai perfect, după diversele specialități de lucrări cerute la construcțiuni. Cu modul acesta munca sa divizează în mod rațional, se crează diferite specialități de meserii, se ușurează cu mult sarcina factorilor creatori și se economisește astfel multe energii pierdute, din cauza nespecializării perfecte, iar lucrarea de abtit va fi cu atât mai perfectă și Ma ieftină cu cât va eși din mâini bine pregătite. , Astfel drumul spre industriei națională va fi deschis. Or, dezvoltarea economică pe terenul Industrial ar satisface în parte și problema agrară, prin îndrumarea în mod treptat, cu nevoile țărei, a elementului țărănesc către diverse meserii. Numai așa se va putea stabili un echilibru rațional, în ensamblul energiilor naționale și mai In modul acesta vom pu eparie? iii. vin VI c&pâta i adevărata inde I